.1 introducere.

Datoria publica reprezinta totalitatea sumelor imprumutate de autoritatile

publice centrale, de unitatile administrativ-teritoriale si de alte entitati publice, de la
persoanele fizice sau juridice pe piata interna si in strainatate si ramase de rambursat la
un moment dat.

Luand in considerare deprecierea sau aprecierea suportata de moneda

nationala, se poate edentia dinamica datoriei publice in scopul desprinderii tendintei
inregistrate de catre aceasta intr-o anumita perioada

Dimensiunile datoriei publice sunt date de volumul acesteia, marimea medie

a datoriei publice pe locuitor si gradul de indatorare. Gradul de indatorare a tarii la un
moment dat se determina prin raportarea soldului datoriei publice la produsul intern brut.
Indicatorul astfel silit arata in ce masura valoarea adaugata intr-un an este grevata de
datoria publica. Sau, altfel spus, daca datoria publica a tarii ar trebui rambursata integral
in anul de referinta, ce procent din produsul intern brut ar trebui utilizat. Acest indicator
are o valoare pur teoretica, deoarece nicio tara nu ar putea aloca intregul produs intern
brut amortizarii datoriei publice, ci numai partea din aceasta ramasa dupa efectuarea
prelevarilor absolut indispensabile la fondul de consum si la formarea bruta de capital.

Este necesar a exprima datoria publica intr-o moneda avand o larga

circulatie pe mondial.

Desi chiar si aceasta metoda contine un grad mai mic sau mai mare de
aproximatie, ofera totusi informatii utile pentru analiza; in practica internationala, se
foloseste dolarul SUA, Drepturile Speciale de Tragere sau moneda Uniunii Europene. La
acelasi raport intre datoria publica si produsul intern brut, o tara suporta cu atat mai greu
povara datoriei publice, cu cat are un nivel de dezvoltare mai scazut.
 Alaturi de acesti indicatori, un interes deosebit il prezinta indicatorii care
caracterizeaza efortul financiar anual, pe care datoria publica il reclama. Acest efort se
materializeaza in serciul datoriei publice care cuprinde cheltuielile cu rambursarea
datoriei propriu-zise si cele legate de plata dobanzilor aferente.

Efortul financiar se exprima cu ajutorul mai multor indicatori, cum ar fi:

marimea absoluta si marimea medie pe locuitor a serviciului datoriei publice, raportul
dintre serviciul datoriei publice si produsul intern brut, raportul dintre serviciul datoriei
publice si totalul cheltuielilor publice sau ponderea serviciului datoriei publice in totalul
cheltuielilor bugetare.

.In afara de acestea, se mai calculeaza si cuantumul anual al dobanzilor,

raportul dintre dobanzi si PIB si ponderea dobanzilor in totalul cheltuielilor publice sau
bugetare, dupa caz. Acesti indicatori exprima dimensiunile contraprestatiei pe care statul
o datoreaza creditorilor sai in decursul unui an.

Structura datoriei publice este urmatoarea:

- datorie pe termen lung, compusa din datorii care, la data la care sunt contractate, sunt
exigibile dupa mai mult de 5 ani, fiind remunerate cu rate ale dobanzii apropiate de cele
practicate pe pietele financiare; - datorie pe termen scurt sau mediu, care regrupeaza
datoriile exigibile in mai putin de 5 ani, remunerate cu rate apropiate de cele ale pietei
monetare, in aceasta categorie intrand bonurile de tezaur si imprumuturile Bancii
Centrale;
- datorie la vedere, care inglobeaza sumele colectate de Trezorerie prin circuitul sau
propriu, reunind depozitele corespondentilor trezoreriei si moneda divizionara.

Referitor la datoria pe termen lung, in tarile occidentale, politica de

apropiere a titlurilor de stat de celelalte tipuri de imprumuturi, gratie armonizarii
tehnicilor de plasament si suprimarii majoritatii avantajelor fiscale, a fost completata cu o
politica de reinnoire a produselor financiare, ceea ce a dus la aparitia de noi tipuri de
imprumut si la diversificarea formulelor propuse.

