Analiza probelor de mediu

Titular curs
Lect.dr. M.S. Beldean-Galea
Prezentare
 Cursul este dedicat tuturor celor care vor sa cunoasca metodele
curente de evaluare a calitatii mediului precum si modul lor de
aplicabilitate
 Cursul este impartit in trei module a cate 4 cursuri, un modul este
dedicat analizei probelor gazoase, un modul dedicat analizei probelor
lichide (ape), iar un modul este dedicat analizei probelor de sol.
 Sunt prezentati principalii indicatori de calitate ai celor trei factori de
mediu, ce anume reprezinta ei si cum pot fi folositi acesti parametri in
evaluarea calitatii mediului
 Sunt prezentate atat metode clasice de analiza precum gravimetria si
volumetria dar si o serie de metode instrumentale necesare evaluarii
calitative si cantitative a chimicalelor specifice fiecarui factor de mediu
in parte
 Cursul face de asemenea referire la standardele de calitate in vigoare
precum si la modul lor de aplicabilitate
 Notiunile teoretice de la curs sunt consolidate prin lucrari practice de
laborator in care vor fi determinati experimental diferiti parametri de
calitate ai unor probe reale. La sfarsitul fiecarei lucrari practice studetii
for fi instruiti asupra modului de prezentare si interpretare a rezultatelor
experimentale cu scopul de a se familiariza cu modalitatile de
exprimare a parametrilor de calitate ai factorilor de mediu
Analiza probelor gazoase - Poluantii anorganici
de referinta
 Sunt un grup de poluanţi ai aerului care cauzează
fenomene de poluare extrem de grave la nivel
regional (smog, ploi acide) sau alte efecte pe
sănătate (astm bronsic, boli ale aparatului respirator
sau circulator)
 Sunt incluşi:
 Monoxidul de carbon (CO)
 Dioxidul de sulf (SO2)
 Oxizii de azot (NOx)
 Particulele materiale (PM10, PM2.5)
 Ozonul troposferic (O3)
 Plumbul
 Indexul de calitate al aerului (AQI)
AQI este un instrument utilizat pentru caracterizarea calitatii aerului intr-o anumita
locatie. AQI ia în considerare poluanţii anorganici de referinţă ai aerului (O3, NOx,
SO2, CO, PM) dar şi alţi poluanţi importanţi într-o anumită locaţie (COV, Pb etc.)

Valoare Descriptor Culoare Efecte generale pe sănătate

AQI
0-50 Bun Verde Nu apar efecte pe sănătate
51-100 Moderat Galben Apar efecte pe sănătate puţine sau deloc
101-150 Nesănătos pentru Portocaliu Agravarea simptomelor uşoare în rândul persoanelor suferinde
populaţia sensibilă de astm bronşic, boli pulmonare cronice sau de inimă
151-200 Nesănătos Roşu Agravarea simptomelor uşoare în rândul persoanelor suferinde
de astm bronşic, boli pulmonare cronice sau de inimă, simptome
tranzitorii de exemplu iritaţii oculare, strănut sau tuse la unii
indivizi din populaţia sănătoasă.
201-300 Foarte nesănătos Mov Agravarea simptomelor la persoanele cu boli pulmonare sau
cardiace moderate; simptome mai răspândite de iritaţie
tranzitorie în populaţia sănătoasă
301-400 Periculos Maro Debutul precoce a anumitor boli, în plus agravarea semnificativă
a simptomelor la persoanele sensibile, şi scăderea toleranţei la
efort la persoanele sănătoase.
Peste 400 Periculos Maro Valori care depăşesc 400 pot pune în pericol viaţa persoanelor
bolnave şi în vârstă. Persoanele sănătoase pot manifesta
simptome adverse, care afectează activitatea normală.
Standardul de calitate al aerului
 Este un act normativ emis de catre un stat si
cuprinde concentratiile maxime admise pentru un
anumit tip de poluant in aerul ambietal
 Doua tipuri de standarde
 Standarde primare - concepute pentru a proteja sănătatea
umană, inclusiv a populațiilor sensibile, cum ar fi copiii,
persoanele în vârstă, și persoanele care suferă de boli ale
aparatului respirator.
 Standarde secundare - concepute pentru a proteja
bunăstarea publică de la orice efecte adverse cunoscute
sau anticipate ale unui poluant (scaderea vizibilitatii sau
daune daune pentru animale, culturi, vegetație și clădiri
etc).
Standard UE pentru aerul ambiental
Poluant Concentraţia Perioada
PM2.5 25 μg/m³ 1 an
SO2 350 μg/m³ 1 oră
125 μg/m³ 24 ore
NO2 200 μg/m³ 1 oră
40 μg/m³ 1 an
PM10 50 μg/m³ 24 ore
40 μg/m³ 1 an
Pb 0.5 μg/m³ 1 an
CO 10 mg/m3 8 ore
Benzen 5 μg/m³ 1 an
Ozon 120 μg/m³ 8 ore
As 6 ng/m3 1 an
Cd 5 ng/m3 1 an
Ni 20 ng/m3 1 an
PAH 1 ng/m3 (B(a)P) 1 an
Metodologiile de monitorizare a aerului

