ALIANDRo PlLo,tus

UN FIU

till
-
 I
iNcEPuTUL TUTUROR LUCRURILOR
 GUItf,[

TOTUL A INCEPUT ln ziug in eare domniEoara Sonia

a lntrebat ceva. Pe ferestre se vedea un soare galben {barte
mare, iar frunzele palmierilor se miqcau sa atunci ef,nd tnte
se trezegte deweme qi'qi ia la revedere de la mine fdcAndu'ml
cu mina din poarta geolii; fiind iarn4, tata poartl mdnugllo
verzi, :'

Domnigoara Sonia s-a ridicat de la masa ei, care, filnd

cea a profesorului, este cea mai mare, qi a b$tut'uqor din
palme, umpl{nd aerul de praf de cretl.',A qi tugit pu{ry,
Nazia spune ci e din cauza eretei, care-fi usucfi g&tul de
parchai fi tngh{it praf, iar uneori, dacl nu bei ap6, voxt$i,
- Acum, inainte si ieqili in recreafie' weau od'ml
rlspundefi la o intrebare, copii, a zis.
Apoi s-a intore spre tahl6, a lu*t a eretl roEie 9l * $erll
cu litere foartemarl , '.

CE VREAU SA MA FAC ATUNCI CAND VOI

CRE$TE MARE

Am ridiEat lmediat mdinile. To1i, p6n6'qi Invler Aguilnrr

c&re $.ero decst,o m0n6,,.fiindc$,a$n s-a n$ucut, qi'o tttlluf,
aga prin aer, foarte repede. Domnlqoara a cl*tinat din tep
de mai multe ori. Au fost chlar mai rrurlte de cinci,
 t2 ALEIANDRO PALOMAS UN FIU 13

Domniqoara gi-a pus mdna la gAt gi am crezut ci poate

- in ordine, copii.
Am inceput cu primul rind gi am continuat pini la
ultimul, acolo unde stau eu. Domnigoara a notat in total:
Trei fotbaligti la echipa Barcelona, doi la echipa Madrid
gi unul la echipa Manchester
Un Iniesta
$ase Rafa Nadal
Doui fotomodele foarte inalte
O prinlesi (Nazia)
Un medic bogat
Trei Beyoncd
Un Batman
Un pilot de navi spaliali din jocurile video
Doi pregedinfi ai lumii (gemenii Ros6n)
O vedeti dintr-acelea care apar seara la televizor
O veterinari de cAini mari
O cAqtigitoare a concursului TY Next Star
Un campion mondial la olimpiade
Cdnd mi-a venit rindul, Mateo Narv6ez ar?ryAit gi to{i
au ris, dar au ticut imediat, pentru c[ domnigoarei nu-i
pliceau deloc rigAielile, nici pArfurile, gi a aplecat din cap
gi a zis: ,,$ggttt, Mated', de doui ori.
Apoi s-a uitat la mine.
- Guillermo?
Nazia m-a inghiontit cu cotul gi a rAs, acoperindu-gi
fafa cu miinile. Mereu igi acoperl fa1a, fiindca spune c[, in
Pakistan, daci fetilele rAd tare gi cu gura deschisd, nu este
frumos gi pdrinlii se supirl.
- Mie... mie mi-ar plicea sd fiu Mary Poppins, am spus.
ricise gi o durea in git, dar n-am. avut timp si intreb,
pentru c[ imediat a sunat clopofelul gi am inceput si ne
scoatem gustlrile din ghiozdane, ca si iegim in curte.
- Guillermo, tu mai rimii pufin, te rog, a zis. $i apoi:
Voi, ceilalli, puteli pleca.
Dupi ce au iegit cu tofii, domnigoara a venit la pupitrul
meu gi s-a agezat la cel al lui Arturo Salaza\ care nu mai vine
la ore de dinainte de Criciun, fiindci intr-o zi ne-am dus
in excursie la un muzeu cu multe planete qi a clzut pe o
scari, rupAndu-gi un picior, cinci dinli gi doul degete.
- Sl vedem, Guillermo, spune-mi de ce !i-ar plicea s[
fii Mary Poppins cind vei cregte mare... a zis.
N-am rlspuns, pentru c[ Nazia, care de multe ori,
dupl-amiaza, se a azhla casa de la supermarket alIturi de
mama ei gi gtie multe lucruri despre oamenii mari, spune
c[, atunci cind clienlii incheie fraza aga, cu puncte de sus-
pensie, lnseamni ci n-au terminat de vorbit gi ci trebuie
s[ agtepli, pentru c[ ei continul si se g6ndeasci.
- N-ai prefera si fii... altceva? a intrebat domnigoara
atingindu-gi alunila pe care o are intr-o parte a gurii.
- Nu, domni;oari.
Domnigoara Sonia a pufnit gi a zAmbit. Atunci mi-am
amintit c[ mama imi spusese c[, uneori, cind persoanele
care nu sunt copii tac nu inseamni ci au terminat de
vorbit, ci ci se opresc pentru ca si nu se inece sau ceva
de genul [sta, acum nu-mi amintesc exact, aqa ci am tlcut
in continuare.
- $i spune-mi, Guillermo, a zis scofind aerul pe nas ca
motanul doamnei Consuelo, care eraportireasi la noi aca-
si, inainte si ne mutim in apartamentul unde locuim
acum. De ce !i-ar pllcea si fii Mary Foppins?
- Pentru cL zhoar6, domniqoari.
14 ALEIANDRO PALOMAS UN FIU 15

