Plumb – G.

Bacovia
-Repere-

Poezia Plumb este o cratie programatica ( prima poezie care deschide un

volum ) inclusa in volumul plumb aparut 1916. Poezia poate fi considerata o
arta poetica simbolista intrucat constituie o sinteza a temelor si motivelor
literare Bacoviene.
1. Nivelul tematic ( justificarea apartenenentei la simbolism prezentarea
temelor si a motivelor literare )
Simbolismul este un curent literar aparut in franta ca reactie impotriva
sensibilizarii romantice si a parnasianismului. In tara noastra, simbolismul a
fost anticipat de Mihai Eminesc in poeziile: ,,Dintre sute de catarege’’
,,Melancolie’’ si ,,Sonete”. Teoreticianul simbolismului a fost Alexandu
Macedonski in articolul ,,Poezia viitorului” aparut in revista ,,Literatorul al carei
mentor era.
Poezia Plumb este o cratie programatica ( prima poezie care deschide un
volum ) inclusa in volumul plumb aparut 1916. Poezia poate fi considerata o
arta poetica simbolista intrucat constituie o sinteza a temelor si motivelor
literare Bacoviene.
Tema existentiala predomina in aceasta creatie Bacoviana si vizeaza conditia
de damnat a eului liric aflat intr-o societate meschina, superficiala, o societate
incapabila sa-i inteleaga aspiratiile si arta. Eul liric se autoizoleaza simtindu-se
ne inteles. Motivele literare intalnite sunt: motivul cavoului- simbol al cautarii,
izolarii eului liric ,,Stam singur în cavou...”. Acesta se izoleaza de restul lumii
doind sa fie singur, in liniste pastrandu-si loc pentru propriile ganduri si pentru
propria persoana. Motivul mortului- simbolizeaza indiferenta oamenilor la
problemele celor din jur ,, Stam singur lângă mort..”. Eul liric ii vede pe oameni
asemenea unui mort, neexistand pentru el intrucat acestia sunt nepasatori la
problemele semenilor lor. De asemenea intalnim motivul singuratatii care in
poezia simboliste devine o stare de spirit, NU un sentiment ,, Stam singur...”.
Acest motiv literar surprinde conditia de damnat a eului liric, el se autoizoleaza
intucat se simte constrans de sentimentele provocate de faptul ca oamenii din
jur il marginalizeaza si nu-i inteleg problemele. Asadar prefere sa stea singur,
cu gandurile sale si problemele sale

2. Prezentarea unor relatii de opozitie si de simetrie ( identificarea planului

exterior al naturii si al planului interior ce vizeaza taririle launtrice ale
eului liric)
In lirica simbolista, cuvintele nu sunt ceea ce par. Ele capata o valoare aparte
iar eul liric ne transmite ceva prin intermediul lor.
Un prim element de opozitie pe care il intalnim in toate creatiile simboliste
este principiul corepondentei dintre natutra si sentiment. Natura este vazuta
ca pe stare de spirit, fiecare sentiment avand un corespondent intr-un cadu
natural. Simbolistii nu descriu natura pentru a realiza un pastel, prezinta
elementele naturii intrucat ii ajuta sa-si exprime sentimentele . Natura este
surprinsa in doua ipostaze , natura exterioara prin intermediul careia se
descrie un cimitir ,, Dormeau adanc sicriele de plumb...”; ,, Și scârțâiau
coroanele de plumb.” ; ,, Pe flori de plumb.`` si natura interioara prin
intermediul careia eul liric isi exprima sentimentele pesimiste: angoasa,
spleenul, apasarea sufleteasca, golul sufletesc, nevroza. Prin descrierea
cimitirului aceste abordreaza diferita motive literare care devin un
corespondent pentru sentimentele lui. Cavoul-linistea, mortul-indiferenta,
plumb-izolarea
3. Analiza textului poetic din punct de vedere stilistic si expresiv ( figuri de
stil, imagini artistice)
Din punct de vedere stilistic intalnim atat imagini artistice cat si figuri de stil.
Imaginea vizuala ,, Dormeau adandc sicriele de plumb” suprinde faptul ca eul
liric este cufundat intr-o stare de melancolie si nostalgie profunda. Acesta nu
poate iesi singur din aceasta stare de spirit singuratica, insa oamenii sunt
nepasatori la problemele lui, iar de aceea alege sa ramana singur autoizolandu-
se. Figurile de stil intalnite sunt: epitetul metaforic ,,Flori de plumb” ilustreaza
faptul ca viziunea eului liric este blocata de sentimentele pline de melancolie si
starile de spirt singuratice , astfel incat acesta nu poate vedea frumosul
existential. De asemenea intalnim repetitii: ,,Dormeau adanc sirciele de
plumb,/ Si flori de plumb...”
 4. Prezentarea nivelului morfologic ( marcile eului liric lirism, rolul vb la
imperfect surprinde continuitatea sentimentelor acotizeaza anumite
stari, daca el se simte sufocat sunt pentr totdeauna nu exista o portita
de salvare, nicio speranta)
In opera Bacoviana intalnim lirismul subiect. Acesta se caracterizeaza prin
preneznta marcilor lexico-gramatiale proprii eului liric, respectiv verbe si
pronume la persoana I singular: ,, stam singur” ; ,, amorul meu” . Sentimentele,
trairile si gandurile sunt exprimate in mod direct prin intermediul limbajului
artistic si al simbolurilor.
Verbele predonimante in text sunt verbele la modul imperfect, un timp al
evocarii amintirilor, implicand sentimente de nostalgie,melancolie si regret:
,,Dormeau” ; ,Stam” ; ,,Dormea” . Acestea surprind continuitatea
trairilor,sentimentelor eului liric, de asemenea acotizeaza anumite stari, starile
sale de singuratate si sufocare sunt permanante, nu exista o cale de salvare
respectiv nicio speranta ca acestea vor fi remediate. Masura versurilor este
fixa, de 10 silabe.

5. Prezentarea ambiguitatii textului, ambiguitatii si a sugestiei

( ambiguitate linii de pauza cu rolul de a realiza legatura dintre doua
secvente lirice, supensia marcheaza discontinuitatea sentimentelor
eului)
Expresivitatea stilului in creatia lirica este sustinuta cu ajutorul ambiguitatii si a
sugestiei. Ambiguitatea se defineste prin prezenta liniilor de pauza ,, Si flori de
plumb si funerar vestmint --/Stam singur în cavou...” care au rolul de a
realiza legatura dinte doua secvente lirice. Sugestia se defineste prin
prezenta punctelor de suspensie : ,, Stam singur în cavou... si era vint...”
care au rolul de a marca discontinuitatea sentimentelor eului liric
6. Prozodia : rima imbratisata sugerand inchiderea, claustrarea nu doar
prin verbe la imperfect ci si prin prozodie. Pesimistul.
Poezia simbolista este un distih fiind alcatuita din doua strofe iar rima este
imbratisata. Inchiderea in sine, claustrarea si singuratatea nu este redatata
doar prin prezenta verbelor la imperfect, ci si prin prozodie, aceste lucruri fiind
valorificate de rima.