SPAȚII VERZI, CATEGORII ȘI

MODUL DE DISPUNERE

CURS 4
Conf.dr.arh Mircea Grigorovschi
Clasificarea după gradul de accesibilitate:

1. Spații verzi cu acces nelimitat pentru public

 adiacente căilor de circulație
– spații verzi între circulația auto și pietonală
- spații verzi între circulația pietonală și frontul construit
- spații verzi ce delimitează circulația pietonală (ex.: în parcuri )
- plantații de aliniament (în lungul drumurilor)
 scuarul
 grădina - din complexul de locuit
- de cartier
- publică
 Parc
 pădurea parc / pădurea de recreere
 baza, complexul de agrement
 stațiunea balneo-climaterică

PARC, Suprafață întinsă de teren, de utilitate publică, cu plantații, alei și diferite construcții, amenajată pentru agrement
GRĂDÍNĂ,1. Suprafață de teren arabil, de obicei îngrădită, pe care se cultivă legume, flori sau pomi fructiferi, în vederea obținerii unor
produse; grădinărie.. 2. Suprafață de teren plantată (și amenajată cu alei, bănci etc.) care serveste ca loc de agreement sau care are
rol decorativ
Leicester Square – Londra Cheongju – South Korea

St. James Park – Londra Pădurea Bucium - Iași

Clasificarea după gradul de accesibilitate:
2. Spații verzi cu acces limitat pentru public
În zone rezidentiale:
 terenuri de joacă și sport în vecinătatea locuințelor
 terenuri de sport ale cartierului
 spații verzi aferente dotărilor: creșe, grădinițe, școli, instituții culturale, supermarket etc.)
 spații verzi aferente dotărilor pentru practicarea sportului profesionist - baza sportiva unifuncțională
- complexul sau parcul sportiv
 spații verzi din cimitire
 spații verzi din columbare

Disney's Wide World of Sports Complex cimitir

Clasificarea după gradul de accesibilitate:

3. Spații verzi fără acces pentru public

 incintă privată
 incinta instituțiilor: de cercetare, întreprinderi, clinici medicale, baze dendro-floricole etc.
Clasificarea după profilul preponderent:
Spații verzi de recreere
- scuarul (exclusiv scuarul pentru circulație)
- gradina
- parcul
- pădurea-parc
- parcul natural
- spații aferente stațiunilor balneo-climaterice
2. Spații verzi de agrement - scuarul (dotat in acest scop)
- grădina
- parcul de distracții ( activitatea recreativă poate îmbrăca diferite forme –
destinderea,divertismentul,evadarea,dezvoltarea (fizica si intelectuala ) in mediul natural,in zone plantate sau special
amenajate cadrul în care se desfășoară aceste activități recreative - pajisti,paduri,aqua parc,club,parc distractii,parc de
aventuri )
- Disney Land; - Water Land;- parcul de aventuri,etc
3. Spații verzi instructiv-educative
- grădina arheologică
- grădina botanica
- grădina zoologică
- parcul dendrologic
- grădina / parcul expoziție
- tehno-parcul / tehnopol
- parcul natural
- parcul național
- rezervația
 Disneyland – Paris Adventure Park - Muskegon, Michigan

Parc dendrologic– Simeria Grădina botanică - Iași

Clasificarea după profilul preponderent:
4. Spații verzi cu caracter utilitar
- bazele dendro-floricole (baze privitoare la plantarea de arbori și de flori )
- pepiniere ( Teren rezervat pentru înmulțirea și formarea plantelor erbacee sau lemnoase până la
plantarea lor pe locul definitive)
- plantații pentru consolidarea terenurilor
- plantații pentru protecția cursurilor de apa
- perdele de protecție (la vânt, alunecări de teren, eroziunea solului)
- plantații de mascare (zone inestetice, fronturi destructurate, zone de tranziție, zone în curs de
amenajare, spații rezervate pentru amplasarea de dotări sau alte funcțiuni urbane prevăzute în Planul
Urbanistic General într-un orizont de timp mediu și lung etc.)

Gradina Arheologică – Elias Sourasky Sao Paulo Zoo - Brazilia

Clasificarea după amplasament:
1. În zona edificabilă (construită)
 spații verzi aferente:
- ariilor rezidențiale
- dotărilor
- instituțiilor
- întreprinderilor
 spații verzi destinate destinderii și agrementului
 spații verzi cu caracter utilitar

2. În intravilan
 spații verzi de destindere și agrement (periferice)
 cimitirele
 columbarele
 spații verzi cu caracter utilitar: protecție sanitara, de consolidare, de protecție și mascare