Domnigoara a scos un ,,hmmm" gi apoi s-a scirpinat - Nu.

pulin pe frunte. - Adicl nu sunt ca noi, pentru ci existi doar ln povegti,
- Dar gi pisdrile zboar[, nu? a spus adiugand: Sau, ceea ce este acelaqi lucru, nu-i putem

- Da. atinge pentru ci sunt... inventafi.

* Iar tu nu vrei sl fii o pasire, nu-i aga? a zis. - Mary Poppins chiar existi.
* Nu. - A, da?
- De ce nu? *Da..
* PAi... dacl aq fi o pasire, n-o$ mai putea fi Mary M-a privit gi a zAmbit ugor.
Poppins. - $i unde este?
Domniqoara a pufnit din nou qi, fiindci rr-a mai spus ni- * Acum nu qtiu, dar trlieqte in Londra, pentru ci acolo
mic, am rimas din nou ticuli, mai mult timp. Apoi a strAm- se vorbegte englezi. Eu am cunoscut-o. in august, cind am
bat din guri, aqa cum face tata uneori, qi qi-a dres vocea. avut zilele libere de SfAnta Maria, marna qi tata m-au dus s[
- $i spune-mi, a zis, din ce alte motive 1i-ar pllcea si fii o vld. Locuia intr-un teatru cu animalele ei qi cinta. Iar
MaryPoppins? cind spectacolul s-a incheiat gi toati lumea a plecat, ne-a
* Pei... pentru ci are o umbrel[ vorbitoare gi o valizd lisat si intrim in camera ei gi mi-a povestit fel de fel de
veehe din care ies multe piese de mobilier... gi puteri pen- lucruri.
tru ca sertarele si se aranjeze singure,.. qi pentru ci, atunci Domnigoara gi-a atins aluni{a.
cdnd nu muncette, trliegte in cer, dar se mai scufundi gi in - Aha! Ce fel de lucruri?
mare, cu pegtii gi caracatilele. - E secret, domnigoari.
* ln cer? Atunci a sunat clopolelul, care a anuntat ci trecuse deja
- Da. jumltate din recrealie, gi domnigoara s-a uitat din notr la
Dornn$oara a lnchis ochii tncetiqor, apoi mi-a ciufulit ceasul cel mare care atirna deasupra tablei.
pirul destul de mult. - Aha! a spus.
- Guille, a spus, tu gtii ci Mary Poppins este... fermeca- Apoi a ticut, ca gi cum s-ar fi gandit la ceva serios, dup[
ti, nu-i aqa? care s-a intors cu spatele.
* Desigur. - Bine, acum du-te in curte. Sper s[ ai timp si-!i mi-
- Vreau si spun c[ nu este ca noi. nAnci sandviciul.
* Da. in timp ce lmi puneam cirlile ln sertar gi scoteam
* Ceea ce vreau s6-{i spun este c[ Mary Poppins este un sandviciul din ghiozdan, ea s*a dus la catedri, s-a agezat gi
personaj fietiv, ca Superman, sau ca Harry Potter, sau a inceput s[ scrie ceva in carnetul s[u, iar eu am iegit pe
Matilda.., sau Buretele Bob. Adici exist6, dar nu existi. coridor. Nazia mil agtepta in fala chiuvetelor. Cdnd am
tnlelegi? ajuns, mi-a lntins mina gi mi-a zis:
 16 ALEJANDRO PALOMAS

- De ce ai intirziat aga de mult?

