Ingrijirea Pacientuluii Cu Tromboflebitadoc

8/10/2019 INGRIJIREA PACIENTULUIi CU TROMBOFLEBITA.
doc
MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETARII, TINERETULUI ŞI SPORTULUI
ŞCOALA POSTLICEALĂ SANITARĂ ,,GHEORGHE MARINESCU”
CALIFICAREA PROFESIONALĂ- ASISTENT MEDICAL GENERALIST
PROIECT DE CERTIFICARE A CALIFICĂRII PROFESIONALE
ÎNDRUMATOR,
AS. CAMPEAN ROXANA
ABSOLVENT,
BOITOS
CRISTINA-MARIA
-TARGU MURES
20!
http://slidepdf.com/reader/full/ingrijirea-pacientuluii-cu-tromboflebitadoc 1/68
8/10/2019 INGRIJIREA PACIENTULUIi CU TROMBOFLEBITA.doc
ÎNGRI"IREA PACIENTULUI CU
TROMBOFLEBITA
MOTTO #
$
Omul are varsta arterelor lui %

P&'(. L)&*+)
ARGUMENT
. I&'/+)&)
Ingrijirea medicala este o activitate efectuata de oameni pt oameni. Cadrul medical isi va
centra activitatea asupra consecintelor starii de boala, avand ca scop restabilirea starii normale a
pacientului. Pentu aceata pacientul va fi ajutat sa-si gaseasca modul de functionare normala ceea
ce inseamna ca unii pacienti vor fi capabili sa se igrijeasca complet pe sine insusi, suportul
medical ramane in cazul pacientilor cronici.
In cadrul notiunii de ingrijire a sanatatii, fenomenele ce privesc, in general nursele sunt :
reactiile individuale si de grup, problemele actuale sau potentiale de sanatate. Indiferent cu cine
avem de-a face, este vorba de ingrijire,de fiecare data luam o decizie. Este un adevarat proces de
judecata, deci de nursing.
Buna intelegere a procesului de ingrijire impune cunoasterea factorilor care au

determinat dezvoltarea si influentarea lor.
F1'&+) N*3*31) a fost prima care a cautat sa elibereze ingrijirile de impregnarea
religioasa simorala, fiind astfel deschizatoarea de drumuri ale nursing-ului. Ea a insistat pe faptul
ca ingrijirile nu pot sa demonstreze simpla calitate si aceasta trebuie sa cedeze locul unei
intelegeri a problemelor sociale bazate pe pe ganditre. In principala sa lucrare “Notite despre
munca sa sanitara”, ea descrie aceste ganduri : “Avem tendinta sa credem ca medicul vindeca.
Nimic nu este mai putin adevarat. Medicina este chirurgia membrelor sau organelor, nici
chirurgia, nici medicina nu poate face altceva decat sa inlature obstacole, nici una nici alta
nu vindeca, numai natura poate vindeca. Ceea ce face medicina in ambele cazuri este sa
asigure bolnavului cele mai bune conditii pentru ca natura sa-si faca opera”
ratie lucrarilor V*&3**)* H)/)&4', care a descris necesitatile fundamentale ale

omului, ca baza a ingrijirilor putem realiza relatia dintre cel ingrijit si relatia cu persoana care
ingrijeste. Pentru descrierea acestor necesitati este important sa intram in relatie cu persoana
ingrijita. Este imposibil sa cunoastem fiecare pacient din serviciu, atata timp cat ingrijirile sunt
privite ca sarcini dinstincte efectuate in serie. In consecinta, in loc sa repartizam sarcini,
repartizam ingrijiri.
Profesia de asistenta medicala este o profesiune nobila, calitatea principala a unei

asistente medicale fiind dragostea fata de semenii sai.
2. S+'51 4* 6'*7*
!ucrarea de fata am intocmit-o pe baza cunostintelor acumulate in timpul stagiilor si din

literatura de specialitate. Pe perioada celor " ani de studia am reusit sa-mi acumulez cunostinte
necesare despre aceasta afectiune astfel pusa in situatia de a acorda ingrijirile necesare unui
pacient cu simptomatologia si manifestarile bolii ulceroase de gamba, sa nu intalnesc piedici in
scopul redarii acestui in cel mai scurt timp, familiei si societatii.
#stfel, sper ca aceasta lucrare sa-mi fie de mare ajutor in viitoarea mea meserie de
asistent medical generalist , pentru a opta in orice situatie si de a prveni recitivele bolii si daca
este posibil chiar sa-mi dezvolt capacitatile fiziologice si psihologice, pentru ca riscul de recitiva
a bolii sa fie cat mai scazut.
#m ales acest subiect deoarece boala este tot mai frecventa, datorita consecintelor
sociale, factorilor de stres, factorilor favorizanti, etc. si pune probleme destul de grave asupra
sanatatii individului
8. N'** /)45&) 9'1
F1)9* inseamna inflamarea unei vene. $romboflebita este termenul utilizat cind un

tromb venos determina inflamarea unei vene. $romboflebita superficiala afecteaza venele de la
suprafata pielii, cel mai adesea la nivelul membrului inferior, dar poate afecta si venele pelvine si
ale membrului superior.
T&'69'(1)9* care apare in mod repetat la venele normale este denumita migratorie.

Poate indica o boala de baza severa cum ar fi cancerul unui organ intern. Cind tromboflebita
migratorie si cancerul de organ intern se asociaza afectiunea este denumita sindromul $rousseau.
T&'69'(1)9* 45)&(*+*1 a bratelor este cauzata de obicei de cateterizari la acest nivel.

%recvent tromboflebita apare la persoanele cu varice. Chiar si o leziune minima poate determina
venele varicoase sa devina inflamate. %ata de tromboza venoasa profunda care dezvolta rar
fenomene inflamatorii, tromboflebita superficiala implica o reactie inflamatorie acuta care
determina aderarea trombusului ferma la peretele venos si intervine dizlocarii acestuia. %ata de
tromboza venoasa profunda, venele superficiale nu beneficiaza de muschii gambei care sa se
contracte si sa rupa trombusul. &e aceea tromboflebita superficiala determina rar embolii.
&ecesul cauzat de aceasta conditie patologica este rar, dar poate sa favorizeze
dezvoltarea tromboflebitei venoase profunde si formarea de emboli care vor migra pulmonar.
$romboflebita superficiala apare de obicei la brate si picioare dar a fost descrisa si la

penis si sin, denumita boala 'ondor.
(unt afectiuni inflamatorii, de regula circumscrise si abacteriene, ale peretilor venelor

subcutanate, insotite de formarea de trombusi aderenti. Comparativ cu trombozele venelor
profunde importanta lor este mica ) ele nu se embolizeaza decat foarte rar, practic niciodata letal,
au tendinta spontana la vindecare, desi ocazional se pot e*tinde la venele profunde sau pot fi
septice +supurate, si nu lasa decat in mod e*ceptional sechele invalidante. Incidenta
tromboflebitelor superficiale nu este cunoscuta, dar survin mai frecvent in unele situatii, in
special pe vene varicoase, vene cateterizate si dupa administrarea intravenoasa de substante
iritante. neori sunt revelatoare ale unor boli sistemice care le-au favorizat aparitia.
ecanalizarea venelor trombozate determina un canal venos fara valve, conducand la o circulatie
venoasa lenta si presiune venoasa crescuta cronica in membrele inferioare. Presiunea venoasa
crescuta determina instalarea sindromului postflebitic cu durere cronica, edem, hiperpigmentare,
ulcerare si risc crescut de tromboflebita recurenta si embolism pulmonar.
N&4*31
/.'.(. 0i I.C.1. definesc 1ursingul drept o parte a sistemului de 2ngrijire a s3n3t34ii

cuprinz5nd:
- promovarea s3n3t34ii
- prevenirea bolii
- 2ngrijirea persoanelor bolnave +fizic, mental, psihic, personae cu nevoi
speciale de toate v5rstele, 2n toate unit34ile sanitare, a0ez3rile comunitare 0i 2n toate formele de
asisten43 social3
N&4*31 #
 se ocup3 de aspectele psiho-somatice 0i psiho-sociale ale vie4ii, deoarece
acestea afecteaz3 s3n3tatea, boala 0i moarte
 utilizeaz3 cuno0tin4e 0i tehnici din 0tiin4ele fizice, sociale, medicale 0i
umaniste
 contribuie la implicarea cet34enilor pentru men4inerea unei bune s3n3t34i
Istoria profesiunii de nursing 2ncepe de la 6789 odat3 cu 2nfiin4area primei 0coli de c3tre
%lorence 1ightingale +679-6;69
. N&4 #
Este pregatit3 printr-un program de studiu incluz5nd:

- promovarea s3n3t34ii
- prevenirea 2mboln3virilor
- 2ngrijirea bolnavului din punct de vedere fizic 0i mental
O9*)+*7)1) &4)*#
 # se apropia 0i a-i cunoaste mai bine pe pacien4i
 # oferi 2ngrijiri:
<mai bune
<individualizate
<complete
<continue
R'11 5&'5&* 1 &4)* este de a ajuta persoana bolnava=s3n3toas3 pentru
men4inerea=recastigarea s3n3t34ii +sau asistarea in ultimele clipe prin 2ndeplinirea sarcinilor pe
care le-ar fi 2ndeplinit singur dac3 ar fi avut for4a, voin4a sau cuno0tin4ele necesare +>irginia
?enderson.
F+:**1) &4)*
 #sist3 pacientul din proprie ini4iativ3, temporar sau definitiv, 2n:

<asigurarea confortului
<stabilirea rela4iilor de 2ncredere cu bolnavul 0i apar4in3torii, c3rora le transmite
informa4ii 0i 2nv343minte
<ascultarea 0i sus4inerea pacientului
 promovarea unor condi4ii mai bune de via43 0i s3n3tate
- #plic3 metodele de observa4ie 0i de tratament la indica4ia medicului
- /bserv3 la pacient modific3rile provocate de boal3=tratament 0i le transmite medicului
 #ctivit34i interdisciplinare:
<ac4iuni de depistare a tulbur3rilor de ordin fizic, psihic, social
<ac4iuni de educa4ie pentru s3n3tate
<ac4iuni privind organizarea 0i gestionarea unit34ilor de 2ngrijire
 %unc4ia profesional3 @ cel mai important rol al nursei
<promovarea 0i men4inerea s3n3t34ii
<prevenirea 2mboln3virilor
< 2ngrijirea 2n situa4ia 2mboln3virii 0i recuperarea
 %unc4ia educativ3: educare pentru s3n3tate
 %unc4ia economic3: gestionarea serviciului corelat3 cu comportamentul etic
 %unc4ia de cercetare
C'/1 5)& 4*4)) 6)/*+1)
&escrie patru responsabilit34i:

<Promovarea s3n3t34ii
<Prevenirea 2mboln3virilor
<estabilirea s3n3t34ii
<Anl3turarea suferin4ei
C)&*:) 5&'()4*'1) 5)& &4;
- (3 aib3 pregatire pluridisciplinar3
- (3-0i 2nsu0easc3 competen4ele de baz3
- (3 aib3 cuno0tin4e de psihologie
- (3 aib3 atitudine potrivit3 fa43 de pacient 0i familia sa

