Sofistii

 Principalele idei politico-juridice.

In domeniul politico-juridic sofistii au prezentat o seriei de idei, care au marcat gandirea politico-juridica ulterioara.
Protagoras a afirmat in calitate de fundament al statului virtutea, care, in opinia acestui autor, se baza pe echitatea si
egalitatea dintre oameni. Ulterior, notiunea de virtute isi gaseste locul, in calitate de temei al statului, in operele mai
multor ganditori, fiecare dintre acestia incerca sa imbogateasca continutul acestei categorii.

Incercandu-se fundamentarea legislatiei existente, prin opera sofistilor se marcheaza o delimitare intre legile statului si
legea divina, universale (Gorgias). Unii dintre sofisti au inaintat ideea posibilitatii existentei unor contradictii intre aceste
doua categorii ale dreptului. Hippias, de exemplu, afirma ca legea naturii este legea adevarata, care este in opozitie cu
legea umana si reprezinta o creatie artificiala (umana). Prin astfel de afirmatii s-a ajuns chiar la ideea prezentei unei valori
superioaie a legii naturale in raport cu legile care emana de la stat (Antifont).
In opozitie afirmatiile sofistilor mentionati, Callicles identifica legea cu puterea, constituind, astfel, un temei al criticii
institutiilor statale cu caracter democratic. Mai mult decat atat, Tiasimacos atribuie dreptului si echitatii calificativul, putin
surprinzator in cazul sofiftilor, de atitudine arbitrara si masura a intereselor celor ce detin puterea. Legea, echitatea
reprezinta, astfel, o parere in permanenta modificare.
La unii sofistii este prezenta si ideea egalitatii universale dintre oameni (Antifont, Lycofron), care isi gaseste sorgintea
in natura. Aceasta egalitate se extinde pana la egalarea dintre cetateni s i robi (Alchidam).
Un alt temei care s-a impus in cultura politico-juridica europeana, datorita gandirii sofistilor, a fost conceptia
contractuala a aparitiei statului, contractul reprezentand atat temeiul legilor, cat si al egalitatii sau inegalitatii dintre
oameni (Lycofron, Hippias).

 Relativismu gneseoscopic

Relativismul gnoseologic al sofistilor. In domeniul gnoseologiei sofistii, de regula, adoptau o pozitie individualista, fapt
pentru care se vorbefte de "relativismul gnoseologic al sofistilor", potrivit caruia orice om detine o intelegere proprie a
lucrurilor si cunoasterea acestora. Aceasta intelegere are un caracter dinamic, in permanenta schimbare, fapt pentru care
adevarul are un caracter relativ. Aceeasi persoana "era in drept" sa adopte, in scurte perioade de timp, pozitii diferite
(chiar contrare) cu privire la aceeasi problema. Aceasta atitudine gnoseologica presupune inexistenta unei adevarate
stiinte,« obiec- tive universale,« pot exista numai pareri (pozitie cunoscuta sub denumirea "scepticismul sofistilor in
domeniul cunoasterii"). In acest sens este cunoscuta, ca exemplu, celebra afirmare a lui Protagoras din Abdera: "omul
este masura tuturor lucrurilor".

Socrate
 Prezentaţi ideile politico – juridice a lui Socrate în raport cu ideile sofiştilor.
Socrate si sofistii. Socrate a fost un contemporan al sofistilor. El isi desfasura cercetarile si isi propaga cunostintele in
tangenta directa cu activitatea sofistilor, ale caror doctrine continuau sa aiba o influenta considerabila in polisurile
grecesti.Din aceasta cauza, o serie de elemente ale sofistilor sunt prezente si in doctrina lui Socrate20. Trasaturile sofistice
din creatia lui Socrate, pe parcursul istoriei, au servit drept obiect pentru controversele "Socrate-sofist" - "Socrate-adversar
al sofistilor".Socrate a refuzat cu vehementa, spre deosebire de sofisti, studiul naturii, indreptandu-si cercetarile catre
domeniul eticii. In linii generale, insa, studiind continutul problemelor aflate in centrul atentiei lui Socrate, precum
metodele de raspandire a cunostinfelor, Socrate poate fi numit "sofist", deoarece se constata o relativa identitate a
problemelor supuse dezbaterilor de catre acest ganditor cu problemele cercetate de sofisti. In sprijinul afirmatiei ca
Socrate se apropie prin cercetari, asemenea sofistilor, de cunoasterea omului, este suficient a se aminti deviza lui Socrate:
"cunoaste-te pe tine insuti"21. Aceasta deviza reflecta fundamental metodologic al doctrinei acestui
ganditor :rationalismul. Ca si sofistii Socrate isi confirma rezultatele cercetarilor in discutii, afirma ca “stiu ca nu stiu
nimic”in diferenta de sofisti care afirmau ca stii tot.