- Firi motiv.
- Te-a pedepsit domniqoara?
- Nu.
- Ah!
$i-a dat pufin la o parte vllul roz de pe cap gi a blut
pufin suc. Apoi a spus: SONIA
- Haide, vino. Vreau si-ti arlt ceva.
TOTUL A INCEPUT in dupi-amiaza in care m-am
hotirAt si dau acel telefon pe care il tot aminam de cAteva
sdpt[mAni.
ii
l
- Ag dori s6 vorbesc cu dumneavoastrl despre Guille,
domnule Antinez, i-am spus birbatului care md asculta la
celilalt capit al firului.
S-a agternut pulin linigtea gi imediat el a vrut s[ gtie mai
multe, dar m-am limitat la a-l limuri pe un ton blAnd, dar
ferm:
- Daci n-ave{i nimic impotriv[,'ag prefera si vorbim
personal aici, la gcoali.
Am stabilit si ne vedem peste cAtevazile. CAnd Manuel
Antrinez a sosit la gcoali, cei mici luau prAnzul, iar zarva ce
provenea din sala de mese de la parter se auzea de pe cori-
dor. L-am agteptat in cancelarie. Dupi ce ne-am strdns
miinile, l-am invitat intr-un birou mai mic, rezervat
disculiilor cu pirinfii. Manuel Antirnez este un birbat tA-
nir gi corpolent, trecut pulin peste treizeci de ani, cu pir
negru, barbl neingrijitl, ochi inchigi la culoare qi pu{in
alungifi, brale puternice gi nigte mdini mari, cu unghii pi-
trate. Dupi ce ne-am agezat, a trecut direct la subiect.
- Vd ascult, a zis.
Am hotirit si fiu la fel de directl.
18 ALEJANDRO PALOMAS
- Pei, si vedeli, am inceput, v-am chemat pentru c[
sunt pulin ingrijorat[ pentru fiul dumneavoastrl.
Nu a p[rut mirat. in realitate, toli pirinlii gtiu ci, atunci
cAnd ii chemim la o intrevedere, motir,'ul este c[ ceva nu
merge bine 9i, de obicei, vin cd o atitudine intre agteptare gi
defensivi, unii chiar cu team6. Din cAte am putut si citesc
pe figa lui Guille, Manuel Antrinez este mecanic de aerona-
ve. Pe fiqi era adlugati o parantezil: ,,(recent in gomaj)".
Cdnd l-am privit in ochi, mi s-au p[rut trigti.
. inainte ca el si poati spune ceva, am preferat s[ vor-
besc eu:
M-am gAndit ci poate m-a!i putea ajuta si... descifrez
citeva lucruri despre Guille, am inceput.
A ridicat o sprAnceanS.
- Si descifrali? a intrebat, luat pulin prin surprindere.
Imediat a scos un hohot de rAs sec, prin care nu a reugit
si-gi ascundl nelinigtea atdt de tipicl la mulli pirinfi cAnd
vin si mi vadl in timpul anului gcolar.
- Mei si fie, a continuat, trdgAndu-se de barbi.
Aproape cd sun[ a poveste cu detectivi sau a serial polilist
american.
Mi-am dat seama ci nu se sim{ea in largul lui gi am in-
cercat s6-l ajut si se destindi.
- Vreau s[ spun c[ poate mi putefi ajuta si-l inleleg
mai bine pe Guille.
A lncuviinfat, coborind in acelagi timp privirea, pentru
o clipl. I-am zimbit gi asta a plrut s6-l linigteascl, fiindci
mi-a zimbit la rindul lui, degi timid.
in zAmbetul lui l-am vdzat imediat pe cel al lui Guille.
Privirea era totugi foarte diferiti. in cea a lui Manuel
Antrinez exista un fel de triste{e pe care Guille nu o avea.
Sau poate cd era melancolie
UN FIU 19
- Bine, a spus trecAndu-gi din nou mAna pe blrbie.
Sunt la dispozilia dumneavoastrl.
Am tras addnc aer in piept inainte de a vorbi din nou.
- inainte de toate vreau sd gtili ci Guille este un copil
minunat gi nu pune deloc probleme. Dimpotrivl: atitudi-
nea lui la ore este ireprogabitl. Nu prezintl deficit de
atenlie, este activ gi participi, este optimist, foarte entuzi-
ast gi are valori care pot insemna mult pentru grup.
DomnulAntfnez a inclinat capul intr-o parte gi a oftat,
dar nu a spus nimic. Am agteptat. in cele din urm[, a pirut
si reaclioneze.
- Da, Guille este un copil... deosebit.
- Afi spus-o foarte bine, am zis. Acesta este cuvAntul:
deosebit.
Am observat ci seincrunta gi se incorda. Din nou, ceva
din privirea lui m-a pus in alert6. Am vizut imediat ci nu
dideam acelagi inleles cuvAntului,,deosebit". Nu, intre cele
dou[ inlelesuri nu exista nicio legiturd.
- Nu v[ faceli gr|ji, a spus cu o expresie iritatl pe chip.