- (3 fie capabil3 de empatie
1ursa urm3re0te reac4iile individuale, familiale, de grup la problemele
actuale sau poten4iale de s3n3tate
P&'+)41 /) <3&*=*&)
- eprezint3 o metod3 organizat3 0i sistematic3 care permite 2ngrijiri individualizate,
adaptate fiec3rui pacient
- Problemele de s3n3tate sunt abordate 2n mod 0tiin4ific, situa4iile sunt analizate iar
2ngrijirile sunt adaptate nevoilor fizice 0i psiho-sociale ale persoanei
- Este un proces con0tient, planificat 2n scopul protej3rii 0i promov3rii s3n3t34ii
individului 0i a comunit34ii
- (unt identificate sursele de dificultate care impiedic3 satisfacerea nevoilor pe plan bio-
psiho-social, cultural 0i spiritual 0i se stabilesc interven4iile menite a ajuta persoana s3-0i recapete
autonomia
P11 /) <3&*=*&) reprezint3 mijlocul cel mai eficient de comunicare 2ntre persoanele

din echipa de 2ngrijire
E5)1) 5&'+)41* /) <3&*=*&)
6. Culegerea de date
. #naliza 0i interpretarea lor
". Planificarea 2ngrijirilor
. ealizarea interven4iilor
. Evaluarea
CAPITOLUL I.
NOTIUNI DE ANATOMIE SI FI>IOLOGIE
I.. D)4+&*)&) 5&1* +*&+1'&
#paratul circulator sanguin este alc3tuit dintr-un organ central, inima sau cordul, 0i un
sistem organizat de canale tubulare, vasele sanguine, cuprinz5nd arterele 0i venele, iar 2ntre ele o
bogat3 re4ea de vase intermediare foarte fine, numite vase capilare. #cestea au un rol
considerabil 2n conte*tul schimburilor nutritive de la nivelul 4esuturilor, 2n cadrul metabolismului
celular prin importul unor materii folositoare organismului 0i e*portul altora, spre organele de
e*cre4ie. Integritatea sistemului circulator condi4ioneaz3 o bun3 func4ionalitate a organismului,
dup3 cum bolile vasculare scurteaz3 durata de via43. An mod special procesele de scleroz3 cu
calcific3ri ale aparatului vascular, genereaz3 2n foarte mare m3sur3 2mb3tr5nirea 4esuturilor. Pe
drept cuv5nt, prof. !eriche spunea c3 "omul are vârsta arterelor lui".
An cadrul aparatului circulator sanguin e*ist3 dou3 circuite, deosebite ca func4ionalitate:
unul 2ntre cord 0i pulmon, care asigur3 o*igenarea s5ngelui, reprezent5nd mica circula4ie - sau
circula4ia pulmonar3 - 0i altul 2ntre cord, viscere 0i periferia organismului, reprezent5nd marea
circula4ie - sau circula4ia general3.
!a nivelul circula4iei limfatice e*ist3 un sistem de capilare limfatice, vase 0i ganglioni
limfatici cu originea la nivelul lichidului intersti4ial al 4esuturilor 0i cu mers centripet, prin dou3
trunchiuri colectoare limfatice, spre sistemul venos al marii circula4ii.
I.2.I*6 ?+'&/1@ este un organ cavitar, muscular care functioneaza ca o pompa ce

impinge in permanenta sangele in organism, alimentand celulele cu o*igen si substante nutritive.
Inima face partee din aparatul cardiovascular.
Inima este singurul organ muscular care se contract3 ritmic, f3r3 intrerupere, din via4a
embrionar3 p5n3 la moarte. #utomatismul cardiac este asigurat de un centru specializat +nodul
sinusal, de la care porne0te stimulul cardiac.
@ F+*'&)
(angele sarac in o*igen este adus din organism in atriul drept. &e aici, prin valva
tricuspida, trece in ventriculul drept, de unde este pompat prin artera pulmonara dreapta in
plamani, pentru reo*igenare +mica circulatie. &upa ce este alimentat cu o*igen in plamani,
sangele ajunge prin venele pulmonare inapoi in inima, in auriculul stang, de unde trece, prin
valva mitrala, in ventriculul stang. &in ventriculul stang este pompat prin aorta in intregul
organism +marea circulatie.
%unctionarea corespunzatoare a valvelor permite umplerea cu s5nge a inimii 2n perioada

de repaos +diastolă 0i propulsarea dup3 contrac4ie 2n marea 0i mica circula4ie + sistola.
9@ D*6)4**
- lungime: apro*imativ 6 cm +la adulti
- diametru: 66 - 6 cm
- greutate: intre 9 < "99 gr. apro*imativ 9 gr la femei si D gr la b3rba4i.
- capacitate medie: 99 < 899 ml
- frecven4a cardiac3 normal3: D9 b3t3i pe minut
- volum de s5nge pompat: 699 l=minut.
- presiunea normala: sistolic3 - 69 mm ?g, diastolic3 - 79 mm ?g.
+@ P'**'&)
Inima este pozitionata in cutia toracica, intre plamani, in spatele sternului si se sprijina pe
diafragma.
/@ S&+&
Inima este un organ in forma de para rasturnata, indreptata oblic in jos si spre stanga,
invelit de un sac fibros, rezistent - pericardul +sacul pericardic. Pericardul este format din 
straturi, pericardul fibros +la e*terior si pericardul seros +la interior.
Peretii inimii sunt formati din " straturi:
• miocardul +muschiul cardiac < reprezinta peretele muscular al inimii, fiind partea cea
mai groas3 a peretelui cardic. Este format din tesut muscular.
• endocardul < tesut care captuseste incaperile inimii
• epicardul < membrana seroasa care imbraca la e*terior miocardul
'orfologic inima este impartita:

• de un sept longitudinal care imparte inima in  parti: inima stanga +contine sangele
arterial < bogat in o*igent < care este trimis pe cale aortica in marea circulatie si inima
dreapta +contine sangele venos - sarac in o*igen - pe care il trimite in mica circulatie.
•
de un sept transversal care imparte fiecare sector in  cavitati: cavitatea atriala, situata in
partea superioara a inimii, cu pereti mai subtiri si cavitatea ventriculara, situata spre
varful inimii, cu pereti mai grosi.
• !a nivelul septului transversal se afla orificiile de comunicare intre atrii si ventricule,

fiecare prevazut cu cate o valva:
-valva mitrala +bicuspida cu  valvule permite sangelui bogat in o*igen sa treaca din
atriulul stang in ventriculul stang.

- valva tricuspida cu " valvule - permite sangelui venos sa treaca unidirectional, din
atriul drept in ventriculul drept.
• ventriculul stang prezinta un orificiu pentru artera aorta, prevazut cu o valva numita
valva aortica
• ventriculul drept prezinta un orificiu pentru artera pulmonara, prevazut cu o valva numita
valva pulmonara
>alvele inimii:
I.8. M*+ 4* 6&) +*&+1*)
S*4)61 &)&*1 1 6&** +*&+1** este format din artera aorta si ramurile ei, de unde si
denumirea de sistem aortic.
#rtera aorta pleaca din ventriculul st5ng. $raiectul ei se sub5mparte 2n trei portiuni si anume:
aorta ascendenta, arcul aortic si aorta descendenta.
6. Aorta ascendenta 2ncepe din ventriculul st5ng si se termina la nivelul trunchiului

brahiocefalic. Ea este prevazuta cu trei valvule +valvulele sigmoide aortice. &in aorta
ascendenta pornesc, la nivelul valvulelor semilunare, cele doua artere coronare, dreapta si
st5nga, care hranesc inima.
. Arcul aortic se 2ntinde de la trunchiul brahiocefalic p2na la ligamentul arterial +canalul

arterial obliterat. &in arcul aortic pornesc trei artere mari:
-trunchiul brahiocefalic sau artera nenumita

-artera carotida comuna st5nga
cerebrale ale arterei carotide interne form5nd poligonul arterial illis, asezat la baza
creierului, 2n jurul seii turcesti.
f. #rtera toracica interna, numita si mamara interna, iriga prin ramurile ei colaterale si
terminale o parte din peretele toracic, peretele abdominal, bronhiile si diafragmul.
g. $runchiul tireocervical iriga prin ramurile lui colaterale si terminale tiroida, faringele,
esofagul, traheea, laringele si muschii coloanei cervicale.
h. $runchiul costocervical iriga muschii profunzi ai cefii si primele  spatii intercostale.

#rtera transversa cervicala hraneste o parte din muschii centurii scapulare.
i. #rtera a*ilara se 2ntinde de la marginea inferioara a claviculei p5na la marginea

inferioara a muschiului marele pectoral, de unde se continua cu artera brahiala, ea da
urmatoarele ramuri: torcala suprema, toracoacromiala, toracala laterala +mamara e*terna,
subscapulara si arterele circumfle*e humerale. #rtera a*ilara, prin ramurile ei, iriga o
mare parte din regiunile trunchiului.
j. #rtera brahiala se 2ntinde de la marginea inferioara a marelui pectoral p5na la linia de
fle*ie a cotului unde se bifurca 2n  ramuri terminale, si anume artera radiala si ulnara.
Prin ramurile sale colaterale +artera brahiala profunda si artera colaterala ulnara, ea iriga
bratul.
F. #rtera radiala se 2ntinde de la cot p5na la regiunea carpiana, 2n dreptul degetului mare,
unde se continua cu arterele m5inii. #rtera ulnara se 2ntinde tot de la cot p5na la regiunea
carpiana, de unde se continua cu arterele m5inii. Prin ramurile lor colaterale, arterele
radiara si ulnara iriga antebratul, iar prin ramurile terminale iriga m5na. #rterele m5inii
rezulta din anastomozarea arterei radiale si ulnare prin care se formeaza asa-numitele
arcade palmara superficiala si palmara profunda.
". Aorta toracala se 2ntinde de la ligamentul arterial p5na la diafragm. &in ea

pornesc  feluri de ramuri: viscerale si parietale. amurile viscerale sunt reprezentate de
arterele esofagiene, care iriga esofagul, de arterele pericardice, care iriga pericardul, si de
arterele bronsice, care iriga bronhiile. amurile parietale sunt reprezentate de arterele
frenice superioare si de arterele intercostale posterioare, care sunt 2n numar de 69 perechi
si care iriga peretele toracic. #rterele intercostale alcatuiesc 2mpreuna cu nervul
intercostal respectiv manunchiul vasculo-nervos intercostal, care se afla 2n santul costal

din marginea inferioara a coastei.
. Aorta abdominala se 2ntinde de la diafragm p5na la bifurcarea ei 2n cele  artere iliace

comune, la nivelul vertebrei ! . &in ea pornesc " feluri de ramuri:
- viscerale: trunchiul celiac si arterele mezenterica superioara, mezenterica inferioara,

suprarenala medie, renala si testiculara sau ovariana
- parietale: artera frenica inferioara si arterele lombare
- terminale: arterele iliace comune.
a. $runchiul celiac este prima ramura viscerala din care se desprind arterele gastrica st5nga,
hepatica si splenica, ce iriga organele respective.
b. #rtera mezenterica superioara da urmatoarele ramuri: pancreatico-duodenala, jejunale si

ileale, ileocolica, colica dreapta si colica medie. Prin aceste ramuri, artera mezenterica
superioara iriga pancreasul, intestinul subtire si jumatatea dreapta a cadrului colic.
c. #rtera mezenterica inferioara vascularizeaza restul colonului si partea superioara a rectului

prin arterele colica st5nga, sigmoidiene si rectala superioara.
d. #rtera suprarenala medie iriga glanda suprarenala, cea renala, rinichiul
e. #rterele testiculare la barbat si ovariana la femeie iriga testicului, respectiv ovarul.
#rtera frenica inferioara iriga diafragmul iar arterele lombare iriga muschii spatelui si
muschii lati ai abdomenului.
#orta abdominala se bifurca la nivelul vertebrei lombara  2n  ramuri principale, numite

arterele liace comune. Ele se 2ntind de la locul de bifurcare a aortei abdominale p5na la
articulatia sacro-iliaca, unde se bifurca 2n arterele iliaca interna si e*terna.
Artera iliaca interna sau hipogastrica da ramuri viscerale si parietale. amurile

viscerale sunt reprezentate de arterele vezicale care prin ramurile lor iriga vezica urinara
si organele genitale, de artera uterina prezenta la femeie care iriga uterul, tuba uterina,
ovarul si vaginul, de artere deferentiala prezenta la barbat si care iriga canalul deferential,
de artera rectala mijlocie, care contribuie la irigatia rectului, de artera rusinoasa interna,
--care iriga organele genitale e*terne si muschii perineului. amurile parietale sunt
reprezentate de arterele fesiere, care iriga muschii fesieri, de artera laterala care iriga
cavitatea pelviana, de artera ileolombara, care iriga muschii abdominali profunzi, si de
artera obturatoare care iriga o parte din muschii coapsei.
Artera iliaca externa se 2ntinde de la locul unde se bifurca artera iliaca comuna p5na la
iesirea din bazin +ligamentul inghinal, unde se continua cu artera femurala. &e pe
traiectul ei se desprind arterele circumfle*a iliaca profunda, care hraneste muschii lati ai
abdomenului si epigastrica inferioara, care se anastomozeaza cu epigastrica superioara.
Artera femurala se 2ntinde de la nivelul ligamentului inghinal p5na la nivelul inelului

tendinos al muschiului adductorul mare, de unde se continua cu artera poplitee. &e pe
traiectul ei se desprind ramuri colaterale, din care cele mai importante sunt: artera
epigastrica superficiala, care iriga pielea si tesutul subcutanat din regiunea abdomenului
inferior, artera circumfle*a iliaca superficiala, care iriga tegumentele abdomenului
inferior, artera femurala profunda, care iriga articulatia co*ofemurala si o parte din
muschii coapsei.
Artera poplitee se gaseste 2n groapa poplitee +regiunea postrioara a genunchiului,