Tema de control
Statii de monitorizare aer ambiental
-Automatizate, fixe si mobile
-Permit masurarea in timp real al poluantilor
-Transmiterea datelor la distanta
Analiza probelor lichide. Indicatori de calitate ai apelor
 indicatori fizico-chimici generali:
 temperatura

 pH

 indicatorii ai regimului de oxigen

 oxigen dizolvat (OD)

 consumul biochimic de oxigen (CBO5)
 consumul chimic de oxigen (CCOCr şi CCOMn)
 indicatorii gradului de mineralizare:
 indicatori fizico - chimici selectivi
 indicatori fizico - chimici specifici ( toxici)
 indicatori radioactivi
 indicatori biologici
Indicatori generali de calitate ai apelor
 pH, alcalinitatea şi aciditatea
 Solide suspendate
 Salinitatea
 Total săruri dizolvate
 Conductivitatea electrică
 Duritatea
 Oxigenul dizolvat şi cererea de oxigen
 Carbonul organic total
 Nutrienti
Substante prioritar periculoase
 substanta periculoasa - orice substanta clasificata ca
periculoasa de legislatia specifica in vigoare din
domeniul chimicalelor
 substante prioritare - substante care reprezinta un risc
semnificativ de poluare asupra mediului acvatic si prin
intermediul acestuia asupra omului si folosintelor de
apa, conform legislatiei specifice din domeniul apelor
 substante prioritar periculoase - substantele sau
grupurile de substante care sunt toxice, persistente si
care tind sa bioacumuleze si alte substante sau grupe
de substante care creeaza un nivel similar de risc,
conform legislatiei specifice din domeniul apelor
Standarde de calitate a apelor
 Standard primar- pentru apa potabilă fixează
concentraţiile maxim admise pentru toate tipurile de
contaminanţi ai apei, luând in considerare efectele lor
asupra sănătăţii umane.
 Standard secundar- pentru apa potabilă este un ghid
neobligatoriu care reglementează contaminanţii care pot
cauza efecte cosmetice (decolorarea pielii sau a dinţilor)
sau efecte estetice (gust, miros, culoare). Este la
latitudinea statelor lumii să le adopte sau nu standarde
obligatorii
Analiza probelor de sol
 are rolul de a stabili gradului de fertilitate, sau
de poluare a acestuia evidentiind posibilitatea
aprovizionarii relative a plantelor cu anumite
substante nutritive.
 Analiza probelor de sol presupune:
 Recoltarea probelor de sol
 Ambalarea si conservarea
 Prelucrarea
 Analiza propriu-zisa
Monitorizarea solului
 Monitoringul calitatii solurilor se face conform
metodologiei sistemului paneuropean GEMS-
UNEP.
 Exista trei niveluri de intensitate a investigatiilor
 Nivelul I: efectueaza circa 960 de profiluri de sol cu
coordonate bine stabilite;
 Nivelul II: consta in invetigatiile mai detaliate in zonele in
care s-au constatat concentratii sporite de poluanti;
 Nivelul III: se mareste numarul punctelor de colectare in
zonele afectate pentru a elabora recomandari in scopul
combaterii proceselor de poluare.
Monitorizarea solurilor
 Pentru nivelul I de invetigatie probele de sol sunt
supuse urmatoarelor tipuri de analiza:
 Fizice: granulometrie, continut de apa,
densitate aparenta, rezistenta la penetrare,
porozitate, conductivitate hidraulica,
 Chimice: pH, continut de humus, azot total,
fosfor mobil, potasiu mobil, saruri solubile,
metale grele, reziduuri de pesticide;
 Biologice: numar de bacterii, indice de
colonizare.
Monitorizarea solurilor
 Pentru nivelurile II si III se detaliaza indicatorii:
 Starea de calitate a solurilor privind valorile pH,
continutul de P, K accesibil si indicele de azot,
 Stabilirea evolutiei proceselor de inmlastinire si
saraturare in marile sisteme de desecari si/sau
irigatii,
 Poluarea cu nitrati a solurilor si apelor freatice in
zonele cu soluri nisipoase,
 Poluarea cu metale grele, fluor, reziduuri de petrol,
ape sarate de la sonde,
 Poluarea cu reziduuri de la insecticidele
organoclorurate, ape uzate, namoluri;
 Evolutia degradarii solurilor prin eroziune si
alunecari.