Hepatita virală acută

a. Definiție
Este o boală infecțioasă transmisibilă, apărând sub formă de epidemii sau chiar pandemii.
Este provocată de un virus filtrabil specific care, introdus în organism pe cale digestivă
sau accidental, pe cale parenterală, provoacă o îmbolnăvire a întregului organism și în
mod deosebit a parenchimului hepatic. Există patru forme de HVA: A, B, C, D.

b. Etiologie
Hepatita virală acută este provocată de un virus specific, cercetările bacteriologice și
imunologice ducând la admiterea a două virusuri, cu carectere epidemiologice diferite:
1) Virusul A  pătrunde în organism pe cale orală dar și fecal, însă poate fi inoculat și
parenteral.
Perioada de incubație: 2-6 săptămâni
Boala în sine poate apărea sporadic, dar cel mai des în focare epidemice care
interesează colectivități cu sursă de apă comună (contaminarea făcându-se cel mai
frecvent pe cale digestivă, apa este principalul vector de transmitere): familie,
internate, câmine, școli, etc.
2) Virusul B  pătrunde în organism NUMAI pe cale parenterală, sursa de virus este
reprezentată de serul de om contaminat care rămâne contagios timp îndelungat, până
la ani de zile.
Perioada de incubație: 6 săptămâni – 6 luni
Vectorul principal al virusului este constituit din instrumentele care vin în contact
cu serul contaminat și insuficient sterilizate: ace de seringă, seringi, intrumentar
stomatologic sau obstetrical, bisturie, foarfece, etc.
O altă cale de transmitere o constituie transfuziile de sânge sau plasmă de la un
purtător al virusului.

c. Simptomatologie clinică
- tulburări dispeptice, uneori atribuite unor mese mai copioase;
- inapetență, grețuri, vărsături, balonări postprandiale, modificări de scaun (constipație
sau diaree);
- dureri epigastrice cu aspect de colică biliară;

1
 - cefalee (aspect gripal);
- artralgii, mialgii, lombalgii;
- febră;
- ICTERUL este primul simptom care atrage atenția bolnavului.
HVA evoluează în 3 faze:
1. Faza preicterică: durată de 3-4 zile până la 2 săptămâni; astenie, insomnie, cefalee,
urticarie, herpes zoster, hepatomegalie moderată; în unele cazuri boala se oprește în
această fază, fără apariția icterului.
2. Faza icterică: durată de 2-3 săptămâni; simptomele din faza preicterică se atenuează
sau dispar, apetitul revine, icterul se instalează repede, colorația este galbenă-roșcată,
urina este hipercromă iar scaunele decolorate, diureza scade sub 1000ml, prurit,
bradicardie.
3. Faza de rezoluție: dispariția icterului, astenia dispare. starea generală se înbunătățește.

d. Investigații specifice
1. La examenul macroscopic al formelor obișnuite, ficatul este puțin modificat, uneori
de culoare mai închisă. În formele severe, ficatul este micșorat cu capsula zbârcită, de
culoare deschisă, cenușie-roșiatică sau gălbuie.
2. La examenul microscopic apar modificări atât în parenchim cât și în mezenchim.
Celulele hepatice pot prezenta tumefieri și leziuni de tip degenerativ sau necrotic.
3. Analize de sânge: Efectuarea dozării transaminazelor (crescute în HVA), valori mari
ale bilirubinei, viremia.

e. Complicații
1) complicații imediate:
- infecții ale căilor biliare
- dischinezii biliare (bilă atonă, lenesă)
- apariția unui diabet zaharat
- tulburări neurovegetative
- scăderea rezistenței generale a organismului
2) complicații tardive:
- Hepatita cronică
- Ciroza hepatică
- Cancerul hepatic

2
f. Tratament
Medicamente:  pentru tulburările dispeptice  fermenții pancreatici, alcaline ușoare,
colagoge ușoare
 pentru insomnia și stări de neliniște  cloralhidrat
 grețuri, vărsături  Metoclopramidă, perfuzii i.v. cu sol. glucozate și saline
 Corticoterapia (scade bilirubina, scurtează durata icterului) este indicată doar în
formele severe  Prednison 1mg
 în complicații infecțioase  antibiotic: Peniciline, Cefalosporine, Gentamicină
 medicamente lipotrope și extractele hepatice bine purificate
Tratamentul patogenic urmărește ameliorarea funcțiilor ficatului și refacerea lui
morfofuncțională.

g. Educație pentru sănătate

 Profilaxia hepatitei cu virus A necesită măsuri igieno-sanitare privind apa
potabilă, alimentele, toaletele și igiena personală.
 Profilaxia hepatitei cu virus B impune controlul unei sterilizari perfecte a
instrumentalului medical. ALCOOLUL SAU ALTE MATERIALE
DEZINFECTANTE NU SUNT EFICIENTE ÎMPOTRIVA VIRUSULUI!
 În centrele de recoltare a sângelui trebuie acordată cea mai mare atenție
selecționării și examinării donatorilor.
 Repausul fizic și intelectual este obligatoru de la debutul bolii până la dispariția
icterului.
 Dieta va ține seama de faptul că la HVA există o hipofermentație gastrică, biliară
și pancreatică. Baza în regimul alimentar va fi constituită din glucide ușor
digerabile, proteine și vitamine suficiente și o cantitate moderată de grăsimi.