2ntinz5ndu-se de la inelul tendinos al muschilui adductor mare p5na la inelul tendinos al
muschiului solear, unde se 2mparte 2n  ramuri terminale, si anume 2n arterele tibiala
anterioara si posterioara. Ea da ramificatii colaterale care iriga articulatia genunchiului si
o parte din muschii coapsei.
Artera tibiala anterioara se 2ntinde de la inelul tendinos al muschiului solear p5na la

ligamentul cruciat, de unde se continua cu artera dorsala a piciorului +pedioasa. Prin
ramurile ei colaterale iorga regiunile anterioara si laterala ale gambei.
Artera tibiala posterioara se 2ntinde de la inelul tendinos al muschiului solear p5na la

santul retromaleolar intern, unde se bifurca 2n arterele plantare. amurile ei colaterale
iriga regiunea posterioara a gambei.
Artera dorsala a piciorului este o ramura terminala a arterei tibiale anterioare. Ea se

termina la nivelul primului spatiu interosos, contribuind la alcatuirea retelei arteriale a
piciorului.
Arterele plantare +mediala si laterala sunt ramuri terminale ale arterei tibiale
posterioare. &in artera plantara laterala ia nastere arcul plantar, din care pornesc arterele
metatarsiene plantare care, la r5ndul lor, dau nastere arterelor digitale plantare.
S*4)61 &)&*1 1 6*+** +*&+1** este format din trunchiul arterei pulmonare si din
ramurile lui. $runchiul arterei pulmonare pleaca din ventriculul drept si dupa "- centimetri se
2mparte 2n artera pulmonara st5nga si artera pulmonara dreapta.
6. #rtera pulmonara st5nga are un traiect orizontal si o lungime de circa " centimetri.
&upa ce patrunde 2n plam5n, ea se 2mparte 2n  ramuri principale pentru cei doi lobi
pulmonari. #cestea, la r5ndul lor, se divid 2n ramuri din ce 2n ce mai mici, termin5ndu-se
2n reteaua capilara din jurul alveolelor pulmonare. #rtera pulmonara st5nga e legata de
aorta prin ligamentul arterial, care rezulta din obstruarea canalului arterial +canalul
arterial este prezent la embrion si fat si face legatura 2ntre cele  vase mari.
. #rtera pulmonara dreapta are un traiect aproape orizontal si o lungime de circa -8
centimetri. &upa ce patrunde 2n plam5n, ea da trei ramuri principale pentru cei " lobi
pulmonari.
S*4)61 7)'4 1 6&** +*&+1** este reprezentat de totalitatea venelor care conduc s5ngele
2n vena cava superioara si cava inferioara ce se deschid 2n atriul drept.
 ena cava superioara si afluentii ei.
>ena cava superioara colecteaza s5ngele venos de la nivelul e*tremitatii cefalice, al

membrelor superioare si al trunchiului +partea supradiafragmatica a acestuia. >ena cava
superioara este asezata 2n mediastinul anterior, are o lungime de 8-7 centimetri si se 2ntinde de la
cartilajul primei coaste p5na la atriul drept. Ea are ca origine trunchiurile venoase brahiocefalice
iar ca afluent marea vena azGgos.
a.'area vena azGgos este asezata 2n mediastinul posterior, pe flancul drept al coloanei
vertebrale. Ea are ca origine vena lombara ascendenta dreapta, care patrunde 2n torace si
devine marea vena azGgos. #ceasta colecteaza sangele din peretii trunchiului prin venele
intercostale si prin vena hemiazGgos, situata pe flancul st5ng al coloanei vertebrale.
b.>enele brahiocefalice dreapta si st5nga, numite si vene anonime, sunt  trunchiuri

venoase care iau nastere din unirea venelor jugulare interne cu venele subclaviculare.
&intre afluentii venelor brahiocefalice mentionam venele tiroidiene inferioare, vertebrale
si toracice interne. Ele culeg s5ngele din regiunile si organele sinonime.
c. >ena jugulara interna colecteaza s5nge venos din craniu, orbita si partial de la fata. Ea
formeaza 2mpreuna cu artera carotida comuna si cu nervul vag manunchiul vasculonervos
al g5tului. &intre afluentii acestei vene mentionam venele tiroidiene superioare,
faringiene, linguale, oftalmice si faciale. #ceste vene colecteaza s5ngele din regiunile si
organele sinonime. $ot 2n vena jugulara se mai varsa sistemul venos al craniului, format
din sinusurile durei mater craniene, care sunt niste cavitati sapate 2n grosimea acestei
membrane captusite cu un endoteliu. An aceste sinusuri este colectat, prin venele
encefalice superficiale si profunde, s5ngele din encefal. &intre sinusurile durei mater le
amintim doar pe cele mai importante si anume sinusurile sagital superior, sagital inferior
si coronar, care sunt nepereche si sinusurile transvers, cavernos, petros si occipital care
sunt pereche.
d. >ena jugulara e*terna colecteaza s5ngele de la pielea capului, fata si g5t. Ea aer un
diametru mult mai mic dec5t jugulara interna si se afla 2n planurile superficiale ale
regiunii laterale a g5tului. >ena jugulara e*terna se varsa 2n unghiul dintre vena jugulara
interna si vena subclavie.
e. >ena subclavie continua vena a*ilara. Ea se 2ntinde de la marginea e*terna a primei

coaste p5na la articulatia sternoclaviculara, unde se uneste cu vena jugulara interna,
form5nd trunchiul venos brahiocefalic. Primeste ca afluenti venele jugulara anterioara,
care aduna o parte din s5ngel fetei, g5tului si cefei, precum si venele toracoacromiale si
transversale ale g5tului care aduna s5nge din regiunile respective.
f. >ena a*ilara rezulta din unirea venelor brahiale la nivelul marginii inferioare a
muschiului marele pectoral. Ea se 2ntinde p5na la marginea e*terna a primei coaste, unde
se continua cu vena subclaviculara si primeste ca afluenti venele peretelui lateral al
toracelui si vena cefalica.
g. >enele membrului superior sunt superficiale si profunde. >enele superficiale nu urmeaza

traiectul arterelor, ele fiind asezate sub piele. !a nivelul m5inii, venele superficiale sunt
dispuse 2n  retele: venoasa dorsala a degetelor si venoasa dorsala a m5inii. !a nivelul
antebratului se deosebesc " vene superficiale mai importante: vena radiala superficiala
sau cefalica, vena ulnara superficiala sau bazilica si vena mediana a antebratului. !a
nivelul bratului se gasesc  vene superficiale mai importante si anume vena cefalica, care
continua vena cefalica a antebratului si vena bazilica, care urca pe partea interna a
bratului p5na la mijlocul lui, unde patrunde 2n profunzime, dren5nd s5ngele 2n vena
brahiala. >enele profunde formeaza la nivelul m5inii arcadele palmare superficiala si

profunda, care constituie originea venelor profunde. %iecare artera este 2nsotita de  vene.
An regiunea antebratului e*ista deci  vene ulnare si  vene radiale care primesc afluenti.
#cestea se unesc la nivelul cotului, form5nd venele brahiale sau humerale, care rpin
confluenta lor formeaza vena a*ilara.
 ena cava inferioara aduna s5ngele venos din organele abdominale si pelviene,

din peretii cavitatii abdominale si din membrele inferioare pe care 2l varsa 2n
atriul drept. Ea ezulta dun unirea celor  vene iliace comune si urca pe dinaintea
coloanei vertebrale, fiind asezata la dreapta aortei. An drumul sau este acoperita de
duoden, pancreas si ficat. >ena cava inferioara strabate diafragmul, patrunde apoi
2n pericard si se varsa 2n atriul drept. An vena cava inferioara se varsa  categorii
de vene afluente: viscerale, care aduc s5ngele din viscerele abdominale si
pelviene si parietale care aduc s5ngele de la peretii abdominali.
a. >enele viscerale afluente venei cave sunt: venele spermatice si ovariene, vena
suprarenala dreapta care colecteaza s5ngele de la nivelul glandelor suprarenale, venele
renale, venele hepatice care colecteaza s5ngele de la nivelul viscerelor abdominale
2ncep5nd de la cardia si p5na la rect. #cestea din urma str5ng s5ngele adus de vena porta
la ficat.
b. >ena porta ia nastere din unirea venei mezenterice superioare cu vena splenica, dupa ce
aceasta din urma s-a contopit cu vena mezenterica inferioara. >ena splenica colecteaza
s5ngele de la nivelul pancreasului, stomacului si duodenului. >ena mezenterica
superioara aduna s5ngele de la intestinul subtire si de la jumatatea dreapta a colonului.
>ena mezenterica inferioara colecteaza s5ngele de la rect si de la jumatatea st5nga a
colonului. >ena mezenterica inferioara se uneste cu vena splenica. >ena porta astfel
formata ia parte la alcatuirea pediculului hepatic alaturi de canalul coledoc si de artera
hepatica. #junsa 2n hilul hepatic, ea se divide 2n ramuri din ce 2n ce mai mici care ajung
2n spatiile dintre lobulii hepatici. amurile venei porte din aceste spatii trimit ramificatii
2n lobulii hepatici unde se capilarizeaza. &in capilarele sinusoide iau nastere venele
centrolobulare, care se unesc la baza lobulilor 2n vene sublobulare, form5nd 2n cele din
urma venele hepatice care colecteaza tot s5ngele din ficat si 2l duc 2n vena cava
inferioara. Cele mai importante vene parietale care se varsa 2n vena cava inferioara sunt
venele forenice inferioare care colecteaza s5nge de la diafragm si venele lombare care
colecteaza s5nge de la peretii abdominali.
c. >ena iliaca comuna e un trunchi venos lung de "- centimetri rezultat din confluenta a 
vene: iliaca interna si iliaca e*terna. #ceasta vena nu are afluenti.
d. >ena iliaca interna, numita si vena hipogastrica prin afluentii ei viscerali colecteaza
s5ngele de la uter, vagin , rect , vezica urinara si organele genitale e*terne, iar prin
afluentii parietali alcatuiti din venele fesiere, obturatoare, sacrale laterale si ileolombare
aduna s5ngele de la peretii bazinului.
e. >ena iliaca e*terna e o continuare a venei femurale, se 2ntinde de la ligamentul inghinal

p5na la articulatia sacroiliaca interna si formeaza vena iliaca comuna. Pe traiectul ei
primeste ca afluent vena circumfle*a iliaca profunda si vena epigastrica inferioara care
colecteaza s5nge din peretele abdominal inferior.
f. >enele membrului inferior sunt superficiale si profunde. >enele superficiale nu urmeaza

traiectul arterelor, fiind asezate sub piele. !a nivelul piciorului, aceste vene sunt dispuse
2n  retele: reteaua venoasa dorsala si reteaua venoasa plantara. &in aceste retele se
formeaza  vene superficiale mari: vena safena mare si mica. >ena safena mare ia nastere
de pe fata dorsala a piciorului, trece 2naintea maleolei interne si urca pe fata interna a
gambei, apoi a coapsei p5na 2n regiunea inghinala, unde se curbeaza si se varsa 2n vena
femurala. >ena safena mica ia nastere tot pe fata dorsala a piciorului, trece 2napoia
maleolei e*terne, urca pe fata aosterioara a gambei p5na la regiunea poplitee, unde
strabate fascia si muschii acestei regiuni, vars5ndu-se 2n vena poplitee. >enele
superficiale se anastomozeaza cu cele profunde prin venele comunicante de la diferite
nivele. >enele profunde 2ncep la nivelul degetelor cu venele digitale plantare, ce se
continua cu venele interosoase plantare, care se varsa 2n arcada venoasa plantara. &in
aceasta arcada se formeaza venele tibiale anterioare si posterioare si venele fibulare.
#cestea urmeaza traseul artereleor omonime si formeaza vena poplitee, care se continua
cu vena femurala.
g. >ena femurala urmeaza traiectul arterei femurale, 2ntinz5ndu-se de la inelul muschioului

adductor mare p5na la ligamentul inghinal, unde se continua cu vena iliaca e*terna. Pe
traseul ei primeste afluenti care colecteaza s5ngele din muschii coapsei si de la regiunea
abdominala inferioara.
S*4)61 7)'4 1 6*+** +*&+1** : mica circulatie 2ncepe cu artera pulmonara care ia
nastere din ventriculul drept si se termina cu venele pulmonare care se varsa 2n atriul st5ng.
#rteriolele care ajung la nivelul acinilor pulmonari dau nastere capilarelor din peretele
alveolocapilar. #cestea se str5ng apoi 2n venule si 2n vene de calibru din ce 2n ce mai mare,
form5nd 2n cele din urma doua vene pulmonare pentru fiecare plam5n. &upa ce strabat
pediculul pulmonar, aceste vene se varsa direct 2n atriul st5ng, duc5nd s5nge 2mbogatit 2n
o*igen la inima, pentru a continua apoi din nou marea circulatie.
Inima cu venele si arterele mariH sistemul limfatic al trunchiului
CAPITOLUL II. TROMBOFLEBITA

?TROMBO>A VENOASA@
. D)(***)#
$romboflebita consta in obstructia totala sau partiala a unei vene prin coagulare
intravasculara, cu inflamarea peretelui venos. &eoarece principala complicatie este embolia, face
parte din boala tromboemboiica. in evolutie se deosebesc un stadiu initial, de flebotromboza, de
scurta durata + - 8 zile, cand cheagul adera slab la peretele venos, dar are o neta tendinta la
embolii, si o faza ulterioara, de tromboflebita, cand cheagul este aderent la perete, deci mai putin
emboligen.
2. L'+1*&) 5&'+)41* &'69'(1)9**+.
In general apar la nivelul membrelor, sau la git.
8. S*65'6'1'3* &'69'(1)9*)*
!a nivelul venelor membrului inferior consta in dureri locale, care pot duce pina la
impotenta functionala in cazul tromboflebitei profunde +pacientul nu se mai poate deplasa din
cauza intensitatii durerilor. Concomitent cu aparitia durerilor piciorul cu tromboflebita se umfla,
edemul determinind schimbarea culorii tegumentelor in alb, apare o senzatie de greutate, de
tensiune. in cazul tromboflebitelor superficiale apare un cordon dur, sub piele, colorat in rosu,
cald, dureros, inflamat. Este vorba despre vena trombozata si care sufera acum in urma
procesului flebitic. &e multe ori procesul poate evolua de la o zi la alta in sensul e*tinderii de
obicei, mai ales in lipsa tratamentului. #stfel codonul venos se poate e*tinde, ramifica,
ascensiona. In general edemele si durerile sint mai reduse in tromboflebitele superficiale fata de
cele profunde. Edemul din tromboflebita profunda este mai accentuat, cuprinde de multe ori tot
piciorul.
Pacientul poate face febra si starea generala se poate altera, asa cum vom vedea cind vom
enumera complicatiile tromboflebitelor. In cazuri rare procesul flebitic poate evolua catre un
abces local, cu aparitia unui orificiu prin care se e*prima puroi.
. C)1) 5&'+)41* &'69'*+
!a nivelul membrelor inferioare in special pe un teren de insuficienta venoasa cu sau fara

prezenta venelor varicoase iar la nivelul venelor membrelor superioare si ale gitului in special in
urma unor manevre de cateterism venos, recoltari repetate, administrarea unor substante
+citostatice, diverse antibiotice. / alta cauza a aparitiei unei tromboflebite este reprezentata de
traumatismele locale cu lezarea peretilor venelor din regiunea respectiva. $rombozele nu sint
afectiuni ce apar doar la nivelul membrelor, orice vena se poate tromboza, in anumite conditii.
/ serie de factori au fost demonstrati ca avind un rol favorizant in declansarea procesului

de tromboza venoasa si dintre acestia cei mai importanti sint imobilizarea prelungita la pat, sau
in cursul calatoriilor ce presupun imobilizare +avion, masina deshidratarea, utilizarea prelungita
de medicamente anticonceptionale
E*ista si stari fiziologice ce pot predispune in mod natural la tromboza venoasa, cea mai
frecventa si mai importanta fiind sarcina.
Poate cel mai important factor ce duce la aparitia unei tromboze este predispozitia
genetica individuala, datorita unui usor dezechilibru al factorilor implicati in balansul
coagulare=tromboliza, generat de consteletia genetica individuala. Conditia respectiva poate intra
in rindul afectiunilor denumite generic trombofilii sau pot e*ista disfunctii trombocitare, sau ale
factorilor ce influenteaza cascada coagularii. &ezechilibrele ionice si hidro-electrolitice pot fi de
asemenea implicate.
$oate aceste conditii pot fi descoperite in urma unor baterii de teste specifice, unele dintre
ele cu indicatie speciala, care insa trebuie solicitate de catre medicul specialist, chirurg,
obstetrician, hematolog, in momentul in care suspicioneaza o astfel de situatie.
/ grupa importanta de afectiuni ce pot duce la aparitia de tromboze sunt cancerele, prin
modificarile biochimice produse de impregnarea neoplazica sau prin afectarea circulatiei
venoase si limfatice in urma interventiilor cu caracter radical +mastectomiile de e*emplu. n alt
mecanism generator de tromboze poate fi compresiunea directa pe a*ele venoase de catre o
tumora, maligna sau benigna sau de catre un chist, un hematom, o fibroza locala rezultata in
urma unei manevre chirurgicale, descoperiri venoase la copii etc. #rsurile pot de asemenea sa
declanseze tromboflebite.
Ce trebuie retinut este ca cea mai frecventa conditie medicala ce se complica cu o

tromboflebita ramine boala varicoasa. >aricele membrelor inferioare favorizeaza staza singelui
venos la nivelul membrelor inferioare. (taza si calitatea precara a peretelui venos declanseaza
tromboza si ulterior procesul flebitic de inflamara a peretelui venos.
%umatul si obezitatea sint factorii de risc pentru declansarea tromboflebitei
!. T*5&* /) &'69'(1)9*
$romboflebita poate fi de doua tipuri - tromboflebita superficiala si tromboflebita
profunda.
A@ T&'69'(1)9* 45)&(*+*1
S)6) 4 4*65'6) +1**+)
• n cordon dureros, uneori rosiatic situat pe traiectul unei vene superficiale
O5** )&5)*+)
• Prisnite cu comprese reci si unguente antiflebitice

• ?idratare adecvata
• #dministrare de antiinflamatoare
• &upa disparitia episodului acut, trebuie luat in considerare tratamentul chirurgical al

varicelor daca acestea e*ista
B@ T&'69'(1)9* 5&'(/
S)6) 4 4*65'6) +1**+)
• &urere spontana si la palpare la nivelul muschilor gambieri H=- a muschilor coapsei

• 'arirea diametrului membrului afectat
• $emperatura crescuta si coloratie violacee a membrului afectat
#ceasta simptomatologie poate aparea dupa imobilizari prelungite la pat, calatorii lungi cu
masina, avionul, trenul
O5** )&5)*+)
• Este urgenta medicala: pacientul trebuie sa se prezinte de urgenta la medic

• $romboliza
• ?eparinoterapie
•
?idratare adecvata
• #ntiinflamatoare
• neori trombectomie venoasa
$ermenul de &'69' 7)'4 este de multe ori inlocuit cu termenul de &'69'(1)9*,

atragand atentia asupra faptului ca tromboza venoasa determina si inflamatia tesutului adiacent
venei trombozate.
$romboflebita poate apare in diferite regiuni anatomice avand diferite particularitati clinice si
de tratament. (e disting patru tipuri principale de tromboze venoase:
• $romboflebite ale venelor superficiale a membrului superior

• $romboflebiteale a*ului venos profund a membrului superior +vene brahiale, a*ilara,
subclavie, trunchi brahiocefalic venos.
•
$romboflebite ale sistemului venos superficial a membrului inferior
• $romboflebiteale sistemului venos profund a membrului inferior
C'651*+* +) 6* 4)&*'4 si cu risc vital a tromboflebitelor sitemelor venoase profunde
+rarisim a sistemelor venoase superficiale ale membrelor este &'69)69'1*461 516'&.
T&'69' 7)'4 ?&'69'(1)9*@ 45)&(*+*1  6)69&1* 45)&*'& este determinata in
special de tratamentele intravenoase efectuate fie prin punctie directa, fie prin montarea unor
catetere venoase periferice +branule, fle*ule.
'anifestarea clinica este reprezentata de 5&** * +'&/' *(16'& pe traiectul unei
vene +roseata si durere la acest nivel. 1u necesita pentru /*3'4*+ alte investigatii decat
simplul )6) +1**+.
T&6)1 consta in scoaterea cateterului venos periferic, aplicarea de prisnite cu

comprese reci, antiinflamatoare si unguente antiflebitice +!ioton, ?epatrombin, !asonGl,
>urdon. #ceste situatii sunt destul de frecvente la pacientii spitalizati cu tratamente intravenoase
de medie sau lunga durata. Ele nu au o importanta clinica deosebita si nu necesita e*pertiza
chirurgului cardiovascular.
In cazul &'69'(1)9*)* 45&*()+) +manifestata prin supuratie locala asociata sau nu cu

febra este necesara )+** +*&&3*+1  +'&/'1* (1)9**+.
T&'69' 7)'4 ?&'69'(1)9*@ 45)&(*+*1  6)69&1* *()&*'& apare in special

in conte*tul prezentei varicelor hidrostatice sau in urma unor traumatisme. iscul de aparitie a
unor complicatii importante precum trombembolismul pulmonar este redus in acest caz, insa
neglijata, aceasta patologie se poate e*tinde la nivelul sistemului venos profund, situatie in care
complicatiile vitale fiind foarte probabile.
S)6)1) +1**+) in cazul tromboflebitei superficiale sunt evidente:  +'&/' /&)&'4,

)'&* &'4**+ 4* 1 *7)11 )* 7&*+) 5&))*4)) sau pe traiectul unei vene superficiale
de la nivelul membrului inferior.
&esi /*3'4*+1 )4) +1**+, aceasta patologie necesita o investigare imagistica

amenuntita prin ecografie &uple*, pentru aprecierea starii intregului sistem venos al membrului
inferior respectiv, si in special a sistemului venos profund.
T&6)1 &'69'(1)9*)* 45)&(*+*1) consta in:

• aplicarea de prisnitz cu comprese reci si
• aplicarea unor unguente antiflebitice +!ioton, ?epatrombin, !asonGl, >urdon,
• hidratare adecvata,
• administrare de antiinflamatoare +&iclofenac etc.
&upa disparitia episodului acut, trebuie luat in considerare tratamentul chirurgical al

varicelor la la nivelul carora a aparut tromboza venoasa.
T&'69')1) 7)'4) ?&'69'(1)9*)1)@ 5&'(/) 1) 6)69&)1'& 45)&*'&) sunt

determinate de cele mai multe ori de un neoplasm +cancer cu localizare toracica, de lu*atii
recidivante a articulatiei scapulo-humerala, de traumatisme repetate la acest nivel dar pot fi
determinate si de prezenta indelungata a unor catetere venoase centrale folosite pentru injectarea
directa a unor substante in sistemul venos central.
C&+)&*4*+ +1**+ este reprezentata de 6&*&) /*6)&1* 6)69&1* 45)&*'&

implicat asociat sau nu cu o senzatie de tensiune sau durere si coloratie violacee. Pentru
precizarea diagnosticului este necesara )+'3&(* D51).
T&6)1 in acestei situatii clinice depinde de severitatea simptomelor, momentul

prezentarii la medic si de patologia de baza care a determinat tromboza. In cazul in care
pacientul s-a prezentat la medic in primele  ore de la debut +dupa unii autori pana la 7-D ore
se poate incerca &6) + &'69'1**+) +streptoFinaza, uroFinaza etc
$ratamentul standard in aceste situatii este )5&*')&5* +prin aceasta intelegand fie
administrarea de heparina continua pe injectomat, fie administrarea de heparine cu molecula
mica de doua ori pe zi +Cle*ane, %ra*iparina, %ragmin etc. $ratamentul factorului care a
determinat tromboza trebuie sa fie elementul cheie in managementul acestui tip de pacient.
$ratamentul chirurgical ce consta in trombectomie venoasa este rareori utilizat, rezultatele
acestuia fiind comparabile cu cele ale tratamentului medical.
T&'69' 7)'4 ?&'69'(1)9*@ 5&'(/  6)69&1* *()&*'& este o afectiune

importanta, cu risc vital.
In cazul suspiciunii prezentei acesteia, tratamentul trebuie condus de specialisti in

cardiologie sau chirurgie vasculara.
In acest caz tromboza venoasa poate fi situata in sistemul venos profund al gambei, coapsei,
sau in venele iliace sau sistemul cav inferior. E*ista un &*4+ destul de mare de /)45&*/)&) 
* &'69 de la acest nivel, care ulterior va ajunge in plamani.
D) +)) /*3'4*+1 4* &6)1 5&'6 1 +)4)* ()+** 4 ('&) *65'&).
$romboflebita profunda apare in special dupa imobilizari prelungite la pat +interventii

chirurgicale ortopedice, alte situatii atat la tineri cat si in special la varstnici.
Pentru a se preveni aparitia acestei afectiuni, in cazul imobilizarilor prelungite, dupa

interventii ortopedice sau in alte cazuri, trebuie aplicat un 5&''+'1 /) 5&'(*1*) 
&'69'(1)9*)* 5&'(/) ce consta in:
• administrarea de anticoagulante +heparina normala sau heparine cu greutate moleculara

mica < Cle*ane, %ra*iparina, %ragmin etc.,
• purtarea de ciorapi elastici cel putin pana la nivelul genunchiului,
• mentinerea unui echilibru hidroelectrolitic adecvat.
#ceasta patologie apare in special in cazul e*istentei unor modificari ale concentratiei unor
factori ai coagularii sangvine +deficit de antitrombina III, proteina C, proteina (,
homocisteinemia etc.
M*()4&*1) &'69'(1)9*)* 5&'(/)  6)69&1* *()&*'& 4#
• 'arirea in volum a membrului inferior afectat

