SUBIECTE ELEMENTE DE CONSTRUCTII METALICE 2-2014

Nr. SUBIECTE
1 Rezistența secțională a elementelor solicitate la întindere depinde de:
a) forma secțiunii
b) momentul de inerție al secțiunii
c) aria secțiunii
d) modulul de rezistență al secțiunii
2 Elementele solicitate la întindere:
a) sunt sensibile la fenomenele de instabilitate generală
b) sunt sensibile la fenomenul de instabilitate locală (voalare)
c) nu sunt sensibile la fenomenul de instabilitate
d) nu sunt sensibile la fenomenul de instabilitate locală (voalare)
3 În cazul elementelor fără slăbiri solicitate la întindere:
a) tensiunile unitare normale sunt uniformizate datorită ductilității oțelului
b) tensiunile unitare normale sunt uniformizate datorită elasticității oțelului
c) tensiunile unitare tangențiale sunt uniformizate datorită elasticității oțelului
d) tensiunile unitare tangențiale sunt uniformizate datorită ductilității oțelului
4 Secțiunea optimă pentru barele solicitare la întindere poate fi:
a) secțiune rectangulară, RHS
b) secțiune din oțel rotund
c) secțiune circulară, CHS
d) secțiune pătrată, RHS
5 Cum se recomandă dispunerea profilelor UNP într-o secțiune compusă bisimetrică solicitată
la întindere:
a) un profil perpendicular pe celălalt
b) spate în spate
c) un profil peste celălalt
d) față în față
6 Cedarea unui element cu slăbiri solicitat la întindere se produce prin:
a) plastificarea secțiunii brute
b) ruperea fragilă a secțiunii nete
c) plastificarea secțiunii brute și ruperea fragilă a secțiunii nete
d) fie prin plastificarea secțiunii brute, fie prin ruperea fragilă a secțiunii nete.
7 Cum se calculează aria netă la elementele întinse cu slăbiri:
a) aria netă pentru secțiunea de rupere perpendiculară pe direcția efortului de întindere
b) cea mai mică dintre ariile nete calculate pentru diferite secțiuni de rupere posibile
c) aria netă pentru secțiunea de rupere cea mai mare perpendiculară pe direcția efortului de
întindere
d) aria netă pentru secțiunea de rupere cu lungimea cea mai mare
8 Efortul rezistent (capabil) la întindere se consideră:
a) 𝑁𝑡,𝑅𝑑 = max⁡ (𝑁𝑝𝑙 ,𝑅𝑑 ; 𝑁𝑢,𝑅𝑑 )
b) 𝑁𝑡,𝑅𝑑 = ⁡𝑁𝑝𝑙 ,𝑅𝑑
c) 𝑁𝑡,𝑅𝑑 = min⁡ (𝑁𝑝𝑙 ,𝑅𝑑 ; 𝑁𝑢,𝑅𝑑 )
d) 𝑁𝑡,𝑅𝑑 = 𝑁𝑢,𝑅𝑑
9 Efortul rezistent (capabil) al secțiunii transversale nete este:
0,9𝐴𝑛𝑒𝑡 𝑓𝑦
a) 𝑁𝑢,𝑅𝑑 = 𝛾𝑀 2
0,9𝐴𝑛𝑒𝑡 𝑓𝑢
b) 𝑁𝑢,𝑅𝑑 = 𝛾𝑀 1
 0,9𝐴𝑛𝑒𝑡 𝑓𝑢
c) 𝑁𝑢,𝑅𝑑 = 𝛾𝑀 0
0,9𝐴𝑛𝑒𝑡 𝑓𝑢
d) 𝑁𝑢,𝑅𝑑 = 𝛾𝑀 2

10 Plăcile plane care alcătuiesc secțiunile elementelor metalice, laminate sau sudate, sunt
clasificate în pereți interni sau în consolă în funcție de:
a) raportul lățime-grosime
b) zveltețea plăcii
c) modul de rezemare ce depinde de poziția pe secțiune
d) plăcile adiacente acestora
11 Evitarea reducerii capacității portante datorită voalării poate fi făcută prin:
a) limitarea raportului lungime-grosime a pereților individuali ce compun secțiunea
elementelor comprimate
b) limitarea raportului lățime-grosime a pereților individuali ce compun secțiunea
elementelor comprimate
c) limitarea lățimii pereților individuali ce compun secțiunea elementelor comprimate
d) limitarea grosimii pereților ce compun secțiunea elementelor comprimate
12 Criteriile principale de clasificare a secțiunilor elementelor metalice sunt:
a) capacitatea de rotire și zveltețea peretelui
b) capacitatea de rotire și distribuția tensiunilor
c) distribuția tensiunilor și zveltețea peretelui
d) distribuția tensiunilor și limita de curgere
13 Criteriile de clasificare a peretelui comprimat sunt:
a) distribuția tensiunilor și zveltețea peretelui
b) zveltețea peretelui și limita de curgere
c) distribuția tensiunilor, zveltețea peretelui și limita de curgere
d) distribuția tensiunilor și limita de curgere
14 Dacă pereții ce compun secțiunea transversală dublu T sunt de clase diferite, clasa secțiunii
este:
a) clasa cea mai mică a unui perete component (talpă, inimă)
b) clasa cea mai ridicată a unui perete component (talpă, inimă)
c) clasa stabilită pentru talpă
d) clasa stabilită pentru inimă
15 Pentru care clasă de secțiune se aplică metoda de calcul în care eforturile se determină printr-
un calcul elastic şi se compară cu rezistenţa plastică a secţiunilor:
a) clasa 1
b) clasa 3
c) clasa 2
d) clasa 4
16 Pentru care clasă de secțiune se aplică metoda de calcul în care se aplică calculul plastic cu
formarea de articulaţii plastice, redistribuirea eforturilor pe măsura formării acestora și
admiterea plastificării complete a secţiunii
a) clasa 2
b) clasa 1
c) clasa 4
d) clasa 3
17 Pentru care clasă de secțiune se aplică metoda de calcul în care eforturile se determină printr-
un calcul elastic şi se compară cu rezistenţa elastică a secţiunilor.
a) clasa 1
b) clasa 2
c) clasa 3
d) clasa 4
18 Pentru care clasă de secțiune se aplică metoda de calcul în care eforturile se determină printr-
un calcul elastic şi se compară cu rezistenţa elastică a secţiunii eficace (redusă datorită
voalării).
a) clasa 1
b) clasa 4
c) clasa 2
d) clasa 3
19 Cum se recomandă dispunerea profilelor UNP într-o secțiune compusă bisimetrică solicitată
la compresiune:
a) un profil perpendicular pe celălalt
b) spate în spate
c) un profil peste celălalt
d) față în față
20 Secțiunea optimă pentru barele solicitare la compresiune poate fi:
a) secțiune din profile laminate deschise
b) secțiune din oțel rotund
c) secțiune circulară, CHS
d) secțiune din profile compuse sudate deschise
21 Comportamentul real al elementelor comprimate este
destul de diferit față de comportamentul idealizat.
Care este modul de cedare a elementelor comprimate
cu zveltețe medie:
a) prin flambaj elastic
b) prin flambaj elasto-plastic
c) în domeniul plastic
d) nu se produce flambaj

