Sunteți pe pagina 1din 19

Drept procesual civil – anul IV şi V ID

Partea II – Procedura în faţa primei instanţe ( etapa dezbaterilor, etapa deliberarii si


pronuntarii hotararii ). Căile de atac. Proceduri speciale. Executare silită.

1.Excepţiile procesuale :

a) pot fi invocate direct de părţi, fără a fi nevoie de sesizarea instanţei


b) constituie apărări de fond
c) tind la amânarea sau împiedicarea judecăţii
d) pot fi unite cu fondul dacă sunt strâns legate de fondul pricinii

2.Excepţiile menţionate şi invocate concomitent trebuie rezolvate în următoarea ordine :

a) puterea de lucru judecat, netimbrarea, necompetenţa, prescripţia


b) netimbrare, necompetenţă, prescipţie, putere de lucru, judecat
c) necompetenţă, putere de lucru judecat, netimbrare, prescripţie
d) netimbrare, necompetenţă, putere de lucru judecat, prescripţie

3.Excepţia lipsei capacităţii de exerciţiu este :

a) o excepţie procesuală de procedură


b) o excepţie dilatorie care poate deveni peremptorie
c) o excepţie procesuală de fond
d) o excepţie peremptorie

4.Excepţia de incompatibilitate este :

a) excepţie procesuală de fond


b) exceţie peremptorie
c) excepţie procesuală de procedură şi dilatorie
d) nici una din variantele enumerate nu este corectă

5.Excepţia de necompetenţă materială este :

a) excepţie procesuală de fond


b) excepţie procesuală de procedură
c) excepţie procesuală de procedură şi peremptorie
d) excepţie absolută

6.În ceea ce priveşte unirea excepţiei cu fondul :

a) se poate realiza dacă instanţă consideră că este necesar în vederea soluţionării cauzei
b) se realizează de drept, în acţiunea în revendicare, dacă este vorba de excepţia lipsei
calităţii procesuale pasive
c) se realizează atunci când pentru soluţionarea excepţiilor este nevoie să se administreze
dovezi în legătură cu dezlegarea în fond a pricinii
d) nu se realizează niciodată în cazul excepţiei de incompatibilitate

7.Dacă excepţia procesuală invocată de parte este găsită întemeiată, atunci instanţa :
a) va admite excepţia şi va pronunţa o incheiere judecătorească atunci când îşi declină
competenţa
b) va admite excepţia şi va pronunţa o hotărâre judecătorească atunci dispune amânarea
judecăţii
c) va admite excepţia şi va pronunţa o hătărâre atunci când anulează cererea ca
netimbrată
d) va admite excepţia şi va pronunţa o încheiere atunci când se pronunţă asupra
conexităţii

8. Excepţiile invocate concomitent într-un proces trebuie rezolvate în următoarea ordine:


a) excepţia de nulitate a cererii de chemare în judecată, excepţia de rea compunere,
excepţia de necompetenţă, excepţia de prescripţie şi excepţia puterii lucrului judecat;
b) excepţia de necompetenţă, excepţia de rea compunere, excepţia de nulitate a cererii de
chemare în judecată, excepţia de prescripţie şi excepţia puterii lucrului judecat;
c) excepţia de nulitate a cererii de chemare în judecată, excepţia de necompetenţă,
excepţia de rea compunere, excepţia puterii lucrului judecat şi excepţia de prescripţie;
d) excepţia de rea compunere, excepţia de nulitate a cererii de chemare în judecată,
excepţia de necompetenţă, excepţia puterii lucrului judecat şi excepţia de prescripţie.

9.Formalitatea “ multiplului exemplar” presupune:

a) cererea de chemare în judecată să se depună în atâtea exemplare câţi pârâţi sunt;


b) înscrisurile care constată convenţii să se încheie în atâtea exemplare câte părţi sunt;
c) înscrisurile sub semnătură privată care constată convenţii sinalagmatice să se încheie
în atâtea exemplare câte părţi cu interese contrarii sunt;
d) întâmpinarea să se depună în atâtea exemplare câţi reclamanţi sunt.

10. Menţiunea “bun şi aprobat” este necesară:

a) în cazul chitanţelor liberatorii;


b) când obligaţia unilaterală are ca obiect o sumă de bani sau o câtime determinată de
lucruri fungibile.
c) când înscrisul nu este scris în întregime de cel care se obligă;
d) când obligaţia unilaterală are ca obiect un lucru cert şi determinat;

11.Cu privire la mijloacele de probă în procersul civil :

a) acestea sunt reglementate legal exclusiv în Codul civil


b) acestea sunt reglementate legal exclusiv în Codul de procedură civilă
c) înscrisurile, dovada prin martori, prezumţiile, mărturisirea şi cercetarea la faţa locului
sunt reglementate expres în Codul Civil
d) dovada cu martori, expertiza, interogatoriul şi dovada cu înscrisuri sunt reglementate
expres de Codul de procedură civilă

12.În ceea ce priveşte convenţiile supra probelor :

a) acestea nu sunt admise în sistemul procedural civil român


b) sunt admise, prin aceste convenţii urmând a se lărgi sau limita cadrul procesual, cu
condiţia ca aceste convenţii să nu contravină dispoziţiilor de ordine publică
c) sunt valabile dacă lărgesc posibilităţile de probă şi nu contravin dispoziţiilor de ordine
publică
d) sunt valabile dacă limitează posibilităţile de probă şi nu contravin dispoziţiilor de
ordine publică

