Lebedele sunt cei mai mari membri ai familiei păsărilor acvatice 

Anatidae și se numără printre cele

mai mari păsări zburătoare. Cele mai mari specii vii, inclusiv lebăda mută, lebădă trompetistă și
lebăda de iarnă, pot atinge o lungime de peste 1,5 m și cântăresc peste 15 kg. Anvergura aripilor
poate depăși 3,1 m.[4] Comparativ cu gâștele cu care se înrudește, lebăda este mult mai mare și are
picioare și gât proporțional mai mari. [5] Adulții au un petic de piele fără pene între ochi și cioc.
Masculii sunt în general mai mari și mai grei decât femelele. [6] Cea mai mare specie de lebădă care
a trăit vreodată, Cygnus falconeri, a fost o lebădă gigantă incapabilă de zbor, cunoscută din fosilele
găsite pe insulele mediteraneene Malta și Sicilia.
Speciile de lebădă din emisfera nordică au penajul alb pur, însă speciile din emisfera sudică au un
penaj alb-negru. Lebăda neagră australiană (Cygnus atratus) este complet neagră, cu excepția
penelor albe de zbor de pe aripi; puii de lebede negre sunt de culoare gri deschis. Lebăda sud-
americană cu gât negru are un corp alb cu gâtul negru. [7]
Picioarele lebedelor au în mod normal o culoare gri închis negricios, cu excepția lebedei sud-
americane cu gât negru, care are picioarele roz. Culoarea ciocului variază: cele patru specii
subarctice au ciocuri negre cu cantități variate de galben, iar toate celelalte îl au roșu și negru. Deși
păsările nu au dinți, lebedele, ca și alte Anatidae, au ciocuri cu margini zimțate care arată ca niște
„dinți” folosiți pentru prinderea și consumul de plante acvatice și alge, dar și moluște, pești mici,
broaște și viermi.[8] La lebădă mută și lebăda cu gât negru, ambele sexe au o excrescență la baza
ciocului, pe mandibula superioară, care este mai mare la masculi și se modifică sezonier. [9][10]