$tiu ce-mi vefi spune: c[ este un copil foarte sensibil, ci sti
numai pe llngi fete 9i c[, in loc si joace fotbal sau baschet
in curte, aga cum ar fi normal, pierde vremea citind povegti
cttzdne si cu toate prostiile alea.
M-am incordat. Nu mi-a plicut tonul vocii lui. Nici
mesajul.
- Nu-i nevoie s[-mi spunefi, a adiugat cu acelagi ton
sarcastic, ridictnd o mAn[ gi arltAndu-mi palma. La fel ni
s-a spus gi la cealaltl gcoali. $i, de asemenea, ci ceilalli copii
incepuser[ s[-l evite, asta in cazulin care nu ridea vreunul
de el.
S-a uitat sfid[tor la mine. Apoi o umbri i-a intunecat
privirea.
20 ALEIANDRO PALOMAS
- E din cauzamamei lui. De mic, Guille a fost prea lipit
de fusta ei gi... de aici vine ,,deosebitul" acesta, cum spuneli
dumneavoastr6.
Am vrut s6-'l intrerup, dar nu m-a l5sat.
- Dar este ceva trecitor. Acum ci st[ do-ar cu mine, am
inceput si petrecem mai mult timp impreunl gi si ne
imp[rtigim mai multe lucruri. $ti{i, ca de la birbat la b[r-
bat... Aga cd, dacdvre{i si-mi spuneli ci Guille este... pulin
ciudat, puteli sd mi scutifi, cdci nimeni nu gtie asta mai bine
decdt mine gi am inceput deja si remediez situafia.
A trebuit sl strAng din din{i pentru a-mi stipAni furia. in
niciun caznu m[ pregitisem pentru o imprejurare ca aceea
cu care mi confruntam. Manuel Antrinez nu semdna nici pe
departe cu imaginea tatilui unui copil ca Guillermo pe care
mi-o inchipuisem eu. in cAteva minute, surpriza fbcuse loc
uimirii. Iar uimirea incepea si se transforme in furie.
- Domnule Antirnez, adevirul este c[ mi intristeazi
foarte mult si v[ aud vorbind aga despre Guillermo, am
spus incercdnd s[ mi controlez, mai a]es pentru ci asta n-are
nicio leglturl cu motivul pentru care v-am chemat.
S-a uitat la mine gi a ridicat iar din sprAncean[, surprins.
- Sincer, daci dumneavoastri crede{i c[ v-am chemat
ca si-l judec pe Guiilermo sau ca si-l desconsider, imi pa-
re riu sI vi spun ci vd ingela{i.
Manuel Antrinez s-a lisat pe spate in scaun gi s-a tras
incet de barbi. Din nbu, o umbri de tristefe s-a ivit in
ochii lui. Doar pentru o clip[, dup[ care expresia fe]ei i s-a
intunecat complet. VizAndu-l aga, am inleles pe dati cl ml
ingelasem crezindc[ mi puteam agtepta din partea lui la o
cooperare pe care, in mod evident, nu avea sd mi-o ofere.
Aga ci am schimbat strategia gi am frcut ceea ce detest cel
mai mult.
UN FIU 2I
Am minfit.
- Domnule Antfnez, aceasti conversa{ie nu este altce-
va decit o disculie de rutin6. Guille este nou in qcoald 9i
avem obiceiul si ii urmirim mai indeaproape pe elevii
nou-veni!i.
- Aha! a zis incet.
* Sunt congtienti c[ am inceput cursurile doar de doui
luni gi ceva gi c[, mai ales la virsta asta, copiii rcaclroneazd
foarte diferit cAnd sunt mutafi la alti gcoa16. Daci la asta
adiug[m absenla mamei lui, trebuie si infelegem ci
procesul se poate dovedi mai... complex.
Nu a spus njmic.
- Desplr{irile de p[rin!i, mai ales la vArsta lui Guille, pot
fi foarte dificile, am adlugat cu un z?mbetprofesional.
El s-a incordat din nou gi a ridicat brusc mina, ca gi
cum mi-ar fi poruncit si tac.
- M[ rog, nu e chiar despdrlire... nici chiar aga, a trin-
tit, in defensivi.
Imediat a pirut si-gi dea seama cd folosise un ton prea
sec gi a incercat s[ se corecteze.
- in cazrtl nostru, este din cauza serviciului. Amanda,
solia mea, este stewardesl gi... cum si spun... avind in ve-
dere cum stau lucrurile, era de un an in gomaj gi in august
a primit o ofertl de la o companie de jeturi private din
Dubai. Adevirul e cd n-am prea avut de ales. La cum stau
lucrurile qi dupi ce eu am rimas pe drumuri... Imaginali-vl.
$i, inainte si-mi permitl si intreb ceva, a adiugat Dar este
temporar. Deocamdatd e vorba de numai gase luni.
Ne-am privit pre! de cdteva secunde frri s[ rostim un
cuvdnt. Ydzdndci tdcerea se prelungea, iar el nu p[rea dis-
pus sl mai spunl gi altceva, am intervenit: