Schizofrenia

Prezentarea mea se intituleaza “Schizofrenia” si va dura in jur de … minute. Aici

exista o structura pe care o voi avea in vedere de-a lungul timpului acordat si sper
ca iti va placea.

Psihiatria este o ramura a stiintelor medicale care se ocupa de cunoasterea si

tratarea bolilor psihice, precum si de reinsertia sociala si redarea calitatii vietii
pacientilor cu maladii mintale. Cuvantul „psihiatrie” are origine greceasca (psyché
= suflet si iatrein = vindecare) insemnand vindecarea sufletului.

Atunci când ne referim la boli psihice, vorbim despre un concept vast, care
cuprinde multe tulburări ce afectează modul în care simțim, gândim și ne
comportăm. Apariția bolilor psihice este influențată de: factori ereditari, mediul
extern, obiceiurile zilnice, biochimia creierului.
Specialiștii în psihiatrie spun că bolile psihice pot apărea indiferent de vârstă, gen
sau statut social. Datele disponibile arată că 25% dintre români suferă la un
moment dat de o boală psihică.
Din păcate, persoanele cu boli psihice se confruntă cu stigmatizare din partea
celorlalți, ceea ce îngreunează vindecarea, acolo unde este cazul, și integrarea în
societate.
Desi exista multe boli psihice, ma voi limita in a enumera cateva dintre acestea:
tulburarea afectiva bipolara, delir, dementa, bulimia si schizofrenia.

Probabil te intrebi de ce am ales sa vorbesc despre aceasta tema..in orice caz, fie ca
te intrebi sau nu, eu tot iti voi spune. Asadar, de fapt ma pasioneaza aceasta boala,
care vom vedea ca e un sindrom. Si totul a pornit de la vizionarea unor filme unde
erau puse in evidenta personae cu astfel de probleme. Asa a pornit totul…am
devenit curioasa si am inceput sa caut sis a inteleg mai multe despre acest sindrom,
iar acum iti voi impartasi si tie cateva lucruri.
SCHIZOFRENIA
Schizofrenia a fost identificată pentru prima dată acum mai mult de un secol, însă
nu cunoaștem nici acum cauzele sale exacte. Rămâne una dintre cele mai puțin
înțelese și mai stigmatizate boli. Haideți să explorăm ceea ce știm — de la
simptome, la cauze și tratamente. 

Ce este schizophrenia?
Schizofrenia este considerată un sindrom, ce înseamnă că poate cuprinde alte
tulburări asociate ce au simptome similare, dar cauze diferite. Fiecare persoană cu
schizofrenie are simptome ușor diferite, iar primele semne sunt greu detectabile:
schimbări subtile de personalitate, iritabilitate sau apariția graduală a unor gânduri
neobișnuite. 
 Există percepția greșită că persoanele cu schizofrenie au personalități
multiple, însă aceste simptome indică o perturbare a procesului de gândire, nu o
manifestare a unei alte personalități.

Cand isi are debutul?

Pacienții sunt de obicei diagnosticați după debutul psihozei, care apare la sfârșitul
adolescenței sau în jurul vârstei de 20 de ani la bărbați sau spre vârsta de 30 de ani
la femei. 

Simptome
Acestea se impart in 3 tipuri: pozitive, negative si cognitive.
 Un prim episod psihotic poate include iluzii, halucinații, comportament și vorbire
dezordonate. Acestea sunt numite simptome pozitive, adică apar la oamenii cu
schizofrenie, dar nu și în populația generală.
 Schizofrenia are de asemenea și simptome negative. Acestea sunt calitățile care
sunt reduse în cazul celor cu schizofrenie, precum motivația, exprimarea emoțiilor
ori vorbirea. Există și simptome cognitive, precum dificultățile de concentrare, de
memorare și în luarea deciziilor. 
Cauze

