I.

Nevoia unei bune circulaţii

II. Asigurarea unei circulaţii optime

III. Tehnici de evaluare şi satisfacere a circulaţiei

IV. Culegerea datelor în vederea evaluării şi satisfacerii unei circulaţii optime

I. NEVOIA UNEI BUNE CIRCULAŢII

CIRCULATIA(definitie)
Circulaţia este funcţia prin care se realizeaza miscarea sangelui in interiorul vaselor sanguine, care are
drept scop transportul substantelor nutritive si a oxigenului cãtre tesuturi.
Asistenta medicala supravegheaza circulatia prin urmarirea pulsului si a tensiunii arteriale.

INDEPENDENTA IN SATISFACEREA NEVOII :

PULSUL ARTERIAL:
- reprezinta expansiunea ritmica a arterelor, care se comprima pe un plan osos si este
sincrona cu sistola ventriculara.
- pulsul ia nastere din conflictul dintre sangele existent in sistemul arterial si cel impins in
timpul sistolei.
- acest conflict se exteriorizeaza prin destinderea ritmica a arterei.

TENSIUNEA ARTERIALA: - reprezinta presiunea exercitata de sangele circulant asupra peretilor arteriali.
- tensiunea scade de la centru spre periferie

Factorii care influenteaza tensiunea arteriala: ▪ debitul cardiac

 forta de contractie a inimii
 elasticitatea si calibrul vaselor
 vascozitatea sangelui

1
 II. Asigurarea unei circulaţii optime
PULSUL ARTERIAL

FACTORII CARE INFLUENTEAZA PULSUL ARTERIAL:

 Factorii biologici:

a) Varsta – la copilul mic, frecventa este mai crescuta decat la adult; de asemenea, la varstnici
b) Inaltimea corporala – persoanele mai scunde au frecventa pulsului mai mare decat a celor
inalte
c) Somnul – frecventa pulsului in timpul somnului este mai redusa
d) Alimentatia – in timpul digestiei, frecventa pulsului creste
e) Efortul fizic – determina cresterea frecventei pulsului, care scade dupa incetarea efortului

 Factori psihologici:

Emotiile, Plansul, starile maniacale  produc cresterea frecventei pulsului arterial

 Factori sociali:

Mediul ambiantprin concetratia in oxigen a aerului inspirat

MANIFESTARILE DE INDEPENDENTA ALE PULSULUI :

CARACTERISTICILE PULSULUI
 FRECVENTA = reprezinta numarul de pulsatii pe minut
a) La nou-nascut – 130-140 pulsatii/minut
b) La copilul mic – 100-120 pulsatii/minut
c) La 10 ani – 90-100 pulsatii/minut
d) La adult – 60-80 pulsatii/minut
e) Varstnic – peste 80-90 pulsatii/minut

 RITMUL = pauzele dintre pulsatii-sunt egale-, pulsul este ritmic.

 AMPLITUDINEA (VOLUMUL) este dependenta de:

a) cantitatea de sange existenta in vase

b) este mai mare cu cat vasele sunt mai aproape de inima
c) la arterele simetrice, volumul pulsului este egal

 TENSIUNEA PULSULUI = este determinata de forta necesara in comprimarea arterei, pentru ca unda
pulsatila sa dispara.

 CELERITATEA = reprezinta viteza de ridicare si coborare a undei pulsatile.

2
 TENSIUNEA ARTERIALA

FACTORII CARE INFLUENTEAZA TENSIUNEA ARTERIALA:

FACTORI BIOLOGICI :
a) Varsta – tensiunea este mai mica la copil si creste pe masura ce inainteaza in varsta; se
stabileste la adulti; creste usor la persoana varstnica
b) Somnul – tensiunea arteriala in timpul somnului este mai mica decat in perioada de veghe
c) Activitatea – diurna produce o crestere a tensiunii arteriale; de asemenea,
- efortul fizic produce cresterea tensiunii arteriale, cu revenirea la valorile
initiale dupa incetarea acestuia

FACTORI PSIHOLOGICI :

a) Emotiile: bucuriile, anxietatea determina cresterea tensiunii arteriale

FACTORI SOCIOLOGICI :

a) Climatul – frigul produce vasoconstrictie deci, si cresterea tensiunii arteriale

- caldura produce vasodilatatie deci, si scaderea tensiunii arteriale.

II. 2. 2. MANIFESTARI DE INDEPENDENTA :

 Tensiunea maxima se obtine in timpul sistolei ventriculare(TAS)

Varsta T.A. max T.A. min

1-3 ani 75-90 50-60 mmHg
4-11 ani 90-110 60-65 mmHg

 Tensiunea minima se obtine in timpul diastolei(TAD)

Varsta T.A. max T.A. min

12-15 ani 100-120 60-75 mmHg
adult 115-140 75-90 mmHg
varstnic peste 150 peste 90 mmHg

 Tensiunea diferentiala reprezinta diferenta T.A. max. T.A. min

Exemplu: T.A.dif = T.A.max (139) - T.A.min (79) = 60mmHg

 Mentinerea raportului intre T.A. max. si T.A. min.