3. În extravilan
 pădurile-parc
 centura verde
 complexe de agrement
 Disney Land-uri
 parcurile naționale
Aliniamentul și plantații de-a lungul căilor de circulație
Spații verzi realizate în aliniamente sau fâșii:Caracteristici
nu au consistență
atribute - aspect decorativ
- ritmarea unor desfășurări
- animarea unor fronturi monotone
- introducerea unității
protecție împotriva poluării
protecție împotriva curenților de aer
protecție împotriva soarelui, zgomotului
confort optic
contribuții la siguranța circulației
Aliniamentul și plantații de-a lungul căilor de circulație
Alegerea speciilor
rezistență sporită la poluare: fum, praf, gaze, etc.
perioada de existență a frunzelor cât mai lungă
perioada de exfoliere cât mai scurtă (colectare rapidă a frunzelor)
fructele și semințele să nu murdărească strada
creștere rapidă
longevive
rădăcini puternice, profunde - să nu fie doborâte de vânt
- să nu afecteze strada prin umflare
să permită tunderea, modelarea coroanelor
trunchi rectiliniu cu înălțimea minimă de minim 2,5 m
Aliniamentul și plantații de-a lungul căilor de circulație

Specii preferate:
- castanul porcesc, platanul, carpenul, nucul, scorușul, ulmul, teiul, frasinul, stejarul, etc.
- coniferele sunt mai sensibile la noxe
Se utilizează pentru plantații de aliniament și arbuștii în grupuri sau sub formă de garduri vii, cu rol
specific în crearea de perdele de protecție, fie de a realiza zone, nișe de liniște și separare funcțională
sau a zonelor pentru retragere, intimitate, liniște umană.
La dispunerea în teren se va avea în vedere - specificul zonei
- categoria de stradă
- natura traficului
- vecinătățile (funcțiunea și înălțimea construcțiilor)
- efectele estetice urmărite
Centrele urbane populate nu trebuie să utilizeze plantațiile de aliniament la un procent mai mare de 50-
60% din totalitatea străzilor pentru a se evita efectul de monotonie urbană. Este de preferat dispunerea
acestor plantații pe străzile orientate E-V pentru a se asigura însorirea optimă a fronturilor construite.
Distanțele între exemplare - în intravilan - egale- ritm static
- diferite - ritm dinamic
- plantarea pe ambele laturi
- plantarea pe o latură
Aliniamentul și plantații de-a lungul căilor de circulație

Dispunerea plantațiilor de aliniament

față de: carosabil, trotuar și construcții se realizează astfel:
bulevarde: fâșaii de arbori și arbuști pe mai multe rânduri
străzi de categorie și lățime mai mare:
- între carosabil și trotuar: plantații cu arbori de talie mică și medie și arbuști
- între trotuar și frontul construit plantatii de talie mai inalta.
străzi de lățime mică cu circulație intensă: plantații între carosabil și trotuar
străzi de lățime mică cu circulație redusă: plantații între trotuar și frontul construit
intersecții de străzi: vegetație de talie mică pentru a permite vizibilitatea
Distanța dintre exemplare depinde de dimensiunile coroanei și specie.
Între coroanele arborilor maturi distanța de minim 1m facilitează circulația aerului.
 Baza și complexul sportiv
Baza sportivă - destinată profesioniștilor și destinderii publicului
- servește 2,3 discipline sportive, de preferat înrudite
- aparține unei asociații
- suprafața redusă la strictul necesar (terenuri, construcții pentru antrenament, anexe, circulații)
- construcțiile se reduc uneori la un grup social
- spațiul verde, de obicei nesemnificativ, fără compoziție peisageră; ex: Arena Progresul, București (terenuri de
tenis, sala de antrenament).
Se aleg terenuri plane, cu sol permeabil. Este indicată realizarea perdelelor vegetale de protecție la vânturi
dominante.
Complexul sportiv - destinat profesioniștilor
- componente - terenuri pentru întreceri sportive
- pavilioane unifuncționale (piscină, velodrom, patinoar, poligon tir, etc.)
- pavilioane polifuncționale (jocuri sportive, atletism, gimnastica etc.)
- pavilion administrativ, cu spații administrative
- echipamente
- circulații ierarhizate, alei ,circulație publică
- parcaje
- sector de relaxare pentru sportivi
- terenuri de sport
- 20-30% din teren , spații verzi.
În zona terenurilor de sport se vor amplasa specii cu o colorație uniformă a frunzelor. Pentru a nu influența
activitățile sportive în zona terenurilor se va evita dispunerea speciilor producatoare de mari cantități de semințe și
fructe. De asemenea nu vor fi utilizate speciile care au perioade lungi de desfrunzire.
ex: Complexul Sportiv al Tineretului
Azadi Sport Complex - Teheran, Iran Disney's Wide World of Sports Complex