Ca si sofistii, Socrate urmarea instruirea populatiei polisului si, in special, a tineretului, inspre deosebire de sofisti nu lua
plata pentru instruire (chiar daca avea o stare materiala rea).
In cercetarile realizate Socrate, de regula, obtine rezultate opuse celor inregistrate de sofisti, chiar daca el accept unele
rezultate ale cercetarilor sofistilor, cum ar fi, de exemplu, pozipa delimitarea dreptului pozitiv de dreptul natural.Respinge
relativismu gnoseoscopic si cel etic sustinut de sofisti:1.Relativismu gneoscopic-ofirma necesitatea sa diferentiem
cunostintele subiective de cele obiective,cele obiective care sunt niste cunostinte necesare cu aceeasi valoare pentru
toti.2.Etic-Socrate afirma ca atit dreptu pozitiv cit si cel naturalisi are izvor dinratiunea umana.Sofistii afirmind ca legile
sunt doar un interes a conducatorilor polisului,pe cind Socrate afirma un izvor divin si universal al legilor.Relativismu
social a sofistilor presupune argumentarea actiunilor umane din punct de vedere a moraleiSocrate afirama ca fiecare a re
morala sa ceea ce-ar duce la distrugerea disparitia moralei..Socrate afirma si proclama existenta a unei singure echitati a
unui singur adevar.Ssustine ideea ca cetatenii buni trebu sa respecte legile rele,pentru a nu instiga cetatenii rai la lipsa de
respect fata de legele bune.

 Explicaţi semnificaţia maximei lui Socrate „Eu ştiu că nu ştiu nimic” Analizaţi
raportul lege – cetăţean pornind de la ideile politico – juridice a lui Socrate.
Deviza de viata a lui Socrate era „cunoastete pe sine insusi”de unde reiesea
o alta deviza a acestuia „eu stiu ca nu stiu nimi”aceasta a si fost cauza ca nu
a lasatnici o opera scrisa,prefera sa prezinte conceptiile sale in public ca si
sofistii,dar nu lua plata in diferenta de acestea.El afirma necesitatea
respectarii legilor impuse de stat in diferenta de sofisti care acestea le
blama.In discursurile sale deobicei dadea intrebari si nu formula
raspunsuri,insasi intrebarile impuneau pe cei care conversau cu el sa se
gindeasca.

Platon

 Prezentaţi principalele concepţii politico – juridice ale lui Platon pe baza

dialogurilor „Despre stat” (Republica) şi „Despre legi”.
In dialogu republica(despre stat)Este pregatit de Socrate dupa moartea caruia a calatorit timp de 12
ani.In Dialogu Republica acesta prezinta un stat ideal ca pilon a statului fiind justitia a carei menire este
sa exercite legatura intre interesele cetatenilor si interesele ocrotirii ocrotirii statului.Activitatea
justitiei presupune exercitarea a doua lucruri:a)coorcordanta intre interesele statului si interesele
cetateanului b)exercitarea functiei de fiecare cetatean.In opera sa atestam niste relatii de
armonie:Statu avind nevoie sa functioneze ca un organismviu,omul avind indreptarea sa exercite o
anumita functie in folosu statului.(stat ideal cetatean ideal).Platon face o tangenta intre sufletu uman si
societatea umana.Astfel structura sufletului e alcatuit din:Ratiunea,Vointa,Afectivitate(inceput
corporal).Astfel el imparte si societatea:Filosofii,Luptatorii,Meseriasii,Agricultorii.Introduce ideea
inexistentei proprietatii private pentru primele 2 castea(filosofi,luptatori)Individu neavind valoare
individuala nu are personalitate lucreaza in folosu statului.Forma de organizare aristrocratica. Realizarea
justitiei in statul ideal, dupa parerea lui Platon, implica inexistenta proprietatii private. Aceasta stare de fapt, insa,
priveste doar primele doua caste. Prin idea inlaturarii proprietatii private Platon urmarea suprimarea ispitei imbogatirii
personale printre reprezentantii primelor doua caste. Prin doctrina sa Platon, face din individ un element al unui intreg
organizm: statul. Aceasta pozitie a autorului reprezinta una din caracteristicile esentiale ale acestei doctrine cu privire la
statul ideal: statul ideal este acela in care fiecare dintre cetateni se identifica prin interesele sale cu comunitatea sociala. In
statul ideal individul nu reprezinta o valoare individuala nu dispune de personalitate, careia ii este specifica autonomia in
actiunile pe care le intreprinde. Ideea de libertate isi gasea obiect doar in raport cu statul; individul nu era un subiect al
libertatii.

