UNIVERSITATEA BABEȘ-BOLYAI CLUJ-NAPOCA

FACULTATEA DE LITERE
SPECIALIZAREA: CHINEZĂ-ITALIANĂ

LUCRARE DE LICENȚĂ

CONJUNCȚII ȘI STRUCTURI
CONJUNCȚIONALE ALE LIMBII CHINEZE

COORDONATORI ȘTIINȚIFICI:
Conf.Univ. Dr. Rodica Frențiu
Lect. Zhu Xiaobin

Absolvent:

Motoroiu Wanda-Florentina

1
 CUPRINS

Introducere....................................................................................................................... 3
Capitolul I......................................................................................................................... 6
Conjuncții și structuri conjuncționale coordonatoare...................................................6
1. Definirea conjuncțiilor coordonatore.........................................................................6
2. Clasificarea conjuncţiilor coordonatoare....................................................................6
3. Moduri de folosire a conjuncţiilor coordonatoare. Exemple......................................8
3.1. Conjuncțiile copulative.......................................................................................8
3.2. Conjuncțiile adversative...................................................................................11
3.3. Conjuncțiile disjunctive....................................................................................16
3.4. Conjuncțiile conclusive.....................................................................................19
Capitolul II..................................................................................................................... 23
Conjuncții și structuri conjuncționale subordonatoare..............................................23
1. Definirea conjuncţiilor subordonatoare....................................................................23
2. Clasificarea conjuncţiilor subordonatoare................................................................23
3. Moduri de folosire a conjuncţiilor subordonatoare. Exemple..................................24
3.1. Conjuncțiile cauzale..........................................................................................24
3.2. Conjuncțiile concesive......................................................................................26
3.3. Conjuncțiile condiționale..................................................................................28
3.4. Conjuncțiile finale sau de scop.........................................................................34
3.5. Formarea propozițiilor subordonate consecutive.............................................36
Capitolul III....................................................................................................................38
Particularități ale conjuncţiilor în limba chineză........................................................38
A. Conjuncții și structuri care exprimă o relație progresivă.....................................38
B. Structuri care indică o relație temporală succesivă sau simultană.......................41
Concluzii...........................................................................................................................45

Bibliografie……………………...………………………………………………………46

2
 Introducere

Lucrarea de față intitulată Conjuncții și structuri conjuncționale ale limbii chineze își
propune o descriere și analiză detaliată a conjuncțiilor și structurilor conjuncționale din limba
chineză cu scopul de a înțelege mai bine folosirea acestora în formarea frazelor complexe cu una
sau mai multe subordonate. Deși se pornește de la o analiză comparată a conjuncțiilor în limba
română și corespondentele lor în limba chineză, accentul este pus pe diferențe și particularități
ale limbii chineze.

Alegerea acestei teme se datorează în primul rând lipsei acute de materiale bibliografice
în acest domeniu; atât în limba română, cât și în limba engleză, nu există o lucrare dedicată în
întregime studiului aprofundat al conjuncțiilor în limba chineză, această temă apărând doar în
cadrul unor capitole izolate ale cărților de gramatică a limbii chineze. În al doilea rând, alegerea
studierii acestei teme se datorează unei experiențe personale de învățare a limbii chineze în
China, în urma căreia s-a constatat necesitatea unui studiu aprofundat al acestui subiect. În
învățarea limbii chineze, se poate ajunge la acumularea unui vocabular destul de bogat, însă, cu
toate acestea, se pot întâmpina dificultăți în crearea unor fraze complexe datorită
particularităților pe care structurile conjuncționale le au în limba chineză. Spre deosebire de alte
limbi străine, în cazul limbii chineze nu este suficientă căutarea unei conjuncții în dicționar. Spre
exemplu, chiar dacă dicționarul precizează care este elementul corelativ corespunzător unei
structuri conjuncționale și arată modul de folosire prin câteva exemple, alegerea celei mai
potrivite conjuncții sau structuri conjuncționale depinde de context, de tipul de text (formal sau
informal), limbă scrisă sau limbă vorbită, limbaj actual sau livresc etc. Rezultă astfel că o
cunoaștere corectă și aprofundată a modului de folosire a conjuncțiilor este atât necesară, cât și
extrem de importantă pentru dobândirea unui nivel avansat de limba chineză.

Această lucrare este împărțită în trei capitole. În primul capitol sunt clasificate și
analizate conjuncțiile și structurile conjuncționale coordonatoare, subgrupate în conjuncții
copulative, adversative, disjunctive și conclusive. Pentru fiecare categorie de conjuncții sunt
prezentate trăsăturile definitorii, exemple relevante în limba chineză însoțite de traducerea în

3
limba română, precum și explicații referitoare la modul de folosire în diferite contexte și poziția
ocupată în propoziție.

În al doilea capitol sunt prezentate și clasificate conjuncțiile și structurile conjuncționale

subordonatoare, după aceeași schema ca primul capitol. În acest capitol, apar mai multe structuri
conjuncționale, caracteristice limbii chineze, care au un corespondent mai mult sau mai puțin
apropiat în limba română. Astfel, este explicat modul de formare al subordonatelor cauzale,
concesive, condițional-ipotetice și condiționale, finale și consecutive cu ajutorul structurilor
conjuncționale din limba chineză. Trebuie menționat faptul că atunci când ne referim la o
structură conjuncțională, vorbim de o conjuncție sau o locuțiune conjuncțională care are un
element corelativ (de obicei adverb sau particulă) în propoziția regentă. Dificultatea folosirii și
înțelegerii acestor structuri rezidă în faptul că acestea sunt de cele mai multe ori fixe (fie în ceea
ce privește poziția ocupată în propoziție, cât și obligativitatea folosirii unui anume element
corelativ), dacă folosim un alt element corelativ s-ar putea să se schimbe sensul întregii fraze, iar
de multe ori elementul corelativ nu se traduce în limba română, ceea ce poate cauza omiterea
eronată a acestuia atunci când se face o retroversiune sau se construiește o frază complexă în
limba chineză.

În al treilea capitol sunt prezentate exclusiv particularități ale limbii chineze împărțite în
două categorii, și anume structuri care exprimă o relație progresivă și structuri care exprimă o
relație temporal-cauzală de simultaneitate sau succesivă. Fiecare capitol se încheie cu o conturare
a concluziilor care reies din descrierea și analiza conjuncțiilor și structurilor conjuncționale.

Ca metodă de analiză și cercetare a lucrării s-a folosit comparația conjuncțiilor în limba

română și cele în limba chineză. Trebuie menționat faptul că elementul de noutate constă tocmai
în această comparație, pentru că până în prezent nu s-a încercat clasificarea conjuncțiilor din
limba chineză după schema care se folosește în limba română. În cărțile de gramatică a limbii
chineze scrise în limba engleză (multe dintre acestea au la bază cartea A Practical Chinese
Grammar for Foreignersscrisă deLi Dejin și Cheng Meizhen în 1988 și publicată de editura
Sinolingua din Beijing, folosită ca principală sursă bibliografică în această lucrare) clasificarea
conjuncțiilor și structurilor conjuncționale se face pe baza raportului sau a relației dintre
propozițiile principale sau dintre regentă și subordonată, iar această relație poate fi
coordonatoare, succesivă, progresivă, alternativă, preferențială, condițională etc.
4
 În lucrarea de față s-a folosit schema de clasificare a conjuncțiilor care apare în
Gramatica Limbii Române a Academiei Române pentru că s-a considerat că acest mod de
clasificare este mai ușor de înțeles, dat fiind faptul că termenii de comparație sunt unanim
acceptați și bine-cunoscuți de către vorbitorii de limbă română. Acest model simplifică procesul
de identificare a asemănărilor și, mai ales, a deosebirilor și particularităților limbii chineze,
oferind o modalitate de înțelegere mai clară și mai exactă a acestora. Totodată, o astfel de
abordare comparativă este foarte utilă atunci când se fac retroversiuni fie din română în chineză,
fie din chineză în română pentru că se pot alege formele optime din punct de vedere morfologic,
sintactic și semantic ale conjuncțiilor. De aceea, exemplele folosite în această lucrare, precum și
explicațiile privind modul de folosire a acestora, vin în sprijinul afirmațiilor anterioare.

Se dorește ca această lucrare să fie un punct de plecare pentru un proiect de cercetare mai
amănunțit, care să poată deveni un suport util și bine-documentat în sprijinul tuturor vorbitorilor
de limba română care doresc să studieze corect și amănunțit acest aspect important al limbii
chineze.

5
 Capitolul I

Conjuncții și structuri conjuncționale coordonatoare

1. Definirea conjuncțiilor coordonatore

În acest prim capitol sunt prezentate conjuncțiile coordonatoare ale limbii chineze. Mai
întâi, au fost definite şi clasificate conjuncţiile din această categorie, după care s-a trecut la o
analiză cu explicaţii şi exemplificări punându-se accent pe modul de folosire și particularitățile
pe care acestea le au în limba chineză.
Conjuncția este o clasă de cuvinte neflexibile prin intermediul cărora se exprimă relații
sintactice de coordonare sau de subordonare ori relații pragmatice, discursive, între diversele
componente aparținând nivelului propozițional, frastic sau transfrastic 1. În limba chineză, lăsând
la o parte excepţiile care vor fi prezentate ulterior, conjuncţia are funcţii similare celei româneşti.
Conjuncțiile fac parte din clasa conectorilor, alături de prepoziții și de relativele
pronominale, adjectivale și adverbiale. După semnificaţia şi rolul lor gramatical, conjuncţiile pot
fi clasificate în două categorii: conjuncţii coordonatoare și conjuncții subordonatoare.

2. Clasificarea conjuncţiilor coordonatoare

Conjuncţiile coordonatoare leagă părţi de propoziţie de acelaşi fel sau propoziţii

independente. În funcție de raportul sintactico-semantic pe care îl marchează, conjuncțiile
coordonatoare pot fi2:
1. Conjuncțiile copulative:exprimă ideea de asociere. În limba chineză există câteva
conjuncții folosite frecvent care pot exprima această idee de asociere, precum: 和，跟，
并，并且,一边…，一边，一边面…，另一边面，iar altele au caracter dialectic, formă
livrescă veche sau se formează prin schimbarea valorii gramaticale (acest aspect nefiind
posibil în limba română).

1
Valeria GUTU ROMALO (coord.), Gramatica limbii române, Ed. Academia română, București, 2008, p.631.
2
Ibid.,p.638.
6
 2. Conjuncțiile adversative:exprimă raporturi sintactico-semantice de opoziție între unitățile
pe care le leagă, de exemplu: 但，但是，可，可是, 却, 不过，而，然而，反而, 反之.
3. Conjuncțiile disjunctive:exprimă excluderea sau alternanța unor acțiuni, momente,
posibilități, de exemplu: 或者，还是，要么...要么, 不是...，就是...，不是...，而是...，
与其...不如...，宁可...要不然....

După cum se poate observa din ultimele exemple de mai sus, în limba chineză există
unele structuri conjuncţionale care joacă rolul conjuncţiei disjunctive similare celei din limba
română. Dacă acestea erau puţin folosite cu câteva decenii în urmă, totuşi, datorită tendinţei de
adaptare a limbii chineze scrise la limbile cu ascendent latin, în prezent aceste conjuncţii au o
frecvenţă de utilizare din ce în ce mai semnificativă. Dar este bine de specificat faptul că în
limbajul oral ele sunt încă omise, din intonaţie permiţându-se realizarea aceloraşi înţelesuri pe
care le oferă conjuncţiile. Acest procedeu este posibil şi în limba română, de exemplu:

a) 宁可站着死，不可跪着生。
Mai bine să mori stând în picioare, decât să trăieşti îngenunchiat.
b) 站着死，不跪着生。
Să mori în picioare, nu să trăieşti în genunchiat.
4. Conjuncțiile conclusivecare introduc un rezultat, o concluzie, o consecință a ceea ce s-a
exprimat anterior: 从而，可见，所以，总而言之。

La fel ca şi la conjuncţiile disjunctive putem avea opţiunea de a folosi sau nu conjuncţiile

pentru a exprima un înţeles, de exemplu:

a) 要是你去,我就来替你.
Dacă tu pleci, eu vin imediat să te înlocuiesc.
b) 你去，我就来替你。
Pleci, vin imediat să te înlocuiesc.

La fel ca în limba chineză, şi în limba română prin accentuarea cuvântului “pleci” ( 去)

sensul propoziţiilor a) şi b) rămâne acelaşi.

7
3. Moduri de folosire a conjuncţiilor coordonatoare. Exemple.

3.1. Conjuncțiile copulative

Conjuncțiile copulative care exprimă ideea de asociere dintre două sau mai multe părți de
vorbire din cadrul aceleași propoziții se numesc conjuncții copulative intrapropoziționale, iar
cele care exprimă ideea de asociere dintre două propoziții se numesc conjuncții copulative
interpropoziționale. Trebuie menționat faptul că în limba chineză unele conjuncții sunt exclusiv
conjuncții intrapropoziționale, de exemplu conjuncțiile 和 (he) și 跟(gen) cu ajutorul cărora se
pot asocia doar substantive, pronume sau grupuri nominale, iar altele pot fi atât
intrapropoziționale cât și interpropoziționale, de exemplu conjuncția 并且 (bingie) cu ajutorul
căreia se pot asocia atât adjective cât și propoziții.

1. Conjuncțiilecopulative 和 (şi) și 跟(împrenă cu; şi)

Aceste două conjuncții copulative pot conecta substantive, pronume sau grupuri
nominale.În limba chineză acestea nu pot lega niciodată două propoziții coordonatoare.Cu alte
cuvinte, ele sunt conjuncții intrapropoziționale. Conjuncțiile 和 și 跟 sunt folosite mai mult în
limba chineză vorbită. De exemplu:

a) 工程师和技术员都到了。
Inginerul și tehnicianul au sosit. (Leagă două substantive)
b) 我跟你不需要参加这次考试。
Eu și cu tine nu trebuie să participăm la acest examen. (Leagă două pronume)
c) 英文报和法文报我都想买。
Vreau să cumpăr ziarul în engleză și ziarul în franceză. (Leagă două grupuri
nominale)

2. Conjuncția copulativă 并(şi)

a) 大会讨论并通过了一法案。
Adunarea generală a discutat și a adoptat un proiect de lege.
b) 大家认真并努力地工作着。

8
 Toată lumea muncește serios și din greu.
c) 他扶起了老人，并把老人送到了医院。
El l-a ridicat pe bătrân și l-a însoţit până la spital.

În primul exemplu,conjuncția copulativă 并 (bing) se folosește pentru a realiza legătura

între două verbe formate din două caractere, verbe care sunt ordonate în funcție de timpul
desfășurării acțiunii. În al doilea exemplu, conjuncția 并 leagă două adverbe formate din două
caractere, iar în alt treilea exemplu conjuncția 并 este folosită la începutul celei de-a doua
propoziții independente al cărei subiect este omis. În această situaţie conjuncţia 并(bing) leagă
două propoziţii având un rol de coordonare.

3. Conjuncția copulativă 并且 (şi; şi mai mult decât atât)

Această conjuncție realizează legătura între două acțiuni care se petrec în același timp
(sincronic) sau una după cealaltă (succesiv). Ea poate lega verbe, grupuri verbale, verbe modale
sau adjective. De asemenea, poate conecta două propoziții coordonate, de exemplu:

a) 国民们都熟悉并且遵守交通规定。
Toți cetățenii cunosc și respectă regulile de circulație.
b) 他的话风趣并且幽默。
Vorbele lui sunt spirituale și pline de umor.
c) 学生应该并且必须认真学习。
Studenții trebuie şi e necesar să studieze cu seriozitate.
d) 使用信用卡购物可以不需要随身携带大量现金，并且，避免了准备零钱的麻
烦。
Prin folosirea unui card de credit pentru cumpărături nu trebuie să avem la noi o
sumă mare de bani lichizi și, mai mult decât atât, ne scapă de problemele legate
de pregătirea banilor mărunți.
Observație. Conjuncția 并且 este foarte des întâlnită în cele două structuri “并且 ... 还...” si”并
且...也…”, de exemplu:
a) 这本汉语书有丰富的例句，并且还配有大量的漫画。

9
 Această carte de limba chineză are exemple numeroase și, mai mult decât atât,mai
conţine şi o mare cantitate de benzi desenate.
b) 时间晚了，并且你的眼睛也不好.
Este târziu și, mai mult, ochii tăi nu arată bine.
Trebuie precizat faptul că această conjuncție nu poate conecta substantive, grupuri
substantivale sau adjective monosilabice (formate dintr-un singur caracter). Așa cum s-a precizat
anterior, substantivele și grupurile substantivale pot fi conectate prin conjuncțiile 和 și 跟 , iar
pentru a stabili un raport de coordonare între două adjective monosilabice se folsesc structurile
conjuncţionale „ 又 ... 又 ...” ( pentru limbajul oral) sau „ 既 ... 又 ...” (pentru limbajul
scris)，precum în exemplele următoare:
a) 她的眼睛又大又亮。
b) 她的眼睛既大又亮。
Ochii ei sunt mari și luminoși.
Exemplele a) şi b) oferă acelaşi înţeles, doar că exprimarea folosind conjuncţia „ 既 ” din
exemplul b) este una livrescă.

4. Structurile “ 一边......,一边.....” (pe de o parte ... pe de altă parte) si „一边面.....,另一

边面.......” (pe o parte ... pe altă parte)

Aceste structuri se folosesc pentru a indica două sau mai multe acțiuni care se petrec
simultan. În cazul structurii “ 一边 .....,一边 .......”, care se folosește mai mult în limba vorbită,
predicatul care urmează după ”一边” este, de regulă, un verb care poate avea un complement
sau poate fi folosit împreună cu particula 着. De asemenea, atunci când predicatul este format
dintr-un verb monosilabic, 一边 poate fi redus la caracterul 边. Structura “一边面.....,另一边
面......” are același înțeles ca structura “一边.....,一边.......”, cu deosebirea că poate fi folosită
pentru a conecta și verbe abstracte.De asemenea, această structură este folosită pentru a prezenta
două aspecte diferite, dar simultane, ale aceluiași lucru. În ambele structuri, ordinea propozițiilor
poate fi schimbată fără a afecta sensul întregii fraze. De exemplu:
a) 她一边收拾房间，一边跟我聊天儿。
b) 他一边跟我聊天儿，一边收拾房间。

10
 Ea pe de-o parte face curățenie în cameră, pe de-o parte vorbește cu mine.
c) 她边写，边念。
d) 她边念，边写。
Ea pe de-o parte scrie, pe de-o parte citește.
e) 我这次来，一边面是想看看老朋友，另一边面是想好好休息休息。
De data aceasta am venit, pe de-o parte dorind a-mivedea vechii mei prieteni, pe de
altă parte dorind a mă odihni bine.

3.2. Conjuncțiile adversative

1. Conjuncțiile adversative 但 (dar) și 但是 (dar)

Conjuncțiiile adversative 但 (dan) şi 但 是 (danshi) introduc o propoziție care se află în

raport de opoziție, dar nu de excludere față de propoziţia regentă. Înainte de conjuncția 但 se
foloseşte întotdeauna virgula, la fel ca în limba română înaintea conjuncției adversative „dar”.
Această conjuncţie apare de cele multe ori în structuri precum “虽然....., 但是” (deşi ..., totuşi)
sau “尽管.....,但是”, (cu toate că...., totuși).

a) 我原以为我能去，但是我去不了啦。
Am crezut că voi putea merge, dar nu pot să merg.
b) 她很努力，但还是失败了。
Ea este foarte muncitoare, dar, cu toate acestea, a eșuat.
c) 他虽然很能干，但是这个问题太难了，他也不好解决。
El deşi este un om capabil, totuși această problemă este extrem de grea, nici chiar el
nu poate s-o rezolve corect.
d) 尽管我们初次见面，但并不感到陌生。
Cu toate că ne întâlnim pentru prima dată, totuși nu ne simțim străini.

2. Conjuncțiile adversative 可 (însă) și 可是 (însă)

11
 Conjuncțiile adversative 可(ke) și 可是(keshi) se folosesc la fel ca și cea precedentă, 但
sau 但是, cu singura diferență că 可 sau 可是 se folosește mai mult în limba populară, cu nuanţe
ce tind spre arhaism (de aceea în limba română este potrivită traducerea cu „însă”), iar 但 sau 但
是 se folosește mai mult în limba scrisă. La fel ca și conjuncția 但是, și conjuncția 可是 poate fi
folosită în contrucțiile “虽然....., 可是” (deşi ... însă) sau “尽管.....,可是” (cu toate că ...
însă).

a) 他心里很不高兴，可是表现出来。
În inima lui e foarte nefericit,însă nu lasă să se vadă.
b) 她很漂亮，可我不喜欢她。
Ea este foarte frumoasă,însă mie nu-mi place.

3. Conjuncția adversativă 却 (dar; totuşi)

Această conjuncție adversativă este sinonimă cu cele două conjuncții prezentate anterior
și are înțelesul de “dar, însă, căci”. Spre deosebire de conjuncțiile 但 是 și 可 是 care sunt
situateimediat după propoziţia regentă (după virgulă), conjuncția 却 este situată tot în propoziţia
care urmează regentei, dar întotdeauna după subiectul acesteia din urmă.
a) 这产品表面光，质量却很差。
Acest produs arată bine, dar calitatea este slabă.
b) 我来了，他却走了。
Eu am venit, dar el a plecat.