22 Un element comprimat este considerat zvelt dacă zveltețea sa este superioară punctului de
inflexiune al curbei limită inferioară. Care este modul de cedare a elementelor comprimate cu
 zveltețe ridicată:
a) prin flambaj elastic
b) prin flambaj elasto-plastic
c) în domeniul plastic
d) nu se produce flambaj

23 În cazul elementelor din oţel imperfecţiunile de material de tip tensiuni reziduale apar
datorită:
a) curburi ale elementelor
b) aplicarea excentrică a încărcărilor
c) răcirii diferențiate pe secțiunea transversală, în urma laminării la cald sau a altor procese
tehnologice care implică temperaturi înalte (sudare, tăiere cu flacără etc.), sau în urma
formării secțiunilor transversale la rece prin îndoire
d) aplicarea excentrică a încărcărilor și neliniaritatea elementelor
24 Efortul rezistent (capabil) al secțiunilor de clasa 1 a barelor scurte comprimate este:

𝑓𝑦
a)𝑁𝑐,𝑅𝑑 = 𝐴 𝛾
𝑀0
𝑓𝑦
b)𝑁𝑐,𝑅𝑑 = 𝐴𝑛𝑒𝑡 𝛾𝑀 0
𝑓𝑦
c)𝑁𝑐,𝑅𝑑 = 𝐴 𝛾
𝑀2
𝑓𝑦
d) 𝑁𝑐,𝑅𝑑 = 𝐴 𝛾
𝑀1

25 Efortul rezistent (capabil) la flambaj al secțiunilor de clasa 2 a barelor comprimate este:

𝑓𝑦
a) 𝑁𝑏 ,𝑅𝑑 = 𝜒𝐴 𝛾
𝑀0
𝑓𝑦
b) 𝑁𝑏,𝑅𝑑 = 𝜒𝐴
𝛾𝑀 1
𝑓
c) 𝑁𝑏 ,𝑅𝑑 = 𝜒𝐴 𝑢
𝛾𝑀 0
𝑓𝑦
d) 𝑁𝑏,𝑅𝑑 = 𝜒𝐴𝑛𝑒𝑡 𝛾𝑀 0
26 Zveltețea relativă 𝜆 se determină cu relația:

𝑁𝑓𝑦
a) 𝜆 = 𝑀𝑐𝑟
𝑀𝑓𝑦
b) 𝜆 = 𝑁𝑐𝑟
𝑁𝑓𝑦
c) 𝜆 = 𝑁𝑐𝑟
𝑁𝑓𝑢
d) 𝜆 = 𝑁𝑐𝑟

27 Pentru ce valoare a zvelteții relative se neglijează flambajul și se verifică doar rezistența barei
comprimate:
 a) 𝜆 ≥ 0,2
b) 𝜆 ≤ 0,2
c) 𝜆 ≥ 0,4
d) 𝜆 ≥ 1,00

28 Care este forma secțiunii recomandată, din punct de vedere al rezistenței, pentru elementele
solicitate la încovoiere în raport cu axa principală de inerție:
a) secțiune dreptunghiulară
b) secțiune deschisă dublu T
c) secțiune închisă circulară
d) secțiune închisă pătrată
29 Cea mai eficientă schemă statică pentru o grindă având în vedere valoarea maximă a
momentului încovoietor și implicit consumul de oțel necesar pentru secțiune, este:
a) grinda simplu rezemată
b) grinda continuă
c) grinda în consolă
d) grinda cu un reazem simplu și cu celălalt încastrat
30 Cea mai eficientă schemă statică pentru o grindă având în vedere ușurința de montaj, este:
a) grinda simplu rezemată
b) grinda continuă
c) grinda în consolă
d) grinda cu un reazem simplu și cu celălalt încastrat
31 Care este soluția recomandată, din punct de vedere al rigidității, pentru secțiunea unei grinzi:
a) grindă cu inimă plină cu secțiune din profile laminate la cald
b) grindă cu zăbrele
c) grindă cu inimă plină cu secțiune compusă
d) grindă cu inimă plină cu secțiune din profile formate la rece
32 Alegerea secțiunii grinzii cu inimă plină de clasă 1 se face cu relația:
𝑀𝐸𝑑
a) 𝑊𝑦,𝑒𝑙 ≥
𝑓𝑦 𝛾 𝑀 0
𝑀
b) 𝑊𝑦,𝑝𝑙 ≥ 𝑓 𝛾𝐸𝑑
𝑦 𝑀1
𝑀𝐸𝑑
c) 𝑊𝑦,𝑝𝑙 ≥ 𝑓 𝛾
𝑦 𝑀0
𝑀𝐸𝑑
d) 𝑊𝑦,𝑝𝑙 ≥ 𝑓 𝛾
𝑦 𝑀2

33 Alegerea secțiunii grinzii cu inimă plină de clasă 2 se face cu relația:

𝑀𝐸𝑑
a) 𝑊𝑦,𝑝𝑙 ≥ 𝑓
𝑦 𝛾𝑀 0
𝑀𝐸𝑑
b)𝑊𝑦,𝑒𝑙 ≥ 𝑓 𝛾
𝑦 𝑀0
𝑀𝐸𝑑
c) 𝑊𝑦,𝑝𝑙 ≥ 𝑓 𝛾
𝑦 𝑀1
 𝑀𝐸𝑑
d) 𝑊𝑦,𝑝𝑙 ≥ 𝑓
𝑦 𝛾𝑀 2

34 Alegerea secțiunii grinzii cu inimă plină de clasă 3 se face cu relația:

𝑀𝐸𝑑
a) 𝑊𝑦,𝑝𝑙 ≥
𝑓𝑦 𝛾 𝑀 0
𝑀
b) 𝑊𝑦,𝑒𝑙 ≥ 𝑓 𝛾𝐸𝑑
𝑦 𝑀0
𝑀𝐸𝑑
c) 𝑊𝑦,𝑒𝑙 ≥ 𝑓 𝛾
𝑦 𝑀1
𝑀𝐸𝑑
d) 𝑊𝑦,𝑒𝑙 ≥ 𝑓 𝛾
𝑦 𝑀2