Dialogu legilor(despre legi)Este o creatie nefinalizata a scriitorului scrisa la finele vietii.Iarasi prezinta
conceptia statului ideal.Fundamentu il pune pe legi.Se aplica unele mistici ca statu trebu sa fie constituit
din5040 cetatean. Spre deosebire de statutul cetatenilor, prevazut in dialogul "Republica", in dialogul "Legile"
cetatenii sunt divizati, in baza censului de avere, in patru clase, modificarea censului de avere reprezentand temeiul
trecerii dintr-o clasa in alta. De drepturi politice se bucura doar cetatenii, pentru asigurarea materia a carora este
utilizata munca robilor. Nu se bucurau de statut de cetatean, pe langa robi, si strainii. Cetatenii, confonn noii doctrine a
statului ideal al lui Platon, sunt inzestrati cu anumite parcele de teren aflate in proprietatea statului, cetatenii aflandu-se
doar in posesia acestor terenuri. In raport cu conceptia initiala a statului ideal a aceluiasi autor, prin noua doctrina familia
este "pastrata", femeile avand un statut juridic aproape egal cu cel al barbatilor. Stabilitatea relatiilor sociale poate fi
instituita in temeiul unor legi, prin intermediul carora, in masura egala, sunt reprezentate interesele tuturor categoriilor
sociale. In aceasta ordine de idei, legislatia elaborata trebuie sa reflecte in masura deplina relatiile sociale reglementate.
Legile, dupa parerea ganditorului atenian, trebuie sa fie instfite de comentarii 51, prin intermediul carora sa se explice
cetatenilor scopul adoptarii lor.

 Analizaţi raportul dintre organismul individual şi organismul social la Platon.

Dupa conceptia lui Platon un stat trebu sa functioneze asemenea unui organizm
viu,adica fiecare cetatean sasi aiba postul sau asemeni unui organ din organizm
aceasta conceptie fiind prezenta in lucrarea Dialogu republica.Fce o tangenta
intre elementele ce le atesta intr-un organism:1.Vointa2.Ratiunea3.Afectivitatea
(inceputu corporal) astfel si societatea se imparte in 3 categorii sociale:
meseriasi,luptatorii sifilosofii.
 Exprimaţi-vă atitudinea faţă de conceptul statului ideal formulat de Platon.
Argumentaţi(din capucean)

Aristotel
 Prezentaţi concepţiile lui Aristotel referitor la apariţia, esenţa şi forma
statului.
Persoana in conceptia lui Aristotel este o fiinta sociala care nu poate supravietui
fara semenii sai este o fiinta sociabila.Statu reprezinta o forma superioara a
existentei umane fiind infiintat statu in mod natural,odata cu evolutia relatii
sociale.Persoana este baza societatii,astfel familia este baza statului.Bunastarea
fiecarui in parte caracterizeaza bunastarea polisului intreg.Aristotel considera ca
marimea polisului trebu sa fie atit de mare ca sa indestuleze populatia materiala si
atit de mic ca sa fie administrat bine.Aristotel expune parerea ca oamenii lipsiti de
ratiune trebuie sa fie condusi de altii,aceste relatii stapin-rob luind parte din relatii
familiale ci nu politice.Ideea statu nu poate exista fara robi acestea acordind
sansa populatiei sa se ocupe de functii publice de stat.Dreptu natural-recunoscut
de om existent de la natura.Dreptu pozitiv-artificial creat de om.Afirma ca tot ce
nu e permis de legislatie este interzis.A expus 2 idei fundamentale:extinderea
domeniu de reglementare normelor juridice in dauna traditiilor nu este benefic.Si
a doua idee arta legislatorului consta in crearea legilor conforme relatiilor
politico-juridice si nu in ajustarea organizarii statale la legile inventate.Cetatenii
sunt subordonati statului.Justitia-principiu fundamental fiind egalitatea,care
poate fi aplicate sub mai multe forme:Justitia distributiva-conform la ce-ai facut
pentru stat vei fi remunerat,egalitatea intre persoane conform contributiilor sale
la stat.Justitia corectiva-egalitatea aritmetica partile sunt egalenu are importanta
statutul personal partile care iau parte la un raport juridic sunt egali,poate fi
comutativa(principiu justitiei realizat de participantii care iau parte la raportu
juridic),judiciara(va interveni judecatoru ca terta parte pentru solutionarea
problemelor aparute in relatii sociale).Forma statului se diferentiaza conform a
trei criterii:1.determinarii categorii cetateanului.2.Cr.numaru de guvrnanti(state
cu-n guvernant cu doi etc)3.Scopu guvernatilor=2forme:Forma corecta de
organizare(monarhia,aristrocratia,politia),forme
incorecte(tirania,oligarhia,democratia).MONARHIA-guvernarea de-o singura
persoana cu scopu materializarii scopului cetatenilor.ARISTROCRATIA-guvernarea
de un grup de oameni investiti cu obilitati morale si mentale.POLITIA-cea mai
buna forma a statului realizarea puterii de catre toti.TIRANIA-puterea apartine
unui om ce guverneaza in interesele sale proprii.OLIGARHIA-GUVERNAREA DE
CATRE PERSOANE BOGATE,INSTARITTE.DEMOCRATIA-sau anarhie,puterea o
exercita toata populatia,prin intermediu unui reprezentant puterea o detine acela
care este capabil sa atraga de partea sa poporul,capabil sa adopte decizii sub
influenta emotiilor,se creeaza conditii pentru corupere acaparind puterea prin
promesiuni care nu vor urma sa fie realizate.In coceptia doctrinarului puterea
statului e cuprinsa in atributiile sale executive,legislativa,judecatoreasca.Iar
Constitutia reprezinta organizarea acestor puteri.

 Clasificaţi justiţia după Aristotel şi caracterizaţi categoriile acesteia.(asta

este scris in primu punct)
 Apreciaţi corelaţia formei de guvernământ şi regimului politic pornind de la
concepţia aristotelică despre forma statului.
 Şcoala epicuriană
 Relataţi principiile fundamentale ale şcolii epicuriene.

La baza doctrinei epicuriene se afla conceptia materialista, care isi intemeiaza explicatia lumii prin legitatile naturii.

Libertatea omului. Principala valoare politico-juridica pentru epicuriem era libertatea. Libertatea reprezenta posibilitatea
de alegere a comportamentului, precum si responsabilitatea pentru alegerea facuta. In cazul in care experienta prezinta
conditii in care sunt posibile doar decizii necesar-obligatorii, libertatea, potrivit doctrinei epicuriene, este inexistenta.
Acceptarea acestei idei de catre reprezentanti Scolii epicuriene, in conditiile politico-juridice ale acestei perioade, putea
avea drept consecinta doar instrainarea omului de la activitatile politico-juridice: epicurienii resping necesitatea
participarii persoanelor la viata social-politica.

Aparifia statului. Epicurienii neaga caracterul natural al aparipei statului. Statul este prezentat in calitate de rezultat al
activitatii umane. Respingand ideea caracterului social al omului, epicurienii afirma ca starea prestatala a oamenilor
reprezinta un razboi permanent al fiecarui om cu ceilalti oameni. Aparitia statului a fost posibila datorita incheierii de
catre oameni a unui Contract, prin care s-a pus capat starii de beligeranta. '
Scopul statului. Scopul urmarit de oameni in momentul incheierii acestui Contract reprezinta scopul statului: realizarea
beneficiului comun al oamenilor. Scopul statului isi gaseste materializare in lichidarea razboiului, lipsit de sens, dintre
persoane si instituirea sigurantei individuale.
Conform acestei doctrine, statul este rezultatul unui contract al necesitatii. Acest Contract poate fi anulat ori de cate ori
apare o asemenea necesitate 68. Respectiv, atunci cand realizarea Contractului are ca rezultat instituirea si evolutia unor
relatii sociale contrare scopului statului, cetatenii sunt in drept sa anuleze Contractul, astfel desfiintand statul.
Dreptul este un rezultat al contractului social,legislatia impunind un anumit comportament necesar pentru sfirsitu
razboiului intre oameni.
Echitatea si justitia=echitatea si justitia au forme variabile in dependenta de criteriile stabilite in Contract a o actiune
poate fi sau nu conforma echitatii si dreptatii.

 Determinaţi cauzele apariţiei statului după Epicur.

Libertatea omului. Principala valoare politico-juridica pentru epicuriem era libertatea. Libertatea reprezenta posibilitatea
de alegere a comportamentului, precum si responsabilitatea pentru alegerea facuta. In cazul in care experienta prezinta
conditii in care sunt posibile doar decizii necesar-obligatorii, libertatea, potrivit doctrinei epicuriene, este inexistenta.
Acceptarea acestei idei de catre reprezentanti Scolii epicuriene, in conditiile politico-juridice ale acestei perioade, putea
avea drept consecinta doar instrainarea omului de la activitatile politico-juridice: epicurienii resping necesitatea
participarii persoanelor la viata social-politica.
Aparifia statului. Epicurienii neaga caracterul natural al aparipei statului. Statul este prezentat in calitate de rezultat al
activitatii umane. Respingand ideea caracterului social al omului, epicurienii afirma ca starea prestatala a oamenilor
reprezinta un razboi permanent al fiecarui om cu ceilalti oameni. Aparitia statului a fost posibila datorita incheierii de
catre oameni a unui Contract, prin care s-a pus capat starii de beligeranta.

 Analizaţi evoluţia ideilor lui Epicur în perioada modernă

Importanta istorica a doctrinei epicuriene. Sub aspect istoric, doctrina epicuriana determina "renasterea" conceptei
contractuale a aparipei statului si dreptului Evolutia acestei conceptii se va impune ulterior in cultura politico-juridica
europeana in mod spectaculos.
Aceasta conceptie va reprezenta un fundament al opozipei fata de doctrinele lu Platon §i Aristotel, pentru care temei al
aparitiei statului si dreptului este natura umana69. Contractul de constituire a statului, impus prin doctrina epicuriana, va
reprezenta un criteriu de rationalizare a gandirii politico-juridice.
 Şcoala stoică

 Descrieţi ideile politico – juridice a stoicilor

Libertatea reprezinta pentru stoici posibilitatea omului de a actiona in conformitate cu legea necesitati
destinului, de care omul este constient. In felul acesta, libertatea poate fi atinsa doar de catre Intelepti.

Viata omului este predeterminata lui doar ii ramine so urmeze..Valoarea suprema sunt niste calitati ,virtutea pe care
o poate cuceri oricare dintre noi ca modestia,retinerea,multumirea. Aparitia statului. Statul este prezentat in aceasta
doctrina in calitate de forma a organizarii vietii umane, care are un caracter natural. Aparitia si existenta statului isi
gaseste temei in caracterul social al omului (Aristotel), in tendinta omului de a-si organiza viata in baza convietuirii
sociale.Dreptu natural este egalitatea si libertatea naturala a oamenilor.Toti oamenii sunt egali nu exista intre ei
deosebiri toti facind parte din statu universal numic Cosmopolis.Libertatea si robia. Stoicii afirmau existenta unei
libertati care nu poate fi distrusa, inlaturata. Omul devine liber daca urmeaza adevarata sa natura: invata sa-si invinga
pasiunile, devenind liber de ele. Se poate afirma, asa cum au facut-o stoici , ca nu exista nici o deosebire intre un om
liber si un rob. Existenta unei deosebiri ar fi contra dreptului natural si predestinarii omului de a fi cetatean al statului
universal.Idealul statului. In calitate de ideal al statului, Scoala stoica afirma statul in care guvernarea este exercitata de
intelepti. Prioritate se acorda aristocratiei si formei mixte de organizare a statului.