4. Conjuncția adversativă 不过 (dar, totuşi)

Conjuncția adversativă 不过(buguo) introduce o propoziție adversativă la fel ca celelalte

conjuncții adversative prezentate. Spre deosebire de conjuncția 但是, conjuncția 不过 este mai
puțin categorică și se întâlnește mai des în limba vorbită3.

a) 这一课的生词比较多，不过都不难。

3
Jizhou YANG (coord.), Hanyu Jiaocheng, Vol. III.1, Beijing Language and Culture University Press, 2013, p.44.
12
 Această lecție are multe cuvinte, dar niciunul nu e greu.
b) 房间不大，不过一个人够住了。
Camera nu este mare, dar acum este de-ajuns pentru a fi locuită de o persoană.
(înainte nu era destul spaţiu pentru locuit)

5. Conjuncția adversativă 而 (totuşi; dar)

Conjuncția 而 (er) poate fi folosită în limba scrisă pentru a conecta două adjective sau
expresii adjectivale care se completează una pe alta, precum în exemplul de mai jos:
a) 这个故事简短而生动。
Această poveste este simplă şi scurtă, dar mişcătoare. (Cele două adjective nu se
exclud, ci se completează)
În următoarele trei exemple, conjuncția 而 leagă adjective, verbe, propoziții și indică o
schimbare, o situație opusă. În aceste exemple, conjuncția 而 poate fi înlocuită cu celelalte două
feluri de conjuncţii prezentate mai sus:但是 sau 却.

a) 这种西红柿好看而不好吃。
Această roșie arată bine, dar nu e bună la gust.
b) 我选择这家饭店，花钱少而吃得好。
Am ales acest restaurant unde se cheltuiesc puțini bani, dar se mănâncă bine.
c) 哈尔滨还很冷，而中国南方已经春暖花开了。
La Harbin este încă foarte frig, dar în sudul Chinei a venit deja căldura primăverii și
florile au înflorit.

Observație.Conjuncția 而 se folosește și în expresiile fixe “一而再，再而三”și”不得而知”.

Așa cumse poate observa în cele două exemple de mai jos, expresia “一而再，再而三” poate
fi tradusă prin “în mod repetat” sau „de nenumărate ori” și se folosește de obicei ca adverb, iar
expresia ”不得而知” se traduce prin “ a nu avea de unde să ştie”.
a) 我一而再，再而三地嘱咐你要注意安全，可你就是不听。
Te-am dăscălit de nenumărate ori să fii atentla siguranța ta,însă tu chiar nu mă asculți.

13
 b) 到底发生了什么，大家都不得而知。
Nimeni nu are de unde să știe ce s-a întâmplat până la urmă.

6. Conjuncția adversativă 然而 (totuşi; dar)

Conjuncția adversativă 然而 este echivalenta conjuncției 但是, dar se folosește mai mult
în limba scrisă decât în cea vorbită. În anumite situații, poate fiîntâlnită împreună cu 虽 然 ,
precum în al doilea exemplu de mai jos, în acest caz formând o structură conjuncţională.

a) 身体健康当然很重要，然而心理健康可能更重要。
Sănătatea trupului este cu siguranță foarte importantă, dar sănătatea minții este
probabil și mai importantă.
b) 虽然我们已经学了快一年的汉语了，然而要听懂中国人谈话还有困难。
Cu toate că am învăţat deja aproape un an de limbă chineză, totuși,când trebuie să
înţelegem ce vorbesc chinezii,încă întâmpinăm probleme.

7. Conjuncția adversativă 反而 (din contră)

Conjuncția 反而 se folosește atunci când dorim să exprimăm o opoziție puternică sau un

dezacord total cu ceea ce tocmai s-a spus.4 În limba română o putem traduce cu „dimpotrivă; din
contră” sau „dar; în schimb”, de exemplu:
a) 春天到了，反而下起雪来了。
A venit primăvara, dar în schimb a început să ningă.
b) 雨已经下了一天一夜了，不但没有停，反而越下越大了。
Plouă deja de o zi și o noapte, dar nu numai că nu s-a oprit, ci dimpotrivă plouă din ce
în ce mai tare.

8. Conjuncția adversativă 反之 (din contră)

a) 天气热,根的吸水力强。反之,天气寒冷,根的吸水力就弱

4
Ibid.,p.166.
14
 Dacă vremea e fierbinte, atunci puterea de absorbţie a apei de către rădăcini e
puternică. Din contră, dacă vremea este friguroasă, puterea de absorbţie a rădăcinilor
este slabă.
Observație. După cum se observă în exemplul de mai sus, conjuncţia 反之(fanzhi) exprimă o
opoziţie a ceva ce a fost exprimat înainte（într-o propoziţie anterioară, pe când conjuncţia 反而
(faner) exprimă o opoziţie faţă de ceva care a fost exprimat în aceeaşi propoziţie.

9. Conjuncția adversativă 无奈 (dar, în orice caz)

Conjuncția 无奈 (wunai) se poate întâlni și în varianta 无如 (wuru) și este o abreveriere

de la 无可奈何. Poate avea funcția de conjuncție adversativă cu înțelesul de “dar” sau ”în orice
caz”, dar poate avea și funcția de adverb cu înțelesul de “vrând-nevrând” sau ”neavând altă
soluție/ fără alternativă”.
a) 他本想来，无奈临时有会，来不了。
Inițial el a vrut să vină, dar, pentru un timp, are o şedinţă, nu mai poate veni.
(conjuncție)
b) 他出于无奈，只得表示同意。
Vrând-nevrând, eltrebuie să fie de acord. (adverb)
c) 我们无可奈何，只得应允。
Nu avem altă alternativă, trebuie să cedăm. (locuțiune adverbială)

10. Conjuncția adversativă 其实 (de fapt)

Deși se traduce prin “de fapt”, această conjuncție are uneori funcție adversativă cu
înțelesul de ”dar”. Conjuncția 其实 (qishi) indică faptul că ceea ce va fi spus este adevărat, iar
propoziția introdusă prin 其实 are scopul de a explica și rectifica ceea ce s-a presupus anterior.
Conjuncția 其实 este situată de obicei înaintea subiectului, precum în exemplele următoare:

a) 他普通话说得很好，大家都以为他是北京人，其实他是上海人。

15
 El vorbește limba chineză standard foarte bine, toată lumea a crezut că este din
Beijing, dar de fapt este din Shanghai.
b) 看她的样子只有三十多岁，其实她都四十多了。
După înfățișare, ea arată de doar treizeci și ceva de ani, de fapt are deja patruzeci și
ceva de ani.

3.3. Conjuncțiile disjunctive

1. Conjuncția disjunctivă 或者 (sau)

Conjuncția 或 者 (huozhe) se folosește în propozițiile enunțiative și arată opțiunile

existente. În propozițiile interogative, conjuncția 或 者 este înlocuită cu 还 是 (haishi). De
asemenea, conjuncția 或者 se folosește pentru a arăta situații care apar alternativ sau în structuri
de genul “无论/ 不论/ 不管…或者…,...” (nu contează ... sau ...) pentru a arăta toate situațiile
incluse.

a) 你有问题给我打电话或者发短信都可以。
Dacă ai întrebări, dă-mi un telefon sau trimite-mi un mesaj. (două opțiuni)
b) 每个周末，我或者在家看书，或者和朋友一起去逛街。
La fiecare sfârșit de săptămână,sau citesc acasă,sau merg cu prietenii la cumpărături.
(două situații care pot apărea alternativ)
c) 不管刮风或者下雨，他从没有迟到过。
Indiferent dacă a bătut vântul sau a plouat, el n-a maiîntârziat niciodată.

2. Conjuncția disjunctivă 还是 (sau)

Conjuncția disjunctivă 还 是 (haishi) se poate folosi în trei situații specifice. În prima

situație, conjuncția 还是 se folosește în propoziții interogative pentru a arăta opțiunile existente,
după cum se observăîn exemplele de mai jos:

a) 明天的会议是两点还是三点？
Întâlnirea de mâine este la ora două sau la ora trei?
16
 b) 我们是先坐飞机还是先坐火车？
Mai întâi mergem cu avionul sau cu trenul?
Observație. În propozițiile interogative construite cu 还是 nu se mai folosește 吗(ma)。
În a doua situație, 还是 se folosește în propoziții declarative și exprimă idei incerte.
c) 我也不知道他是今天来还是明天来。
Nici eu nu știu dacă el vine azi sau mâine.
În a treia situație, conjuncția 还是 se folosește în structuri de genul “不管/ 无论/ 不论.....
还是…...，都…..” (nu contează ... sau ... tot ...) și arată faptul că vorbitorul nu este influențat
de condițiile date.
d) 不管你对我好还是不好，我对你都是真诚的。
Indiferent dacă tu ești bun sau nu eşti bun cu mine, eu tot sunt cinstit cu tine.

3. Conjuncția disjunctivă 要么...要么 (fie ... fie)

Structura “ 要 么 … , 要 么 … ” (yaome...,yaome...) exprimă alegerea uneia dintre cele

două opțiuni date care se exclud reciproc, după cum putem observa în exemplul următor:

a) 要么你去，要么我去，反正不能两个人一起去。
Fie mergi tu, fie merg eu, oricum nu putem merge împreună.
b) 我们要么去看京剧，要么去看电影，都可以。
Fie mergem să vedem Beijing opera, fie mergem să vedem un film, oricum e bine.
Observație5. Folosită individual 要 么 nu introduce două opțiuni din care se poate alege, ci
exprimă o sugestie, o recomandare a interlocutorului. De exemplu:
A: 去北京好还是去上海好？
Mai bine să mergem la Beijing sau la Shanghai?
B: 我们要么去北京吧。
Hai mai bine să mergem la Beijing.

4. Structura “不是…,就是…” (dacă nu este … atunci este ….)

5
Hui Hua WU (coord.), Developing Chinese.Intermediate Comprehensive Course, Beijing Language and Culture
University Press, 2010, pp. 111-112.
17
 Această structură exprimă un raport alternativ, răspunsul fiind una din cele două variante,
așa cum reiese din exemplul următor:
a) 你不是日本人，就是韩国人。
(Dacă) nu ești japonez, atunci ești coreean.
b) 我们约好在剧院门口见面，她不是开车来，就是坐出租车来。
Ne-am înțeles să ne întâlnim în fața teatrului, dacă nu vine cu mașina, atunci vine cu
taxi.

5. Structura „不是...，而是…” (nu este … ci este)

Această structură exprimă tot un raport de alternanță, dar, spre deosebire de structura
precedentă, prima variantă este negată, iar a doua variantă este confirmată.
a) 这里不是北京，而是南京。
Aici nu este Beijing, ci este Nanjing.
b) 学好一门外语不是一件容易的事，而是需要经过艰苦的能力。
Studiul unei limbi străine nu este un lucru ușor, ci necesită şi o capacitate de a trece
prin greutăți.