13.În cazul probelor :

a) sarcina probei revine întotdeauna reclamantului


b) obiectul probei îl constituie legea care guvernează raportul juridic dintre părţi
c) probele pot fi propuse şi după prima zi de înfăţişare dacă adminsitrarea lor nu
pricinuieşte amânarea judecăţii
d) prin procedura asigurării probelor, în caz de urgenţă, se poate solicita constatarea
stării unor lucruri

14.În cazul asigurării dovezilor:

a) dacă există urgenţă, se poate constata mărturia unei persoane, părerea unui expert,
starea unor lucruri, recunoaşterea unui înscris, existenţa sau inexistenţa unui drept
b) întâmpinarea este obligatorie
c) în toate cauzurile procedura de asigurarare a dovezilor se realizează cu citarea părţilor
d) încheierea pronunţată poate fi atacată cu apel, în termen legal

15.În ceea ce priveşte puterea de lucuru judecat :

a) este o prezumţie judecătorească absolută irefragabilă (din punctul de vedere al


dreptului substanţial)
b) este o excepţie de procedură
c) este o excepţie peremptorie
d) este o excepţie absolută

15bis. Subiectul probei este:

a) reclamantul;
b) partea care face o afirmaţie şi trebuie să o dovedească;
c) judecătorul;
d) pârâtul, în cazul prezumţiilor legale relative

16.În cazul înscrisurilor autentice :

a) acestea fac dovada până la înscrierea în fals cu privire la constatările personale ale
funcţionarului, acţionând în cadrul competenţei sale, cât şi cu privire la declaraţiile
părţilor
b) renunţarea la succesiune făcută în faţa notarului poate fi combătută decât prin
înscrierea în fals
c) valabilitatea consimţământului dat în faţa notarului poate fi combătută numai prin
înscrierea în fals
d) prezenţa părţilor în faţa notarului care le-a autentificat un act poate fi combătută decât
prin procedura înscrierii în fals

17.Menţiunea „bun şi aprobat” este necesară :


a) dacă înscrisul este scris în întregime de cel care se obligă
b) dacă înscrisul constată o obligaţie unilaterală ca are ca obiect un lucru cert şi
determinat
c) dacă înscrisul constată o obligaţie unilaterală a debitorului ce nu este determinată
d) în cazul chitanţelor liberatorii

18.Menţiunea „bun şi aprobat”nu este necesară :

a) când obligaţia unilaterală nu are ca obiect un lucru cert şi determinat


b) când obligaţia unilaterală a debitorului este determinată
c) în materie comercială
d) când obligaţia unilaterală are ca obiect prestaţii de a face sau a nu face

19.În cazul verificării de scripte :

a) intervine în cazul în care se contestă un înscris autentic sau un înscris sub semnătură
privată
b) se declanşează în situaţia în care partea declară că nu recunoaşte fie scrisul, fie
semnătura
c) instanţa poate să dispună, dacă consideră necesar, efectuarea unei expertize tehnice
d) procedura se poate derula numai în faţa primei instanţe

20.În cazul procedurii falsului :

a) se declanşează în situaţia în care una din părţi declară că scrisul sau semnătura este
falsă
b) la data înscrierii în fals, dacă partea care foloseşte înscrisul nu este prezentă, înscrisul
va fi declarat fals
c) dacă partea declară că nu se mai foloseşte de înscris, acesta va fi înlăturat din proces
d) este de competenţa exclusivă a instanţei penale

21.Formalitatea multiplului exemplar :

a) presupune ca înscrisul să se fi redactat în atâtea exemplare originale câte părţi sunt


b) se cere în cazul înscrisurilor sub semnătură privată care constată convenţii
sinalagmatice
c) de lipsa ei se pot prevala şi terţii
d) se cere şi în cazul chitanţelor liberatorii

22.Formalitatea multiplului exemplar nu se cere :

a) în cazul în care un înscris este nul ca înscris autentic, dar este valabil ca înscris sub
semnătură privată
b) când convenţia sinalagmatică este constatată prin hotărâre judecătorească
c) când convenţia sinalagmatică s-a încheiat prin ofertă urmată de acceptare (prin
corespondenţă)
d) când înscrisul s-a întocmit într-un singur exemplar şi acesta a fost lăsat în păstrarea
unui terţ
23.Cu privire la regulile instituite de art 1191 C.civ (interdicţia de a dovedi cu martori actele
juridice care depăşesc 250 de lei şi interdicţia de a dovedi cu martori împotriva şi peste
cuprinsul unui înscris) :

a) acesta reguli privesc atât părţile contractante cât şi terţii


b) se aplică exclusiv înscrisurilor preconstituite
c) se poate întotdeauna dovedi cu martori eroarea, dolul, violenţa, absenţa cauzei, cauza
falsă, frauda la lege
d) proba cu martori este admisibilă pentru a lămuri sensul exact al unora din clauzele
înscrisului

24.Nu pot fi ascultaţi ca martori :

a) cei ţinuţi de secretul profesional


b) cei condamnaţi pentru mărturie mincinoasă
c) funcţionarii publici şi foştii funcţionari publici, asupra împrejurărilor secrete de care
au avut cunoştinţă în această calitate
d) cei care prin răspunsurile lor s-ar expune ei înşişi la o pedeapsă penală sau la dispreţ
public

25.În ceea ce priveşte mărturisirea :

a) aceasta este admisibilă în toate procesele civile, fără excepţii


b) sub aspectul forţei probate, nu există nici o diferenţiere între mărturisirea judiciară şi
extrajudiciară
c) poate fi făcută spontan sau obţinută prin procedura interogatoriului
d) este un act personal