•
&urere spontana si la palpare la nivelul muschilor gambieri H=- a muschilor coapsei.
• #ccentuarea durerii in molet la fle*ia piciorului +semnul ?omans.
• $emperatura crescuta si coloratie violacee la nivelul membrului inferior afectat.
. I7)4*3**
Investigatia principala ce trebuie efectuata este )+'3&(* D51) amanuntita a

sistemului venos a membrului respectiv.
V)'3&(*) ?F1)9'3&(*)@
- mai rar se evalueaz3 circula4ia s5ngelui 2n vene dup3 injectare de substan43 de contrast 2n
sistemul venos
- aceasta este o metod3 invaziv3 +presupune introducere de catetere 2n vene 0i injectare de
substan43 de contrast, ce utilizeaz3 razele  pentru urm3rirea flu*ului de s5nge
T)4) /) 19'&'&
- se pot doza mai multe substan4e care evalueaz3 starea coagul3rii s5ngelui: &-dimeri, teste
pentru prezen4a unei trombofilii, teste de coagulare ce verific3 eficien4a tratamentului
anticoagulant
E*ista si alte investigatii imagistice care insa se realizeaza doar in situatii speciale: '1,
C$ cu substanta de contrast, (cintigrafi.
#laturi de cele de mai sus, obligatoriu pentru diagnosticul complicatiei cel mai frecvent
asociate cu aceasta efectiune +trombembolismul pulmonar este efectuarea unui EG 4*  )*
&/*'3&(** 516'&).
. T&6)1 &'69'(1)9*)* 5&'(/)
In cazul in care pacientul s-a prezentat la medic in primele  ore de la debut +dupa unii
autori pana la 7-D ore se poate incerca &6) + &'69'1**+) +streptoFinaza, uroFinaza
etc. #cest tratament este indicat in special in cazul trombozelor inalte ce afecteaza a*ul venos
femural < iliac < cav, si se face sub protectia unei umbrelute montate la nivelul venei cave
inferioare, deasupra zonei de tromboza, pentru a impiedica migrarea fragmentelor de trombi la

nivel pulmonar.
$rombozele inalte au un risc de trombembolism pulmonar cu potential letal destul de

ridicat. In aceste cazuri s-a tentat efectuarea de trombectomii venoase pe cale chirurgicala, insa
cu rezultate asemanatoare tratamentului medical.
T&6)1 4/&/ * 6='&*) 4***1'& )4) )5&*')&5* +prin aceasta
intelegand fie administrarea de heparina continua pe injectomat, fie administrarea de heparine cu

molecula mica de doua ori pe zi +Cle*ane, %ra*iparina, %ragmin, Innohep etc. 'entinerea
echilibrului hidroelectrolitic adecvat, administrarea de antiinflamatoare +&iclofenac etc cu sau
fara administrare de antibiotice antistafilococice sunt alte puncte importante ale tratamentului.
&upa remisiunea episodului acut al tromboflebitei, mentinerea &6)1*

*+'31 '&1 +cu $rombostop, (introm sau arfarina se face " < 8 luni. In cazul
tromboflebitelor recidivante, a unor modificari ale factorilor de coagulare, a unor episoade de
trombembolism pulmonar in antecedente, &6)1 *+'31 '&1 4) 7 6)*) '
7*. +decizia mentinerii acestui tratament va fi in sarcina cardiologului sau chirurgului
cardiovascular.
&easemeni in cazul &'69)69'1*46)1'& 516'&) &)5)) datorate trombozei

venoase profunde a membrelor inferioare, pe langa tratamentul anticoagulant oral permanent, se
va lua in discutie montarea unei 69&)1) 1 *7)11 7))* +7) *()&*'&) pentru impiedicarea
ajungerii trombilor in plamani.
acesta nu este suficient indeplinirii complete a functiilor piciorului si asta se manifesta de cele
mai multe ori printr-un picior mai umflat, mai edematiat, decit celalalt, cel normal. &renajul
venos, circulatia de retur a singelui este incetinita in zona partial obstruata unde a fost tromboza.
Pot e*ista dureri, in special in a doua jumatate a zilei, culoare piciorului va fi diferita, maronie,
roscat-ruginie, cu pete de dermatita ocra. Pot e*ista zone cu tulburari trofice, ulcere varicoase,
scuame pe tegument.
'edicatia anticoagulanta, de multe ori indicata pentru intreaga viata, si un tratament

compresiv cu ciorapi elastici precum si e*ercitii de gimnastica si drenaj limfatic pot aduce
piciorul intr-o conditie mult mai buna.
/ complicatie redutabila o reprezinta evolutia catre &'69')69'1*461 516'& cu

insuficienta repiratorie, apoi cardio-respiratorie si de multe ori deces.
Practic procesul de trombozare evolueaza, de multe ori catre venele abdominale si, cel
mai grav, fragmente de tromb se desprind si sint purtate in circulatie catre inima dreapta si apoi
in circulatia pulmonara, care actioneaza ca un filtru ce retine acesti trombi. >asele astupate de
trombi lasa fara circulatie un segment, mai amre sau mai mic, din plamin, scotindu-l astfel din
circuitul normal al schimburilor gazoase. &ar procesele declansate sint mult mai ample, mai
zgomotoase, cu deficit respirator ce necesita intubatie. #stfel de cazuri pot fi tratate doar in
serviciile de reanimare mari, dotate cu resursele necesare si cu specialisti pentru o astfel de
patologie. 'edicatia este comple*a, anticoagulanta initial. (e poate ajunge si la o conditie
e*trem de grava CI&, coagulare intravasculara diseminata, cu consecinte de mult eori fatale. /
variatie a acestei evoultii apare atunci cind intre inima drapta si cea stinga e*ista un mic orificiu,
defect septal atrial se numeste. 'ulte personae traiesc complet asimptomatic cu acest mic defect,
genetic, dar care devine manifest permitind unui fragment de tromb sa treaca din circulatia
dreapta, pulmonara in cea stinga, generala. &in inima stinga, trombul poate ajunge orinude in
organism, creier, cord, viscere, membre superioare sau inferioare, determinind o infarctizare
+lipsa circulatiei arteriale locala cu efecte variabile, dar in general grave, in functie de lcoul de
producere.
T&6)1 &'69')69'1*461* 516'& este apanajul serviciilor de reanimare si

terapie intensiva specializate, orice caz suspectat de un astfel de diagnostic trebuie transferat in
urgenta spre un asfel de serviciu. &iagnosticul poate fi suspectat plecind de la e*istenta unei
tromboze profunde la nivelul piciorului in antecedentele recente, si se copnfirma printr-un
e*amen scintigrafic pulmonar, se pot folosi si e*aminarile '1, radiologia simpla raminind
doar ca o prima etapa, de multe ori in centrul de unde se transfera pacientul.
Evolutia acestor cazuri este impredictibila si de multe ori fatala.
$ocmai pentru a evita astfel de situatii este necesar sa tratam cu ma*ima responsabilitate
trombozele venoase, tromboflebitele, si pe cit posibil sa luam toate masurile de preventie a
acestor afectiuni.
. P&)7)* cea mai sigura este data de compresia elastica. Ciorapii elastici, medicinali,
de varice, comprima venele suprafasciale, dirijeaza singele in profunzime, ii creste viteza si
previne staza. (int recomandati in toate situatiile ce presupun imobiliare, interventii chirurgicale
lungi, spitalizare la pat prelungita, drumuri lungi cu avionul sau masina, dar si activitati mai
prozaice cum ar fi un serviciu lipsit de activitate fizica, munca de birou, in special in cazul in
care persoana respectiva are si varice.
/ serie de tonice venoase pot ajuta, dar nu se pot considera ca unic mijloc de preventie.
E*ercitiile fizice regulate, in special cele ce fortifica musculatura gambei, adevarata

pompa pentru circulatia venoasa, sint importante si nu trebuie minimalizate. (impla renuntare la
masina pentru deplasarile la servici sau la piata este de ajutor.
&renajul limfatic manual sau mecanic este o alta arma, in special pentru pacientii cu
insuficienta venoasa.
$ot ca o masura de preventie poate fi privita si operarea varicelor hidrostatice.
CAPITOLUL III. STUDII DE CA>
C1 &.
!. Culegerea datelor"
N6)1) * 5&)6)1) :$.C.
S) # %eminin )
V&4 # 86 ani )
L'+1*) # Constanta )
O+5:* # Pensionara )
R)1*3* # /rtodo*a)
N:*'1*) # om5n3 )
D*3'4*+1 1 *)&&) # - $romboflebita profunda membru inferior stang.
D*3'4*+1 1 2 /) '&) # - $romboflebita profunda membru inferior stang
- &iabet zaharat tip )
M'*7)1) *)&;&** # - febra de cca "7J, tahicardie, depasind frecventa corespunzatoare

temperaturii si stare de neliniste) semne locale, dintre care atrag atentia: durerea spontanta la
nivelul gambei sau al musculaturii plantare, greutatea sau schiopatarea, durerile la dorsofle*ia
piciorului sau la presiunea maselor musculare locale. (e mai constata o usoara infiltrare a
tesuturilor, cu cresterea temperaturii locale, cianoza discreta si, uneori, dilatarea venelor
superficiale.
I4'&*+1 9'1** : Pacienta 2n v5rst3 de 86 ani, cunoscuta cu tromboflebita de peste  ani, diabet
zaharat tip  +99;, f3r3 medica4ie antidiabetic3 de apro*imativ  ani. (e interneaz3 pentru
edem relativ dur la palpare, cald, alb, stralucitor chiar, dureri intense care persista un timp, dar
scad pe masura constituirii edemului, hidrartroza a genunchiului si adenopafie inghinala.
Pacienta nu a luat de  luni nici un fel de medica4ie vasoprotectoare 0i venotonic3.
(e interneaz3 2n vederea investiga4iilor clinice 0i paraclinice 0i a tratamentului de
specialitate
A)+)/)) )&)/'-+'1)&1) #
- 1u cunoa0te
A)+)/)) 5)&4'1), (**'1'3*+) * 5'1'3*+)#
- 6;7 - apendicectomie )
- 99; - tromboflebita st5ng3 )

- 99; - diabet zaharat, echilibrat prin diet3 0i #.&./. )
- 969 - cardiopatie ischemic3 )
C'/*:** /) 7*:; * 6+; #
- Condi4ii corespunz3toare de via43 )
C'65'&6)) ?(6, 1+''1@ #
- nefum3tor )
- consum3 ocazional alcool )

- alimenta4ie hipercaloric3 )
M)/*+:*) /6*4&; <*) *)&;&** #
- a urmat tratamentul diabetic conform prescrip4iei medicale )
- f3r3 nici o medica4ie vasoprotectoare 0i venotonic3 de apro*imativ luni )
!!. #xamenul obiectiv- $ip constitu4ional hipostenic

KG&))@ 77 Fg ,
KT1*) @ 6DD cm ,
KT)65)&&; @ "7,8 L C )
KS&) 3))&1; # influen4at3 )
KS&) /) &*:*) # supraponderal3 )
KS&) /) +'*):; # p3strat3 )
KF+*)4 # suferind, zone depigmentate la nivelul pome4ilor )
KT)36)) # edem relativ dur la palpare, cald, alb, stralucitor chiar la nivelul gambei st5ngi)
KM+'4) # normal colorate )
KF)&) # unghi deformate, cu stria4iuni la nivelul picioarelor )
KŢ)4 +'=+*7 - adipos : foarte bine reprezentat )
KS*4)6 331*'& # superficial, nepalpabil )
KS*4)6 64+1& # normoton, normotrof, normoFinetic )
KS*4)6 '4)'-&*+1& : integru morfofunc4ional )
KA5& &)45*&'& # torace u0or emfizematos, murmur vezicular normal transmis bilateral, u0or
estompat, f3r3 raluri. %.. @9 respira4ii =minut )
KA5& +&/*'74+1& # arie precordial3 de aspect normal, 0oc ape*ian 2n spa4iul >, IC pe
!'C st5ng, zgomote cardiac asurzite, ritmice, greu perceptibile. #> @ 8 b3t3i =minut, $# @
6"9=D9mm?g, f3r3 sufluri cardiac, puls neperceptibil la artera pedioas3 )
KA5& /*3)4*7 # abdomen destins de volum, elastic, moale nedureros, spontan 0i la palpare.
$ranzit intestinal absent +constipa4ie )

KF*+ , +;* 9*1*&) , 451*; # ficat palpabil la 9,cm de rebordul costal, splin3 nepalpabil3 )
KA5& &'-3)*1 # loje renale libere, manevra iordano bilateral, mic4iuni frecvente, poliurie
0i nicturie, usturimi la urinare)
S*4)6 )&7'4 , )/'+&* , '&3) /) 4*6: : /$ prezente bilateral , f3r3 semne de irita4ie
meningeal3 )
!!!. Analiza $i interpretarea datelor