6. Structura „与其...,不如…” (decât …. mai degrabă)

În cadrul aceastei structuri este negată prima opțiune și este confirmată sau, mai bine zis,
preferată cea de-a doua opțiune. În limba română putem traduce această structură prin „decât...,
mai degrabă....”. De asemenea, mai putem întâlni și forma “ 与 其 .... ， 宁 可 ....” (decât ... mai
bine).
a) 年轻人与其待在家里靠父母吃饭，不如早点儿出去找工作干。
Tinerii, decât să stea acasă și să depindă de părinți ca să mănânce, mai degrabă să
plece mai devreme de acasă și să își caute de muncă.
b) 与其速度快而质量差，宁可速度慢一些，也一定保证质量。
Decât viteza să fie mare și calitatea proastă, mai degrabă viteza să fie mai mică și să
fie garantată calitatea.

18
 7. Structurile „宁可/ 宁愿..., 也不…”(mai bine/ mai degrabă doresc ... decât să ...) și
„宁可不/宁愿不..., 也要…” (mai bine nu ... şi trebuie ...)

Aceste structuri se folosesc pentru a exprima un raport de alternanță. În cazul structurii „

宁 可 / 宁 愿 ..., 也 不 … ” , prima opțiune este confirmată, iar a doua este negată, iar în cazul
structurii „宁可不/宁愿不..., 也要…” a doua variantă întăreşte alegerea primei variane sau
doar o susţine.

a) 我宁愿一个人在家，也不如和他一起去。
Prefer să stau acasă singur, decât să merg cu el.
b) 我们宁可不休息，也要把今天的工作做完。
Decât să ne odihnim, mai degrabă terminăm ceea ce avem de făcut pentru azi.

3.4. Conjuncțiile conclusive

1. Conjuncțiile conclusive 从 而 (aşadar), 因 此 (de aceea), 因 而 (de aceea) și 于 是

(astfel)

Conjuncția conclusivă 从而 (cong’er) se folosește de regulă la începutul unei propoziţii

secundare. În timp ce propoziţia regentăintroduce motivul sau modul în care se desfășoară
acțiunea, propoziția introdusă de 从 而 arată rezultatul sau consecința celor spuse. În aceste
situații, 从而 are un înțeles apropiat de următoarele conjuncții: 因此(yinci)，因而(yiner)și 于是
(yushi), diferenţele fiind la nivelul accentuării cauzei.

a) 最近半年来，我每天都坚持锻炼，从而使身体慢慢好了起来。
În ultima jumătate de an, în fiecare ziamcontinuat exercițiile fizice, de aceea starea
mea de sănătate a început să se amelioreze încetul cu încetul.
b) 海水比淡水重，因此压力也来得大。
Apa mării este mai grea decât apaobişnuită, de aceea și presiunea vine mai mare.
c) 由于他学习非常刻苦，因而考上了一个好大学。
Deoarece el a învăţat asiduu, de aceea a intrat la o universitate bună.

19
 2. Conjuncția conclusivă 可见 (evident; se poate uşor vedea că)

Această conjuncție poate realiza legătura între propoziții sau fraze. 可 见 (kejian) se
folosește de obicei la începutul unei propoziţii subordonate și exprimă concluzia bazată pe
faptele enunțate în propoziţia regentă. În limba română, această conjuncție poate fi tradusă prin
„este clar că”, „este evident că”, „este de la sine înțeles că”, „se vede de la o poştă că”, „se poate
veda cu ochiul liber”, „e vizibil” etc.

a) 他的屋子亮着灯呢，可见他已经回来了。
Lumina este aprinsă în camera lui, este clar că s-a întors deja.
b) 她对你这么关心，可见她是爱你的。
Ea are așa multă grijă de tine,se vede că te iubește.

3. Conjuncția conclusivă 所以 (de aceea)

Conjuncția 所 以 (suoyi) este cea mai folosită conjuncție conclusivă în limba chineză
modernă. Se folosește pentru a exprima rezultatul sau concluzia celor spuse în propoziţia
regentă. Ea poate fi întâlnită independent sau în construcțiile “因为 ... 所以”, ”由于 ... 所以”
introducând o propoziţie subordonată cauzală. Aceste construcţii pot apărea și invers, sub forma
“所以....，是因为...”, iar în acest caz 所以 se traduce prin “motivul pentru care” sau „de aceea”.

a) 天太冷，所以我不去了。
Vremea e prea rece,de aceea nu voi mai merge.
b) 因为我们得到通知太晚了，所以我们没有去。
Din cauză că am fost informaţi prea târziu, de aceea nu am mers.
c) 我所以对他比较熟悉，是因为我和他在一起工作过两三年。
De aceea îl cunosc destul de bine, pentru că am mai lucrat cu el vreo doi- trei ani.

4. Structura conclusivă 总而言之 (pe scurt)

Această structură poate fi folosită și în forma prescurtată 总 之 (zongzhi) și indică

formularea unei concluzii la cele spuse anterior. În limba română poate fi tradusă prin „în

20
concluzie”, „într-un cuvânt”, „pe scurt” etc. De obicei este folosită la începutul unei propoziții
fiind urmată de virgulă, dar poate fi şi intercalată în interiorul unei fraze, așa cum reiese din
exemplele următoare:
a) 在这些孩子中，有的很聪明，有的很可爱，有的很调皮，总之，有各种各样的
孩子。
Printre acești copii, unii sunt foarte inteligenți, unii sunt foarte drăguți, unii sunt
foarte zvăpăiaţi, într-un cuvânt, sunt tot felul de copii.
b) 艺术家一定要比别人更真诚，更敏感，更虚心，更勇敢。总而言之，要比任何
人都更完美。
Artiștii cu siguranță trebuie să fie mai sinceri decât alți oameni, mai sensibili, mai
modești, mai curajoși. Pe scurt, trebuie să fie desăvârșiți în comparaţie cu ceilalți
oameni.

Concluzie: Așa cum se poate observa din descrierea și exemplificarea conjuncțiilor

coordonatoare prezentate în acest capitol, acestea au aceeași funcție atât în limba română, cât și
în limba chineză. De asemenea, nu s-a întâmpinat nicio dificultate în realizarea unei clasificări în
conjuncții copulative, adversative, disjunctive și conclusive, ceea ce înseamnă că cele 33 de
conjuncții și structuri conjuncționale prezentate au un corespondent fidel în limba română și se
comportă asemănător. De asemenea, traducerea acestor conjuncții nu prezintă niciun fel de
probleme sau excepții. Trebuie însă acordată o mare atenție la alegerea celei mai potrivite
conjuncții (din aceeași categorie), deoarece limba chineză ne oferă destul de multe sinonime ale
aceleași conjuncții, iar atenția trebuie să se îndrepte totodată asupra regulilor de folosire (în
funcție de context), în special asupra restricțiilor. De exemplu, așa cum s-a arătat, conjuncția
copulativă 和 (și) nu poate fi folosită pentru a asocia două propoziții, ci doar pentru a conecta
diferite părți de vorbire în aceeași propoziție; un alt exemplu este cel al conjuncției adversative
却 (dar) care trebuie situată întotdeauna după subiectul propoziției din care face parte, și nu
imediat după virgulă așa cum se întâmplă cu restul conjuncțiilor adversative atât în limba
chineză, cât și în limba română. Trebuie avute în vedere conjuncțiile care se folosesc mai mult în
limba vorbită și cele care aparțin registrului limbii scrise. De asemenea, trebuie menționat că
atunci când apar în expresii fixe, conjuncțiile își pot modifica sensul, de exemplu conjuncția 而
(er) folosită în expresiile fixe “一而再，再而三”și”不得而知” își pierde funcția și sensul de

21
conjuncție, întreaga expresie fiind folosită mai degrabă ca locuțiune adverbială. În cea mai mare
parte, conjuncțiile coordonatoare din limba chineză nu au un element corelativ (în afara
structurilor fixe), de aceea acestea sunt ușor de identificat, de utilizat și de tradus.

Capitolul II

Conjuncții și structuri conjuncționale subordonatoare

1. Definirea6conjuncţiilor subordonatoare

Conjuncțiile subordonatoare exprimă raportul de subordonare în cadrul frazei legând

subordonata de regenta ei. După raportul sintactico-semantic pe care îl exprimă, conjuncțiile
subordonatoare se clasifică în circumstanțiale, introducând propoziții subordonate temporale,
modale, cauzale, condiționale etc., și necircumstanțiale, introducând propoziții subordonate
subiective, predicative, completive directe, completive prepoziționale etc. Clasa conjuncțiilor
subordonatoare este mai bogată decât cea a celor coordonatoare, cuprinzând atât elemente
specializate pentru anumite raporturi sintactice, cât și elemente compatibile cu diverse raporturi
7
sintactice. Nu toate conjuncțiile subordonatoare au echivalente în limba chineză și nu toate

6
Valeria GUTU ROMALO, op.cit., p.641.
7
Ibid., p.642.
22
tipurile de propoziții subordonate se contruiesc în limba chineză la fel ca în limba română. În
acest capitol vor fi prezentate cu precădere acele conjuncții și structuri care au un echivalent în
limba română.

2. Clasificarea conjuncţiilor subordonatoare

Putem distinge următoarele tipuri de conjuncții subordonatoare:

1. Conjuncțiile cauzale sunt conjuncțiile care introduc o propoziție cauzală, adică o

subordonată prin care se exprimă cauza pentru care se săvârșește acțiunea din propoziția
regentă. În limba chineză există următoarele conjuncții cauzale: 因为, 由于,鉴于,既然.
2. Conjuncțiile concesivesunt conjuncțiile care introduc o propoziție subordonată concesivă.
Aceasta arată că, deși există o piedică, acțiunea din propoziția regentă se realizează sau se
poate realiza. În limba chineză putem întâlni următoarele conjucții concesive:虽然, 虽说，
虽是，虽则，尽管, 即使, 固然, 哪怕, 就是，纵然，即或.
3. Conjuncțiile condiționale sunt conjuncțiile care introduc o propoziție subordonată
condițională, adică acea propoziție care exprimă o acțiune de a cărei îndeplinire depinde
realizarea acțiunii din propoziția regentă. În limba chineză putem întâlni următoarele
conjuncții condiționale : 如果，要是，假如，倘若，只要.....,就....，只有....,才....，无
论，不论，不管，任，凡是，除非。
4. Conjuncțiile care introduc subordonate finale sau de scop: 为了，好，以便，为的是，
以免，免得，省得。

3. Moduri de folosire a conjuncţiilor subordonatoare. Exemple.

3.1. Conjuncțiile cauzale

1. Conjuncția cauzală 因为 (din cauză că)

23
 Cea mai folosită conjuncție cauzală în limba chineză modernă este 因为 (yinwei).Ea se
folosește pentru a introduce o subordonată de cauză, este precedată de virgulă și exprimă cauza
sau motivul pentru care se săvârșește acțiunea din propoziția regentă. Apare în anumite situații şi
în construcțiile “因为...，所以....”(din cauză că...., de aceea) , sau “ 因为.....，而.....” (pentru
că ... de aceea) sau “因为.....的关系”( pentru că ... ).

a) 因为天冷，奶奶今天没有出门。
Din cauză că vremea a fost rece, bunica nu a ieșit azi din casă.
b) 我非常喜欢这部电影，因为它讲述一个恋爱故事。
Îmi place foarte mult acest film, pentru că descrie o poveste de dragoste.
c) 他是因为白血病死亡的。
El a murit din cauza leucemiei.
d) 因为时间的关系，我们今天就学到这儿。
Din motive de timp, astăzi ne oprim aici cu învățatul.
e) 他因为路上堵车而迟到了。
El, din cauza traficului a întârziat.