35 Pentru verificarea rezistenței grinzilor cu inimă plină având clasa 1 de secțiune, caracteristica
secțională utilizată este:
a) modulul de rezistență elastic
b) momentul de inerție
c) modulul de rezistență plastic
d) aria netă
36 Distribuția de tensiuni normale din figură, pe înălțimea secțiunii dublu T a unei
grinzi, este:
a) în domeniul elastic de comportare a oțelului
b) în domeniul plastic de comportare a oțelului
c) în domeniul elasto-plasic de comportare a oțelului
d) în domeniul poscritic de comportare a oțelului
37 Distribuția de tensiuni normale din figură, pe înălțimea secțiunii dublu T a
unei grinzi, este:
a) în domeniul elastic de comportare a oțelului
b) în domeniul poscritic de comportare a oțelului
c) în domeniul plastic de comportare a oțelului
d) în domeniul elasto-plasic de comportare a oțelului
38 Distribuția de tensiuni normale din figură, pe înălțimea secțiunii dublu T a
unei grinzi, este:
a) în domeniul plastic de comportare a oțelului
b) în domeniul elastic de comportare a oțelului
c) în domeniul elasto-plasic de comportare a oțelului

d) în domeniul poscritic de comportare a oțelului

39 Calculul momentului rezistent/capabil al secțiunii de clasă 1 a grinzii solicitată la încovoiere
este:
𝑊
a) 𝑀𝑐,𝑅𝑑 ≥ 𝑓 𝛾𝑝𝑙
𝑦 𝑀1
𝑊 𝑒𝑙
b) 𝑀𝑐,𝑅𝑑 ≥ 𝑓𝑦 𝛾 𝑀 0
𝑊 𝑝𝑙
c) 𝑀𝑐,𝑅𝑑 ≥ 𝑓 𝛾𝑀 0
𝑦
𝑊 𝑒𝑙
d) 𝑀𝑐,𝑅𝑑 ≥
𝑓𝑦 𝛾 𝑀 1
40 Calculul momentului rezistent/capabil al secțiunii de clasă 2 a grinzii solicitată la încovoiere
este:
𝑊 𝑝𝑙
a) 𝑀𝑐,𝑅𝑑 ≥ 𝑓 𝛾𝑀 1
𝑦
 𝑊 𝑒𝑙
b) 𝑀𝑏,𝑅𝑑 ≥ 𝑓
𝑦 𝛾𝑀 0
𝑊 𝑝𝑙
c) 𝑀𝑐,𝑅𝑑 ≥ 𝑓 𝛾𝑀 0
𝑦
𝑊 𝑒𝑙
d) 𝑀𝑏,𝑅𝑑 ≥ 𝑓𝑦 𝛾 𝑀 1

41 Calculul momentului rezistent/capabil al secțiunii de clasă 3 a grinzii solicitată la încovoiere

este:
𝑊
a) 𝑀𝑐,𝑅𝑑 ≥ 𝑓 𝛾𝑝𝑙
𝑦 𝑀0
𝑊 𝑒𝑙
b) 𝑀𝑐,𝑅𝑑 ≥ 𝑓
𝑦 𝛾𝑀 0
𝑊 𝑝𝑙
c) 𝑀𝑐,𝑅𝑑 ≥
𝑓𝑦 𝛾 𝑀 1
𝑊
d) 𝑀𝑏,𝑅𝑑 ≥ 𝑓 𝛾𝑒𝑙
𝑦 𝑀1

42 Efortul capabil/rezistent plastic la forfecare a unei secțiuni dublu T este:

𝑓𝑦 3
a) 𝑉𝑒𝑙 ,𝑅𝑑 ≥ 𝐴𝑣 𝛾𝑀 0
𝑓𝑦 3
b) 𝑉𝑝𝑙 ,𝑅𝑑 ≥ 𝐴𝑣
𝛾𝑀 0
𝑓𝑢 3
c) 𝑉𝑝𝑙 ,𝑅𝑑 ≥ 𝐴𝑣 𝛾
𝑀0
𝑓𝑦
d) 𝑉𝑝𝑙 ,𝑅𝑑 ≥ 𝐴𝑣
𝛾 𝑀0