. N)7'* /)  &)45*& *  7) ' 9; +*&+1:*) #
#. espira4ia :
-Pozi4ia obi0nuit3 de confort : decubit dorsal )
-1u prezint3 probleme 2n satisfacerea nevoii )
B. Circula4ia :
- Prezint3 tromboza venoasa profunda .
2. N)7'* /)  9) *  6+ #
- ust : da )
- #jutor pentru a m5nca : nu )
- egim : da , din cauza bolii : e*cluderea glucidelor din alimenta4ie )
- &ificult34i la mastica4ie : nu prezint3 )
- &ificult34i la degluti4ie : nu prezint3 .
8. N)7'* /)  )1*6* #
#. rina :
- &ificult34i la eliminare : prezint3 polaFiurie )
- 'ic4iuni nocturne : prezint3 nicturie )
- Incontinen43 : nu prezint3 )
B. (caun :
- &ificult34i : nu prezint3 )
. N)7'* /)  4) 6*+ *  7) ' 9; 5'4&; #
-(e deplaseaz3 singura , f3r3 ajutor )
-#ctivitate psihic3 : bun3 .
!. N)7'* /)  /'&6* *  4) '/** #
- 1um3rul orelor de somn : apro*imativ D ore )

- #jutor pentru a adormi: nu )
- /biceiuri pentru a dormi : f3r3 p3tur3 )
- (omnifere : nu sunt necesare )
. N)7'* /)  4) <69&;+ * /)9&;+ #

-A0i satisface independent nevoia .
. N)7'* /)  6):*) 6)65)&&) +'&51* < 1*6*) '&61) #
- #cuz3 palpita4ii la temperaturi foarte ridicate .
J. N)7'* /)  (* +& , <3&*=* *  5&')= )36))1) * 6+'4)1) #
- /biceiuri : baie de dou3 ori pe s3pt3m5n3 )
- (e spal3 singur, nu are nevoie de ajutor )
- (emne particulare : nu are )

- $egumentele prezint3 ulcera4ii masive, 2nso4ite de edeme mari la nivelul gambei st5ngi
iar mucoase sunt normal colorate .
K. N)7'* /)  )7* 5)&*+'1)1) #
- $emperaturile crescute 2i creaz3 problem .
0. N)7'* /)  +'6*+ #
- Este o persoan3 pu4in comunicativ3 )
. N)7'* /)  +:*' +'('&6 5&'5&**1'& +'7*3)&* * 71'&* , /)  5&+*+ &)1*3* :
-Practic3 religia : ortodo*3 )
2. N)7'* /)  (* 5&)'+5 < 7)/)&) &)1*;&** #
-(atisfacerea nevoi se reduce la 2ngrijirea nepotului )
8. N)7'* /)  4) &)+&) #
-/biceiuri : urm3re0te meciurile de fotbal ale echipei favorite )
. N)7'* /)  <7;: +6 4;-* 5;4&)) 4;;) #
-rmeaz3 tratamentul hipertensiv si dieta aferent3 conform prescrip4iei medicale, de
asemenea s-a prezentat la spital pentru tratarea ulcerului varicose.
!. %lan de ingri&ire
>* 
P&'91)6)1) O9*)+*7)1) I)&7)**1) 4*4))* E71&)

5+*)1* 4*4))*
-stare de rau -supravegherea -masurarea tensiunii -puls:8 batai =minut
generala functiilor vitale arteriale, a pulsului, a
-reaspiratie:9
respiratiei si notarea in
resp=min
foaia de abservatie
-$#: 6"9=D9 mm?g
-investigatii de -recoltarea -s-a recoltat sange prin ezultate de
laborator probelor pt punctia venoasa pentru laborator.
laborator determinarea ->(?: mm=h)
urmatoarelor e*amene de -?b:69. g M)
laborastor: >(?, -leucocite:
hemoglobin, glicemie, ;"99=mm"
uree, creatinina, -E/:6M)
transaminaze. -segmentate:D7 M)
limfocite mici)
-glicemie: "; mgM)
-creatinita: 9.8
mg=d!) #(!#$: 68
=!) #(!#$: 67 =!)
?omocisteina:
66,6Dum
>* 2
P&'91)6)1) O9*)+*7)1) I)&7)**1) 4*4))* E71&)

5+*)1* 4*4))*
investigatii de -recoltarea -urocultura cu antibiograma ezultate de
laborator analizelor de laborator: -urocultura
-recoltare secretii din plaga
laborator negativa +sterile
%ibrinogen:
77=mg=dl
#P$$: D,=s
administrar ea -indepartarea #dministrarea de -starea generala se
tratamentul ui riscului de edem antitrombotic injectabil: imbunatateste)
medicamentos pulmonar - Innohep "mg=zi -edemul persista)
-reducerea durerii
-imbunatatirea ->asseldue: 6 fiola=zi)
in ortostatism)
circulatiei
-&etrale*:  tb=zi)
venoase)
-repaos in pozitia
$rendelenburg)
-$ador: " tb=zi)
>* 8
P&'91)6)1) O9*)+*7)1) I)&7)**1) 4*4))* E71&)

5+*)1* 4*4))*
consult la eevaluarea -s-a recoltat sange pt ezultatele

clinica de boli valorilor determinarea glicemiei) e*amenelor de
de nutritive si glicemiei si laborator:
diabet stabiliirea -glicemie:D9 mgM)
regimului si a
conduitei
terapeutice)
administrarea indepartarea #dministrarea de -stare generala buna)
tratamentului riscului de antitrombotic injectabil: -regresie usoara a
medicamentos) suprainfectare) -Innohep "mg=zi edemului)
-tratarea -reducerea durerii in
->asseldue: 6 fiola=zi)
trombozei ortostatism prelungit)
venoase) -&etrale*:  tb=zi) -nu prezinta
-tratarea intoleranta)
-repaos in pozitia
durerii)
$rendelenburg)
- tratarea
diabetului) -$ador: " tb=zi)
>* !
P&'91)6) O9*)+*7)1) I)&7)**1) 4*4))* E71&)

5+*)1* 4*4))*
-administrarea -indepartare -#dministrare de In urma tratamentului cu

tratamentului riscului de anttrombotic: Innohep " flebotonice si
mjedicamentos suprainfectie) mg=zi venotonice, starea
-imbunatatirea -Pento*ifilin retard 99mg* vasculara este mult
circuiatiei =zi) imbunatatita)

venoase) Endoteon: tb=zi)
-clinostatism prelungit si
contentia elastica e*trema a
gambei)
C1 & 2
'. Culegerea datelor"

!!. #xamenul obiectiv
K G&))@ D; Fg , T1*) @ 6D cm , T)65)&&; @ "8 L C )
 S&) 3))&1; # bun3 )

K S&) /) &*:*) # bun3 )
K S&) /) +'*):; # p3strat3 )
K F+*)4 # f3r3 modific3ri fenotipice )
K T)36)) # normal colorate , cu e*cep4ia edemului si a eritemului la ambele membre
inferioare
K M+'4) # normal colorate )
 F)&) # normale )
K Ţ)4 +'=+*7 - adipos : normal reprezentat )
K S*4)6 331*'& # normal )
K S*4)6 64+1& : normoton , normotroftrof , normoFinetic )
K S*4)6 '4)'-&*+1& : integru morfofunc4ional )
K A5& &)45*&'& : murmur vezicular normal transmis bilateral )
K A5& +&/*'74+1& # zgomote cardiace ritmice , $# @6D9=79 mm=?g +?.$.#, insuficien43
venoas3 cronic3 )
K A5& /*3)4*7 # abdomen suplu , elastic , cu respira4ia $I prezent3 )
K F*+ , +;* 9*1*&) , 451*; # (*+ , 451*; - 2n limite fiziologice )
K A5& &'-3)*1 # mic4iuni fiziologice )
K S*4)6 )&7'4 , )/'+&* , '&3) /) 4*6: # f3r3 semne de irita4ie meningian3 .
!!!. Analiza $i interpretare datelor
. N)7'* /)  &)45*& *  7) ' 9; +*&+1:*) #

#. espira4ia :
-Pozi4ia obi0nuit3 de confort : decubit lateral dreapta )

B. Circula4ia :
-Prezint3 insuficien43 venoas3 cronic3 .
2. N)7'* /)  9) *  6+ #

- ust : da )
-#jutor pentru a m5nca : nu )
-egim : da , din cauza bolii : hiposodat )
-&ificult34i la mastica4ie : nu prezint3 )
-&ificult34i la degluti4ie : nu prezint3 .
8. N)7'* /)  )1*6* #
#. rina :
-&ificult34i la eliminare : nu prezint3 )
-'ic4iuni nocturne : 2n limite normale )
-Incontinen43 : nu prezint3 )
B. (caun :
-&ificult34i : nu prezint3 )
-Constipa4ie : nu )
-&iaree : nu )
-$ranspira4ie : 2n cantitate 9ormal .
. N)7'* /)  4) 6*+ *  7) ' 9; 5'4&; #
-(e deplaseaz3 singur , f3r3 ajutor )
!. N)7'* /)  /'&6* *  4) '/** #
-1um3rul orelor de somn : apro*imativ 7 ore )
-#jutor : nu )
-/biceiuri pentru a dormi : nu prezint3 )
-(omnifere : nu sunt necesare )
. N)7'* /)  4) <69&;+ * /)9&;+ #
. N)7'* /)  6):*) )65)&& +'&51* < 1*6*) '&61) #
-#cuz3 palpita4ii la temperaturi foarte ridicate
- Prezinta febra "7,8.
J. N)7'* /)  (* +& , <3&*=* *  5&')= )36))1) * 6+'4)1) #
-/biceiuri : baie 0i du0 )
-(e spal3 singur, nu are nevoie de ajutor )

-(emne particulare : nu are )
-$egumente 0i mucoase normal colorate, prezint3 edem si eritem la ambele membre
inferioare.
K. N)7'* /)  )7* 5)&*+'1)1) #

-$emperaturile crescute 2i creaz3 probleme .
0. N)7'* /)  +'6*+ #
-Este o persoan3 comunicativ3, 2i plac glumele .
. N)7'* /)  +:*' +'('&6 5&'5&**1'& +'7*3)&* * 71'&* , /)  5&+*+ &)1*3* #
2. N)7'* /)  (* 5&)'+5 < 7)/)&) &)1*;&** #
-(e implic3 2n ac4iuni de ajutorare a b3tr5nilor de la azil )

8. N)7'* /)  4) &)+&) :
-/biceiuri : merge 2n parc pentru a se 2nt5lni cu al4i pensionari cu care poart3 discu4ii 0i
joac3 0ah .
. N)7'* /)  <7;: +6 4;-* 5;4&)) 4;;) #
-rmeaz3 tratamentul hipertensiv si dieta aferent3 conform prescrip4iei medicale, de
asemenea s-a prezentat la spital pentru tratarea tromboflebitei .
>* 
P&'91)6)1) O9*)+*7)1) I)&7)**1) 4*4))* E71&)

5+*)1* 4*4))*
-stare - -masurarea tensiunii arteriale, -pulsul: D9
generala supravegherea puisului si a respiratiei si batai=minut)
relative buna) functiilor notarea lor in foaia de -respiratia:9
vitale) observatii) respiratii=minut
-$#: 6"9=D9 mm?g)
-investigatii -recoltarea (-a recoltat sange prin ->(?:mm=h)

de laborator probelor punctia venoasa pentru -?b:6". g M
pentru determinarea urmatoarelor -leucocite: "99 mm")
laborator analize de laborator: -glicemie:;7 mg M)
->(?) -creatinina: 9.8mg=d!)
-hemoglobina) -$/: 67 I.)
- -leucocite) -$P: 6 .I
glicemie) -albumina, glucoza-
-uree) absent
-creatinina) -bg normal)
-transaminaze: $/, -p?: 
$P) -sediment urinarar:
(sumarul de urina) -rare celule-
epiteliale)
-densitate: 69)
-urocultura- sterila
>* 2
P&'91)6)1) O9*)+*7)1) I)&7)**1) 4*4))* E71&)
5+*)1* 4*4))*
administrarea -indepartare -#dministrare de antitrombotic: -stare generala

tratamentului riscului de buna)
Cle*ane 6 fiola=zi
medicamentos suprainfectie) -diminuarea
-imbunatatirea -Pento*ifilin retard 99mg* =zi) senzatiei de
circuiatiei Endoteon: tb=zi) Opiceor greu

venoase)
-clinostatism prelungit si contentia
elastic e*trema a gambei)
>* 8
P&'91)6)1) O9*)+*7)1) I)&7)**1) 4*4))* E71&)