2. Conjuncția cauzală 由于 (deoarece)

Această conjuncție indică de asemenea cauza unei acțiuni. Are același înțeles ca 因为 ,
dar se folosește mai mult în limba scrisă. Spre deosebire de conjuncția 因为 , conjuncția 由于
(youyu) poate fi folosită în corelație cu conjuncțiile 因此(yinci)și 因而(yiner)。Un alt aspect
important îl reprezintă faptul că că 由于 nu poate fi folosită în a doua propoziție așa cum este
folosită conjuncția 因为 în construcția “所以 … 因为...”8. De exemplu:
a) 由于这个故事非常感人，所以一直在民间流传。
Deoarece această poveste este foarte emoționantă, de aceea s-a răspândit întotdeauna
printre oameni.
b) 由于他学习非常刻苦，因而考上了一个好大学。
Deoarece el învață foarte asiduu, de aceea a intrat la o universitate bună.

8
Jizhou YANG (coord.), Hanyu Jiaocheng, Vol. III.2, Beijing Language and Culture University Press, 2013, p.185.
24
 3. Conjuncția cauzală 鉴于 (având în vedere că)

Această conjuncție se folosește într-o subordonată cauzală și exprimă motivul unei

acțiuni sau al unui comportament,9 așa cum reiese din exemplul următor:
a) 鉴于你的身体原因，我们建议你住医院观察。
Având în vedere cauza stării tale de sănătate, îți recomandăm să te internezi pentru
investigații.

4. Conjuncția cauzală 既 然 (acum că; având în vedere că)însoţită de elementul

corelativ 就 (imediat)
În construcția “ 既 然 ..... ， 就 .......”, prima propoziție enunță o stare de fapt, iar a doua
aratăcă această stare de fapt nu se mai poate schimba şi trebuie luate măsurile corespunzătoare.
a) 既然天已经晚了，你就别走了。
Având în vedere că este târziu, nu te mai duce.
b) 既然你的盾坚固得什么也刺不透，你的矛又锋利得什么都刺得透，那么，请问，
用你的矛去刺你的盾，结果会怎么样呢？
Având în vedere că scutul tău este atât de solid încât nimic nu-l poate străpunge, iar
spada ta este atât de ascuțită încât poate străpunge orice, atunci, permite-mi să întreb,
dacă folosesc spada ta pentru a străpunge scutul tău, care va fi rezultatul?

5. Structurile “………..,以至（于）…..” sau “......., 以致……” ( ... în consecinţă ...)

Această structură exprimă relația cauză-efect, iar efectul este de obicei unul nefavorabil
așa cum putem observa în exemplul următor.
a) 他太紧张了，以至于演出时忘记了台词。
El a avut foarte mari emoții, motiv pentru care, în timpul spectacolului, și-a uitat
replica.
b) 她工作非常专心，以至连饭都忘了吃了。
Eaeste foarte concentrată când munceşte,de aceea a uitat și să mănânce.

9
Jing ZHANG (coord.), Practicing HSK Grammar, Ed. Sinolingua, Beijing, 2008, p.102.
25
3.2. Conjuncțiile concesive

1. Conjuncțiile concesive 虽然 (deşi), 虽说 (deşi se spune)，虽是 (deşi este aşa)，虽

则 (chiar dacă)

Aceste conjuncții introduc o subordonată concesivă care arată că, deși există un obstacol,
acțiunea din propoziția regentă se realizează sau se poate realiza. Se traduc în limba română prin
“deși”, „cu toate că”, „chiar dacă”. Acestea apar de obicei cu elementele corelative 但是，可是，
却 în structuri de tip “虽然.....,但是....”.

a) 虽然我不聪明，但是我很用功。
Deși nu sunt inteligent, totuși sunt foarte muncitor.
b) 虽说他的工资也不低，可是他从来不买高价日用品。
Cu toate că salariul lui nu este mic, totuși el nu cumpără niciodată produse de uz
zilnic scumpe.
c) 她虽是第一次当众讲话，却一点都不发慌。
Deși vorbește pentru prima dată în fața mulţimii, totuşi nu are deloc emoții.

2. Conjuncțiile concesive 尽管 (în ciuda)，固然 (chiar dacă) și 即使 (deşi)

Aceste trei conjuncții pot fi traduse prin „în ciuda”, „chiar dacă”, „deși” și introduc o
subordonată concesivă. Acestea apar de obicei în structuri de forma “ 尽管.....,但(是)/ 也......”.
Diferența dintre cele trei conjuncții constă în poziția sau locul pe care acesteaîl ocupă în
propoziția subordonată. Dacă 尽管 (jinguan) și 即使(jishi) sunt situate la începutul propoziției
subordonate, locul conjuncției 固 然 (guran) în propoziția subordonată este întotdeauna după
subiect. În toate cele trei exemple, propoziția regentă redă opinia vorbitorului, precum în
exemplele de mai jos:
a) 尽管他的错误很严重，你也不应该打他.
b) 即使他的错误很严重，你也不应该打他.
c) 他的错误固然很严重，你也不应该打他.
Chiar dacă greșeala lui e foarte gravă, nu trebuie să-l bați.

26
 d) 尽管她最近身体不太好，但是仍坚持工作。
Deși, recent, starea ei de sănătate nu este prea bună, ea totuşi încă continuă să
muncească.

3. Conjuncția concesivă 哪怕 (chiar dacă)

Această conjuncție are același înțeles ca 即使, dar se folosește mai mult în limba vorbită.
De obicei este însoțită de elementele corelative 也，都，还。

a) 哪怕天气不好我们也要去。
Chiar dacă vremea nu este bună, tot trebuie să mergem.
b) 别说一百块钱，哪怕一千块钱我也要买。
Nu-mi vorbi de 100 RMB, chiar dacă ar fi 1000, tot ar trebuisă cumpăr.

4. Conjuncțiile concesive 就是，纵然, 即或 + 也 (chiar dacă .... tot)

La fel ca celelalte conjuncții prezentate mai sus, acestea introduc o subordonată

concesivă care reprezintă de obicei o ipoteză, iar propoziția regentă reprezintă un rezultat
neschimbat.

a) 你就是不愿意去，也得打个电话。
Chiar dacă nu vrei să mergi, tot trebuie să dai un telefon.
b) 纵然成功的希望不大，我们也要试试。
Deși speranța de a avea succes nu este mare, noi tot vrem să încercăm.
c) 即或是那样，我也不愿求人帮忙。
Chiar dacă este așa, tot nu vreau să cer ajutor oamenilor.

3.3. Conjuncțiile condiționale

1. Conjuncțiile condițional ipotetice 如 果 (dacă) ， 要 是 (dacă), 假 如 (dacă prin

absurd)，假使(dacă prin absurd)，倘若 (dacă)

27
 Aceste două conjuncții condiționale indică o ipoteză, adică acțiunea specificată de ele nu
s-a petrecut. De această condiție sau ipoteză depinde realizarea acțiunii din propoziția regentă.
Aceste conjuncții apar de obicei împreună cu elementele corelative 就 sau 则. Conjuncția 要是
poate apărea independentă la începutul subordonatei condiționale sau în structura „要是.....的话,
…” (dacă e vorba că ...). Conjuncțiile 假如 și 假使 auîn mare același înțeles cu 如果, dar sunt
folosite mai mult în limba scrisă, pe când 如果 se folosește mai mult în limba vorbită.

a) 如果有时间，你就来看我吧。
Dacă ai timp, vino imediat să mă vezi.
b) 要是有人问的话，就说我去看病了。
Dacă întreabă cineva, spune-i că m-am dus la doctor.
c) 假如得不到奖学金，我可能就学不下去了。
În cazul în care nu voi obține bursa de studiu, s-ar putea să nu pot continua să studiez.
d) 假使他到这儿来，通知我一下。
Dacă vine aici, anunță-mă.
e) 你倘若有空儿，请到我家来谈谈。
Dacă ești liber, hai la mine acasă să mai povestim puţin.

2. Conjuncția condițională 一旦 (odată ce, acum că)

Această conjuncție introduce o subordonată condițională și, de obicei, nu necesită un

element corelativ în propoziția regentă. Ea arată o condiţie care deja s-a îndeplinit şi de cele mai
multe ori este urmată şi de o consecinţă datorată realizării condiţiei. De exemplu:
a) 一旦我有了一百万块钱，一定去周游世界。
Acum că am un milion de RMB, cu siguranță voi pleca în călătorie în jurul lumii.
b) 一旦人类遇到外星人，该怎样与他们进行交谈？
Acum că oameniiau întâlnit extratereştrii, cum ar trebui să intre în conversație cu ei?
Observație.Trebuie menționat faptul că 一旦(yidan) poate fi tradus și prin „într-o singură zi” sau
„într-o perioadă scurtă de timp”, caz în care îşi pierde funcţia de conjuncţie şi se comportă ca un
adverb . De exemplu:
a) 食品一旦受污染，就会危害人类的健康。
28
 Odată ce alimentele sunt contaminate, ele pot să pună în pericol sănătatea oamenilor.
b) 坏习惯一旦养成，需要很长时间才能根除。
Odată ce am cultivat un obicei prost, este nevoie de mult timp pentru a scăpa de el.
c) 十年心血毁于一旦。
Efortul investit în zece ani este distrus într-o singură zi (într-un singur moment).
În acest ultim exemplu, 一旦 face parte din chengyu-ul (成语) “毁于一旦”.

3. Structura condițională “ 既 然 ... ， 那 么 ...“(având în vedere faptul că/ acum că...,

atunci...）

Această structură se folosește atunci când în propoziția subordonată apare o situație care
deja a luat naştere, iar în propoziția regentă introdusă prin 那 么 (name) apare rezultatul sau
consecința care derivă din îndeplinirea condiției menționate în propoziția subordonată.
a) 既然你的盾坚固得什么也刺不透，你的矛又锋利得什么都刺得透，那么，请问，
用你的矛去刺你的盾，结果会怎么样呢？
Având în vedere că scutul tău este atât de solid încât nimic nu-l poate străpunge, iar
suliţa ta este atât de ascuțită încât poate străpunge orice, atunci, permite-mi să întreb,
dacă se foloseşte suliţa ta pentru a străpunge scutul tău, care va fi rezultatul?

