Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Circulator
Circulator
SANGELE
Fig 87/pag 84
o Se obserba ca hematiile sunt mai numeroase decat celulele albe
o Hematiile au forma de disc biconcav (nu isi pastreaza forma globuloasa)
o Leucocitele au un singur nucleu lobat
Diapedeza = de la grec. diapédan = a face sa treaca, a tasni prin/printre (leucocitele trec prin peretele vasului
de sange pentru a ajunge la locul infectiei)
APARAREA
Hemostaza fiziologica = totalitatea mecanismelor care intervin in oprirea sangerarii la nivelul vaselor MICI
Are 2 timpi
o Timpul vasculo-plachetar / hemostaza primara
1. Vasoconstrictia peretelui lezat (pentru a opri sangerarea, trebuie “oprit robinetul”)
Se realizeaza reflex (simpatic) si umoral (ADH)
2. Aderarea tormbocitelor la nivelul plagii (punem un “dop”)
3.Metamorfoza vascoasa a trombocitelor (ne asiguram ca “dopul nu zboara” cand incepe sa
circule sange”)
o Timpul plasmatic = coagulare (toate cele 3 faze se desfasoara in prezenta Ca2+)
Faza I
Formarea trombopastinei
Unele fosfolipide sunt implicate in prima faza a coagularii
Faza II
Formarea trombinei
Protrombina se afla deja in plasma
Tromboplastina catalizeaza reactia de transformare a protrombinei in trombina
Faza III
Formarea retelei de fibrina insolubila
Fibrinogenul este prezent in plasma
Din fibrinogen, trombina desface niste MONOMERI DE FIBRINA care polimerizeaza
SPONTAN
In ochiurile retelei de fibrina se fixeaza ELEMENTE FIGURATE (hematii, celule albe,
trombocite)
Hemostaza ≠ coagulare
FUNCTIILE SANGELUI
VASE DE SANGE
CIRCULATIA LIMFATICA
Fig 89/pag89
o Vena limfatica dreapta colecteaza limfa din jumatatea supradiafragmatica dreapta
o Canalul toracic colecteaza limfa din jumatatea supradiafragmatica stanga si restul corpului
o Ganglionii axilari primesc limfa de la glanda mamara
Fig 90/pag89
o 3.trabeculele sunt septuri conjunctive
o Vasele aferente sunt mai numeroase decat cele eferente
o Zona corticala este spre exterior, iar zona medulara in centru
“Debitul limfatic mediu este IN JUR DE 1500 ml/zi, insa POATE VARIA MULT IN FUNCTIE DE FACTORII
HEMODINAMICI LOCALI”
CIRCULATIA SANGELUI
Roluri circulatie
o Distribuirea subst nutritive TUTUROR celulelor organismului
o Colectarea produsilor de catabolism pentru excretie
Inima = forta motrice
Venele = rezervoare de sange (75% din sange e in teritoriu venos)
Arterele = conducte de distributie
Microcirculatia = schimb de substante si gaze
Fig 91/pag 90
o 1. Valvele sigmoide (la baza arterelor sunt 3 cuspide)
o In ventriculul drept sunt 3 muschi papilari, iar in ventricul stang sunt 2
o Aorta ascendenta este intre vena cava superioara (la dreapta) si trunchiul pulmonar (la stanga)
o Originea arterei aorte este inferior si posterior fata de originea trunchiului pulmonar
o Prima parte a aortei ascendente este posterior fata de trunchiul pulmonar
o Crosa aortica/arcul aortic trece dinspre anterior spre posterior, dinspre dreapta spre stanga
o Artera pulmonara dreapta merge posterior de aorta ascendenta
o Peretii atriilor sunt subtiri
o Peretii ventriculelor sunt grosi si prezinta trabecule si muschi papilari (care prin cordajele tendinoase
se insera pe cuspele valvulelor atrioventriculare)
o Ventriculul drept are si o portiune neteda
o Ventriculul stang este mai gros decat ventriculul drept
Tipuri de valve
o Atrio-ventriculare
Se deschid in diastola ventriculara
Se inchid in sistola ventriculara
o Semilunare / sigmoide
Se deschid in sistola ventriculara
Se inchid in diastola ventriculara
Sunt unidirectionale; dupa faza de ejectie a sistolei ventriculare, chiar greutatea coloanei de
sange care tocmai a fost expulzata din ventricul inchide valvulele; sangele nu se poate
intoarce in ventricul
Activitatea de pompa a inimii se poate aprecia cu ajutorul DEBITULUI CARDIAC (volumul expulzat de UN
ventricul intr-un minut)
Inima prezinta automatism si functioneaza independent de sistemul nervos. Totusi, prin actiunea sistemului
nervos poate fi influentata frecventa cardiaca.
Volumul bataie
o 70 mL
o Poate creste pana la 150 mL (la efort fizic intens)
o Variaza cu
Forta contractiei (direct proportional)
Presiunea arteriala
Volumul de sange aflat in ventricul la sfarsitul diastolei ventriculare
o EXCITABILITATEA
Raspunde la un stimul printr-un potential de actiune propagat
Dupa legea“totul sau nimic” (comuna cu a altor celule)
Particulara = LEGEA INEXCITABILITATII PERIODICE
Excitabila numai in diastola
Inexcitabila in sistola
=>stimulii cu frecventa mare NU pot tetaniza inima
Forma particulara a potentialului de actiune al fibrei miocardice (vezi fig 9/pag 10)
o AUTOMATISMUL
Fig 92/ pag 91
Nodul sinoatrial este in peretele artiului drept, aproape de locul de varsare a venei
cave superioare
Nodul atrioventricular este in peretele atriului drept, deasupra orificiului
atrioventricular drept
Fasciculul Hiss se imparte in doua ramuri : stanga si dreapta
Fasciculul Hiss si cele doua ramuri sunt in septul interventricular
Fibrele Purkinje sunt subendocardic si se distribuie si muschilor papilari
In fasciculul Hiss, impulsul electric se transmite dispre baza inimii spre apex
In reteaua Purkinje, impulsul se transmite dinspre apex spre baza
o CONDUCTIBILITATEA
o CONTRACTILITATEA
Geneza tensiunii = contractia izovolumetrica a sistolei ventriculare
Viteza de scurtare = faza de ejectiei a sistolei ventriculare
CICLUL CARDIAC