26.Expertiza este obligatorie potrivit legii :

a) în acţiunile de stabilire a paternităţii


b) în materia punerii sub interdicţie
c) în acţiunile de tăgăduire a paternităţii
d) în cazul înregistrării tardive a naşterii

27.Dacă pentru efectuarea unei expertize este necesară o verificare la faţa loculuii :

a) citarea părţilor este facultativă, fiind lăsată la aprecierea instanţei


b) citarea părţilor este obligatorie, sub sancţiunea nulităţii raportului de expetiză
c) citarea părţilor se va realiza prin scrisoare recomandată sau prin orice alt mijloc care
asigură transmiterea citaţiei şi confirmarea primirii acesteia
d) citarea părţilor se va realiza prin carte poştală recomandată cu dovadă de primire

28.Consecinţa anulării raportului de expertiză datorită nerespectării procedurii de citare este :

a) decăderea părţii din proba cu expertiza


b) respingerea acţiunii ca neîntemaită
c) refacerea expertizei cu citarea părţilor
d) nici una din variantele enumerate nu este corectă
29. Probele care nu au fost cerute până la prima zi de înfăţişare inclusiv, vor putea fi invocate
totuşi în cursul judecăţii:

a) dacă proba nu a fost cerută în condiţiile legii din pricina neştiinţei părţii;
b) dacă administrarea probei nu duce la amânarea judecăţii;
c) dacă nevoia dovezii ar reieşi din dezbateri;
d) dacă proba nu a fost cerută în condiţiile legii din pricina lipsei de pregătire a părţii,
care nu a fost asistată sau reprezentată de avocat.

30. Prin procedura asigurării probelor, în caz de urgenţă se poate solicita:

a) constatarea unei situaţii de fapt care ar putea să înceteze;


b) constatarea unei situaţii de fapt care ar putea să se schimbe;
c) constatarea stării unor lucruri;
d) obţinerea recunoaşterii unui înscris, a unui fapt ori a unui drept.

31. Cererea de a se constata, în caz de urgenţă, o situaţie de fapt care ar putea să înceteze sau
să se schimbe până la administrarea probelor este de competenţa:

a) instanţei în circumscripţia căreia urmează să se facă constatarea;


b) executorului judecătoresc din circumscripţia instanţei în a cărei rază teritorială
urmează să se facă constatarea;
c) preşedintelui judecătoriei, pe calea ordonanţei preşedinţiale;
d) instanţei care este sesizată cu cererea principală.

32. Hotărârile primei instanţe sunt executorii de drept când au ca obiect:

a) plata sumelor cuvenite, potrivit legii, şomerilor;


b) restituirea unei sume împrumutate, dacă hotărârea este parţială;
c) pensii acordate în cadrul asigurărilor sociale;
d) despăgubiri în caz de moarte sau vătămare a integrităţii corporale ori sănătăţii, dacă s-
au acordat sub forma de prestaţii băneşti periodice.

33.În cazul hotărârilor judecătoreşti :

a) minuta care se întocmeşte după deliberare, se semnează susb sancţiunea nulităţii, de


judecători şi grefier
b) lipsa semnăturilor judecătorilor şi grefierului de pe hotărâre poate fi complinită
oricând în cursul judecăţii
c) este definitivă hotărârea de primă instanţă, făfăr drept de apel, nerecurată
d) instanţa este obligată să se pronunţe din oficiu asupra cheltuielilor de judecată

34..Execuţia vremelnică de drept intervine :

a) în cazul hotărârii parţiale


b) în materie de strămutare de hotare
c) în materie de construcţii sau plantaţii
d) în cazul hotărârilor date în primă instanţă privind procesele şi cererile în materie
comercială
35.Execuţia vremelnică judecătorească se poate încuviinţa :

a) când hotărârea are ca obiect plata salariilor


b) în cazul hotărârilor parţiale
c) în materie de strămutare de hotare
d) în cazul ordonaţei preşedenţiale

36.Îndreptarea hotărârii se poate dispune:

a) când dispozitivul cuprinde dispoziţii potrivnice;


b) când există omisiuni cu privire la susţinerile părţilor;
c) când instanţa a omis să se pronunţe asupra unei cereri conexe sau incidentale;
d) când există erori cu privire la numele şi calitatea părţilor.

37.Completarea hotărârii se poate cere:

a) când instanţa a omis să se pronunţe asupra unui capăt de cerere principal sau
accesoriu;
b) când există omisiuni cu privire la susţinerile părţilor;
c) când instanţa a omis să se pronunţe asupra unei cereri conexe sau incidentale;
d) când sunt necesare lămuriri cu privire la înţelesul, întinderea sau aplicarea
dispozitivului.

38.Cererea de lămurire a dispozitivului hotărârii :

a) se soluţionează de urgenţă, în şedinţă publică


b) se soluţionează prin încheiere, supusă aceleiaşi căi de atac ca şi hotărârea pe care o
lămureşte
c) se soluţionează fără citarea părţilor
d) este scutită de taxă de timbru judiciar

39.Completarea hotărârii se poate cere :

a) în cazul în care dispozitivul hotărârii cuprinde dispoziţii potrivnice


b) în cazul în care instanţa a omis să se pronunţe asupra unui capăt de cerere principal
sau accesoriu
c) în cazul în care instanţa a omis să se pronunţe assupra cererilor martorilor, experţilor,
interpreţilor sau apărătorilor cu privire la drepturile lor
d) în cazul în care instanţa a omis să se pronunţe asupra unei cereri conexe sau
incidentale