Sumele exigibile pe termen scurt constituie datoria flotanta, iar cele

exigibile la scadente mijlocii si lungi constituie datoria consolidata.
 Statul isi procura resursele financiare atat de pe piata interna, cat si din
strainatate si, ca urmare, datoria publica are un caracter intern si unul extern.

Cu cat gradul de dezvoltare este mai ridicat, cu atat piata interna a

capitalului de imprumut este mai extinsa si mai diversificata; cu cat exportul este mai
activ si excedentar importului, cu atat mai mult tara respectiva isi procura resursele
financiare de pe piata interna.In acest sens, statul din tarile in curs de dezvoltare isi
procura resursele financiar-valutare de care are nevoie prin imprumuturi externe,
cresterea ponderii datoriei publice externe in datoria publica exprimand gradul de
dependenta economica si financiara a tarii de strainatate, dar si atractivitatea economiei
respective pentru capitalurile externe.

Referitor la termenul de exigibilitate - datorie flotanta si datorie consolidata

- este evident ca pentru o tara conteaza mai mult efortul financiar pe care trebuie sa-l faca
pentru rambursarea datoriei scadente si plata dobanzilor aferente in lunile urmatoare,
decat cel care se profileaza la orizont peste 5-l0 ani. De aceea, cu cat ponderea datoriei
flotante in totalul datoriei publice este mai mare, cu atat nevoia de resurse financiare este
mai presanta, iar procurarea acestora mai dificila.

Structura datoriei publice variaza de la o tara la alta si de la o perioada la

alta, in functie de conditiile monetar-financiare. Tarile care cunosc procese inflationiste
de mari dimensiuni si de lunga durata sunt obligate sa apeleze pe o scara mai larga la
imprumuturi pe termen scurt si mediu, deoarece in conditii de inflatie cronica,
plasamentele in efecte publice pe perioade indelungate, fiind supuse unor eroziuni
sistematice, inceteaza a mai fi atractive pentru detinatorii de capital banesc de imprumut,
chiar daca produc un venit anual mai ridicat decat imprumuturile pe termen scurt.

Datoria publica interna a Romaniei  reprezinta obligatiile financiare ale

statului provenind din imprumuturile contractate sau garantate de stat de pe piata interna
si se regasesc in:

I. Titluri de stat   in moneda nationala

II. Imprumuturi de stat acordate de BNR

 III. Imprumuturi de stat contractate  de  la banci comerciale din Romania

IV.Imprumuturi  de stat contractate de  la alte institutii de credit din

Romania sau  de la alte  agentii  guvernamentale.

Titlurile de stat exprimate in moneda nationala pot fi emise pe termen scurt,

mediu sau lung. Bonurile de tezaur si certificatele de trezorerie sunt considerate titluri de
stat pe termen scurt. Obligatiunile de stat cu scadenta intre 1 – 5 ani de la emisie sunt
titluri de stat pe termen mediu si pe termen lung, cele cu o scadenta de peste cinci ani.
 Datoria publica in 2009

Ministerul finantelor publice raportează datele la o valoare a produsului

intern brut (PIB) estimată la 505,503 miliarde lei pentru 2009.
Guvernul şi Fondul Monetar Internaţional estimează că economia României se va
contracta cu aproximativ 7% în 2009, mai puţin decât se prognoza anterior, datorită
creşterii cererii externe, şi că în 2010 economia va avea un avans mai mare decât era
prevăzut,de1,3%.
La jumătatea lunii decembrie, MFP estima, într-un comunicat, că la sfârşitul lui 2009
datoria publică se va situa la 29,9% din PIB, comparativ cu 27,6% din PIB la 31
octombrie,potrivit datelor opertative
Faţă de luna precedentă, datoria publică a României a scăzut însă în octombrie 2009 cu
circa 2,3 miliarde lei, de la 140,09 miliarde lei (33,4 miliarde euro) la 30 septembrie.
La sfârşitul lui 2008, datoria publică totală era de 109,75 miliarde lei şi reprezenta
21,78% din produsul intern brut din 2008, de peste 503,9 miliarde lei.