Exemplu : T.A. min = T.A. max / 2 +1 sau 2

3
COLORATIA TEGUMENTELOR :

a) coloratia roz a tegumentelor inclusiv a extremitatilor

b) tegumentele sunt: calde/reci

INTERVENTIILE ASISTENTEI PENTRU MENTINEREA INDEPENDENTEI CIRCULATIEI

Pentru mentinerea independentei nevoii de a avea o buna circulatie asistenta medicala educa pacientul:

 creearea unor conditii igienice in incapere (aerisire)

 sa-si mentina tegumentele curate, integre
 sa aiba o alimentatie echilibrata, fara exces de grasimi, de clorura de sodiu
 sa evite tutunul, consumul exagerat de alcool
 sa evite sedentarismul
 sa poarte imbracaminte lejera, care sa nu stanjeneasca circulatia

TEHNICI DE EVALUARE ŞI SATISFACEREA NEVOII DE A AVEA O BUNA

CIRCULATIE

 SURSE DE DIFICULTATE =cauzele -care determina nesatisfacerea nevoia de a avea o buna

circulatie (asistenta medicala trebuie sa depisteze cauza care detemina nesatisfacerea nevoii)

Factori fizici care influenteaza satisfacerea nevoii :

 Alterarea muschiului cardiac

 Alterarea peretilor vaselor sanguine
 Obstructii vasculare
 Supraincarcarea inimii

Factori psihologici: care influenteaza satisfacerea nevoii :

 Anxietate
 Stres
 Situatii de criza

Lipsa cunoasterii :

 Cunostinte insuficiente despre alimentatia echilibrata

 Cunostinte insuficiente despre sine, sau altii
 Cunostinte insuficiente despre obiceiurile daunatoare

4
 MANIFESTARI DE DEPENDENTA(semne si simptome )

1.APAR MODIFICARI LA NIVELUL TEGUMENTELOR :

Tegumente Reci, palide = datorita irigarii insuficiente a tegumentelor

Tegumente. Cianotice = coloratie violacee a unghiilor, buzelor, lobului urechii

2.APAR MODIFICARI ALE PULSULUI:

*Modificari ale frecventei pulsului :

a) Tahicardie = cresterea frecventei pulsului
b) Bradicardie = scaderea frecventei pulsului

* Modificari de volum a pulsului :

a) Puls filiform = puls cu volum foarte redus, abia perceptibil
b) Puls asimetric = volum diferit al pulsului la artere simetrice
c) Puls alternant = o unda cu amplitudine normala este urmata de o unda cu amplitudine
mica, cu pastrarea intervalului egal dintre ele .
d) Puls bigeminat = a doua unda survine la un interval mai scurt si este de amplitudine mica
e) Puls paradoxal= scaderea amplitudinii la inspiratie.

* Modificari de ritm ale pulsului

a) Puls aritmic = pauze inegale intre pulsatii
b) Puls discrot = se percep doua pulsatii, una puternica si alta slaba, urmata de pauza

3.APAR Modificari ale tensiunii arteriale :

 Valorile T.A. sunt diferite la segmente simetrice (brat stang, brat drept)

MODIFICARI ALE VALORILOR T.A.

a) Hipertensiune arteriala(H.T.A.) = cresterea T.A. peste valorile normale
b) Hipotensiune arteriala(h.T.A.) = scaderea T.A. sub valorile normale

MODIFICARI ALE T.A. DIFERENTIALE = variatiile T.A. max. si T.A. min nu se fac paralel

4. APAR Modificari ale concentratiei de oxigen :

a) Hipoxemie = scaderea cantitatii de oxigen din sange
b) Hipoxie = diminuarea cantitatii de oxigen din tesuturi.

5
 TEHNICI DE EVALUARE (MASURAREA FUNCTIILOR VITALE)
Functiile vitale includ: ▪ respiratia, puls, T.A. si temperatura.( acestia sunt indicatori ai starii de
boala sau de sanatate)

 ROLUL ASISTENTEI IN MASURAREA FUNCTIILOR VITALE:

 Sa pregateasca material si instrumentar corespunzator , si sa functioneze

 Sa pregateasca pacientul d.p.d.v. psihic (sa explice tehnica, sa-l convinga de necesitatea efectuarii ei
si sa-i solicite cooperarea)
 Sa asigure conditii de microclimat care sa nu influenteze functiile vitale ( liniste , temp.optima,
umiditate coresp.)
 Sa cunoasca variatiile normale ale functiilor vitale, in functie de varsta si sex
 Sa cunoasca antecedentele medicale ale pacientului si tratamentele prescrise (unele pot modifica
functiile vitale)
 Sa respecte frecventa de evaluare a functiilor vitale in raport cu starea pacientului
 Sa comunice medicului modificarile semnificative ale functiilor vitale

MASURAREA FUNCTIILOR VITALE :