40.Cheltuielile de judecată :

a) nu pot fi niciodată reduse


b) se suportă de fiecare dintre părţi
c) se suportă egal, proporţional sau solidar, în cazul coparticipării procesuale
d) se suportă întotdeauna de partea care a pierdut procesul

41.Debitorul nu va putea cere termen de graţie:


a) în materie comercială
b) în cazul în care bunurile lui se urmăresc de alţi creditori
c) în materie de cambrie, bilet la ordin şi cec
d) în cazul în care este în stare de insolvabilitate notorie

42.Sunt hotărâri definitive :

a) hotărârile date în primă instanţă, potrivit legii, fără drept de apel


b) hotărârile date în primă instanţă, fără drept de apel, nerecurate
c) hotărârile date în apel nerecurate
d) hotărârile date în apel

43.La prezentarea tranzacţiei (învoielii) instanţa are obligaţia :

a) să verifice dacă părţile au capacitate legală de a tranzacţiona


b) dacă învoiala este expresia voinţei lor libere
c) dacă prin încheierea tranzacţiei nu se încalcă dispoziţii imperative ale legii
d) dacă prin încheierea tranzacţiei nu se urmăreşte realizarea unor scopuri ilicite

44.Renunţarea la judecată :

a) se face de reclamant, fără nici o condiţie, oricând în cursul judecăţii


b) exclude o nouă judecată în legătură cu dreptul subiectiv valorificat prin cerere
c) se poate face de pârât până la prima zi de înfăţişare
d) se constată prin hotărâre care este supusă apelului în 5 zile de la pronunţare

45.În cazul renunţării la dreptul subiectiv pretins :

a) este necesar consimţământul pârâtului dacă s-a intrat în dezbaterea fondului


b) nu afectează cererea de intervenţie principală sau cererea reconvenţională
c) se poate face în faţa primei instanţe, a instanţei de apel sau a instanţei de recurs
d) se poate face verbal în şedinţă sau prin înscris autentic

46. Renunţarea reclamantului la judecată se poate face:

a) verbal în şedinţă sau prin înscris autentic;


b) după ce s-a făcut comunicarea cererii, dar înainte de a se intra în dezbateri, cu
consimţământul pârâtului;
c) verbal în şedinţă sau prin cerere scrisă;
d) în apel sau în recurs, dacă există învoirea pârâtului.

47.Renunţarea la însuşi dreptul dedus judecăţii se poate face:

a) numai prin act scris;


b) în faţa instanţei de apel, cu consimţământul pârâtului;
c) în faţa primei instanţe, fără acordul pârâtului;
d) verbal în şedinţă sau prin înscris autentic.
48. Hotărârea care consfinţeşte învoiala părţilor:

a) se dă în camera de consiliu, dacă părţile se prezintă la ziua fixată pentru judecată;


b) este definitivă;
c) se dă în şedinţă, dacă părţile se înfăţişează în altă zi decât cea fixată pentru judecată;
d) este irevocabilă.

49.Suspendarea legală de drept intervine :

a) când amândouă părţile o cer


b) în cazul ivirii unui conflict de competenţă
c) când, după o amânare a judecăţii în temeiul învoielii părţilor, acestea nu stăruie în
judecată
d) în cazul în care se invocă excepţie de neconstituţionalitate

50.Suspendarea legală de drept a judecăţii intervine:

a) în cazul în care se invocă excepţia de neconstituţionalitate


b) în cazul în care s-a început urmărirea penală pentru o infracţiune care ar avea o
înrăurire hotărâtoare asupra soluţiei ce urmează a se pronunţa în cauză
c) în cazul ivirii unui conflict de competenţă
d) în cazul în care după amânarea judecăţii în temeiul învoielii părţilor, acestea nu stăruie
în judecată

51.Suspendarea este facultativă şi rămâne la aprecierea instanţei :

a) în caz de strămutare
b) în cazul în care se invocă excepţia de neconstituţionalitate
c) în cazul în care după o amânare în temeiul învoielii părţilor, ele nu stăruie în judecată
d) în cazul în care reclamantul nu îndeplineşte obligaţiile prevăzute de lege ori stabilite în
cursul judecăţii

52.Suspendarea voluntară a judecăţii intervine:

a) dacă părţile nu stăruiesc, după o amânare a judecăţii în temeiul învoielii lor;


b) dacă reclamantul nu îndeplineşte obligaţiile stabilite în cursul judecăţii;
c) dacă amândouă părţile o cer;
d) dacă se prezintă numai una din părţi şi cealaltă a solicitat judecarea în lipsă.
a)
53.Judecata se suspendă de drept:

b) când reclamantul nu şi-a îndeplinit obligaţiile stabilite la primirea cererii de chemare


în judecată;
c) în cazul conflictelor de competenţă;
d) prin încetarea funcţiei curatorului;
e) în cazul în care s-a invocat în faţa instanţei excepţia de neconstituţionalitate.
54. Instanţa poate suspenda judecata:

a) în cazul în care în faţa instanţei s-a invocat excepţia de neconstituţionalitate;


b) când se ivesc indiciile săvârşirii unei infracţiuni a cărei constatare ar avea o înrâurire
hotărâtoare asupra cauzei;
c) când s-a solicitat recuzarea tuturor judecătorilor unei instanţe;
d) când s-a început urmărirea penală pentru o infracţiune care ar avea o înrâurire
hotărâtoare asupra hotărârii ce urmează să se dea.
55. Partea nu se socoteşte în culpă şi deci perimarea nu operează:

a) când actul de procedură urma să fie îndeplinit din oficiu;


b) când partea a fost împiedicată să facă actul de procedură datorită unor împrejurări mai
presus de voinţa sa;
c) când nu se poate fixa termen de judecată;
d) când, fără vina părţii, cererea nu a ajuns încă la instanţa competentă să o judece.