La 31 octombrie, 51,7% din datoria publică era în lei, 35,9% era denominată în euro,
6,8% era în dolari, 1,5% era în yeni japonezi, iar restul în alte valute.
Cea mai mare parte a datoriei publice a fost contractată prin împrumuturi de stat
(37,95%), urmată de certificate de trezorerie (15,44%) şi obligaţiuni de stat (14,09%). De
asemenea, 7,24% din datoria publică a fost contractată prin eurobonduri, 0,07% prin
leasing financiar, iar
25,2% prin alte surse.

Faţă de sfârşitul lui 2008, ponderea datoriei publice guvernamentale în totalul datoriei a
urcat la 31 octombrie cu 0,99 puncte procentuale, de la 91,58% la 92,57%, în timp ce
datoria publică locală reprezenta 7,43% din datoria totală la sfârşitul primelor zece luni
din2009.
Ponderea datoriei negociabile a crescut la 36,8% la finalul lunii octombrie 2009, de la
25,7% în decembrie 2008, restul fiind datorie ne-negociabilă.

De la începutul lui 2009 şi până la finalul lunii octombrie, MFP s-a împrumutat cu 96,5
miliarde lei, din care 59,9 miliarde lei prin emisiuni de titluri de stat pe piaţa internă şi
36,6 miliarde lei prin împrumuturi de stat, contractate direct în cea mai mare parte.

Potrivit Finanţelor, din totalul titlurilor emise de stat aflate în derulare la 31 octombrie
2009, de 37,2 miliarde lei, 58,08% aveau scadenţă pe termen scurt - de mai puţin de un
an, 38,44% erau pe termen mediu - între 1 şi 5 ani, iar 3,48% urmau să ajungă la scadenţă
peste mai mult de 5 ani.

datoria publica in 2010.

Datoria publică a României a crescut cu 10 miliarde de lei în martie 2010

faţă de februarie2010, ajungând la 30,6% ca pondere în PIB, creşterea fiind determinată
semnificativ de lansarea emisiunii de eurobonduri în valoare de un miliard de euro.

În luna martie, România a împrumutat un miliard euro prin emisiunea de

eurobonduri cu scadenţă la 5 ani, la un cupon de 5% şi un randament total de 5,17% pe
an.

În termeni nominali, datoria publică a ajuns la 165,07 miliarde de lei la

finele primului trimestru, comparativ cu 155,03 la sfârşitul lunii februarie, când
reprezenta 28,7% din PIB.

Datoria publică guvernamentală a continuat să ocupe o pondere dominantă

în total, respectiv 93,6%, în timp ce datoria locală a reprezentat doar 6,36%.

Pe valute, cea mai parte a datoriei a fost realizată în lei, adică 44,6% în timp
ce 41% din împrumuturi au fost acordate în euro şi 14,47% în alte monede (inclusiv
dolari şi yeni). În urma emisiunii de eurobonduri, ponderea datoriei în euro a crescut,
concomitent cu o scădere uşoară a celei în lei.
 O contribuţie importantă la creşterea datoriei publice în martie au mai avut-o
şi împrumuturile Ministerului Finanţelor realizate prin vânzarea de titluri de stat.

Împrumuturile de stat au o pondere de 40,6% din structura datoriei publice

de la finele lunii martie, în timp ce emisiunile de titluri de stat au avut o contribuţie
cumulată de aproape 34% din total.

Suma totală pe care Ministerul Finanţelor a împrumutat-o de la începutul

anului prin vânzarea de titluri de stat este de 19,82 miliarde de lei. De la începutul lunii
mai, însă, Finanţele au refuzat de patru ori toate ofertele băncilor pentru vânzarea de
titluri de stat.