4. Structura condițional- ipotetică “没有….,就没有…” (nu este … atunci nu este)

În această structură condițional-ipotetică, prima propoziție introdusă de ” 没 有 … .”,

aratăcondiţia ca rezultatul să poată fi posibil, iar a doua propoziție introdusă de 就没有…arată ce
s-ar fi întâmplat dacă condiţia nu ar fi fost îndeplinită.În limba română poate fi tradusă prin
„dacă nu...., atunci nu....”
a) 没有大家的帮助，就没有我今天的进步。
(Dacă) nu aveam ajutorul tuturor, atunci nu aș fi ajuns la progresul de azi.

5. Structurile condițional-ipotetice „要不是/ 幸亏/ 多亏/ 亏得/ 好在......., 否则/ 不然/要

不然……” (dacă nu … altfel)

29
 Aceste structuri exprimă o situație ipotetică, în care prima propoziție indică o condiție
favorabilă, iar cea de-a doua propoziție introduce consecința sau rezultatul nefavorabil care a fost
evitat. 幸亏(xingkui)，多亏(duokui)，亏得(kuide)，好在(haozai) trebuie situate întotdeauna
înaintea subiectului în prima propoziție. Acestea se pot traduce în limba română prin “dacă nu...,
atunci (nu)....” sau „bine că...., că altfel...” și au sensul de: datorită sau mulțumită faptului
prezentat nu s-a ajuns la o consecință nefavorabilă. În a doua propoziție apare întotdeauna unul
din elementele corelative 否 则 (fouze) ， 要 不 然 (yaoburan) sau 不 然 (buran), toate trei
fiindtraduse prin „altfel” sau „în altă situație”.
a) 辛亏你提醒我，要不然我就迟到了。
Bine că mi-ai adus aminte, că altfel aș fi întârziat.
b) 亏得大家帮忙，我们才按时把这活干完。
Datorită ajutorului tuturor, abia așa am terminat treaba în timp.
(Dacă nu aveam ajutorul tuturor, atunci nu terminam treaba în timp.)

6. Conjuncția condițională 只要.....,就........ (atâta timp cât ... imediat)

Această conjuncție introduce o subordonată condițională complexă10. Conjuncția 只 要

introduce condiția, iar ceea ce urmează după corelativul 就 reprezintă rezultatul condiției puse.
În limba română poate fi tradusă prin “atâta timp cât ... imediat”.

a) 只要坚持练习，你的语音就会越来越标准。
Atâta timp cât continui să exersezi, pronunția ta va fi din ce în ce mai corectă.
b) 只要你在这儿，我就放心了。
Atâta timp cât ești aici, nu-mi mai fac griji.
Dacă eşti aici, de-ndată mă liniştesc.

7. Conjuncția condițională 只有.....,才....... (numai dacă ... abia atunci)

Această structură se folosește pentru a construi o subordonată condițională complexă,

unde conjuncția 只 有 (zhiyou) indică o condiție necesară, iar elementul corelativ 才 (cai)

10
Jizhou YANG (coord.), Hanyu Jiaocheng, Vol. III.2, p.85.
30
reprezintă consecința sau rezultatul condiției impuse. Astfel, această structură indică faptul că
rezultatul sau consecința se bazează pe condiția impusă prin 只 有 . Dacă în a doua propoziție
avem un subiect, acesta trebuie plasat înaintea adverbului 才 . În limba română putem traduce
această structură prin „numai dacă,... doar atunci...”.

a) 只有吃这种药，她的病才能治疗。
Numai dacă ia acest medicament, doar atunci ea se va putea vindeca de această boală.
b) 只有努力学习,才能得到好成绩。
Numai dacă înveți din greu, doar atunci vei putea obține note bune.

8. Conjuncțiile condiționale 无论，不论，不管，任 (indiferent cum)

Aceste conjuncții se folosesc atunci când rezultatul sau acțiunea se petrece indiferent de
condiția impusă. Se folosesc de regulă împreună cu adverbele 都 (tot)，也 (de asemenea)，反
正 (indiferent cum). De obicei subordonatele ce conţin aceste structuri se formează după
următoarele modele11:
i. Prin alternare de tip „A sau B”, unde A și B pot fi adjective sau verbe, iar B este
antonimul sau forma negativă a lui A. De exemplu „bun sau rău”, „mare sau mic”,
„mergi sau nu (mergi)”.
ii. Prin structura: „indiferent + pronume interogative”, de exemplu „indiferent ce”,
„indiferent cine”, „indiferent unde”, „indiferent cum”, etc.
iii. Prin structura „多/ 多么+ adjective sau adverbe” care se traduce prin “indiferent cât
de…”
iv. Prin alternare de tip „A sau B”, unde A și B pot fi substantive sau adjective. În cazul
folosirii adjectivelor, B este antonimul sau forma negativă a lui A. De exemplu
„profesor sau elev”, „ieftin sau scump”, „tânăr sau bătrân”, etc.
Exemple:
a) 无论你去不去，我都不去.(i.)
Indiferent dacă mergi sau nu, eu oricum nu merg.
b) 不管天气好不好，我们都照常打篮球。(i.)
11
Jing ZHANG (coord.), op.cit.,p.210.
31
 Indiferent dacă vremea e bună sau nu, noi tot vom juca baschet ca de obicei.
c) 不论是谁，都应该遵守国家的法律。(ii.)
Indiferent cine este, toți trebuie să respecte legile țării.
d) 任你说得多么好听，我都不会相信你。(iii.)
Indiferent cât de frumos vorbești, eu tot nu pot să am încredere în tine.
e) 无论是老师还是学生，都非常高兴。(iv.)
Nu contează dacă e profesor sau elev, toți sunt foarte bucuroși.
f) 你送给我的礼物不管是便宜还是贵，我都喜欢。(iv.)
Indiferent dacă cadoul pe care mi l-ai dat este ieftin sau scump, mie tot îmi place.

9. Conjuncția condițională 凡是 (orice)

Această conjuncție se folosește după aceleași regulica şi conjuncţiile de dinainte,doar că,

condiția nu trebuie prezentată ca o alternanță de forme pozitive/negative sau ca o opțiune, ci
apare independent. La fel ca în cazul precedent, rezultatul sau acțiunea se petrece în mod cert
indiferent de condițiie impuse. Conjuncția 凡是 se folosește de obicei împreună cu adverbul 都,
așa cum reiese din următorul exemplu:

a) 凡是你喜欢的，我都喜欢。
Orice îţi place ţie îmi place şi mie.

10. Conjuncția condițională 除非 (doar dacă; numai când)

Conjuncția condițională 除非(chufei) indică existența unei singure condiții și se folosește

într-unul din cele două moduri următoare:

i. “除非....,才.....” (numai dacă...,atunci...)

ii. “除非...,否则.....” (dacă nu...,atunci nu....)
a) 除非中国队战胜了对手，才能继续参加比赛。(i.)
Numai dacă învinge adversarul, abia atunci echipa Chinei va putea continua să
participe la competiție.
b) 除非太阳打西边出来，我才相信你说的是真话。(i.)

32
 Numai dacă soarele va răsări dinspre vest, abia atunci voi crede că ceea ce spui e
adevărat.
c) 除非你亲自试过，否则你不会真正理解。(ii.)
Doar dacă ai mai încercat tu însuți, altfel nu vei putea înțelege cu adevărat aceasta.
d) 除非提前一个小时到达机场，否则来不及托运行李。(ii.)
Dacă nu ajungem la aeroport cu o oră mai devreme, nu vom avea timp să facem
controlul la valiză.

11. Conjuncția condițională 万一 (în cazul că)

Conjuncția 万 一 (wanyi) introduce o subordonată condițională, iar condiția sau situația

introdusă de această conjuncție este întotdeauna una nefavorabilă. Se poate traduce în limba
română prin „dacă, „în cazul în care”, fiind urmată de o condiție nefavorabilă sau nedorită. Poate
apărea în construcția “万一.......的话,....”.(în cazul în care vine vorba că ...)
a) 万一有个好歹的话，一点儿应急的钱都没有。
În cazul în care se întâmplă vreun dezastru, nu avem deloc bani pentru urgențe.
b) 丽丽，万一遇上个什么事儿，要三思而行！
Lili, în cazul în care apare vreo problemă, trebuie să te gândești bine înainte să
acționezi!

3.4. Conjuncțiile finale sau de scop

Subordonatele circumstanțiale finale arată scopul în vederea căruia se îndeplinește

acțiunea exprimată de verbul determinat. În limba chineză putem construi aceste subordonate
finale cu ajutorul următoarelor structuri: “为了...” (pentru a)，”...，以便/为的是” (pentru
a)”...，以免/免得/省得...”(ca să nu ...).

1. Structura “为了...，...” (pentru a ...)

33
 Aceasta este cea mai folosită structură de exprimare a scopului unei acțiuni în limba
chineză. În prima parte a propoziției, după 为了(weile) este indicat scopul sau finalitatea acțiunii
întreprinse, iar în cea de-a doua parte este indicată acțiunea propriu-zisă.

a) 为了大家的安全，请走人行横道线。
Pentru siguranța tuturor, vă rugăm să mergeți pe trecerea de pietoni.
b) 为了给自己创造一个学汉语的环境，我把自己的房间装饰成了一个小小的中国
馆。
Pentru a-mi crea un mediu de învățare a limbii chineze, mi-am decorat camera
asemenea unui mic muzeu chinezesc.

2. Conjuncția 好 (… numai bine)

Conjuncția 好 (hao) introduce o subordonată circumstanțială finală și exprimă scopul

acțiunii indicate în propoziția regentă. Se folosește mai mult în limba vorbită.
a) 请你大一点儿声音，好让大家听清楚。
Te rog să vorbești mai tare, numai bine te va auzi clar toată lumea.
b) 大卫希望多交几个中国朋友，他好有机会多练习口语。
David dorește să-și facă câțiva prieteni chinezi, numai bine va avea şansa să exerseze
mai mult conversația.

3. Structura ”...，以便/为的是” (pentru a)

Prin această structură se exprimă scopul sau finalitatea unei acțiuni astfel: în propoziția
regentă este indicată acțiunea, iar în cea subordonată finală este indicat scopul pentru care se
desfășoară acțiunea.
a) 请大家把手机号码留给我，以便有事的时候及时通知大家。
Vă rog pe toți să-mi lăsați numerele voastre de telefon, pentru ca în cazul unei
probleme să vă pot anunța în timp.
b) 我来中国，为的是学习汉语。
Am venit în China ca să învăț limba chineză.

