ALE ROMANIEL INTRODUCERE huhu ‘Jari ian din partea Insti- Romain de Energie (I. R. E) ‘terial, in urma incutajicit ee* nea dat det D. Build, Progedintele I. R. 1. urmeazt Jblick. fn cursul aeestul an sub forma uni din Roméniao de sue- lor (I. R. B). ‘avansat astfel, od pot da publicitiiii cerce- ‘Ip acclag timp d-1 Inginer M, Sophi * FORTELE HIDRACLICE Jucrare care probabil va fi publicatd, de d-sa dea fin colectia de publ . E Toate t fille vor form’ 6 lucrare complex 4 fortelor:hidfanlice. disponibile gi utilizate romtne96. tragem pentru Transilvania ‘si pinjile proverite din fosta Ungarie, pentru un debit presupus pe'atunci de jazi unor misuriri sporadice de debite. in epo~ pede toamnt, mici, ta anti 1895 — x05, del litt dupit acelag indicd del Ing, N. T. Georgescu cifra de 824.379 CP. D-l Ing. Sophian-in harta d-sale din 1926 dit penera ida cote-astici fnvechiti, devsrece fntreaga ard 1.599.990 CP. gi ta alt loc) sporeste:ciéra In aproximativ dublt 3.300.000 CP. pentru debite ‘me~ jclusiy Dundrea dé jos. In Wasterkrafijtisbuct ®) igisim pontre fntrenga Romnie 3.400.000 CP., iar dupt 4-1 Dachiler am aved circa 2.450.000 CP. Taw’ publicatie ), 2 biroului de studi a blpicli Mar= ie & Co,, gisim pentrn totreaga Romine 1.439.786 CP,, iar in literatura’ strain’, reproduse dupa diversi autori fomini, se gisesc mentiornte cifie varis- | baz aproape fn toate fiile, iu-anual, care in priacipiu este cam de 4 ori decat debitul admis de Vicziin Ede in calcul dup cum. rezultA din eele ce urmeast, Budapest, 1905. Guelqeer cotslérvicna tur Vaomonis éeretsique eh Rowe 926. ‘Woseerliafyshrbuck wasfige6, Obleg. Both, page 5253 1) Lew forges Geonomiqnées de In Roumsnie en 1937. u1 METODA DE INVENTARIERE FOLOSITA DE AUTOR 4, Réfirile late tn cousideragie. In tsetacea dé Fath i. pante. Dupit hirtile 1 : 100.000, apot in sportante muntoase in Ardea -Regatul vechin dup 1 : 20.000, eapetelor de sectoare, Panta de mici gia ctor albii nu permit remuuri importante. Sn stopul concontrisii de cideri, deasemenen mi st Juat in. consideras * trem de mii, To: sfarsit sia ‘tente gi parte dova de Est, Muntenia de Sud, Dobrogea ete... ‘a det in metti pe kim. sau tn %p din “j-, tn ‘hte diferent altiudinilor ambélor capete ate or in. m. §i Z lunges séctorului $1 ih ce'ar provent dir cauza unei cote nepotrivite, avi inventarierea final ci numai forge specifics ‘rospectiv gi cele fnvecinate, ote} suma. tu- lor este egal cu diferenya total de altitu- “Anceputul primulai sector dela munte ta jos rey diferenfl, care se poate scoate cu accens pre~ | Garé o are tne harta, fe teimarcat, ci foarte multe riwri de munte cgeimnite Entre 30 si $0%eo, 2 Sectoarele réiilor tmentariaie, Raurile Sau Mil ig precizia harfilor noustre; destul de in: les in ceeace privegte cursurile de apa. ‘Alegerea sectoarelor s'a fiout dupt prisicipiul uri tor Six admis ca! separati: de “sectoare confluent’ de ¢8 FORPSLE HDRATTICE Rosh, Ticungel, Sees, | Bueku, Basa, dlomita, Siretul de Nord, ete. te (gq), eunoscute pentra ua ume de desi variaza ta funetie de ant 4. Basine de receptie. Dat fimdet la caleutul debitulus Se : intervine Q——2e, hacinul de seceptie Ste limp. si debitul specific g'in. L/kmp. sec., observim, ci'eroarea ve ar prevent admigind-ua debit Q pe’ sector, ag cum arati de ex. fig. 1, permit totus 2 se piel va- a ficut Vieviin Ede, se micgoreazi dack mfsurim uncl |. din factori, adieX bazinul de receptie, iar gil aleger: ctor nestudiat, 8's il specific a unui riu eu Ji dup o forniuld de coreciie: a GE: tm care volorile cu () st refer In Planimetrarea bazinurilor pe poate fuce cu o exactitate sitisfcitoare, mai. ales ficind “peritru basinul respectiv, gi a un cucficient, temperaturilor in control, am avut compariud ‘suma supra toarelor unui rau sau affuent, cu