Cel mai probabil nu există o singură cauză, ci o combinație de factori genetici și de

mediu. Schizofrenia are una dintre cele mai puternice corelații genetice dintre
bolile psihiatrice. Deși în jur de 1% din populație are schizofrenie, copiii sau frații
celor cu schizofrenie au un risc de zece ori mai mare să facă boala, iar geamănul
identic al unei persoane cu schizofrenie are un risc de 40%. Deseori, rudele
apropiate ale persoanelor cu schizofrenie prezintă simptome atenuate asociate cu
boala, dar care nu sunt atât de grave încât să necesite tratament. Multiple gene
joacă cu siguranță un rol în apariția bolii, dar nu știm câte anume sau care dintre
ele. 
Factori de mediu, precum expunerea la anumite virusuri în copilăria timpurie ar
putea crește riscul unei persoane de a dezvolta schizofrenie, precum și utilizarea
anumitor droguri, inclusiv a marijuanei, ar putea declanșa debutul psihozei în cazul
persoanelor foarte susceptibile. Acești factori nu vor afecta la fel pe toată
lumea. Pentru cei cu risc genetic foarte scăzut, expunerea la factorii de risc de
mediu nu va duce la schizofrenie, însă pentru cei cu risc foarte crescut, aceștia ar
putea declanșa apariția bolii. 

Tratament
Medicamentele antipsihotice folosite în tratamentul schizofreniei au
ajutat cercetătorii să urmărească cauzele cerebrale ale bolii. Antipsihoticele
tradiționale blochează receptorii de dopamină și pot fi foarte eficiente în reducerea
simptomelor pozitive, care sunt corelate cu un exces de dopamină în căile
dopaminergice ale creierului. Totuși, aceleași medicamente pot agrava simptomele
negative, și s-a descoperit că simptomele negative ar putea fi corelate cu o lipsă a
dopaminei în alte zone ale creierului. La unele persoane cu schizofrenie poate
apărea atrofia cerebrală, dar e neclar dacă e o consecință a bolii sau e un efect al
reducerii semnalizării cerebrale cauzate de medicamente. Din fericire, noile
generații de antipsihotice vor rezolva aceste probleme orientându-se către mai
mulți neurotransmițători, precum serotonina, pe lângă dopamină. Este clar că un
singur neurotransmițător nu poate fi responsabil pentru simptome, și pentru că
aceste medicamente afectează semnalizarea în creier și corp, pot avea și alte efecte
secundare, precum creșterea în greutate. 

În ciuda acestor complicații, antipsihoticele pot fi foarte eficiente, în special atunci

când sunt combinate cu alte intervenții precum psihoterapia cognitiv-
comportamentală. Deși terapia cu electroșocuri funcționează pe termen
scurt, începe să fie din nou folosită ca tratament, în special când celelalte opțiuni
nu dau rezultate. Intervențiile timpurii sunt de asemenea extrem de
importante. După luni sau ani de psihoză netratată, anumite tipuri de psihoze pot
deveni integrate în personalitatea cuiva.

Persoanele cu schizofrenie sunt deseori percepute ca fiind periculoase, dar de fapt

sunt mai predispuse să fie victimele violenței decât autorii acesteia. Și tratamentul
poate ajuta la reducerea riscului de apariție a violenței asociate cu schizofrenia. 

Personalitati celebre

Desi nu stim cu certitudine, se spune ca Friederich Nietzsche, Vincent van Gogh,

Nikolai Gogol sau chiar Virginia Woolf au suferit de schizofrenie. Chiar si despre
Hitler exista o presupozitie in acest sens.

CONCLUZIE
In concluzie, schizofrenia este o boala foarte interesanta, dar care necesita inca
multe cercetari, mai ales ca inca nu exista un tratament bine definit pentru aceasta.
Si, daca nu ma credeti pe mine cand va zic ca schizofrenia e interesanta, aruncati o
privire in scrierile lui G. Durand si va veti convinge, sper eu.