5+*)1* 4*4))*
administrarea -indepartare -#dministrare de antirombotic: -stare generala
tratamentului riscului de Cle*ane: 6 fiola=zi buna)
medicamentos suprainfectie) -diminuarea
-Pento*ifilin retard 99mg* =zi)
-imbunatatirea senzatiei de
Endoteon: tb=zi)
circuiatiei Opiceor greu)
venoase) -clinostatism prelungit si contentia
elastic e*trema a gambei)
>* 
P&'91)6)1) O9*)+*7)1) I)&7)**1) 4*4))* E71&)

5+*)1* 4*4))*
administrarea -indepartare -#dministrare de antitrombotic: - evolutie
tratamentului riscului de Cle*ane: 6 fiola=zi favorabila)

medicamentos suprainfectie)
-Pento*ifilin retard 99mg* =zi) -imbunatatirea
-
Endoteon: tb=zi) circulatiei venoase
imbunatatirea
circuiatiei -clinostatism prelungit si
venoase) contentia elastic e*trema a
gambei)
>* !
P&'91)6)1) O9*)+*7)1) I)&7)**1) 4*4))* E71&)

5+*)1* 4*4))*
administrarea -indepartare -#dministrare de antitrombotic: In urma
tratamentului riscului de Cle*ane: 6 fiola=zi tratamentului cu
medicamentos suprainfectie) -Pento*ifilin retard 99mg* flebotonice si
-imbunatatirea =zi) Endoteon: tb=zi) venotonice, starea
circuiatiei -clinostatism prelungit si vasculara este mult
venoase) contentia elastic e*trema a imbunatatita
gambei)
C1 &.8
!. Culegerea datelor"
N6)1) * 5&)6)1) # '.. )

S) # %eminin )
V&4 # "7 ani )
L'+1*) # Constanta )
O+5:* # #sisten social)
R)1*3* # /rtodo*a )
N:*'1*) # om5n3 )
D*3'4*+1 1 *)&&) # tromboflebita profunda membru inferior stang
D*3'4*+1 1 2 /) '&) # tromboflebita profunda membru inferior stang

M'*7)1) *)&;&** #Edem si eritem superficial la membrul inferior stang
I4'&*+1 9'1** # Pacient3 2n v5rst3 de "7 ani se interneaz3 2n prezent pentru un edem si eritem
superficial la membrul inferior stang, durere local3, greutate 2n deplasare. Pacienta este
insarcinata in  saptamani.
A)+)/)) )&)/'-+'1)&1) #
- 1u cunoa0te )
A)+)/)) 5)&4'1), (**'1'3*+) * 5'1'3*+)#

- 699; - Colecistectomie )
C'/*:** /) 7*:; * 6+; #
- asistent social, tr3ie0te 2n condi4ii corespunz3toare )
C'65'&6)) ?(6, 1+''1@ #
- nefum3toare )
- nu consum3 alcool)
- alimenta4ie normal3)
M)/*+:*) /6*4&; <*) *)&;&** :
- #cid folic )
!!.#xamenul obiectiv
K G&)) @ 88 Fg , T1*) @ 6D9 cm , T)65)&&; @ "8, L C )

K S&) 3))&1; # bun3 )
K S&) /) &*:*) #normala)
K S&) /) +'*):; # p3strat3 )
K F+*)4 # normal )
 T)36)) # edem si eritem superficial la membrul inferior stang ,
 M+'4) # normal colorate )
 F)&) # normale )
 Ţ)4 +'=+*7 - adipos : bine reprezentat )

 S*4)6 331*'& # nepalpabil )
K S*4)6 64+1& # tonus normal )
K S*4)6 '4)'-&*+1& # integru morfofunc4ional )
K A5& &)45*&'& # torace normal conformat. (onorizare pulmonar3 2n limite normale.
 A5& +&/*'74+1& # Qoc ape*ian 2n spa4iul > 0i pe linia medioclavicular3. 'atitate
cardiac3 2n limite normale.Rgomote cardiace rotunde, bine b3tute )
 A5& /*3)4*7 # #bdomen cu 4esut adipos abundent. $ranzit intestinal prezent)

 F*+ , +;* 9*1*&) , 451*; # An limite normale )
K A5& &'-3)*1 #'ic4iuni spontane prezente. !oje renale libere. 'anevra iordani
bilateral nrgativa) (arcina in evolutie cf ES in  saptamani
 S*4)6 )&7'4 , )/'+&* , '&3) /) 4*6: : /$ prezente, orientat3 temporospa4ial)
!!!.Analiza $i interpretare datelor
. N)7'* /)  &)45*& *  7) ' 9; +*&+1:*) #

#. espira4ia :
-Pozi4ia obi0nuit3 de confort : decubit dorsal )
B. Circula4ia :
-Prezint3 tromboza venoasa profunda .
2. N)7'* /)  9) *  6+ #
-ust : da )
-&ezgust : nu )
-#jutor pentru a m5nca : nu )
-egim : nu )
-&ificult34i la mastica4ie : nu prezint3 )
-&ificult34i la degluti4ie : nu prezint3 .
8. N)7'* /)  )1*6* #
#. rina :
-&ificult34i la eliminare : nu prezint3 )
-'ic4iuni nocturne : da, datorita sarcinii

-Incontinen43 : nu prezint3 )
B. (caun :
-&ificult34i : nu prezint3 )
-Constipa4ie : nu )
-!a*ative : nu )
-$ranspira4ie : 2n cantitate normal3 .
. N)7'* /)  4) 6*+ *  7) ' 9; 5'4&; #
-(e deplaseaz3 singur3 , f3r3 ajutor )
!. N)7'* /)  /'&6* *  4) '/** #
-1um3rul orelor de somn : apro*imativ 8 - D ore )

-#jutor : nu )
-(omnifere : nu sunt necesare )
. N)7'* /)  4) <69&;+ * /)9&;+ #
. N)7'* /)  6):*) )65)&& +'&51* < 1*6*) '&61) #
-1u prezint3 dificult34i )
J. N)7'* /)  (* +& , <3&*=* *  5&')= )36))1) * 6+'4)1) #
-/biceiuri : baie )
-(e spal3 singur3, nu are nevoie de ajutor )
-(emne particulare : nu are )
-$egumente 0i mucoase normal colorate cu e*cep4ia prezen4ei unui edem si eritem
superficial la nivelul gambei stangi.
K. N)7'* /)  )7* 5)&*+'1)1) #
-%ulgerele 2i provoac3 team3 ) este ingrijorata de evolutia sarcinii in conditiile trombozei
venoase
0. N)7'* /)  +'6*+ #
-Este satisfacuta
. N)7'* /)  +:*' +'('&6 5&'5&**1'& +'7*3)&* * 71'&* , /)  5&+*+ &)1*3* #
2. N)7'* /)  (* 5&)'+5 < 7)/)&) &)1*;&** #
-(e reduce la activitatea din casa) isi doreste un copil.
8. N)7'* /)  4) &)+&) #
-/biceiuri : se uit3 la televizor, atunci c5nd activitatea din casa 2i permite )
. N)7'* /)  <7;: +6 4;-* 5;4&)) 4;;) #

-(e documenteaza din carti, brosuri si de pe internet in legatura cu sarcina.
>* 
P&'91)6)1) O9*)+*7)1) I)&7)**1) 4*4))* E71&)
P+*)1* 4*4))*
-stare generala -supravegherea -masurarea tensiunii -pulsul: D9 batai=minut)
relatie buna) functiilor vitale) arteriale, puisului si a -respiratia:9
respiratiei si notarea lor
respiratii=minut
in foaia de observatii) -$#: 6"9=D9 mm?g)
-investigatii de -recoltarea (-a recoltat sange prin ->(?:mm=h)
laborator probelor pentru punctia venoasa pentru -?b:6". g M)
laborator determinarea
urmatoarelor analize de -leucocite: "99 mm")
laborator: -glicemie: ;7 mg M
->(?) -creatinina: 9.8mg=d!)
-hemoglobina) -$/: 67 .I.)
-leucocite) -$P: 6 .I.)
-transaminaze: $/, -p?: 
$P) -sediment urinar celule
(umarul de urina) epiteliale)

-densitate: 69)
-urocultura- sterila
>* 2
P&'91)6)1) O9*)+*7)1) I)&7)**1) 4*4))* E71&)
5+*)1* 4*4))*
-control - monitorizarea -s-a efectuat control - sarcina in evolutie,

ginecologic de sarcinii) ginecologic si ES prea mica pentru o
specialitate intravaginal evaluare ulterioara)
-administrarea -ibunatatirea -administrarea tratamentui -starea generala se

tratamentului circulatiei injectabil: Innohep "mg 6 imbunatateste)
medicamentos) venoasae) fiola pe zi
-edemul persista)
#cid folic,
-tratarea durerii)
'agneziuHvitamina B8, -reducerea durerii in
vitamina E
-tratarea pruuritului) -epaos in pozitia ortostatism)
-reducerea pruuritului)
$rendelemburg
-contentie elastica)
-Cutaden pentru indepartarea
eritemului
>* 8
P&'91)6)1) O9*)+*7)1) I)&7)**1) 4*4))* E71&)
5+*)1* 4*4))*
-toaleta si pansarea -indepartarea riscului -se face toaleta cu apa -infectia persista dar
plagii) de suprainfectare) o*igenata) plaga devine curate,
-pe zona ulceroasa se aplica fara secretii)
-ibunatatirea
un unguient cu heparinoizi-
circulatiei -reducerea senzatiei de
!ioton)
venoasae) greutate a piceorului)
-tratarea durerii)
-tratarea pruuritului)
-administrarea -indepartarea riscului -administrarea tratamentui -starea generala se

tratamentului de suprainfectare) injectabil: Ceftamil 6g * =zi) imbunatateste)
medicamentos) -&etrale*:  tb=zi)
-ibunatatirea -edemul este redus)
-Pento*ifilin: 99 mg- 6 tb=zi
circulatiei
venoasae) -epaos in pozitia -reducerea durerii in
$rendelemburg ortostatism)
-tratarea durerii) -contentie elastica)
-reducera pruuritului)
-Setonal +supozitoare: 
-tratarea pruuritului)
supozitoare=zi)
-#erius: 6 tb=zi)
>* 
P&'91)6)1) O9*)+*7)1) I)&7)**1) 4*4))* E71&)
5+*)1* 4*4))*
-investigatii de -recoltarea sangelui -se recolteaza probe pentru: -%ibrinogen: 77
laborator pentru analize de %ibrinogen, #P$$, P$ I1, - #P$$: D,
laborator !# , !#  si ?omocisteina P$ I1 6,98
!#  6, 9
!#  6",  +normal: "9-
"7=s
?omocisteina 66,6D
-ingrijirea zonei -inbunatatirea -aplicatii locale de comprese -senzatia de greutate a
edematoase circuiatiei venoasae reci, unguent !ioton si piciorului cu mult
+tratament local) Cutaden) redusa)
-administrarea -tratarea durerii) -administrarea tratamentui -stare generala mult

tratamentului -tratarea pruuritului) injectabil: Innohep " mg 6 ibunatatita)
medicamentos) -ibunatatirea fiola=zi -edemul este redus)
circuiatiei venoasae #cid %olic, magneziuH -durerea este redusa in
+tratament local) vitamina B8, vitamina E ortostatism
-pruritul este mai redus)
-epaos in pozitia
$rendelemburg -contentie
elastica)
EDUCAŢIE PENTRU SĂNĂTATE

- TROMBOFLEBITA
&eoarece tromboflebita profunda necesit3 un tratament de lung3 durat3 0i se asociaz3 cu multe

complica4ii put5nd merge p5n3 la deces, este preferabil s3 se previn3 apari4ia trombilor 2n
sistemul venos. !a pacien4ii care au factori de risc pentru apari4ia tromboflebitei profunde se pot
lua m3suri preventive eficiente.
 M'9*1*&)  ))&+*:**1) (**+)
Chiar 2n condi4iile unei imobiliz3ri la pat dup3 opera4ii, fracturi sau din alte motive
medicale, trebuie asigurat3 o mobilizare activ3 sau pasiv3 a membrelor in ferioare. (olu4iile sunt:
mobilizare c5t mai precoce posibil dup3 o interven4ie, fle*ia 0i e*tensia repetat3 a gleznelor,
genunchilor prin e*erci4ii realizate chiar 2n pat.
 C*'&5** )14*+*
Ciorapii elastici e*ercit3 o presiune mai mare la nivelul gleznei dec5t spre genunchi, 0i
astfel favorizeaz3 2ntoarcerea s5ngelui c3tre inim3. Ciorapii elastici +medicinali pot fi procura4i
din farmacii. E*ist3 diverse tipuri, care acoper3 2ntregul picior +cu sau f3r3 chilot sau doar
gamba. 'odelul 0i durata de purtare trebuiesc discutate cu medicul.
K C'65&)4* 5)6*+; ))&;
An jurul piciorului 0i gambei este plasat3 o man0et3 care e*ercit3 presiune intermitent3,
mim5nd astfel presiunea muscular3 din timpul mersului 0i favoriz5nd returul venos. (e utilizeaz3
la pacien4ii imobiliza4i 2ndelungat, mai ales 2n servicii de terapie intensiv3.
 H)5&* + 3&)) 6'1)+1&; 6*+;
&up3 interven4ii chirurgicale sau ortopedice, dup3 fracturi, dar 0i 2n cursul unor afec4iuni
medicale acute +respiratorii, cardiace, boli infec4ioase acute severe, afec4iuni oncologice etc. sau
la pacien4i neurologici care asociaz3 paralizii, este necesar3 preven4ia tromboflebitei profunde
prin administrarea pentru o anumit3 perioad3 de medicamente anticoagulante.
Cea mai utilizat3 modalitate profilactic3 este reprezentat3 de heparinele cu greutate
molecular3 mic3 +?'' de tipul
- eno*aparin3 - Cle*aneU,
- reviparin3 - ClivarineU,
- dalteparin3 - %ragminU,
- nadroparin3 - %ra*iparineU,
- tinzaparin3 - InnohepU.
?'' au multiple avantaje:
- se administreaz3 cu u0urin43, prin injectare subcutanat3 care poate fi
efectuat3 chiar de c3tre pacient sau un membru al familiei.