43 Verificarea în raport cu rezistența elastică la forfecare, stabilitatea locală fiind asigurată, se

face cu relația:
𝜏 𝐸𝑑
a) 𝑓𝑦 3
≤1
𝛾𝑀1
𝜏 𝐸𝑑
b) 𝑓𝑢 3
≤1
𝛾𝑀0
𝜏 𝐸𝑑
c) 𝑓𝑦 3
≤1
𝛾𝑀0
𝜎 𝐸𝑑
d) 𝑓𝑦 3
≤1
𝛾𝑀0
44 Interacțiunea dintre momentul încovoietor și forța tăietoare se aplică doar în cazul
următoarelor grinzi:
a) grinzi scurte supuse unor forţe concentrate importante și grinzi simplu rezemate la care
secţiunile din dreptul reazemelor interioare sunt supuse la forţă tăietoare cu valori maxime
b) grinzi scurte supuse unor forţe concentrate importante și grinzi continue la care secţiunile
din dreptul reazemelor interioare sunt supuse la forţă tăietoare şi moment încovoietor cu
valori maxime
c) grinzi scurte supuse unor momente încovoietoare importante și grinzi continue la care
secţiunile din dreptul reazemelor interioare sunt supuse la forţă tăietoare şi moment
încovoietor cu valori maxime
d) grinzi scurte supuse unor forţe concentrate importante și grinzi continue la care secţiunile
din dreptul reazemelor interioare sunt supuse la forţă tăietoare cu valori maxime
45 Acţiunea simultană a momentului încovoietor şi a forţei tăietoare are ca efect:
a) reducerea momentului maxim 𝑀𝐸𝑑 datorită reducerii rezistenţei de curgere
b) reducerea momentului rezistent/capabil 𝑀𝑦 ,𝑐,𝐸𝑑 datorită reducerii rezistenţei ultime
c) reducerea momentului rezistent/capabil 𝑀𝑦 ,𝑉,𝐸𝑑 datorită reducerii rezistenţei de curgere
reducerea momentului rezistent/capabil 𝑀𝑦 ,𝑉,𝐸𝑑 datorită reducerii rezistenţei ultime
46 d)
Efectul forței tăietoare asupra momentului încovoietor poate fi neglijat dacă:
a) 𝑉𝐸𝑑 ≤ 0,5𝑉𝑒𝑙 ,𝑅𝑑
b) 𝑉𝐸𝑑 ≤ 0,5𝑉𝑝𝑙 ,𝑅𝑑
c) 𝑉𝐸𝑑 ≤ 0,5𝑉𝐸𝑑
d) 𝑉𝑅𝑑 ≤ 0,5𝑉𝐸𝑑
47 Cum se manifestă fenomentul de pierdere a stabilității generale pentru un element solicitat la
încovoiere monoaxială:
a) prin răsucirea secțiunii
b) prin deplasări ale secțiunii
c) prin încovoiere
d) printr-o deplasare laterală și o rotire de răsucire
48 Fenomenul de pierdere a stabilității generale este infuenţat de:
a) rigiditatea la încovoiere în raport cu axa de inerţie minimă
b) rigiditatea la încovoiere în raport cu axa de inerţie minimă, de rigiditatea la răsucire liberă
și de rigiditatea la răsucire impiedicată
c) rigiditatea la încovoiere în raport cu axa de inerţie maximă, de rigiditatea la răsucire liberă
d) rigiditatea la încovoiere în raport cu axa de inerţie maximă, de rigiditatea la răsucire liberă
și de rigiditatea la răsucire impiedicată
49 Care dintre următoarele secțiuni sunt recomandate pentru împiedicarea fenomenului de
instabilitate generală:
a) secțiuni dublu T simetrice
b) secțiuni închise dreptunghiulare, compuse sau laminate
c) secțiuni circulare
d) secțiuni dreptunghiulare
50 Care este efortul principal pe care se bazează verificarea stabilității generale a grinzilor cu
inimă plină:
a) forța axială critică
b) forța de răsucire critică
c) moment încovoietor critic
d) forța tăietoare critică
51 Îmbunătățirea comportării la stabilitate generală a secțiunii dublu T compuse a unei grinzi
solicitată la încovoiere după o direcție se poate obține prin:
a) majorarea înălțimii grinzii
b) majorarea momentului de inerție în raport cu axa principală y-y
c) majorarea lățimii tălpii întinse
d) majorarea momentului de inerție la încovoiere transversală, 𝐼𝑧
52 Legăturile laterale, discrete sau continue, ale grinzii
încovoiate în planul principal de inerție al secțiunii
trebuie să satisfacă condițiile următoare:
a) să asigure o rezistență suficientă astfel că, după
deformația sub propria solicitare, să se admită că
deplasarea laterală a punctului de legătură laterală
este împiedicată
b) să asigure o rigiditate suficientă astfel că, după
deformația sub propria solicitare, să se admită că
 deplasarea laterală a punctului de legătură laterală este împiedicată
c) să asigure o stabilitate suficientă astfel că, după deformația sub propria solicitare, să se
admită că deplasarea laterală a punctului de legătură laterală este împiedicată
d) să asigure o rigiditate suficientă astfel că, după deformația sub propria solicitare, să se
admită că deplasarea verticală a punctului de legătură laterală este împiedicată
53 La verificare stabilității generale a grinzilor cu inimă plină, în lipsa oricărui suport lateral
între reazeme, pentru încovoiere în planul principal de inerție al secțiunii, 𝐿𝑐𝑟 se consideră:
a) distanța dintre secțiunile de variație ale secțiunii transversale a grinzii (când acestea
există)
b) distanța dintre tălpile secțiunii dublu T a grinzii
c) distanța dintre punctele suport consecutive la răsucire simplă (de fapt, reazemele)
d) distanța dintre secțiunea cu moment încovoietor maxim și reazemul grinzii
54 Dacă 𝑧𝑔 < 0, adică punctul de aplicație al încărcărilor transversale
este situat sub centrul de forfecare al secțiunii, efectul asupra grinzii este:
a) destabilizator
b) stabilizator
c) indiferent
d) oarecare
55 Dacă 𝑧𝑔 > 0, adică punctul de aplicație al încărcărilor transversale
este situat deasupra centrului de forfecare al secțiunii, efectul asupra
grinzii este:
a) stabilizator

b) indiferent

c) destabilizator

d) oarecare
56 Instabilitatea unei grinzi nu poate avea loc dacă:
a) grinda are legături laterale discontinue într-un număr discret de puncte, suficient de
apropiate încât zveltețea la flambaj în raport cu axa principală a fiecărui tronson de grindă
delimitat de legături consecutive să fie redusă
b) grinda are legături laterale discontinue într-un număr discret de puncte, suficient de
apropiate încât zveltețea la flambaj în raport cu axa secundară a fiecărui tronson de grindă
delimitat de legături consecutive să fie redusă
c) grinda are legături laterale suficient de apropiate încât lungimea la flambaj în raport cu axa
secundară a fiecărui tronson de grindă delimitat de legături consecutive să fie redusă
d) grinda are legături laterale discontinue într-un număr discret de puncte, suficiente pentru
ca rezistența acesteia în fiecare tronson de grindă delimitat de legături consecutive să fie
redusă
57 Momentul capabil/rezistent de calcul la pierderea stabilităţii generale prin încovoiere-răsucire
a grinzilor cu inimă plină se calculează cu relaţia:
𝑓𝑦
a) 𝑀𝑏,𝑅𝑑 = 𝜒𝐿 𝑊𝑦 𝛾
𝑀1
𝑓𝑦
b) 𝑀𝑏,𝑅𝑑 = 𝜒𝐿𝑇 𝑊𝑦 𝛾
𝑀0
 𝑓𝑦
c) 𝑀𝑏,𝑅𝑑 = 𝜒𝐿𝑇 𝑊𝑦 𝛾
𝑀1
𝑓𝑢
d) 𝑀𝑏,𝑅𝑑 = 𝜒𝐿𝑇 𝑊𝑦 𝛾
𝑀1

58 Momentul capabil/rezistent de calcul la pierderea stabilităţii generale prin încovoiere-răsucire

a grinzilor cu inimă plină având secțiuni de clasă 1 se calculează cu relaţia:

𝑓𝑦
a) 𝑀𝑏,𝑅𝑑 = 𝜒𝐿 𝑊𝑦 ,𝑒𝑙 𝛾
𝑀1
𝑓𝑦
b) 𝑀𝑏,𝑅𝑑 = 𝜒𝐿𝑇 𝑊𝑦,𝑒𝑙 𝛾
𝑀0
𝑓𝑦
c) 𝑀𝑏,𝑅𝑑 = 𝜒𝐿𝑇 𝑊𝑦,𝑝𝑙 𝛾𝑀 1
𝑓𝑢
d) 𝑀𝑏,𝑅𝑑 = 𝜒𝐿𝑇 𝑊𝑦,𝑝𝑙 𝛾
𝑀1

59 Momentul capabil/rezistent de calcul la pierderea stabilităţii generale prin încovoiere-răsucire

a grinzilor cu inimă plină având secțiuni de clasă 3 se calculează cu relaţia:

𝑓𝑦
a) 𝑀𝑏,𝑅𝑑 = 𝜒𝐿𝑇 𝑊𝑦,𝑝𝑙 𝛾𝑀 1
𝑓𝑦
b) 𝑀𝑏,𝑅𝑑 = 𝜒𝐿𝑇 𝑊𝑦,𝑒𝑙 𝛾
𝑀0
𝑓𝑦
c) 𝑀𝑏,𝑅𝑑 = 𝜒𝐿𝑇 𝑊𝑦,𝑒𝑙 𝛾
𝑀1
𝑓𝑢
d) 𝑀𝑏,𝑅𝑑 = 𝜒𝐿𝑇 𝑊𝑦,𝑝𝑙 𝛾
𝑀1

60 Se recomandă ca la grinzile cu articulații plastice, în zona fiecărei articulații plastice rotite să

se prevadă:
a) o legătură transversală efectivă care să blocheze la translație și răsucire ambele tălpi ale
elementului
b) o legătură transversală efectivă care să blocheze la translație și răsucire ambele tălpi ale
grinzii
c) o legătură transversală efectivă care să blocheze la translație talpa superioară a grinzii
d) o legătură transversală efectivă care să blocheze numai la răsucire ambele tălpi ale
elementului
61 Cedarea prin voalare a elementelor comprimate (talpă, inimă) ale unei secţiuni compuse
dublu T a unei grinzi poate proveni din:
a) voalarea tălpilor grinzii
b) voalarea întregii inimi a grinzii
c) voalarea parțială a inimii sub acțiunea forțelor concentrate
d) voalarea tălpii comprimate, sau voalarea zonei comprimate a inimii, sau voalarea globală a
inimii sub presiunea exercitată de tălpi
62 Voalarea pereților comprimați ai secțiunilor metalice se
produce la atingerea:
a) valorii critice a tensiunii tangențiale
b) valorii critice a tensiunii normale
 c) valorii critice a tensiunii locale
d) valorii critice a tensiunii echivalente
63 Metoda lățimii eficace pentru pereții comprimați consideră:
a) distribuția uniformă a tensiunilor normale pe toată
lățimea plăcii, egale cu tensiunea maximă
b) distribuția uniformă a tensiunilor normale pe o lățime
redusă (lățime eficace), egale cu tensiunea maximă
c) distribuția uniformă a tensiunilor normale pe întreaga
lățime a plăcii, egale cu tensiunea medie
d) distribuția accentuat neuniformă a tensiunilor normale pe o lățime redusă situată spre
marginile plăcii, egale cu tensiunea maximă
64 Pentru valori medii ale zvelteții pereților secțiunilor
metalice, curbele de flambaj au valori mai reduse
decât curbele Euler, datorită:
a) efectului imperfecțiunilor geometrice și de
material
b) efectul comportării postcritice
c) efectul tensiunilor reziduale
d) efectul imperfecțiunilor geometrice

65 Pentru valori mari ale zvelteții pereților secțiunilor

metalice, curbele de flambaj au valori mai ridicate decât
curbele Euler, datorită:
a) efectului imperfecțiunilor geometrice și de material
b) efectul comportării postcritice
c) efectul tensiunilor reziduale și excentricitatea
applicării încărcării
d) efectul imperfecțiunilor geometrice

66 Acțiunea câmpului diagonal întins, o formă specială

a comportării post-critice, presupune o schimbare a
modului în care este preluată forța tăietoare de către
inimă, astfel:
a) prin trecerea de la o solicitare neuniformă la
forfecare a inimii-pentru forțe tăietoare cu valori reduse, la o comportare structurală de tip
grindă cu zăbrele cu diagonale ascendente-pentru încărcări cu valori ridicate
b) prin trecerea de la o solicitare uniformă la forfecare a inimii-pentru forțe tăietoare cu
valori reduse, la o comportare structurală de tip grindă cu zăbrele cu diagonale
ascendente-pentru încărcări cu valori ridicate
 c) prin trecerea de la o solicitare uniformă la forfecare a inimii-pentru forțe tăietoare cu
valori reduse, la o comportare structurală de tip grindă cu zăbrele cu diagonale
descendente-pentru încărcări cu valori ridicate
d) prin trecerea de la o solicitare uniformă la încovoiere a inimii, la o comportare structurală
de tip grindă cu zăbrele cu diagonale descendente
67 Efortul capabil la forfecare de calcul 𝑉𝑏,𝑅𝑑 , pentru inimi cu sau fără rigidizări, se evaluează
ţinând seama de:
a) contribuţia inimii 𝑉𝑏𝑤 ,𝑅𝑑 şi contribuția tălpilor 𝑉𝑏𝑓,𝑅𝑑
b) contribuţia inimii 𝑉𝑏𝑓,𝑅𝑑 şi a tălpii comprimate 𝑉𝑏𝑤,𝑅𝑑
c) contribuţia inimii 𝑉𝑏𝑤 ,𝑅𝑑 şi contribuția tălpii întinse 𝑉𝑏𝑓,𝑅𝑑
d) contribuţia inimii 𝑉𝑏𝑤 ,𝑅𝑑
68 Rigidizările transversale prevăzute pe inima grinzii
au rolul:
a) se opun deplanării generale a grinzii
b) se opun deplanării locale a inimii constituind,
dacă sunt flexibile, reazeme transversale cvasi-
indeformabile
c) se opun deplanării locale a inimii constituind, dacă sunt rigide, reazeme transversale cvasi-
indeformabile
d) se opun deplanării generale a inimii constituind, dacă sunt rigide, reazeme transversale
cvasi-indeformabile
69 Rolul montantului rigid de la capătul grinzii este:
a) să preia reacțiunea orizontală a grinzii și să asigure
ancorarea rezultantei tensiunilor de compresiune din
panoul de capăt al inimii, ca efect al formării câmpului
diagonal întins
b) să preia reacțiunea verticală a grinzii și să asigure
ancorarea rezultantei tensiunilor de întindere din panoul de capăt al inimii, ca efect al
formării câmpului diagonal întins
c) să preia reacțiunea verticală a grinzii și ancorarea rezultantei tensiunilor de întindere din
panoul curent al inimii, ca efect al formării câmpului diagonal comprimat
d) să preia reacțiunea verticală a grinzii și să asigure ancorarea rezultantei tensiunilor de
întindere din panoul de capăt al inimii, ca efect al formării câmpului diagonal comprimat
70 Rolul montantului flexibil de la capătul grinzii este:
a) să preia reacțiunea verticală a grinzii
b) să preia reacțiunea orizontală a grinzii
c) să preia rezultanta tensiunilor de întindere ca efect al
câmpului diagonal întins
d) să preia forța tăietoare maximă și rezultanta tensiunilor de întindere ca efect al câmpului
diagonal întins
71 Efortul capabil la voalare de calcul sub acţiunea forţelor
transversale, pentru inimi rigidizate sau nerigidizate, se determină
cu relaţia:

𝑓𝑦𝑤 𝐿𝑒𝑓 𝑡 𝑤
a) 𝐹𝑅𝑑 =
𝛾𝑀 1
𝑓𝑦𝑤 𝐿𝑒𝑓 𝑡 𝑓
b) 𝐹𝑅𝑑 =
𝛾𝑀 1
𝑓𝑦𝑤 𝐿𝑒𝑓 𝑡 𝑤
c) 𝐹𝑅𝑑 =
𝛾𝑀 0
𝑓 𝑦𝑓 𝐿𝑒𝑓 𝑡 𝑤
d) 𝐹𝑅𝑑 =
𝛾𝑀 1

72 Evitarea producerii flambajului vertical în inima grinzii neprevăzută cu rigidizări în cazul

forțelor concentrate ce acționează pe talpa acesteia se poate realiza prin:
a) prevederea rigidizărilor transversale lungi de o parte și de alta a zonei de aplicare a
forțelor concentrate
b) prevederea rigidizărilor longitudinale în zona de aplicare a forțelor concentrate
c) prevederea rigidizărilor transversale lungi în zona de aplicare a forțelor concentrate
d) prevederea rigidizărilor longitudinale și transversale scurte în zona de aplicare a forțelor
concentrate
73 Rolul rigidizărilor inimii grinzii este:
a) să se opună deplanării locale
b) să sporească rezistența grinzii
c) să sporească rigiditatea grinzii
d) să asigure stabilitatea generală a grinzii
74 Rigidizările longitudinale ale inimii grinzii se dispun:
a) la mijlocul înălțimii inimii
b) în zona comprimată a inimii
c) în zona întinsă a grinzii
d) la talpa comprimată
75 La o grindă cu secțiunea dublu T compusă simetrică, forța tăietoare este preluată de:
a) întreaga secțiune
b) tălpile profilului dublu T
c) inima profilului dublu T
d) rigidizările inimii
76 Pentru ca o grindă să nu-și piardă stabilitatea generală, trebuie prevăzute legături
transversale:
a) în axul grinzii
b) la talpa comprimată
c) la talpa întinsă
d) la ambele tălpi
77 Relația de verificare a plăcilor la compresiune și încovoiere este:

𝑁𝐸𝑑 𝑀𝐸𝑑 +𝑁𝐸𝑑 ∙𝑒 𝑁

a) 𝑓𝑦 + 𝑓𝑦 ≤1
𝐴𝑒𝑓 𝑊𝑒𝑓
𝛾𝑀1 𝛾𝑀0
 𝑁𝐸𝑑 𝑀𝐸𝑑 +𝑁𝐸𝑑 ∙𝑒 𝑁
b) 𝑓𝑦 + 𝑓𝑦 ≤1
𝐴𝑒𝑓 𝑊𝑒𝑓
𝛾𝑀0 𝛾𝑀0
𝑁𝐸𝑑 𝑀𝐸𝑑 +𝑁𝐸𝑑 ∙𝑒 𝑁
c) 𝑓𝑦 + 𝑓𝑦 ≤1
𝐴𝑒𝑓 𝑊𝑒𝑓
𝛾𝑀0 𝛾𝑀1
𝑁𝐸𝑑 𝑀𝐸𝑑 +𝑁𝐸𝑑 ∙𝑒 𝑁
d) 𝑓𝑦 + 𝑓𝑦 ≤1
𝐴𝑒𝑓 𝑊𝑒𝑓
𝛾𝑀1 𝛾𝑀1

78 Etapele successive de comportament ale secțiunilor din oțel S235 din elementele încovoiate,
sunt :
a) elastic, plastic
b) elastic, elastic limită, plastic
c) elastic, elastic limită, elasto-plastic, plastic
d) elastic-limită, elasto-plastic
79 La grinzile cu zăbrele, forţele se aplică pe cât posibil numai în nodurile grinzii de la talpa
superioară pentru :
a) a evita solicitările suplimentare de întindere la talpa superioară
b) a evita solicitările de încovoiere la talpa comprimată
c) a evita solicitările de încovoiere la talpa întinsă
d) a evita solicitările de încovoiere din zăbrele
80 Alegerea optimă a secțiunii barelor comprimate ale grinzii cu zăbrele are în vedere îndeosebi:
a) aria secțiunii
b) modulul de rezistență al secțiunii
c) raza de girație a secțiunii
d) momentul încovoietor
81 În cazul secţiunilor compuse ale barelor grinzilor cu zăbrele,
din elemente depărtate, acestea vor fi solidarizate:
a) cu fururi
b) cu sudură în puncte
c) cu șuruburi
d) prin lipire
82 Legăturile în plan transversal ale grinzilor cu zăbrele
care influențează lungimea de flambaj a tălpii
comprimate, sunt asigurate de:
a) învelitoarea
b) pane, contravântuiri orizontale
c) reazemele grinzii
d) bare longitudinale poziționate la talpa inferioară
83 Stâlpii metalici solicitați la compresiune axială pot ceda înaintea atingerii
efortului critic de flambaj datorită:

a) imperfecțiunilor structurale

b) zvelteții sporite și a lipsei legăturilor laterale

c) lungimii de flambaj și secțiunii

d) aplicării unui moment încovoietor

84 Flambajul stâlpilor comprimați se produce în domeniul elasto-plastic în care imperfecțiunile
structurale au un rol dominant dacă:
a) zveltețea relativă este mare
b) zveltețea relativă este medie
c) zveltețea relativă este mică
d) zveltețea relativă este foarte mare
85 Curbele de flambaj utilizate pentru
proiectarea unui stâlp comprimat centric
depind de:
a) calitatea oțelului și zveltețea
elementului
b) geometria secţiunii transversale, de
calitatea oţelului, de procesul de
fabricaţie şi de planul de flambaj
c) aria secțiunii transversale și de planul
de flambaj
d) geometria secțiunii transversale și
lungimea de flambaj
86 Îmbinările de continuitate ale stâlpilor (înnădirile) se vor amplasa la:
a) aproximativ 1/2 din înălţimea de etaj a stâlpului
b) aproximativ 1/3 din înălţimea de etaj a stâlpului
c) aproximativ 1/4 din înălţimea de etaj a stâlpului
d) aproximativ 1/5 din înălţimea de etaj a stâlpului
87 Modificarea diagramei de tensiuni normale din
compresiune din figură este cauzată de:
a) imperfecțiuni geometrice
b) imperfecțiuni datorate aplicării excentrice a
încărcării
c) împerfecțiuni de material (tensiuni
reziduale)
d) impefecțiuni datorate neliniarității elementului
88 Modificarea diagramei de tensiuni normale
din compresiune din figură este cauzată de:
a) acţiunea combinată a compresiunii, a
tensiunilor reziduale și a excentricităţii
de aplicare a încărcării
b) acţiunea combinată a compresiunii, a
neliniarității elementului şi a tensiunilor
reziduale
c) acţiunea combinată a compresiunii, excentricităţii de aplicare a încărcării şi a neliniarității
elementului
d) acţiunea combinată a compresiunii, a neliniarității elementului şi a excentricităţii de
d)
 aplicare a încărcării
89 Precizați semnificația zonelor
gri de pe secțiunea dublu T a
stâlpului metalic, ținând
seama de influența
imperfecțiunilor reziduale:
a) zone care au un
comportament elastic
b) zone de curgere
c) zone care voalează
d) zone care flambează
90 Verificarea stabilităţii elementelor solicitate la compresiune şi încovoiere are în
vedere faptul că flambajul se poate produce prin:
a) flambaj prin răsucire
b) flambaj local
c) flambaj prin încovoiere – răsucire
d) flambaj prin încovoiere
91 Verificarea stabilităţii elementelor solicitate la compresiune şi încovoiere depinde de:
a) raportul dintre cele două solicitări (moment încovoietor–forţa axială), aria secţiunii
transversale a elementului, legăturile de la capetele elementului, lungimea elementului
b) valoarea momentului încovoietor, forma secţiunii transversale a elementului, legăturile de
la capetele elementului
c) raportul dintre cele două solicitări (moment încovoietor–forţa axială), forma secţiunii
transversale a elementului, legăturile de la capetele elementului, lungimea elementului
d) valoarea forței axiale, forma secţiunii transversale a elementului, lungimea elementului
92 Elementele comprimate și încovoiate care nu sunt sensibile la deformaţii de răsucire sunt:
a) elemente cu secţiuni dublu T, elemente cu secţiuni deschise care sunt împiedicate lateral
(au reazeme laterale la nivelul tălpii comprimate) şi la răsucire
b) elemente cu secţiuni tubulare, elemente cu secţiuni deschise care sunt împiedicate la
răsucire
c) elemente cu secţiuni tubulare circulare, elemente cu secţiuni tubulare rectangulare,
elemente cu secţiuni deschise care sunt împiedicate lateral (au reazeme laterale la nivelul
tălpii comprimate)
d) elemente cu secţiuni tubulare circulare, elemente cu secţiuni tubulare rectangulare,
elemente cu secţiuni deschise care sunt împiedicate lateral (au reazeme laterale la nivelul
tălpii comprimate) şi la răsucire
93 Solidarizarea discontinuă a secțiunii compuse a stâlpului, formată din ramuri depărtate,
asigură:
a) conlucrarea ramurilor şi eliminarea flambajului prin încovoiere
b) majorarea secțiunii stâlpului
c) eliminarea flambajului prin răsucire
d) majorarea secțiunii stâlpului și eliminarea flambajului prin răsucire
94 Elementele de solidarizare ale secțiunii compuse a stâlpului,
formată din ramuri depărtate, preiau:
a) forţele axiale din ramuri
b) forţele de lunecare care se produc din compresiunea ramurilor
c) forţele de lunecare care se produc din încovoierea de ansamblu a
stâlpului
d) forţele axiale din compresiune
95 Împiedicarea răsucirii în reazemul grinzii se poate realiza prin:
a) rigidizări paralele cu tălpile stâlpului sau rigidizări perpendiculare
pe inima stâlpului
b) rigidizare paralelă cu inima stâlpului sau rigidizări paralele cu
tălpile stâlpului
c) rigidizare paralelă cu inima stâlpului sau rigidizări pe tălpile
grinzii
d) rigidizare paralelă cu inima stâlpului sau rigidizări perpendiculare pe inima stâlpului, în
dreptul tălpilor grinzii
96 Verificarea șuruburilor de ancoraj utilizate pentru prinderea articulată a bazei
stâlpului solicitat la compresiune se face la:
a) efort axial și forță tăietoare
b) doar forță tăietoare
c) efort axial din încovoiere
d) la încovoiere
97 În cazul șuruburilor de ancoraj, pentru a creşte suprafaţa laterală minim teoretic posibilă a
conului de cedare şi implicit a reduce lungimea de înglobare necesară, se folosesc:
a) şuruburi cu ancoraj scurt şi placă de distribuţie
b) şuruburi cu ancoraj scurt şi cioc
c) șuruburi de ancoraj cu diametru mare și cioc
d) șuruburi de ancoraj profilate
98 Rezistenţa de calcul a unui şurub de ancoraj este:
a) 𝐹𝑡,𝑎𝑛𝑐𝑜𝑟 ,𝑅𝑑 ≥ 𝑚𝑖𝑛 𝐹𝑡,𝑎𝑑𝑒𝑟𝑒𝑛𝑡 ,𝑅𝑑 , 𝐹𝑏𝑑
b) 𝐹𝑡,𝑎𝑛𝑐𝑜𝑟 ,𝑅𝑑 ≥ 𝑚𝑖𝑛 𝐹𝑇,𝑅𝑑 , 𝐹𝑡,𝑅𝑑
c) 𝐹𝑡,𝑎𝑛𝑐𝑜𝑟 ,𝑅𝑑 ≥ 𝑚𝑖𝑛 𝐹𝑡,𝑎𝑑𝑒𝑟𝑒𝑛𝑡 ,𝑅𝑑 , 𝐹𝑡,𝑅𝑑
d) 𝐹𝑡,𝑎𝑛𝑐𝑜𝑟 ,𝑅𝑑 ≥ 𝑚𝑖𝑛 𝐹𝑏𝑑 ,𝑎𝑑𝑒𝑟𝑒𝑛𝑡 ,𝑅𝑑 , 𝐹𝑡,𝑅𝑑
99 Identificați tipul de îmbinare dintre stâlp și fundație din figură
ținând seama de comportamentul moment-rotire ( M-Ф):
a) îmbinare flexibilă
b) îmbinare de tip articulație formală
c) îmbinare semi-rigidă
d) îmbinare rigidă
100 Identificați tipul de îmbinare dintre stâlp și fundație din figură
ținând seama de comportamentul moment-rotire ( M-Ф):
a) îmbinare flexibilă
b) îmbinare de tip articulație formală
c) îmbinare semi-rigidă
d) îmbinare rigidă

101 Identificați tipul de îmbinare dintre stâlp și fundație din figură

ținând seama de comportamentul moment-rotire ( M-Ф):
a) îmbinare flexibilă
b) îmbinare de tip articulație formală
c) îmbinare semi-rigidă
d) îmbinare rigidă