56. Constatarea perimării se poate face:

a) la cererea oricăreia din părţi;


b) din oficiu, de către instanţă;
c) la cererea părţii interesate şi a procurorului;
d) ca urmare a invocării excepţiei de perimare.

57.Perimarea nu operează :

a) în cazul incapabililor
b) în cazul acţiunilor impresciptibile
c) în cazul cererilor formulate de procuror
d) în cazul plângerilor împotriva procesului-verbal de contravenţie

58.Termenul de perimare se suspendă :

a) cât timp dăinuieşte suspendarea legală a judecăţii dispusă în temeiul art 244 c.pr.civ.
b) timp de 3 luni de la data când s-au petrecut faptele care au dus la suspendarea legală
de drept a judecăţii în temeiul art 243 c.pr.civ., dacă aceste fapte s-au petrecut în
ultimele 6 luni ale termenului de perimare
c) în caz de forţă majoră
d) în alte cazuri prevăzute de lege, dacă suspendarea nu este cauzată de lipsa de stăruinţă
a părţilor în judecată

59.Perimarea nu operează :

a) când partea nu a putut stărui în judecată datorită unor împrejurări mai presus de voinţa
sa
b) când actul de procedură trebuia îndeplinit din oficiu
c) dacă instanţa a omis fixarea termenului de judecată deşi cererea nu trebuia timbrată
d) dacă instanţa în mod greşit a dispus suspendarea voluntară a judecăţii, deşi se ceruse
judecarea în lipsă
60.Constatarea perimării se poate face :

a) la cererea părţii interesate


b) din oficiu, de către instanţă
c) ca urmare a invocării excepţiei de perimare
d) la cererea procurorului

61.Apelul incident se poate face :

a) numai înăuntrul termenului de apel


b) de intimat împotriva altui intimat
c) de intimat împotriva părţii cu interese contrare
d) de intimat împotriva unei părţi care a figurat la prima instanţă,dar nu este parte în
apelul principal
62.Nu sunt supuse apelului:

a) încheierile prin care se întrerupe cursul judecăţii;


b) încheierile prin care se suspendă judecata;
c) încheierea prin care s-a soluţionat cererea de asigurare a probelor pe cale principală;
d) încheierea pronunţată în materie necontencioasă.

63.Nu sunt supuse apelului:

a) hotărârile pronunţate în acţiunile în complângere;


b) hotărârile pronunţate în acţiunile în constatare;
c) hotărârile care consfinţesc învoiala părţilor;
d) hotărârile pronunţate în acţiunile în reintegrare.

64.Termenul de apel curge:

a) de la pronunţare;
b) de la pronunţare dacă părţile au fost prezente şi de la comunicare, dacă părţile au fost
lipsă;
c) de la comunicare, dacă legea nu prevede altfel;
d) de la comunicare, dacă părţile nu au fost citate şi de la pronunţare, dacă părţile au fost
citate.

65. În cazul în care apelul nu este motivat:

a) instanţa anulează apelul;


b) instanţa se pronunţă în fond pe baza celor invocate la prima instanţă;
c) instanţa acordă termen pentru motivare;
d) instanţa respinge apelul ca inadmisibil.

66. Sunt cereri noi şi deci inadmisibile în apel:

a) cererile de chemare în garanţie;


b) cererile prin care se solicită acordarea termenului de graţie;
c) cererile prin care se solicită acordarea veniturilor ajunse la termen;
d) cererile prin care se invocă compensaţia judiciară.
67. În cazul în care instanţa de apel constată că prima instanţă în mod greşit a respins sau

anulat cererea de chemare în judecată, admiţând apelul:

a) casează cu trimitere;
b) evocă fondul şi judecă procesul;
c) pronunţă o hotărâre definitivă;
d) pronunţă o hotărâre care poate fi din nou atacată cu apel.

68.Termenul de apel :

a) este un termen legal imperativ, nerespectarea lui atrăgând sancţiunea nulităţii


b) curge de la comunicarea hotărârii atât pentru părţi cât şi pentru procuror
c) se întrerupe prin moartea părţii care are interes să facă apel sau prin moartea
mandatarului căruia i s-a făcut comunicarea hotărârii de primă instanţă
d) poate fi suspendat

69.Cererea de apel :

a) care nu cuprinde motivarea în fapt şi în drept este nulă


b) care nu cuprinde dovezile invocate în susţinerea apelului este nulă
c) care nu cuprinde arătarea hotărârii ce se atacă este nulă
d) care nu cuprinde semnătura apelantului poate fi declarată nulă

70.Depunerea cererii de apel are urmăroarele efecte :

a) învestirea instanţei competente a judeca apelul


b) suspendă de drept executarea hotărârilor cu execuţie vremelnică
c) hotărârea primei instanţe devine definitivă
d) determină o rejudecare a cauzei în limitele învestirii prin cererea de apel

71.Aderarea la apel :

a) se poate face numai de către intimat


b) se poate face chiar după împlinirea termenului de apel,însă cel mai târziu până la
închiderea dezbaterilor la instanţa de apel
c) va rămâne fără efecte dacă apelul principal a fost respins ca inadmisibil iar adererea s-
a făcut peste termenul de apel
d) este considerată apel principal dacă apelul principal s-a respins ca tardiv iar aderarea s-
a făcut în termenul de apel

72.Se poate invoca pentru prima oară în apel :

a) prescripţia
b) dreptul de retenţie
c) termenul de graţie
d) puterea de lucru judecat
73.Recursul suspendă de drept executarea :

a) hotărârilor pronunţate în materie de strămutare de hotare


b) hotărârilor pronunţate în materie de fond funciar
c) hotărârilor pronunţate în materie comercială
d) hotărârilor pronunţate în acţiunile reale

74.Termenele speciale de recurs există în cazul:

a) hotărârilor de declinare a competenţei;


b) hotărârilor prin care se consfinţeşte învoiala părţilor;
c) hotărârilor de perimare;
d) hotărârilor prin care s-a respins cererea reclamantului ca urmare a renunţării lui la
dreptul dedus judecăţii.