 Stabiliţi cauzele răspândirii ideilor şcolii stoice în Roma Antică şi

evidenţiaţi particularităţile ideilor stoicilor romani
Dintre scolile si curentele politico-juridice ale Greciei Antice stoicismul a gasit cel mai mare rasunet in viata spirituala a
ganditorilor Romei Antice, deoarece cores pundea cel mai mult temperamentului de caracter razboinic al cetateanului
roman. Studiind patrimoniui politico-juridic roman, in general, si al reprezentantilor Stoicismului roman, in particular, este
necesar a atrage atentia asupra urmatoarelor doua aspecte: a) pe parcursul existentei istorice milenare juristii romani nu
au izbutit sa-si creeze propriile doctrine (originale) politico-juridice, b) juristii romani au reusit sa preia si sa apropie de
realitatile practice ale Romei Antice conceptiile politico-juridice grecesti.

Cicero
 Expuneţi principalele idei referitoare la stat şi drept ale lui
Cicero
Aparitia statului este fundamentat de Cicero pe idea caracterului social al omului. Prin intermediul acestei idei,
preluata din creatia lui Aristotel, Cicero afirma o opozitie in raport cu intreaga cultura romana: in societatea romana a
timpului si-a gasit o larga raspandire si sustinere conceptia contractualista a aparipei statului (de sorginte epicuri).
In opozitie cu aceasta idee, Cicero afirma ca statul si dreptul reprezinta o expresie (realizare) a naturii si ratiunii,
avand, concomitent, caracter divin. Exista, dupa parerea autorului, anumite cerinte ale naturii, in fata carora omul este
neputincios, deoarece natura si omul sunt dominati de ratiunea universal. Dreptul natural. Afirmand ca cunoasterea
acestei ratiuni divine si, totodata, naturale este posibila5, ganditorul roman afirma existenta dreptului natural. Cu timpul,
conceptia dreptului natural devine un element general-acceptat si distinctiv pentru cultura politico-juridica romana.

Dreptul natural este identificat de autor cu echitatea, care reprezinta esenta dreptului natural. Dreptul natural are un
caracter imuabil (constant, neschimbator timp si spatiu), constituind factor de echilibru, rational si, totodata, divin in
raport cu dreptul pozitiv (dreptul existent in fiecare stat in parte), in acest sens, dreptul natural isi face aparitia cu mult
inainte de dreptul volitiv, reprezentand o emanatie a statului.in temeiul acestei conceptii, autorul afirma ca cucerirea
dreptului natural si a echitatii naturale reprezinta un scop al fiecarui om, in caz contrar omul fiind sortit a suporta
pedeapsa divina6.
 Autorul instituie primatul dreptului natural asupra dreptului pozitiv, idee prin care se impune obligatia omului de a se
conduce in procesul de reglementare a relatiilor sociale de principiile si normele dreptului natural si de a recunoaste
nulitatea legilor contrare dreptului natural.Scopu statului apararea proprietatii.Categoriile de cetateni se identifica in baza
intereselor a unui grup de oameni. Forma statului. Cercetand forma organizarii statului, Cicero preia de la Aristotel cele
sase forme simple de organizare a statului: monarhia-tirania, aristocratia- oligarhia, politia— democratia.

Urmarind scopul de a impune forma de organizare a statului adecvata realitatilor politico-juridice romane, Cicero
afirma ca fiecare dintre aceste forme de organizare astatului prezinta anumite avantaje si dezavantaje. Fiecare dintre
aceste forme simple ale organizarii statale are un caracter instabil, transformandu-se in cele din urma intr-o alta forma
simpla a organizarii statale. Monarhia este forma organizarii statale in care majoritatea absoluta a cetatenilor sunt
inlaturati de la conducerea statului. In cazul aristocratiei, conducerea este realizata de un grup restrans de persoane,
interesele celorlalte fiind ignorate. Politia reprezinta forma de organizare a statului in cadrul careia puterea este realizata
in lipsa unor criterii clare si adecvate de guvemare: intelegerea echitatii dobandeste semnificatia tendintei catre egalitatea
vulgar. Tirania, oligarhia si democratia nu sunt recunoscute de catre autor in calitate de fonne ale organizarii statului,
deoarece potrivit doctrinei lui Cicero statul este activitatea tuturor cetatenilor.