Athens Olympics Sports Complex Peoria Sports Complex - Illinois

 Cimitirul, Columbarul
Conceptele cultelor față de corpul uman decedat
- înhumare
- incinerare
Europa de Vest: 70% înhumare, 30% incinerare;
în Romania București - crematoriul Cenușa -1935
Înhumare, cimitire - 85% din incintă - morminte
- circulații, alei
- construcții
- spații verzi
Cimitirul
Amplasare - nu în vecinătatea imediată a zonelor de locuit
- se vor evita captările subterane de apă
- se va opta pentru o pantă ușoară (scurgere ape pluviale)
- acces auto comod
- pământ ușor de lucrat (argilos, nisipos)
- orientare sud (de preferat)
- echipat cu rețea de apă-canal și energie electrică
Cimitirul este structurat pe - sectoare
- compartimentul dedicat eroilor,
- rețea de alei - va ține cont de - deplasarea convoiului funerar
- platforme pentru popasuri
- spații tratate peisager ca locuri de meditație
 Cimitirul
Componente - depozite deșeuri
- parcaje în vecinătatea intrării - capele pentru diverse culte (sau una comuna)
- circulații auto și pietonale - spații pentru urne
- zone de meditație - pavilionul crematoriului: - recepție, pregătire, grupare,
- spații verzi, zone plantare retorte
- pavilion pentru public –birouri - cameră frigorifică
- magazin produse funerare - cameră post mortem
- depozit mortuar - pavilion întreținere
- capelă - circulații auto și pietonale
- pavilion administrativ - birouri funcționari
- arhivă
- birou peisagist
- cabină portar
- cameră paznici
- grupuri sanitare
- restaurant specific funcțiunii
- spații pentru pompe funebre –magazin urne, sicrie
- magazin flori, lumânări
- legătorie coroane
- spații depozitare
- ateliere
- grup social
 Cimitirul eroilor - Sinaia Cimitirul vesel de la Săpânța – Maramureș

Golden Gate National Cemetery Tyne Cot - Belgia

 Columbarul

- cimitire pentru urne

- nu există deocamdată în România
Amplasare - se caută peisaje stimulatoare la meditație
- topologie animată
- deschidere de perspective care să capteze interesul
- vegetație bogată, amenajată peisager
- prezența unor elemente de artă monumentală
- pereții - celulele pentru urne devin structuri arhitecturale

Compoziția –se prefera maniera peisageră

Grădina arheologică
Categorie nouă generată de atitudinea nouă față de - patrimoniul imobil
- de peisaj
Accent - pe vestigiile decopertate
- vestigii expuse - în aer liber sau protejate în pavilioane(ex. mozaicul de la Constanța)
- spațiul verde este redus la minim
- piese preluate din sapaturi și puse într-un context nou, compoziție destinată informării și educării publicului
- coabitare-parc + centru cultural dedicat unei civilizații
ex: parcul istoric Coehuacan - Mexico City (trei tematici: memoria ruinelor, reevaluarea unui sit existent,
crearea unor situri)
- spații verzi, vegetalul în funcție de - suport
- zona geografică
Cu rol de - separare
- destindere

Gradina Arheologica - Ierusalim

Grădina botanică
- începuturi încă din Antichitate - botanica o anexă a medicinii
- Evul Mediu - călugării cultivau plante medicinale
- sec XVI (1545) se consemnează existența grădinii botanice la universitatea din Padova
functiuni :conservare,cercetare,educatie,invatamant
Amplasament: - pe lângă universități
- reședințe princiare
- reședințe monarhice
- în administrarea unor orașe
- sec XVII-XIX, grădinile găzduiesc cursuri - pentru studenți
- pentru public
- loc pentru - documentare
- bibliotecă
- fototecă
- expoziții
- cercetare
- bancă de date și de semințe
- centru de conservare și distribuție a materialului vegetal
- organizare de schimburi și expoziții
Activitate complexă – a proliferat numărul de grădini botanice ex: Boboli (Florenta 1556)
Kew (Londra 1759)
- prezența serelor - puncte de interes, colecții de plante rare
- serele prin structura ușoară și transparentă, precursoarele Stilului Internațional
Prima gradina botanică universitara din lume infiintata in 1545 mai păstrează, încă,
aspectul său original: o parcelă centrală circulară, simbolizând lumea, înconjurată de
un inel de apă. Arhitectul gradinii :Andreea Moroni Suprafata gradinii este de 22000
mp Alte elemente au fost adăugate ulterior, unele arhitecturale (intrări și balustrade
ornamentale) și unele practice (instalații de pompare și sere).
Grădina Botanică din Padova este originea grădinilor botanice din Europa si a fost
fondată de către Francesco Bonafede
Inițial se cultivau plante medicinale, grădina fiind pentru aclimatizare și
experimentare, și se numea "Horti Simplicium".
Primul director a fost Luigi Squalermo, în timpul căruia au fost plantate un mare
număr de plante, circa 1.800. Din cauza furturilor, a fost construit apoi, în jurul
grădinii, un perete circular.
La sfârșitul secolului al XVI-lea s-au construit fântâni pentru irigații În secolul al XIX-
lea au fost construite serele
Grădina găzduiește două colecții importante: biblioteca și herbarul, care este al
doilea cel mai extins din Italia. Plante deosebit de rare au fost, de asemenea,
colectate în mod tradițional și cultivate în grădină. În prezent, există peste 6.000 de
specii, aranjate în funcție de criterii sistematice, utilitare și ecologice, precum și de
colecții tematice. Din 1997 gradina este pe lista Patrimoniului Mondial-UNESCO
Grădina Boboli – Florența
Grădinile Boboli – Florența Grădinile Boboli – Florența