75. Modificarea sau casarea unei hotărâri se poate cere:

a) când hotărârea s-a dat cu încălcarea competenţei altei instanţe;


b) când instanţa a depăşit atribuţiile puterii judecătoreşti;
c) când hotărârea se întemeiază pe o greşeală gravă de fapt, decurgând dintr-o apreciere
eronată a probelor administrate;
d) când instanţa nu s-a pronunţat asupra unui capăt de cerere, a acordat mai mult decât s-
a cerut ori ceea ce nu s-a cerut.

76. Instanţa de recurs poate decide:

a) admiterea recursului şi casarea hotărârii atacate;


b) admiterea recursului şi perimarea hotărârii atacate;
c) admiterea recursului şi modificarea hotărârii atacate;
d) admiterea recursului şi anularea hotărârii atacate.

77. Recursul în interesul legii se caracterizează prin:

a) se exercită pentru asigurarea interpretării şi aplicării unitare a legii;


b) dezlegarea dată problemelor de drept judecate este obligatorie pentru instanţe;
c) soluţiile nu au efect asupra hotărârilor examinate;
d) deciziile se comunică instanţelor, de Ministerul Justiţiei.

78. Decizia instanţei de recurs este obligatorie în caz de rejudecare:

a) cu privire la necesitatea administrării unor probe;


b) cu privire la situaţia de fapt;
c) cu privire la problemele de drept dezlegate;
d) cu privire la interpretarea probelor administrate.

79.Constituie potrivit jurisprudenţei, greşeală materială în sensul art 318 c.pr.civ. şi deci
contestaţia în anulare este admisibilă dacă instanţa de recurs :

a) a anulat recursul ca netimbrat, deşi, potrivit legii, unul din motivele de recurs nu
necesita timbrare
b) a menţionat în dispozitivul hotărârii că reclamantul a renunţat la judecată, deşi în
realitate partea a renunţat la dreptul subiectiv
c) a reţinut că cererea de reactualizare a sumei datorată de pârât a fost făcută pentru
prima oară în apel, deşi cererea a fost formulată în faţa primei instanţe şi menţinută în
instanţa de apel
d) a anulat recursul ca nemotivat, deşi motivele au fost depuse în termenul prevăzut de
lege

80.Nu constituie potrivit jurisprudenţei, greşeală materială în sensul art 318 c.pr.civ. şi deci
contestaţia în anulare este nu este admisibilă dacă instanţa de recurs:

a) anulează recursul ca netimbrat deşi la dosar se găsea recipisa de plată a texelor de


timbru
b) apreciează eronat probele
c) stabileşte eronat situaţia de fapt
d) dă o interpretare eronată anumitor dispoziţii legale

81. Contestaţia în anulare se poate exercita pentru următoarele motive:

a) când procedura de citare a părţii nu a fost îndeplinită potrivit cu cerinţele legii;


b) când hotărârea a fost dată de judecători cu călcarea dispoziţiilor privitoare la
competenţă;
c) dezlegarea dată recursului este rezultatul unei greşeli;
d) instanţa admiţând recursul, a omis din greşeală să cerceteze vreunul din motivele de
casare.

82. Contestaţia în anulare obişnuită (de drept comun) este admisibilă:

a) când hotărârea atacată este definitivă;


b) când motivele nu au putut fi invocate pe calea apelului sau recursului;
c) când hotărârea atacată este irevocabilă;
d) când motivele nu au putut fi invocate pe calea recursului.

83. Contestaţia în anulare specială poate fi exercitată împotriva:

a) hotărârilor irevocabile pronunţate de prima instanţă;


b) hotărârilor irevocabile pronunţate de instanţa de apel;
c) hotărârilor irevocabile pronunţate de instanţa de recurs;
d) oricăror hotărâri irevocabile.

84.Revizuirea poate fi exercitată împotriva:

a) hotărârilor rămase definitive prin neapelare;


b) hotărârilor de primă instanţă care rezolvă fondul;
c) hotărârilor instanţelor de recurs care evocă fondul;
d) hotărârilor rămase definitive în instanţa de apel.

85. Revizuirea se poate cere:


a) dacă dispozitivul cuprinde dispoziţii potrivnice ce nu pot fi aduse la îndeplinire;
b) dacă există contradicţii între dispozitiv şi considerente;
c) dacă dispozitivul nu este clar;
d) dacă întinderea obligaţiei cuprinsă în dispozitiv nu este stabilită.

86. Revizuirea pe bază de înscrisuri noi se poate cere dacă:

a) înscrisul a existat la data judecăţii şi pronunţării hotărârii atacate;


b) înscrisul nu a putut fi produs datorită unei împrejurări mai presus de voinţa părţii;
c) înscrisul a apărut după pronunţarea hotărârii atacate;
d) înscrisul nu a putut fi produs deoarece era reţinut de partea potrivnică.