102 Îmbinările de la baza stâlpului cu placă de bază groasă sunt

considerate ca fiind mai rigide. Acestea sunt însă cele mai susceptibile
de a prezenta un comportament:
a) neductil din cauza modului de cedare a plăcii de bază
b) ductil din cauza prezenței șuruburilor de ancoraj
c) neductil din cauza modului de cedare a tijelor de ancoraj
d) ductil din cauza diametrelor reduse ale șuruburilor de ancoraj
103 Îmbinările de la baza stâlpului cu placă de bază groasă sunt considerate
ca fiind mai rigide. Acestea sunt însă cele mai susceptibile de a
prezenta un comportament neductil din cauza:
a) fenomenul de strivire al betonului din fundație în cazul unor rotiri
mari
b) fenomenul de strivire al betonului de subturnare în cazul unor rotiri
mari
c) fenomenul de cedare al plăcii de bază în cazul unor rotiri mari
d) fenomenul de strivire al betonului de subturnare în cazul unor eforturi de compresiune
mari
104 Prinderea articulată a stâlpului cu secțiune dublu T în fundaţie se realizează prin dispunerea
şuruburilor de ancoraj:
a) în axa stâlpului
b) în afara secțiunii stâlpului
c) de o parte și de alta a tălpilor secțiunii dublu T a stâlpului
d)cât mai depărtate unele de altele
105 Precizați ce reprezintă notația cu cifra 1 din figura alăturată:
a) placa de bază a stâlpului
b) stratul de beton de subturnare (mortar de poză)
c) cuzinetul
d) placă de rigidizare
106 Prinderea încastrată în fundaţie presupune:
a) blocarea translaţiilor şi rotirilor relative între stâlp şi fundaţie, la nivelul prinderii
b) blocarea doar a rotirilor relative între stâlp şi fundaţie, la nivelul prinderii
c) blocarea doar a rotirilor relative între stâlp şi fundaţie, la nivelul prinderii
d) blocarea translaţiilor şi rotirilor relative între stâlp şi placa de bază
107 La nivelul plăcii de bază a stâlpului, rezistența de calcul la frecare între placa de bază şi
mortarul de poză se determină cu relația:
a) 𝐹𝑓,𝑅𝑑 = 𝑐𝑓,𝑑 𝑁𝑏,𝐸𝑑
b) 𝐹𝑓,𝑅𝑑 = 𝑐𝑓,𝑑 𝑁𝑐,𝐸𝑑
c) 𝐹𝑓,𝑅𝑑 = 𝑐𝑣,𝑑 𝑁𝑐,𝑅𝑑
d) 𝐹𝑣,𝑅𝑑 = 𝑐𝑓,𝑑 𝑁𝑐,𝐸𝑑
108 Când forța tăietoare de la baza stâlpului se transmite prin forfecarea tijelor de ancoraj și prin
frecarea dintre placa de bază și mortarul de poză, rezistența la forfecare a nodului de la baza
stâlpului va fi:
a)𝐹𝑣,𝑅𝑑 = 𝐹𝑓,𝑅𝑑 + 𝑛𝑑 𝐹𝑣𝑏 ,𝐸𝑑
b) 𝐹𝑣,𝑅𝑑 = 𝐹𝑓,𝐸𝑑 + 𝑛𝑑 𝐹𝑣𝑏,𝑅𝑑
c) 𝐹𝑣,𝑅𝑑 = 𝐹𝑓,𝑅𝑑 + 𝑛𝑑 𝐹𝑣𝑏 ,𝑅𝑑
d) 𝐹𝑣,𝑅𝑑 = 𝐹𝑓,𝑅𝑑 + 𝐹𝑣𝑏,𝑅𝑑
109 În varianta transmiterii forței tăietoare la fundație prin elemente speciale, se utilizează:
a) armături special prevăzute în acest scop
b) pinteni de forfecare (profile HE) sub placa de bază
c) tuburi (țeavă PVC) pentru tijele de ancoraj
d) plăci metalice înglobate în fundație
110 Aplicarea metodei componentelor, pentru îmbinările solicitate la efort axial și moment
încovoietor, permite:
a) determinarea surselor de risc de cedare a îmbinării precum și obținerea rezistenței de
calcul și rigidității la încovoiere
b) determinarea surselor de risc de cedare a fiecărui component precum și obținerea
rezistenței de calcul și stabilității la încovoiere
c) determinarea surselor de risc de cedare a fiecărui component precum și obținerea
rezistenței de calcul și rigidității la încovoiere
d) determinarea surselor de risc de cedare a fiecărui component precum și obținerea
A A
rezistenței de calcul și rigidității la întindere
111 Zonele posibile de risc în exploatare pentru baza
stâlpului sunt localizate:
MEd NEd

a) acolo unde se dezvoltă tensiuni elastice maxime: în

talpa comprimată a stâlpului, în placa de bază și în VEd
tijele de ancoraj
b) acolo unde se dezvoltă mecanisme de curgere: la
partea inferioară a stâlpului, în placa de bază și în tijele de ancoraj
c) acolo unde se dezvoltă mecanisme de curgere: la partea inferioară a stâlpului și în tijele de
ancoraj
d) acolo unde se dezvoltă mecanisme
A-Ade curgere: la partea inferioară a stâlpului și în placa de
bază
112 Efortul capabil la compresiune a
tălpii elementului T echivalent,
 𝐹𝑐,𝑅𝑑 , se determină astfel:
a) 𝐹𝑐,𝑅𝑑 = 𝑓𝑗𝑑 𝑕𝑒𝑓 𝑙𝑒𝑓
b) 𝐹𝑐,𝑅𝑑 = 𝑓𝑐𝑑 𝑏𝑒𝑓 𝑙𝑒𝑓
c) 𝐹𝑡,𝑅𝑑 = 𝑓𝑗𝑑 𝑏𝑒𝑓 𝑙𝑒𝑓
d) 𝐹𝑐,𝑅𝑑 = 𝑓𝑗𝑑 𝑏𝑒𝑓 𝑙𝑒𝑓

113 Pentru sprijinirea stâlpului pe fundație se folosesc:

a) elemente de calare (piulițe)
b) bare de armătură
c) pinteni sudați sub placa de bază
d) rigidizări
114 Baza încastrată a stâlpului este concepută din punct de vedere
constructiv astfel încât:
a) să asigure stabilitatea generală a stâlpului
b) să asigure doar transmiterea forțelor orizontale la fundaţie
c) să asigure un montaj ușor, rezistența prinderii de fundație și
transmiterea momentului de încovoiere
d) să asigure transmiterea eforturilor la fundaţie şi ancorarea stâlpului
în acesta
115 După poziția găurilor pentru șuruburile de ancoraj,
stâlpul din figură are prinderea de fundație:
a) semirigidă
b) articulată
c) rigidă
d) încastrată
116 După poziția găurilor pentru șuruburile de ancoraj,
stâlpul din figură are prinderea de fundație:
e) semirigidă
f) articulată
g) rigidă
h) elastică

Titular curs,
Prof.univ.dr.ing. Elena AXINTE