Grădinile Boboli – Florența Grădinile Boboli – Florența

Grădina botanică

Alegerea terenului - evitarea amplasamentelor poluate

- relief cu topologie variată
- versanți cu expunere diferită
- prezența unui curs, luciu de apă
- suprafața de minim 5-7 ha
- evitarea amplasamentelor periferice
- acces facil
- acces cu mijloace de transport în comun
Organizarea funcțională - conform principiilor dispunerii plantelor
- sistematică
- fitogeografică
- decorativă
- combinații ale acestora
 Grădina botanică

Asociații des întâlnite la marile grădini :

- plante decorative la intrarea principală
- rozarium
- flora unor zone geografice din țara respectivă sau de pe glob
- plante sălbatice folositoare
- pomi și arbuști fructiferi
- plante de cultura –cereale
- asociații lemnoase forestiere
- leguminoase
- culturi experimentale
- plante tehnice
- plante melifere
- spații supuse conservării (mai bine în rezervații)
Gradina Kew – London
 Grădina botanică

Mod de organizare - infrastructura de acces

(Funcțiuni) - parcare auto
- parcare biciclete, motociclete
- zone de sere
- muzeu botanic
- instituții de cercetare
- pavilion administrativ și cu servicii pentru public
- sector de întreținere, în afara traseelor publicului
- circulații interioare, drumuri , alei
- locuri de odihnă
- puncte belvedere
- se vor utiliza materiale naturale în lucrările de amenajare
- sistematizare verticală cât mai discretă
Grădina Botanică „Anastasie Fătu” din Iași
-cea mai veche grădină botanică din România
- înființată în 1856
-înființată de, Anastasie Fătu, medic și naturalist, pe o proprietate cumpărată de acesta.
Prima grădină, înființată în 1856 de Anastasie Fătu la Râpa Galbenă desfiintata in 1886
În 1873, Societatea de Medici și Naturaliști din Iași înființează o a doua grădină botanică
În 1870, Universitatea „Al.I. Cuza” hotărăște să construiască ea însăși o grădină botanică, în
spațiul actual al Institutului de Medicină și Farmacie, care este extinsă în 1876.
în 1921, profesorul Alexandru Popovici înființează o grădină botanică nouă în spatele clădirii
Universității noi care functioneaza pana in 1963
în 1963 se hotărăște mutarea grădinii în spațiul actual, pe Dealul Copoului,
suprafață de aproximativ 100 de hectare, fiind una din cele mai mari din Europa.
Organizare
Activitatea științifică a grădinii botanice se desfășoară în 10 secții și 2 laboratoare
 Secția Sistematică : 5 hectare, pe care se cultivă aproximativ 2000 de specii de plante, aranjate
pe încrengături, ramuri, ordine și famili
Complexul de sere; cuprinde 12 compartimente, fiecare compartiment avand specificul dupa
cum urmeaza: plante mediteraneene, tropicale, subtropicale (cactusi, palmieri, bananieri, citrice,
etc.), numeroase flori ornamentale (azalee, camelii, crizanteme, orhidee, etc.) si o colectie de
cicadaceae (fosile vii).
 Secția Ornamentală: suprafata de aproximativ 4,5 Acesta dispune de o gama variata de plante
decorative, ierboase si lemnoase, care constituie o expozitie cu caracter permanent. .
 Secția Flora și vegetația României: suprafață de 25 ha. urmăreste redarea etajelor de vegetație
existente în România pe verticală și caracteristicile (din punct de vedere a florei și vegetației)
fiecărei provincii a țării pe orizontală
 Secția Flora Globului
 Secția Dendrologică
 Secția Biologică
 Secția Plante utilitare
 Secția Rozarium: Sectorul Rozariu insumeaza 800 de soiuri de trandafiri nobili
 Secția Silvostepa Moldovei
 Laboratorul de micropropagare și prezervare a germoplasmei
 Laboratorul pentru tehnica de calcul