Cauzele sus-indicate il determina pe Cicero sa se pronunte pentru o forma mixta de organizare a statului in calitate de
cea mai buna fonna a organizarii statului. Forma mixta de organizare a statului isi gaseste temei in cumularea avantajelor
formelor simple de organizare a statului: monarhia, aristocratia si politia. Stabilitatea statului este, astfel. dobandita prin
accesul juridic la putere in stat a principalelor categoriile sociale.
In opozitie cu conceptiile epicuiienilor, forma mixta de organizare a statului impune autorului afirmatia, potrivit careia
omul, inclusiv cel intelept, in mod necesar trebuie sa se familiarizeze cu practica guvemarii in stat.
 Determinaţi categoriile dreptului în concepţia lui Cicero
Dreptul natural este identificat de autor cu echitatea, care reprezinta esenta dreptului natural.
Dreptul natural are un caracter imuabil (constant, neschimbator timp si spatiu), constituind factor de echilibru, rational si,
totodata, divin in raport cu dreptul pozitiv (dreptul existent in fiecare stat in parte), in acest sens, dreptul natural isi face
aparitia cu mult inainte de dreptul volitiv, reprezentand o emanatie a statului.in temeiul acestei conceptii, autorul afirma
ca cucerirea dreptului natural si a echitatii naturale reprezinta un scop al fiecarui om, in caz contrar omul fiind sortit a
suporta pedeapsa divina6.
Autorul instituie primatul dreptului natural asupra dreptului pozitiv, idee prin care se impune
obligatia omului de a se conduce in procesul de reglementare a relatiilor sociale de principiile si normele dreptului natural
si de a recunoaste nulitatea legilor contrare dreptului natural.Scopu statului apararea proprietatii.Categoriile de cetateni se
identifica in baza intereselor a unui grup de oameni

Doctrinele politico-juridice şi creştinismul.

 Expuneţi ideile politico – juridice a sf. Toma d'Aquino
Fost calugar dominicant ce-a luptat impotriva ereticilor.Aparitia statului la el are
loc datorita conceptului social al omului dar sub supravegherea lui Dumnezeu el
fiind adevaratul orinduitor.Structura puterii fiind din trei laturi:1.relatia
coordonare-subordonare2.Forma aparitiei puterii de la”Dumnezeu”,3.folosirea
puterii doar in relatii social politice.Raportu stat biserica in conceptia lui Toma
D’aquina statu este subordonat bisericii,scopu statului este binele comun.Statu
are prirogative sa asigure omu cu toate cele necesare spiritual si material.Statu
care nu se subordoneaza bisericii are un caracter ilegal.Nu mai vede in stat nimic
rau doctrinaru statu trebu sa contribuie doar la asigurarea materiala si spirituala
permitind educarea unor adevarati crestini.Categorii de drepturi:1.Legea
universala=legea divina,2.Legea divina=normele bibliei3.Legea naturala=copia a
legii universale4.Legea umana=constructie edificata de om prin intermediu
statului.Prin necesitatea mentinirii ordinei juridice autoru afirma necesitatea
supunerii legilor umane chiar si atunci cind atunci acestea intra in contradictie cu
bunul comun.Omul trebu doar sa se supuna legilor,atentie se acorda doar
autoritatilor,omul nu se prezinta ca subiect creator a legilor e doar un subiect
pasiv.
 Comparaţi raportul stat – biserică şi scopul statului la sf.
Augustin şi sf. Toma d'Aquino
In conceptia lui sf.Augustin statu e privit ca un rau,pacat a lui Adam si Eva,nu e o necesitate
naturala,libertatea fiind un rau omu nu e capabil sa aleaga calea cea buna.Statu in conceptia lui nare nici
o valoare,omul fiind doar instrument pentru instituirea ordinii divine.Necesitatea statului dispare rol
primordial este biserica care este ca o calauza a omului din cetatea paminteasca spre cetatea
Dumnezeiasca,astfel biserica e un prototip al cetatii dumnezeiesti.in viziunea lui Toma D’aquina statu
apare datorita conceptului social al omului,statu e subordonat bisericii,si nu eprivit ca ceva rau avind
menire de-a se ingrijora de bunastarea materiala si spirituala apopulatiei pentru crearea unor crestini
puternici.