34
 4. Structura ”...，以免/免得/省得...”(ca să nu)

La fel ca în structura ”... ， 以 便 / 为 的 是 ” , în prima parte a propoziției este indicată

acțiunea, dar, spre deosebire de aceasta, în a doua parte a propoziției este indicată o finalitate
nedorită.Cu alte cuvinte, dacă acțiunea sau lucrul indicat în prima parte a propoziției este
îndeplinit, atunci putem evita sau preveni consecința nedorită indicată în a doua parte a
propoziției. Dacă 以 免 (yimian) și 免 得 (miande) sunt mai des întâlnite în limba scrisă, 省 得
(shengde) se folosește mai mult în limba vorbită. Putem traduce această structură în limba
română prin „ca să nu”, „pentru a evita”, „cu scopul de a evita”, așa cum putem observa în
următoarele exemple.

a) 大家外出的时候一定要注意安全，以免发生意外。
Atunci când ieșim din casă toți trebuie să fim atenți la siguranța noastră, ca să nu se
întâmple accidente neprevăzute.
b) 我病的事你最好不要告诉我妈妈，免得她担心。
Mai bine să nu-i spui mamei mele despre faptul ca sunt bolnav, ca să nu se îngrijoreze.
c) 你就住在这儿吧，省得天天来回跑。
Mai bine să locuiești aici, ca să nu mai fugi încolo şi încoace în fiecare zi.

3.5. Formarea propozițiilor subordonate consecutive cu ajutorul lui 得

În limba română propozițiile subordonate sunt introduse prin conjuncțiile consecutive

„încât”, „atât...,încât”, „cât să”, „de”. În limba chineză putem construi aceste subordonate
folosind complementul de stare 得(de) care este tradus în exemplele ce urmează prin oricare din
conjuncțiile consecutive existente în limba română.

a) 她感动得不知道说什么好。
Ea este atât de emoționată încât nu știe ce ar fi mai bine să spună.
b) 他们高兴得跳啊，唱啊。
Ei sunt atât de fericiți încât dansează și cântă.
c) 他看足球比赛看得忘了吃饭。
El s-a uitat la meciul de fotbal până a uitat să mănânce.

35
Concluzie: S-a constatat în capitolul precedent că formarea frazelor complexe cu ajutorul
conjuncțiilor coordonatoare nu întâmpină probleme deosebite, însă nu același lucru se poate
spune despre formarea frazelor complexe cu una sau mai multe subordonate. Aceasta se
datorează faptului că nu toate conjuncțiile subordonatoare ale limbii române au echivalente în
limba chineză și nu toate tipurile de propoziții subordonate se contruiesc în limba chineză la fel
ca în limba română. În acest capitol au fost clasificate și analizate 33 de conjuncții
subordonatoare (cu sau fără element corelativ) și 14 structuri conjuncționale subordonatoare,
subgrupate în conjuncții și structuri conjuncționale concesive, condiționale, condițional-ipotetice,
cauzale, finale și consecutive. Formarea subordonatelor temporale este analizată în capitolul
următor întrucât acestea prezintă o serie de particularități specifice limbii chineze. În ceea ce
privește conjuncțiile cauzale, acestea prezintă trăsături similare cu cele din limba română, însă
trebuie acordată o atenție specială poziției acestora în frază (de exemplu 由 于 care, spre
deosebire de 因为, nu poate fi folosită decât la începutul frazei în prima propoziție). Conjuncțiile
concesive se comportă la fel ca în limba română, dar sunt deseori însoțite în limba chineză de
elemente corelative, de exemplu 都 (dou), 也 (ye), 还 (hai), care nu pot fi omise. În ceea ce
privește conjuncțiile și structurile conjuncționale condiționale, limba chineză dispune de un
registru bogat de conjuncții de acest fel și structuri fixe (în acest capitol s-au analizat 23 de
conjuncții și structuri conjuncționale condiționale). Trebuie menționat că, datorită acestor
structuri fixe, folosirea acestora trebuie să țină cont de multe reguli și restricții. În unele cazuri
elementul corelativ poate fi diferit, dar și sensul structurii se schimbă, de exemplu, conjunția
condițională 除非(chufei) și elementele corelative 否则(fouze) și 才(cai) formează două structuri
distincte cu sensuri diferite. O altă particularitate a subordonatelor condiționale din limba
chineză este aceea că ele pot fi formate prin omiterea totală a conjuncției (aceasta este
subînțeleasă), iar acest tip de construcții se folosesc foarte des în special în limba vorbită. În ceea
ce privește subordonatele consecutive, acestea nu se formează cu ajutorul conjuncțiilor, ci cu
ajutorul complementului de stare 得(de), ceea ce este o caracteristică specifică limbii chineze.

36
 Capitolul III

Particularități ale conjuncţiilorîn limba chineză

A. Conjuncții și structuri care exprimă o relație progresivă

1. Structura: Subiect+不但/ 不仅/ 不只....,而且/还/也/甚至还...

În cadrul acestei structuri, există un singur subiect în propoziție, iar a doua parte a
propoziției completează informațiile prezentate în prima parte.“ 不但”, “不仅” și “不只”
sunt situate după subiect. De exemplu:

a) 小王不但字写得好，画儿画得也好。
Xiao Wang nu numai că scrie caractere foarte bine, dar și desenează foarte bine.
b) 河水不只可供灌溉，而且可用来发电。
Apa râurilor poate fi folosită nu numai pentru irigații, dar și pentru a genera
electricitate.
c) 我不仅会说汉语，而且会说英语。
Eu vorbesc nu numai limba chineză, ci vorbesc și limba engleză.

2. Structura 不但/ 不仅/ 不只 + Subiect1....., 而且 + Subiect2 +也12

Spre deosebire de prima structură, cele două propoziții au două subiecte diferite și același
verb, iar elementele corelative sunt plasate înainte de aceste două subiecte.

a) 不但小王字写得好，而且小李字写得也好。
Nu numai Xiao Wang scrie caractere foarte bine, dar și Xiao Li scrie caractere foarte
bine.
b) 不仅我会说汉语，而且我的妈妈也会。
Nu numai eu vorbesc limba chineză, ci și mama mea vorbește.
3. Structura „连..... 都/也….., 何况…..”

12
Jing ZHANG, op.cit., p. 209.
37
 Această structură se folosește atunci când există o comparație între două subiecte, iar
această comparație implică faptul că, dacă primul subiect se comportă într-un anumit fel, atunci
al doilea ar trebui să se comporte la fel. Prima parte a structurii, „连..... 都/也…..” (inclusiv ... de
asemenea), poate fi folosită și independent și reflectă un ton accentuat. Prepoziția „ 连 ”
introduce partea pe care dorim s-o accentuăm (de obicei un caz extrem) și este urmată de
adverbele 都 sau 也 ( în cazul unei propoziții negative) și doar de adverbul 都 în cazul unei
propoziții afirmative.

a) 来中国快半年了，她连长城也没去过，何况西湖呢？
Imediat se face un an de când ea a venit în China și n-a fost nici măcar pe Marele Zid,
cum (să mai meargă) la Lacul de Vest?
b) 这么简单的问题连孩子都会回答，何况大人呢？
La așa întrebare ușoară până și copiii știu să răspundă, ce să mai zicem de oamenii mari?

4. Conjuncția 甚至 (mai mult decât atât)

Conjuncția 甚 至 se folosește la începutul unei propoziţii subordonate având rol de

accentuare sau scoatere în evidenţă a unui fapt nou. Acesta capătă nuanţe pozitive sau negative
mult mai puternice decât cel prezentat în propoziţia regentă.De cele mai multe ori conjuncţia 甚
至 este urmată de adverbele 都 sau 也.

a) 我来了快半年了，去的地方很少，甚至连长城也没去过。
Imediat e o jumătate de an de când am venit și am vizitat foarte puține locuri, mai
mult, nici măcar la Marele Zid nu am fost.
b) 冬天这里参加冬泳的人很多，有年轻人，有老人，甚至还有七八岁的孩子。
Aici sunt mulți oameni care participă iarna la înot în aer liber, sunt tineri, sunt
bătrânişi, mai mult, mai sunt și copii de 7-8 ani sunt.

5. Structura “….., 更不用说…..”

38
 În această structură avem o comparație între două subiecte care implică faptul că dacă
primul este într-un anumit fel sau se comportă într-un anumit fel, prin extrapolare, și al doilea ar
trebui să fie la fel (în evident), așa cum reiese din exemplul de mai jos:

a) 这个道理小孩都懂，更不用说大人了。
Acest principiu este înțeles de toți copiii, să nu mai vorbim de oamenii mari.

6. Structura “别说…..,就是…..”

Spre deosebire de structura prezentată anterior, în această structură relaţia funcționează

exact invers, adică dacă al doilea subiect se comportă într-un anume fel, atunci și primul ar trebui
să se comporte la fel.

a) 这个道理别说大人了，就是小孩都懂。
Să nu mai vorbim de oamenii mari, acest principiu este înțeles chiar și de copii.

7. Structura „..,再说...” (în plus)

Această structură exprimă un raport de cauzalitate între regentă și cele două subordonate.
De obicei, prima subordonată cauzală introduce prima cauză, iar a doua subordonată introdusă
prin 再说 (zaishuo) exprimă cel de-al doilea motiv care vine în completarea primului. Așadar,
această structură poate fi sintetizată în felul următor: “….motiv 1, 再 说 ...motiv 2 ”. Trebuie
menționat faptul că al doilea motiv nu este o reformulare a primului, cele două motive fiind
diferite. Există și o variantă extinsă a acestei structuri care arată astfel: “…motiv 1, 再说…motiv
2, 而且 … motiv 3” și care exprimă o cauzalitate triplă. Această structură se folosește pentru a
întări argumentația sau pentru a susține poziția vorbitorului prin înșiruirea progresivă a două sau
trei cauze/argumente.

a) 票太贵了，再说我对球赛从来都没什么兴趣，我不想去。
Biletul este foarte scump și, în plus, nu m-au interesat niciodată meciurile, (așa că) nu
vreau să merg.

39
 (Nu vreau să merg pentru că biletul este foarte scump și, în plus, nu m-au interesat
niciodată meciurile.)
b) 时间太晚了，再说我很累，还是明天再去找她吧。
Este târziu și, în plus, sunt foarte obosit, mai bine merg mâine s-o caut.

B. Structuri care indică o relație temporală succesivă sau

simultană
1. Structura „先 + Verb1....., 又 + Verb2…..”

Această structură arată secvența temporală a acțiunilor petrecute și se referă la acțiunile

care s-au petrecut deja （ “又” fiind o marcă a trecutului）.

a) 妈妈先洗了衣服，又做了饭。
Mama mai întâi a spălat hainele, iar apoi a făcut de mâncarea.
b) 孩子先做了作业，又去了外面玩儿。
Copilul și-a făcut mai întâi temele, iar apoi a mers afară să se joace.

2. Structurile „ 先 + Verb1..... ， 然 后 （ 再 ） + Verb2…..” și „ 先 + Verb1....., 再 +

Verb2…..”

Cele două structuri similare „先 + Verb1.....，然后+ Verb2…..” și „ 先 + Verb1....., 再

+ Verb2 …..”13 arată secvența temporală în care se desfășoară cele două acțiuni și se referă doar
la fapte sau acțiuni care nu s-au întâmplat încă, după cum putem observa în exemplele de mai
jos.

a) 我们先学生词，再学课文。
Mai întâi vom învăța cuvintele, iar apoi vom învăța textul.
b) 我先去超市买东西，然后再回家。
Mai întâi voi merge la supermarket să cumpăr niște lucruri, iar apoi mă voi întoarce
acasă.

