1.

Trăsăturile creditului:
Credibilitatea - elementul psihologic, moral.
Rambursabilitatea - întoarcerea mijloacelor bănești.
Caracter plătibil - dobîndă.
Garantarea creditului – asigurat cu bunuri mobile și imobile, titluri de valoare etc.
Riscul de nerambursare - întîrzierea plății sau incapacității de plată datorită problemelor financiare.
Destinația creditului - principiul de a utiliza mijloacele împrumutate în concordanță cu scopul pentru care au
fost acordate.
Acordarea la scadență - principiul conform căruia creditul se acordă pentru o perioadă strict stabilită și se
rambursează la termenele strict prescrise.
Consemnarea creditului - toate operațiile de credit și garanțiile să fie consemnate în documente contractuale
din care să rezulte clar toate condițiile împrumutului.
2. Rambursabilitatea înseamnă întoarcerea mijloacelor bănești după expirarea perioadei pentru care au
fost împrumutate.
Garantarea creditului înseamnă că orice credit trebuie să fie garantat cu bunuri mobile și imobile, titluri
de valoare etc. pentru diminuarea riscului insolvabilității în rambursarea împrumutului.

3. Credibilitatea este suportul moral,elementul psihologic, fără de care creditul nu poate exista.

4. Riscul de nerambursare constă în întîrzierea plății sau incapacității de plată datorită deficiențelor
financiare ale împrumutului survenite din cele mai diferite motive. Prevenirea riscului de nerambursare
poate fi realizată prin garantarea împrumutului.

5. Elementele creditului:
Subiecții creditului: persoanele fizice sau juridice care au două roluri: împrumutător și împrumutat sau creditor
și debitor.

Obiectul creditului - bunuri, inclusiv bani.

Garanția reprezintă mijlocul legal prin care se asigură rambursarea creditului. (garanția reală și garanția
personală).

Dobânda - plata achitată de debitor creditorului.

Scadența - data de rambursare a creditului și de achitare a dobînzii.

Responsabilitățile subiecților – toate obligațiile subiecților creditului referitoare la volumul creditului, mărimea
dobînzii și scadență.

Contractul de credit - acordul scris al subiecților creditului, care prevede condițiile acordării și rambursării
creditului, responsabilitățile părților contractuale și alte clauze.
6. Subiecții creditului: persoanele fizice sau juridice care au două roluri: împrumutător și împrumutat sau
creditor și debitor.

7. Obiectul creditului îl constituie o largă varietate de bunuri, inclusiv bani, care sunt în excedent
provizoriu la creditor și, în același timp, sunt în deficit temporar la debitor.

8. Garanția reprezintă mijlocul legal prin care se asigură rambursarea creditului.

În funcție de natura obiectului garanției, se poate distinge garanția reală și garanția personală.
Garanția reală are la bază gajul,care constă în valorile materiale depuse în contul datoriei respective, prin a
cărei valorificare, în caz de nerambursare a creditului, se pot obține sumele necesare achitării acestuia.
Garanția personală reprezintă angajamentul luat de o terță persoană de a plăti suma ajunsă la scadență, în cazul
incapacității de plată a debitorului.

9. Funcțiile creditului manifestă esența lui. Ele poartă un caracter obiectiv, arătând legătura cu sfera
exterioară.
1. Funcția de redistribuire a capitalului – în condițiile economiei de piață, creditul transferă capitalul
bănesc dintr-o sferă a activității economice în alta, asigurîndu-i debitorului o dobîndă.
2. Funcția de economisire – prin formarea disponibilităților temporar libere, creditul dă posibilitate
agenților economici de a-și mări resursele financiare și anume mijloacele circulante.
3. Funcția de înlocuire a banilor efectivi cu titlurile de credit – are loc simplificarea mecanismului
relațiilor de credit în cadrul unei economii.
4. Funcția de concentrare a capitalului – dezvoltarea procesului de producție este determinată de
procesul concentrării capitalului.
5. Funcția de stimulare – creditul primit trebuie utilizat rațional de către debitor.

10. Dobânda este forma pe care o îmbracă plata achitată de debitor creditorului pentru folosirea provizorie
a obiectului creditului.

11. Creditul comercial presupune acordarea împrumutului în cadrul afacerilor comerciale, în formă de
amânare a plăţii pentru mărfurile şi serviciile prestate. Creditul se acordă în formă naturală, dar se
rambursează în formă monetară. Vânzătorul transmite marfa, în schimbul căreea nu primeşte bani, dar
primeşte un document care conţine obligaţiunea cumpărătorului de a achita costul mărfii plus dobânda
la creditul respectiv. Acest document se numeşte cambie.

12. Creditul instituțiilor financiare (bancar) este forma pe care o îmbracă împrumutul în bani acordat de
către instituțiile financiare clienților săi. În cazul acestei forme de credit, în rol de creditor, neapărat,
apare instituția financiară respectivă : banca centrală, băncile și instituțiile financiare nebancare din
domeniul monedei și creditului.

13. Deosebirea dintre creditul bancar si cel comercial este faptul că

Prin credit de consum se subînţelege creditul acordat pentru a fi folosit nu în scopuri productive, ci în
14. scopuri de consum. Acest credit, pe de o parte, contribuie la realizarea stocurilor de producţie, creând,
în aşa mod, condiţiile necesare pentru continuarea ciclurilor de rotaţie a capitalurilor agenţilor
economici (una din cauzele de ieşire din criza de supraproducere). Sursa de rambursare a creditelor de
consum este una din veniturile activităţii de bază ale împrumutului.
15.

Prin credit de stat (public) se subînţelege creditul acordat de persoanele fizice şi juridice bugetului de
16. stat. Acest credit se acordă în formă de emisiune de hârtii de valoare de stat. Creditul se acordă în
momentul cumpărării hârtiilor de valoare de stat. Acest credit se foloseşte pentru acoperirea deficitului
bugetar. În Republica Moldova creditul public, în marea majoritate, se acordă de sistemul bancar, BNM.

17.
Creditul bugetar exprimă împrumutul acordat de către administrația publică de diferite nivele din
bugetul său agenților economici, anumitor categorii de cetățeni, administrației publice de alte nivele.
18.
Prin credit internaţional se subînţelege creditul acordat de guvernul unei ţări guvernului altei ţări sau
creditul acordat de un organism financiar internaţional (Fondul Monetar Internaţional, Banca Mondială,
etc.). Sursele pentru acordarea acestor credite sunt formate din donaţiile ţărilor 22 membre ale acestor
organisme, de obicei, ţările dezvoltate cu economie de piaţă. Aceste credite se acordă în valute liber-
convertibile sau în unităţi monetare internaţionale convenţionale. Acordarea acestor credite are ca scop
ajutorarea ţărilor puţin dezvoltate, din punct de vedere economic. Acordarea lor este însoţită de
stabilirea a mai multor condiţii de ordin social-politic. Creditele se acordă pe tranşe, în dependenţă de
îndeplinirea condiţiilor creditului.

19.
Funcțiile dobînzii:

de stimulare economică

de reglare

de redistribuire a veniturilor

de remunerare a dobînzii