87. Revizuirea pentru contrarietate de hotărâri se poate cere dacă:

a) hotărârile contradictorii au rezolvat fondul cauzei;


b) hotărârile au fost pronunţate în una şi aceeaşi pricină (identitate de părţi, obiect,
cauză);
c) hotărârile au fost pronunţate în procese diferite;
d) în al doilea proces s-a invocat excepţia puterii lucrului judecat şi a fost rezolvată
greşit.

88. Revizuirea pentru lipsă de apărare sau apărare cu viclenie se poate exercita în cazul:

a) statului;
b) persoanelor fizice cu discernământul atenuat;
c) persoanelor juridice;
d) persoanelor puse sub curatelă.

89.Revizuirea pe motiv de contrarietate de hotărâri se poate cere dacă :

a) este vorba de hotărâri pronunţate între aceleaşi părţi, cu acelaşi obiect şi aceeaşi cauză
b) hotărârile contradictorii să fie pronunţate în acelaşi proces (dosar)
c) este vorba de hotărâri definitive contradictorii
d) se cere anularea celei de a doua hotărâri

90.Revizuirea pe bază de înscrisuri noi se poate admite dacă, printre altele :

a) înscrisul invocat exista la data când a fost pronunţată hotărârea atacată cu revizuire
b) înscrisul nu aputut fi produs pentru că a fost reţinut de partea potrivnică sau dintr-o
împrejurarea mai presus de voinţa părţii
c) încrisul să fie determinant pentru schimbarea soluţiei
d) înscrisul să fie prezentat de partea care exercită revizuirea

91.În cazul ordonanţei preşedinţiale :

a) urgenţa este echivalentă cu celeritatea


b) este admisibil numai recusul, în termen de 24 de ore de la pronunţare
c) se poate formula şi o cerere de chemare în garanţie dar numai de către pârât
d) întotdeauna executarea se face fără somaţie sau fără trecerea unui termen
92.În cazul acţiunii posesorii în reintegrare trebuie îndeplinite următoarele condiţii :

a) reclamantul să dovedească faptul că a posedat cel puţin 1 an înainte de tulburare sau


deposedare
b) posesia să fi fost utilă (să fi îndeplinit condiţiile prevezute de art 1846-1847 c.civ.)
c) tulburarea sau deposedarea să se fi făcut cu violenţă
d) sesizarea instanţei să se facă în termen de 1 an de la tulburarea sau deposedarea cu
violenţă

93.Instanţa de divorţ este obligată să se pronunţe din oficiu :

a) asupra încredinţării copiilor minori


b) asupra contribuţiei fiecărui părinte la cheltuielile de întreţinere a copiilor minori
c) asupra revenirii, dacă este cazul, la numele avut anterior căsătoriei
d) asupra împărţelii bunurilor comune

94.Pe calea ordonanţei preşedinţiale se poate obţine :

a) obligarea la plata unor despăgubiri pentru actele de concurenţă neloială săvârşite


b) recunoaşterea valabilităţii unui contract de credit
c) revocarea din funţie a administratorului unei societăţi comerciale
d) înregistrarea în registrul de acţiuni, a cesiunii unpr acţiuni

95.Pe calea ordonanţei preşedinţiale se poate obţine:

a) încredinţarea vremelnică a copiilor minori


b) evacuarea persoanelor care au ocupat abuziv o suprafaţă locativă
c) suspendarea executării
d) suspendarea din funcţie a administratorilor unei societăţi comerciale

96.Cererea de divorţ :

a) poate fi introdusă şi de creditorii unuia dintre soţi pe calea acţiunii oblice reglementate
de art 974 c.civ.
b) poate fi introdusă şi de procuror
c) se respinge ca neintemeiată dacă reclamantul nu este prezent personal la primul
termen de judecată şi se prezintă pârâtul
d) se respinge ca nesusţinută dacă reclamantul nu este prezent personal la primul termen
de judecată , pârâtul se prezintă

97.În cazul în care este necesară a încheiere de admitere în principiu a partajului, aceasta
trebuie să cuprindă :

a) creanţele născute din starea de proprietate comună pe care coproprietarii le au unii faţă
de alţii
b) calitatea de coproprietar
c) bunurile supuse împărţelii
d) cota parte ce se cuvine fiecărui coproprietar
98.Ordonanţa preşedinţială:
a) este executorie de drept;
b) este supusă numai recursului;
c) este supusă atât apelului, cât şi recursului;
d) se poate da şi fără citare, dar numai în primă instanţă şi în apel.

99. Ordonanţa preşedinţială:

a) se poate pronunţa numai dacă nu există judecată asupra fondului;


b) este întotdeuna de competenţa judecătoriei;
c) este vremelnică;
d) poate fi executată fără somaţie şi fără trecerea vreunui termen, cu
încuviiţarea instanţei.

100. În procesele de divorţ este competentă teritorial:

a) judecătoria de la ultimul domiciliu comun al soţilor;


b) judecătoria de la domiciliul pârâtului dacă soţii nu au avut domiciliu comun;
c) judecătoria de la domiciliul pârâtului, dacă nici unul din soţi nu mai
locuieşte în circumscripţia judecătoriei de la ultimul domiciliu comun;
d) judecătoria de la domiciliul reclamantului, dacă pârâtul nu are domiciliu în
ţară.

101. Soţul pârât poate să facă şi el cerere de divorţ ( cerere reconvenţională), în funcţie de
momentul la care s-au petrecut faptele pe care le invocă:

a) până la prima zi de înfăţişare;


b) până la începerea dezbaterilor asupra fondului în cererea reclamantului;
c) până la închiderea dezbaterilor asupra fondului, în cererea reclamantului;
d) direct în instanţa de apel.

