Vânzările de mărfuri 

, ambalaje şi prestări de servicii specifice activităţii de comerţ, generează venituri

din activitatea operaţională. Acestea sunt reprezentate de sumele sau valorile încasate sau de încasat
din operaţiuni de livrări – vânzări de mărfuri sau de prestări de servicii, executări de lucrări. În concepţia
contabilă actuală înregistrarea veniturilor se realizează în momentul angajării lor şi nu în momentul
încasării efective ale acestuia.

Din aceste considerente vânzările brute (globale) sunt alcătuite din:

 sumă vânzărilor achitate (numerar, transfer, barter)

 valoarea mărfurilor vândute credit (achitare posterioară , ulterioară)

 valoarea mărfurilor vândute cu plata în rate.

Principalii indicatori economici cu care operează contabilul pentru a reflecta procesul de vânzare sunt:

1. suma încasată din vânzări sau de primit aferentă facturii comerciale (vânzare brută)

2. TVA inclusă în preţul de vânzare

3. costul vânzării (costul de achiziţie, valoarea de bilanţ a mărfurilor vândute).

Reflectarea acestor indicatori şi a operaţiilor aferente se face cu ajutorul unui sistem de conturi
sintetice, şi anume: 221, 225, 217, 611, 711, 712, 714, 821, 825, 534, etc.

Exemplul 3.6.

Se livrează unui detailist, mărfuri însoţite de factura fiscală care cuprinde preţul de vânzare contractual 4
000 000 lei şi TVA 20 %. Adaosul comercial practicat de UCR pentru mărfurile livrate constituie 25 %.
Cumpărătorul va achita contravaloarea mărfurilor expediate şi livrate, posterior prin virament, din
acreditiv deschis de către cumpărător.  Soluţionarea exemplului 3.6.

Pe parcursul efectuării operaţiilor economice unităţile de comerţ recurg deseori la livrări de mărfuri
cu condiţia achitării acestora în avans integral sau parţial.

Prevederile Codului fiscal, şi în special art.108 stipulează că, dacă factura fiscală este eliberată sau plata
este primită până la momentul efectuării livrării, data livrării se consideră data eliberării facturii fiscale
sau data primirii plăţii, în dependenţă de ce are loc mai înainte. Totodată dacă mărfurile, serviciile sunt
livrate regulat pe parcursul unei anumite perioade de timp stipulate în contract, data livrării se consideră
data eliberării facturii fiscale sau data primirii fiecărei plăţi regulate, în dependenţă de ce are loc mai
înainte.

Ca rezultat avansurile încasate sunt purtătoare de TVA şi operaţiile aferente urmează să fie reflectate în
contabilitate. Calcularea taxei pe valoarea adăugată aferentă avansurilor primite în contul efectuării
livrărilor impozabile cu TVA se reflecta în baza ordinului de plată, calculului contabil şi Registrului de
evidenţă a livrărilor prin înregistrarea contabilă:

Debit contul 225 „Creanţe pe termen scurt privind decontările cu bugetul”

Credit contul 534 „Datorii privind decontările cu bugetul” , iar decontarea TVA aferentă avansurilor
primite poate fi înregistrată ca:

Debit contul 534 „Datorii privind decontările cu bugetul”, Credit contul 225 „Creanţe pe termen scurt
privind decontările cu bugetul” , sau prin formula de stornare Debit contul 225 „Creanţe pe termen
scurt privind decontările cu bugetul” Credit contul 534 „Datorii privind decontările cu bugetul”.
Exemplul 3.7.

1. Se consideră că S.A. Comerţ încasează de la client un avans în sumă de 165 000 lei în vederea livrării
mărfurilor, conform ordinului de plată.

2. Ulterior S.A. Comerţ facturează şi livrează mărfuri factura fiscală, cuprinzând :

a) valoarea mărfurilor, preţ 210 000 lei

b) TVA 20 % 42 000 lei

Total de plată 252 000 lei

Avansul încasat 165 000 lei

Rest de plată 87 000 lei

3. Potrivit informaţiilor contabile costul efectiv (valoarea de bilanţ) al mărfurilor vândute constituie 183
400 lei.

Soluţii:

În activitatea unităţilor de comerţ pot avea loc cazuri când valoarea mărfurilor livrate este inferioară
avansului încasat  de la client. În aceste condiţii clientului i se restituie diferenţa şi totodată se fac
înregistrări de corectare sau ajustare a sumei TVA aferente. Unităţile comerciale cu ridicata deseori
efectuează livrări de mărfuri în condiţii specifice de vânzare, inclusiv operaţii cu scont şi/sau rabat. În
aceste cazuri unităţile comerciale beneficiază de dreptul la corectarea sumelor TVA aferente livrărilor.

Exemplul 3.8.

1. Presupunem că S.R.L. Dacia a vândut mărfuri unui cumpărător convenindu-se la următoarele condiţii
de plată: 5/5 – n/15, şi anume dacă cumpărătorul se achită în termen de 5 zile, el beneficiază de un
scont în mărime de 5%, termenul final de plată fiind 15 zile de la data livrării.

Factura fiscală cuprinde:

a) valoarea mărfurilor, preţ 190 000 lei

b) TVA 20% 38 000 lei

Total de plată 228 000 lei

2. Potrivit informaţiilor contabile costul efectiv (valoarea de bilanţ) al mărfurilor vândute constituie 151
200 lei.

3. Cumpărătorul a achitat suma datorată peste 4 zile de la data efectuării livrării.

Soluţionarea exemplului 3.8.

Dacă scontul este folosit iar livrările şi achitările se efectuează în diferite perioade de gestiune, atunci
suma aferentă scontului se reflecta în componenţa cheltuielilor comerciale. Operaţia examinată poate fi
reflectată în contabilitate folosind un cont al contabilităţii de gestiune, de exemplu, 826 „Venitul global
din vânzări”. În aceste condiţii înregistrările contabile vor fi de natura:

Exemplul 3.9.

Presupunem că totalul brut al unei facturi pentru vânzarea de mărfuri este de 1 800 000 lei, rabatul
pentru defecte de calitate este de 100 000 lei, remiza pentru vânzări superioară sumei de 1 000 000 lei
este de 5%, remiza pentru fidelitatea clientului 10% şi scontul de decontare pentru plata înainte de
scadenţă este de 2% .