baainul obfinut tot prin tcipla planimettaré a d-fui Ing. M, Sophian. Byident exccutarea until numir-atat de mave de plani i aproximatie eval ‘metriei a tuturor sectoarelor, com: poate cea mai ‘migiloasd operayie din, intrenga hicnite de fays. pentra fecaze badin, sind sa ial medi ‘5. Dobitele sectoarelor. Pentea eyaluarea debitelor spe- cifice (q) pentro sectoarcle rdurilor romfinesti ne-em fn primul rind de debitéle motile specifice, pe. cari le-am colectionat din sursele cunoscute, dintre cari, menfionim in. primal-rind debitele misurate de-zinele. Gleotrice: R. Sadu (Uz, Sibiv), Somesul rece (Uz, Cluj Somesul mie (Uz, Dej), Tarnava mare, (Uzita Sighi- gota), Bars ‘Timig (Uz. Timigoara) gt apoi din studiile hidraulice emple ale 8. A, R. Electtica 5 sam caloulat = 4 Tog ote entry see | raportat f2 un al doilen si al treilex basin cu- ‘in msuriti (bineingeles am ales judicios, busi- ef o& peemitt interpol am Ricut media tuturor gq, ob- le determinare a lug, este in mijleciu de * 5is wowpaie mpRAUEICE unde, prin mésuriti ia mijlociu. In principiu erorile partisle, compensenzit din cauzi cl ele att sensu ©: tea control Tham ficut, determinand raportut: ‘dips Q. a lui Reprezentares poland pentru oot! Be fie Fide-si ia reget ‘anvem cen. foo 400. (A 6 veden fig. 2). lesan detere2 BONTELE HIDRAULIGE. SUK WanteneL 5 si; considerim evaluaren valabilé in. embele “rimandnd accleasi. depiigeste prea mult, pe accea, care o fac inginetii la-de-~ terminarea debitelor une{ uzine hidroelectrice’.noui. proieotate. : 6. Caleulul putérifor. Pentra caloulal ‘puterilor am utitizat Ja Inceput formule N= 10 Q,, Hin CP. ta care N,, este puterea efectivit Ia arborele turbinelvr, Qq debitul modul si H c&derea brut in metri pe sector. In urma propunerilor Comitetului con din 15 August, 1928 gi intr’o séding& 2 Comit de apt consta- iuoariabil debit, fui hidroteciie af Institut I. R.E,, in urma raporiului ce dm avat einste al pres zenti, aceast chestiune, adapténdu-sé ea fortuld pentru puterea bruti teoretics in kw, formula Nt) = 10 Oy Hy socotind randamenitul fiidraulie total 100%. z Ii provine din, N == 5 Qn Hac fii de. curbe mijlocic pe’ mai multi siti, se zi fosénsul cl Q,, varlazi tn pe cite nu fl putem in basin det, cu ici un fel de wvraj, spre Aceasti fort ich estngial prin intermediul Jécurilor fatérale de igela care ne ve da productia de energie i anual de B== 10 On H 9 B60 Pentru puterea bruti unitark in kw pe km. lunginne N de curs de api, am utilizat in consccingi 7 10 Oy in kw/km,, Sa care # este panta in %q sau m/kin. Faptul eX formulele concid pentru cele dow cazu 4) 10 Qy Hin CP pentru puterea efectivi a turbi 4) 10 On, Hf in lw forge teoreticd disponil este inicul debit, care se poate determin’ dupi johypselor gia igohietelor din precipi cienpil de scuxgere. . definigie nu variez4 in nici una din defi- ‘debite caracteristice ale diferitelor piri si com aie deosebire de celelelte debite carzcteristice, ile1 roeyet mmprac 1s ‘iri varinva. dup definigia fiance, german’, englez canadian’, ote. Faptal of Q,,.are atten -proprietiy! cvidenjiaz’ dintse celélalte. debite caracteristive, nek mureste po deplia, ‘pentru care “moti a. fost Curba de curatd a Dinar ( peritada 75 ani Mtonits) me amo tee ea ame res ae | ie, desht @,, atunci, cind uzina este de rau A retentiune, ca usin de best avind re- stu il micgoreaza intra nimic importanta, ice. debit caracteristic N, = 10 Qu Ny 10 O,, Hh, pentrs debitul de noua -reugim ‘sil determiintim cifre medit pro i, din care remulti Q,,=5200 = 0,693, he = 0.9655 cite? Sebegul, Buziul superior, Bascele, Prs- guly-Deftana, Inlomiga superioarit etc., ani ‘valori ‘medi probabile, Este numsi o tatistic’. jectatl, este superior lui Q,,, deed uzina posed acuri de apk importante si cind ‘uzina trebuile