 Cand intervine o schimbare in starea de sanatate a unei persoane
 Cand este admis intr-o unitate spitaliceasca: - la internare,
- pe toata perioada spitalizarii
- la externare
 Inainte si dupa proceduri invazive de diagnostic
 Inainte si dupa interventii chirurgicale
 Inainte si dupa administrarea medicamentelor cu efect asupra aparatului circulator
 Inainte si dupa efectuarea interventiilor de ingrijire care pot influenta functiile vitale(ex: mobilizarea
pacientilor imobilizati la pat timp indelungat)

6
 CULEGEREA DATELOR ÎN VEDEREA EVALUĂRII ŞI SATISFACERII UNEI
CIRCULAŢII OPTIME

(ETAPELE ÎNTOCMIRII PLANULUI DE ÎNGRIJIRE )

CULEGEREA DATELOR (prezentarea de caz)

Interviul:

Pregatirea interviului:
 Se anunta pacientul

Inceperea interviului:

 asistenta se prezinta: nume, functia si se explica scopul interviului

 se cere acordul pacientului
 pacientul va fi asigurat de confidentialitatea interviului

Desfasurarea propriu-zisa a interviului:

Informatii( date) generale:

 nume, prenume
 sex
 stare civila
 ocupatie
 religie
 surse de sustinere

Antecedente medicale personale:

bolile copilariei, vaccinari
traumatisme
afectiuni cardiace in antecedente:(- frecventa si durata acestora- cum au fost tratate? )
spitalizari (experienta pacintului cu ocazia spitalizarilor anterioare)
interventii chirurgicale
alergii medicamentoase
utilizarea tratamentelor empirice
factori de risc: - fumat: - de cand? - cat ?
- alti membrii ai familiei fumeaza ?
- sedentarism: - efectuati o munca sedentara?
- mergeti pe jos la servici?
- practicati vreun sport?
- stati timp indelungat in picioare?
- conditiide mediu: - lucrati sau locuiti in mediu poluant?
- stres, anxietate
- alimentatia: -obiceiuri alimentare

Antecedente familiale:
 boli cronice
 afectiuni psihice ale membrilor familiei

7
 PROBLEME DE SANATATE ACTUALA (motivul internarii: aparitia simptomelor, istoricul bolii):
 Durerea toracica : - factori declansatori : - efort sau nu, anumite pozitii
- accesele survin ziua sau noaptea
- intensitate
- localizare
- iradiere
- durata
- masuri luate ptr ameliorarea ei
 Cunostinte despre sanatate

Pregatirea incheierii interviului :

 “Am sa va mai pun doua intrebari” sau “Vom termina in doua minute”

Concluzia interviului:
 Asistenta va trage concluziile asupra interviului
- “va multumesc ca mi-ati raspuns la aceste intrebari”
- “am inteles care va sunt problemele dvs.”
- “raspunsurile date de dvs ma vor ajuta sa va planific ingrijirile”

Stabilirea problemelor de sanatate ( dependenta-P-)

Sursele de dificultate (etiologie-E-)

Manifestarile de dependenta (semne si simptome-S-)

Alte date – investigatii paraclinice: - investigatii radiologice; investigatii endoscopice; explorari functionale;
examene de laborator

EVALUAREA UNEI CIRCULATII OPTIME

ENUNTAREA DIAGNOSTICULUI DE INGRIJIRE:

Prima parte a diagnosticului =enuntul problemei:

 dupa culegerea, datelor asistenta poate sa traga o concluzie , explicand clar situatia si definind
problemele: - alerarea
- deteriorarea
- deficit
- incapacitate
- diminuare
- dificultate
- perturbare
8
ATENTIE: Problemele de dependenta se definesc in urma analizei si interpretarii datelor(a manifestarilor
de dependenta).

Exemplu:- alterarea starii de constienta

- alterarea integritatii pielii
- alterarea integritatii fizice
- dificultate in a se alimenta
- alterarea mobilitatii fizice
- alterarea eliminarii intestinale

A doua parte a diagnosticului = enuntul cauzei / etiologiei / sursei de dificultate(obstacol major)

PROBLEMA + LEGAT DE.../ DIN CAUZA...+ CAUZA / ETIOLOGIE / SURSA DE DIFICULTATE

SATISFACEREA UNEI CIRCULATII OPTIME

OBIECTIVE PROPUSE :

 Pacientul sa prezinte o circulatie adecvata

 Pacientul sa fie echilibrat psihic

INTERVENTIILE ASISTENTEI AUTONOME SI INDEPENDENTE:

 Invata pacientul:
 sa intrerupa consumul de tutun, alcool
 sa aiba alimentatie bogata in fructe, zarzavaturi
 sa reduca grasimile si clorura de sodiu din alimentatie
 administreaza medicatia prescrisa: tonice cardiace, antiaritmice, diuretice, vasodilatatoare,
hipotensoare, antianginoase, anticoagulante
 urmareste efectul medicamentelor
 aplica tehnici de favorizare a circulatiei: exercitii active, pasive, masaje
 Informeaza pacientul :
 asupra bolii sale
 asupra gradului de efort pe care poate sa-l depuna
 asupra importantei continuarii tratamentului medicamentos.