- o singur3 administrare pe zi pentru preventia tromboflebitei profunde.
- nu necesit3 monitorizare de laborator a ac4iunii +vor necesita 2ns3 evaluarea num3rului de
trombocite 2n caz de tratament prelungit.
&urata administr3rii de ?'' 2n preven4ia $>P depinde de tipul de interven4ie sau de
boal3, de factorii de risc asocia4i. #dministrarea de ?'' poate fi necesar3 de la c5teva zile la
c5teva s3pt3m5ni, 2n funcție de indicația medicului) pot fi folosite pentru administrare de lung3
durat3 Cle*aneU, ClivarineU, %ragminU sau %ra*iparineU.
C;1;'&**1) 5&)13*) * TVP

&e0i e*ist3 controverse 2n jurul acestui subiect, c3l3toriile prelungite +peste -8 ore 2n
avion, autocar sau tren, pot conduce la stagnarea s5ngelui 2n sistemul venos al membrelor
inferioare, cresc5nd astfel riscul de tromboflebita mai ales la pacien4ii care asociaz3 0i al4i factori
de risc.
&e aceea, este important s3 se ia urm3toarele m3suri 2nainte de 0i pe parcursul c3l3toriei
- nu purta4i ciorapi str5m4i, care 2mpiedic3 2ntoarcerea venoas3)
- 2n timpul c3l3toriei face4i mi0cari active ale membrelor, chiar 0i din pozi 4ie a0ezat +de e*emplu
fle*ia 0i e*tensia gleznelor, genunchilor)
- be4i multe lichide pe tot parcursul c3l3toriei.
&ac3 asocia4i 0i al4i factori de risc pentru tromboflebita +de e*emplu: tromboflebita 2n
antecedente, trombofilie cunoscuta, chirurgie major3 recent3, imobilizare, sarcin3 pute4i lua 0i
urm3toarele m3suri:
- purta4i ciorapi elastici pe perioada c3l3toriei)
- se va administra o injec4ie subcutanat3 de ?'' cu 6- ore 2nainte de plecarea 2n c3l3torie, la
indica4ia medicului +nu 0i dac3 urma4i deja tratament anticoagulant oral.
#spirina nu este considerat3 un mijloc eficace de preven4ie a tromboflebiteiV
BIBLIOGRAFIE
6. hid de preven4ie a tromboembolismului venos. &e &.#ntonescu, !.herasim, &.$ulbure,

u*andra Nurcut. 'edicina Intern3 99D) +6:"-";
. Prevention of venous thromboembolism. eerts ?, Pineo %, ?eit N# et al. Chest 99)
68:""7(-99(
". (cottish Intercollegiate uidelines 1etWorF, ProphGla*is of venous thromboembolism. #
1ational Clinical uideline. Edinburgh (I1 99
. &iseases of the >eins. CardiologG Patient
. WWW.sfatul-medicului.ro
ANEXA
M'/ /) /6**4&&)  )5&*)1'& + 3&)) 6'1)+1&; 6*+;
+rm3ri4i imaginile ca e*emplu pentru metoda de injectare a ?''

6. Injec4ia trebuie f3cut3 2n 4esutul subcutanat +sub piele la nivelul p3r ții laterale a
abdomenului, cu p3strarea distan4ei fa43 de ombilic 0i de orice leziune prezent3.
&ezinfectați pielea și l3sați s3 se usuce.
. idica4i filmul protector al ambalajului si scoate4i capacul seringii
". %orma4i un pliu cutanat 2ntre degetul mare și ar3t3tor. Introduce4i vertical acul pe toat3
lungimea sa 2n pliul cutanat. 'en4ine4i pliul 2ntre degete pe toat3 durata inject3rii.
Injecta4i lent substan4a.
. &up3 injectare, scoate4i acul 0i elibera4i pliul cutanat. &ac3 apare o pic3tur3 de s5nge,
ap3sa4i c5teva secunde-minute cu o compres3.

Ingrijirea Pacientuluii Cu Tromboflebitadoc

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ingrijirea Pacientuluii Cu Tromboflebitadoc

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

8/10/2019 INGRIJIREA PACIENTULUIi CU TROMBOFLEBITA.

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETARII, TINERETULUI ŞI SPORTULUI

ŞCOALA POSTLICEALĂ SANITARĂ ,,GHEORGHE MARINESCU”

CALIFICAREA PROFESIONALĂ- ASISTENT MEDICAL GENERALIST

PROIECT DE CERTIFICARE A CALIFICĂRII PROFESIONALE

AS. CAMPEAN ROXANA

In cadrul notiunii de ingrijire a sanatatii, fenomenele ce privesc, in general nursele sunt :

Buna intelegere a procesului de ingrijire impune cunoasterea factorilor care au

F1'&+) N*3*31) a fost prima care a cautat sa elibereze ingrijirile de impregnarea

ratie lucrarilor V*&3**)* H)/)&4', care a descris necesitatile fundamentale ale

Profesia de asistenta medicala este o profesiune nobila, calitatea principala a unei

!ucrarea de fata am intocmit-o pe baza cunostintelor acumulate in timpul stagiilor si din

8. N'** /)45&) 9'1

F1)9* inseamna inflamarea unei vene. $romboflebita este termenul utilizat cind un

T&'69'(1)9* care apare in mod repetat la venele normale este denumita migratorie.

T&'69'(1)9* 45)&(*+*1 a bratelor este cauzata de obicei de cateterizari la acest nivel.

$romboflebita superficiala apare de obicei la brate si picioare dar a fost descrisa si la

(unt afectiuni inflamatorii, de regula circumscrise si abacteriene, ale peretilor venelor

/.'.(. 0i I.C.1. definesc 1ursingul drept o parte a sistemului de 2ngrijire a s3n3t34ii

Este pregatit3 printr-un program de studiu incluz5nd:

 #sist3 pacientul din proprie ini4iativ3, temporar sau definitiv, 2n:

C'/1 5)& 4*4)) 6)/*+1)

&escrie patru responsabilit34i:

- (3 aib3 atitudine potrivit3 fa43 de pacient 0i familia sa

P11 /) <3&*=*&) reprezint3 mijlocul cel mai eficient de comunicare 2ntre persoanele

I.. D)4+&*)&) 5&1* +*&+1'&

I.2.I*6 ?+'&/1@ este un organ cavitar, muscular care functioneaza ca o pompa ce

%unctionarea corespunzatoare a valvelor permite umplerea cu s5nge a inimii 2n perioada

- lungime: apro*imativ 6 cm +la adulti

- capacitate medie: 99 < 899 ml

- frecven4a cardiac3 normal3: D9 b3t3i pe minut

- volum de s5nge pompat: 699 l=minut.

- presiunea normala: sistolic3 - 69 mm ?g, diastolic3 - 79 mm ?g.

Peretii inimii sunt formati din " straturi:

• epicardul < membrana seroasa care imbraca la e*terior miocardul

'orfologic inima este impartita:

• !a nivelul septului transversal se afla orificiile de comunicare intre atrii si ventricule,

-valva mitrala +bicuspida cu  valvule permite sangelui bogat in o*igen sa treaca din

atriulul stang in ventriculul stang.

I.8. M*+ 4* 6&) +*&+1*)

6. Aorta ascendenta 2ncepe din ventriculul st5ng si se termina la nivelul trunchiului

. Arcul aortic se 2ntinde de la trunchiul brahiocefalic p2na la ligamentul arterial +canalul

-trunchiul brahiocefalic sau artera nenumita

h. $runchiul costocervical iriga muschii profunzi ai cefii si primele  spatii intercostale.

i. #rtera a*ilara se 2ntinde de la marginea inferioara a claviculei p5na la marginea

". Aorta toracala se 2ntinde de la ligamentul arterial p5na la diafragm. &in ea

si care iriga peretele toracic. #rterele intercostale alcatuiesc 2mpreuna cu nervul

intercostal respectiv manunchiul vasculo-nervos intercostal, care se afla 2n santul costal

. Aorta abdominala se 2ntinde de la diafragm p5na la bifurcarea ei 2n cele  artere iliace

- viscerale: trunchiul celiac si arterele mezenterica superioara, mezenterica inferioara,

- parietale: artera frenica inferioara si arterele lombare

- terminale: arterele iliace comune.

b. #rtera mezenterica superioara da urmatoarele ramuri: pancreatico-duodenala, jejunale si

c. #rtera mezenterica inferioara vascularizeaza restul colonului si partea superioara a rectului

d. #rtera suprarenala medie iriga glanda suprarenala, cea renala, rinichiul

e. #rterele testiculare la barbat si ovariana la femeie iriga testicului, respectiv ovarul.

#orta abdominala se bifurca la nivelul vertebrei lombara  2n  ramuri principale, numite

Artera iliaca interna sau hipogastrica da ramuri viscerale si parietale. amurile

Artera femurala se 2ntinde de la nivelul ligamentului inghinal p5na la nivelul inelului

Artera poplitee se gaseste 2n groapa poplitee +regiunea postrioara a genunchiului,

Artera tibiala anterioara se 2ntinde de la inelul tendinos al muschiului solear p5na la

Artera tibiala posterioara se 2ntinde de la inelul tendinos al muschiului solear p5na la

Artera dorsala a piciorului este o ramura terminala a arterei tibiale anterioare. Ea se

F1'&+) N331) a fost prima care a cautat sa elibereze ingrijirile de impregnarea

ratie lucrarilor V&3) H)/)&4', care a descris necesitatile fundamentale ale

8. N' /)45&) 9'1

T&'69'(1)9 45)&(+*1 a bratelor este cauzata de obicei de cateterizari la acest nivel.

C'/1 5)& 44)) 6)/+1)

P11 /) <3&=&) reprezint3 mijlocul cel mai eficient de comunicare 2ntre persoanele

I.. D)4+&)&) 5&1 +*&+1'&

I.8. M+ 4 6&) +&+1)

e. >ena subclavie continua vena ailara. Ea se 2ntinde de la marginea eterna a primei

2. L'+1&) 5&'+)41 &'69'(1)9+.

S)6) 4 465'6) +1*+)

S)6) 4 465'6) +1*+)

T&'69' 7)'4 ?&'69'(1)9@ 45)&(+1  6)69&1 45)&*'& este determinata in

In cazul &'69'(1)9) 45&*()+) +manifestata prin supuratie locala asociata sau nu cu

T&'69' 7)'4 ?&'69'(1)9@ 45)&(+1  6)69&1 ()&'& apare in special

S)6)1) +1+) in cazul tromboflebitei superficiale sunt evidente:  +'&/' /&)&'4,

&esi /3'4+1 )4) +1+, aceasta patologie necesita o investigare imagistica

T&6)1 &'69'(1)9) 45)&(+1) consta in:

T&'69')1) 7)'4) ?&'69'(1)9)1)@ 5&'(/) 1) 6)69&)1'& 45)&'&) sunt

C&+)&4+ +1+ este reprezentata de 6&&) /6)&1* 6)69&1* 45)&*'&

T&'69' 7)'4 ?&'69'(1)9@ 5&'(/  6)69&1 ()&'& este o afectiune

D) +)) /3'4+1 4* &6)1 5&'6 1 +)4)* ()+ 4 ('&) *65'&).

M()4&1) &'69'(1)9) 5&'(/)  6)69&1* ()&'& 4#

. T&6)1 &'69'(1)9) 5&'(/)

T&6)1 4/&/  6='&) 4***1'& )4) )5&')&5 +prin aceasta

T&6)1 &'69')69'1461 516'& este apanajul serviciilor de reanimare si