102.Procedura divorţului prin consimţământul soţilor se caracterizează prin:

a) cererea trebuie semnată de ambii soţi;


b) ambii soţi trebuie să fie prezenţi la depunerea cererii şi la termenul fixat în
şedinţă publică;
c) hotărârea se pronunţă din vina ambilor soţi;
d) hotărârea este definitivă.

103. Instanţa de partaj poate pronunţa:

a) o hotărâre care să confinţească învoiala părţilor;


b) o hotărăre de închidere a dosarului;
c) o hotărâre parţială de partaj pentru bunurile în legătură cu care nu s-a dispus vânzarea;
d) o hotărâre de suspendare a procedurii, până la realizarea vânzării bunurilor.

104.Cererea de divorţ este de competenţa judecătoriei :

a) în circumscripţia căreia se află cel din urmă domiciliu comun al soţilor


b) de la domiciliul pârâtului dacă soţii nu au avut domiciliu comun
c) de la domiciliul reclamantului sau de la domiciliul pârâtului dacă nci unul din soţi nu
mai locuieşte în circumscripţia judecătoriei în care se află cel din urmă domiciliu
comun
d) de la domiciliul pârâtului dacă convieţuirea soţilor la domciliul comun a fost de scurtă
durată

105.Acţiunea în anularea căsătoriei este de competenţa judecătoriei :


a) în circumscripţia căreia se află cel din urmă domiciliu comun al soţilor
b) de la domicliul reclamantulu dacă soţii nu au avut domiciliu comun
c) de la domiciliul reclamantului dacă soţii nu mai locuiesc în circumscripţia judecătoriei
unde se află ultimul domiciliu comun al soţilor
d) de la domiciliu pârâtului

106.Într-un proces de partaj judiciar :

a) intervenţia principală este inadmisibilă


b) intervenţia principală este admisibilă dar trebuie făcută până la pronunţarea încheierii
de admitere în principiu
c) intervenţia principală este admisibilă dar trebuie făcută până la închiderea dezbaterilor
în primă instanţă
d) intervenţia accesorie este admsibilă dacă intervenientul justifică un interes propriu

107.În cazul acţiunilor posesorii :

a) exercitarea acestora nu este condiţionată de existenţa unui titlu


b) se ocroteşte o stare de fapt
c) nu se poate pune în discuţie titlul de proprietate
d) reclamantul nu trebuie să facă dovada unui drept de proprietate sau altui drept real

108.În materia executării silite, perimarea nu operează :

a) în cazul măsurilor asigurătorii înfiinţate înainte de începerea executării silite


b) în cazul în care legea încuviinţează executarea silită fără somaţie
c) în cazul executării silite a creanţelor bugetare
d) în cazul în care un act trebie îndeplinit de instanţă din oficiu

109.Nu pot fi supuse executării silite :

a) combustibilul necesar debitorului şi familiei sale socotit pentru 2 luni de iarnă


b) bunurile de uz personal sau casnic strict necesare debitorului
c) machetele şi manuscrisele care servesc direct la realizarea unei opere ce dă şaştere
unui drept de autor
d) bunurile mobiel cu valoare economică redusă

110.Salariul şi alte venituri periodice realizate din muncă pot fi urmărite până la :

a) până la ¼ din venitul lunar net pentru sumele datorate cu titlu de obligaţie de
întreţinere
b) până la 1/3 din venitul lunar net pentru orice alte datorii
c) până la ¼ din ajutoarele pentru incapacitate temporară de muncă pentru sumele
datorate cu titlu de alocaţie pentru copii
d) până la 1/8 din sumele cuvenite şomerilor pentru sumele datorate cu titlu de obligaţie
de întreţinere

111.Pe calea contestaţiei la executare :

a) se pot administra probe pentru a combate situaţia de fapt, soluţionată cu ocazia


procesului pe fond
b) nu se pot invoca motive de fond care să repună în discuţie o hotărâre judecătorească
definitivă
c) nu se pot invoca motive de fond care să repună în discuţie cuantumul despăgubirilor
civile stabilite printr-o hotărâre penală definitivă
d) este posibil să se soluţioneze cereri formulate de părţi dar care, din omisiune, nu au
fost rezolvate de instanţa de fond

112.În cadrul contestaţiei la executare se pot invoca :

a) prescripţia dreptului de a cere executarea silită


b) perimarea unor acte de executare
c) vicii de formă ale titlului executoriu
d) motive de nulitate a executării silite

Răspunsuri grile

1c 2d 3bc 4c 5d 6cd 7cd 8c 9c 10b


11d 12c 13cd 14- 15cd 15bis b 16bd 17- 18cd 19bc
20ac 21ab 22abcd 23bcd 24b 25bcd 26bd 27bd 28c 29abcd
30abcd 31a 32abcd 33b 34a 35- 36a 37ac 38bd 39bcd
40c 41bcd 42ad 43abcd 44- 45bcd 46cd 47cd 48bc 49bcd
50acd 51ad 52c 53bd 54d 55abcd 56bcd 57- 58abc 59bcd
60abcd 61bd 62abcd 63acd 64c 65b 66ab 67c 68c 69cd
70ad 71acd 72abcd 73a 74ac 75ab 76ac 77abc 78ac 79abcd
80bcd 81b 82bc 83c 84acd 85a 86abd 87abc 88ad 89acd
90abcd 91- 92cd 93abcd 94- 95abcd 96d 97abcd 98ab 99cd
100abcd 101abcd 102ab 103abc 104ab 105d 106cd 107abcd 108abcd 109bc
110b 111bc 112abcd