13
Ibid., p.212.
40
 3. Structura “一 + Verb1.....就 + Verb2.....”

Această structură poate fi considerată echivalenta unei fraze compuse dintr-o subordonată
circumstanțială de timp introdusă de “一” și propoziția regentă introdusă de “就”. Structura
indică două acțiuni care se petrec imediat una după cealaltă și poate fi tradusă în limba română
prin „de îndată ce”, “imediat ce”.Cu același înțeles și acelaşi mod de folosire mai putem întâlni și
structurile “Verb +了.... 就.....” , “Verb +完....... 就.....” și “刚.....就.....”.

a) 大卫一到中国就给我来了个电话。
De îndată ce a ajuns în China, David mi-a dat un telefon.
b) 今天我一下课就去看你。
Astăzi, imediat ce termin ora, vin la tine.
c) 刚下课，她就回家了。
De îndată ce se termină lecția, ea merge acasă.
d) 下了课，我就去找你。
Imediat ce se termină lecția, merg să te caut.
e) 上完课，她就回家了。
Imediat ce se termină lecția, ea merge acasă.

4. Structura Verb +着 + Verb + 着

Această structură indică faptul că o acțiune se petrece în timp ce şi altă acțiune este deja
în desfășurare. Putem spune că această structură ține locul unei propoziții circumstanțiale
temporale construite prin conjuncția “în timp ce”, cu deosebirea că aceasta este construită în
limba chineză printr-o structură care presupune reduplicarea verbului însoțit de particula 着 ，
particulă ce indică o acțiune în desfășurare.

a) 有一段时间我常常一个人偷偷地哭，有时哭着哭着就睡觉了。
Într-o perioadă de timp deseori plângeam pe ascuns, câteodată plângând şi iar
plângând, adormeam.
b) 晚上睡得太晚，早上起得早，上课的时候，她常常听着听着就困了。

41
 Seara adoarme târziu, dimineața se trezește devreme, iar în timpul lecției tot ascultând
şi ascultând, aţipeşte.

5. Formarea subordonatelor temporalecu ajutorul lui ” 当 ” (când) și “ 每 当 ” (de

fiecare data când/ oricând)

În limba chineză, subordonatele temporale se pot forma cu ajutorul următoarelor două

structuri: “当..的时候,...” și” 每当.....,都.....”, traduse prin “când....,....” și ”oricând…,….”. În
cazul primei structuri, se poate ca 当 să lipsească, iar atunci structura este redusă la forma “…的
时候,...”.Dacă 当 este prezent, atunci subiectul propoziției va fi situat după 当, așa cum se poate
observa în următoarele exemple.

a) 当他们听说我想去中国的时候，我的朋友惊讶地问道: “你疯了吧？“
Când (ei) au auzit că vreau să merg în China, prietenii mei m-au întrebat
surprinși: “Ai înnebunit?”
b) 每当她过生日的时候，我都会送给她一件礼物。
De fiecare dată când este ziua ei de naștere, îi fac un cadou.
c) 每当遇到这种情况，我都不知道怎么办。
Oricând întâlnesc această situație, nu știu cum să fac.

6. Conjuncțiile 连同(împreună cu) și 随着 (odată cu)

Conjuncția 随 着 (suizhe), tradusă prin “odată cu...,...” este folosită pentru a exprima
desfășurarea a două acțiuni/fapte, iarprima acțiune generează desfășurarea celei de-a doua
acțiuni.Conjuncția 随着 se folosește mai mult în limba scrisă și discursul formal și este situată de
obicei la începutul propoziției sau al frazei14. Conjuncția 连同 este mai puțin folosită în vorbirea
curentă și este deseori înlocuită de conjuncția coordonatoare copulativă 和. La fel ca și aceasta,
conjuncția 连同 leagă doar substantive sau locuțiuni substantivale.

a) 随着文化大革命，卖货的和买货的人很快挤满了整条街道。
Odată cu Revoluția Culturală, cumpărătorii și vânzătorii de bunuri au aglomerat
repede toată strada.
14
Hui Hu WU (ed.), op.cit., p.38.
42
 b) 货物连同发票一起寄过去。
Bunurile și cu factura au fost livrate împreună.

Concluzie: În acest capitol au fost prezentate exclusiv particularități ale limbii chineze împărțite
în două categorii, și anume structuri care exprimă o relație progresivă și structuri care exprimă o
relație temporal-cauzală de simultaneitate sausuccesiune. Dacă structurile care au fost incluse în
prima categorie pot avea funcția de structuri conjuncționale care introduc subordonate cauzale,
temporale, concesive și unele care nu pot fi încadrate exact în una din categoriile aferente
clasificării în gramatica română, structurile conjuncționale prezentate în a doua categorie sunt în
totalitate structuri care exprimă o relație de coordonare sau subordonare temporală. În ceea ce
privește prima categorie de structuri analizate, structurile “Subiect+不但/ 不仅/ 不只....,而且/还/
也/甚至还...” și „不但/ 不仅/ 不只 + Subiect1....., 而且 + Subiect2 +也” exprimă o relație
progresivă: în prima structura există un subiect și un raport progresiv între ceea ce se spune
prima dată despre acest subiect și ceea ce se spune în a doua propoziție; în a doua structură există
o singură stare de fapt/acțiune/calitate a subiectului și două subiecte diferite. În acest caz se poate
vorbi de o coordonare copulativă între cele două propoziții, dar cu accent pe cea de-a doua. În
următoarele structuri prezentate în această categorie relația progresivă dintre prima propoziție și
a doua constă în faptul că aceasta din urmă aduce o completare a ceea ce s-a afirmat în prima,
punând accent pe una din cele două. În ceea ce privește a doua categorie de structuri analizate,
cele care exprimă o relație temporală de simultaneitate sausuccesiune, trebuie menționat faptul
că în limba chineză formarea subordonatelor temporale se poate realiza prin structurile
prezentate, care la rândul lor sunt formate fie din conjuncții, fie din adverbe, acesta fiind un
aspect diferit față de limba română pentru că trebuie acordată o atenție suplimentară poziției
elementelor structurii în frază sau timpului în care se desfășoară acțiunea (trecut sau
prezent/viitor). De aceea, este foarte important să se cunoască aceste structuri fixe și modul în
care trebuie construită relația de temporalitate în limba chineză.

43
 Concluzii

În lucrarea de față au fost prezentate, clasificate și analizate 93 de conjuncții și structuri

conjuncționale ale limbii chineze. S-a pornit de la clasificarea conjuncțiilor conform gramaticii
limbii române și s-a încercat introducerea în această schemă a celor mai răspândite conjuncții și
structuri conjuncționale ale limbii chineze. Acest mod de abordare permite vorbitorilor de limba
română să înțeleagă cât mai exact și mai concret modul de folosire a conjuncțiilor limbii chineze
și formarea frazelor complexe cu sau fără subordonate în limba chineză.

În primele două capitole au fost analizate conjuncțiile și structurile conjuncționale

coordonatoare și subordonatoare. În ceea ce privește conjuncțiile și structurile conjuncționale
coordonatoare s-a observat că majoritatea conjuncțiilor din limba chineză au un corespondent
direct în limba română din punctul de vedere al tipului de conjuncție (copulativă, disjunctivă,
adversativă și conclusivă). În ceea ce privește sensul exact al acestor conjuncții, s-a constatat că
în limba chineză există mai multe sinonime ale aceleași conjuncții, iar alegerea uneia sau alteia
trebuie să țină cont de limbajul folosit, formal sau informal, scris sau vorbit. Din punctul de
vedere al modului de folosire, s-a observat că în limba chineză unele conjuncții și structuri
conjuncționale se supun unor reguli stricte (poziția în cadrul propoziției) sau fac parte din
construcții cu structură fixă (de obicei conjuncția are o poziție fixă în cadrul frazei și este însoțită
de un element corelativ care poate fi particulă sau adveb).

În ultimul capitol au fost incluse toate acele conjuncții și, mai ales, structuri
conjuncționale care nu au putut fi incluse în niciuna din categoriile analizate anterior și care
reprezintă particularități ale limbii chineze. S-a observat că acestea se supun mai multor reguli:
pe lângă faptul că ele conțin elemente corelative, acestea pot include restricții referitoare la
conținut (de exemplu conjuncția 再 说 care introduce un al doilea motiv și nu o completare a
primului). Unele părți din structuri nu se traduc (de exemplu 当 ... 的 时 候 ), iar unele sunt
condiționate de timp (prezent și viitor sau trecut).

44
 De aceea este absolut necesară cunoașterea corectă a modului de formare și folosire a
conjuncțiilor și structurilor conjuncționale atât pentru înțelegerea acestora într-un text, cât și
pentru formarea frazelor complexe și traducerea lor. În acest sens, exemplele însoțite de
traducere în limba română folosite în această lucrare sunt relevante pentru analiza efectuată.

Bibliografie

1. Cao, Xianzhuo (ed.), Dicționar de bază al limbii chineze, Ed. Foreign Language
Teaching and Research, Beijing, 2010.
2. Dicționar explicativ al limbii chineze www.zdic.net.
3. Feng, Shaozhong (coord.), Limba chineză Conversații uzuale, Presa Universitară
Clujeană și Zhejiang Education Publishing House, 2010.
4. Feng, Zhichen (coord.), Dicționar român-chinez, Beijing Language and Culture
University Press, 1996.
5. Gutu Romalo, Valeria (coord.), Gramatica limbii române, Ed. Academia Română,
București, 2008.
6. Li, Dejin, Cheng, Meizhen, A Practical Chinese Grammar for Foreigners, Ed.
Sinolingua, Beijing 1988.
7. Po-Ching, Yip, Rimmington, Don, Chinese- An Essential Grammar, Ed. Routledge,
Oxon, 1997.
8. Ross, Claudia, Sheng-Ma, Jing Heng, Modern Mandarin Chinese Grammar, ed.
Routledge, Oxon, 2006.
9. Wu, Hui Hua (ed.), Developing Chinese. Intermediate Comprehensive Course, Beijing
Language and Culture University Press, 2010.
10. Wu, Zhong Wei (ed.), Limba chineză contemporană, Ed. Sinolingua, Beijing, 2010.
11. Yang, Jizhou (coord.),Hanyu Jiaocheng Vol. II.1, Beijing Language and Culture
University Press, 2012.
12. Yang, Jizhou (coord.),Hanyu Jiaocheng Vol. II.2, Beijing Language and Culture
University Press, 2012.
13. Yang, Jizhou (coord.),Hanyu Jiaocheng Vol. III.1, Beijing Language and Culture
University Press, 2013.
45
14. Yang, Jizhou (coord.),Hanyu Jiaocheng Vol. III.2, Beijing Language and Culture
University Press, 2013.
15. Zhang, Jing (coord.), Practicing HSK Grammar, Ed. Sinolingua, Beijing, 2008.

46