si1 CATEVA DEBITE ‘SPECIFICE UTILIZATE §1 COLECTIONATE DE AUTOR ‘Mai jos reproducem in eftteva tablouri 0 mic& sei de debite specifive Ja modul pe mai niulti ani, Nu sunt evident toate debitele pe cati le-a Iuat in consideratic. avtorul in studiul sXu de inventariere, ci nemai parted: ‘cea, mai insempati, astfel mu reproducem aici toate de=- =) pentra rdurile Distrijs aurie (dupa Ing. Leonida) 7 fa, Somesul, ‘Trotugul, i gosti dup proectul I. M. Voi Ing. Canclla-Leonida, Duntirea pentru peste 60 ‘a Fiul (ing. Pompilin Nicolau, Ing. N. J. Georgesou, Gheorghin), R. Cugir dupa datele de exploatare w tui Cugir, Aricgul dupi uzina Moldovencgt! ete., ete: LUNGUL (UZINATSOLUNGUL) BASIN iain. ALT prem (UZINA SIDIUY BASIN.DE RECHPTIE asa Kei. 2 Obeervagiuni ofa 2857 2930 2,666 otae 2078 ola 0,683 e820 e750 2.932 ons7 0803 grt 2598 e404 sgasjas | 2a/as | 2s/s0] 26/27 | anit [Meal cae ‘Danes sricises.. -| aan | abe . 9 p29 eto am sikinp. see. | 1.0 | 60 3 | #538 orden - {Maal |_ sso] vas ‘TOSILA GUSIN aly Kip, ALY 6 juivie musven) gaan vgs Kew oab—aoet_| mart | 5) 3580-1967 | Media gaan 2 a Penis s 14.95 aifo Sento vaisSOMBRE MIG (BASE s78 Kins ALT 219 mast) m= [fo fe] [mole ae | i Qroe aro | ay,op-} 26,80 | 23,50 | 28,00 | 2180 18,6 | 17,99 | 25,60 aiGo 67, 6a Sm ais | ce] 62x | 740 | 568 | 490 | 97 SOMUSUL RECE (UZINA CLAM) BASIN 27s Koons ALT sto m3. M. aria ngne| Mates] [aumento ig ra | smn a |r mn lom | x | | | 52s 6, | 480 bt N73 453 537 m i : ee | weve | uy | ante | was was | ane | &Bebe | iar S| mow | | Om | Ata | | 35.8) a7 = & | xp28—-1028 2 l ~ sportati Ja zatidament vor | 1920] 928 30,78) 39.0) 559 [fea ‘on [om ssas| 19a) sie [282 |an8 jas [953 708), ssl 626) 7.0 [6.8 9e7 ti médii ale sectoarelor, basin de reee tunitara CPfkm. repa:zenti electrogene: si totodati total hu pretutindent am putat fn limba romin, din exuat ea amintind in acest lov ci Institutul matei, nici astizi dupi 1 ani dela Ahirti x :x00000 si mai detaliate, cu i's'a muljunit « pantografid htryilea. - 5 Pack extragem din blow dewbite reeultatele. 26 totaal suprafeye# Tari de 295.500 kp. ‘aumstive ale forjelor Aédrauliee dispon i sew/kmp. ipale obtinem: b 295 knip. find regiune mai mult de asin polncpat | Baslaveeundus | 1 + se iiroudve onsponts ote Remndiatet ‘ist marimniseynit’ | ye.635 (22 Brovineit ‘Tim vomdoeased | Somopurile « arz27] ardice| seca r9.609} 134.479] sep. sense 158.009 403.669) 25.50% 181.98 363-439] 330.240| Roménia propriu nisi « cla Baziag la ayal Por | Cot so ce ar resent ti dept Remi ole "Total general vey ss 506 forje hidraulice de ordinul af, doilea, pein canalizisi sau penteu mori i ar corespunde aceatut rest al. Accastii suma se refert In o suprafagl.de 126.205 kifn tabloul ce urmeaz: (A se vedea’fig. 6). _ Reportizate pe bazing men $i diagrama din fig. 5.26 oR aL HNL -saut.ov Al, FoNTELO3 HIDRAULICE DISPONIBILE PENTRU RAURILE Be PRISICIPALH ALB ROHANIEE é ; ‘Supntay : 5 fe eoep= : ee aeree ven re ae RAUL — [fel & ~ | Supeata 5 cone : die ceoer-| BASINUL RAUL te kmp. | wil lsestoarel| TBeslnal ‘Tel fo inte- sail Front siisy | smal So a ee By | 68.886 | 7.0 Reb gi rece’ Gide) gd | c.870 | 43.6 Birnswa . 2... +) 386 | aBigre | Bais - ‘Tiesipal Bek eflueny Somegul saag | 13270 | ana de su | ase sis | 93658 | ass [a Goa | 64348 | ros Timi 22 [ast [areare | an: curt Nera rors | 7877 | 298 Cerna, aosé | 29286 O48 | 1648. | 20203 | 188 al sta. | satete | 208 Ciigul atbs “Mluerss tnere. Ti F Criguct totale 6638° | aogsaz aye | $3.08 305) 49.538 iu +53 | 6.630 Sobegal-eu.Seeay + «] 2352 | 3580 bad 49.358, a784a an68s spss 236.019 ‘Maropal: |] Muregul supes “| Oteut superior mont} ‘de exviiuents ew el Mucoy restul ‘Muvoqul tsi «= | a7sont | 930900 | arts | antes | 20.65 Bose: Bogs vs +s] 34 | toto | 35,0"),28 PORTELE RUpRAUIECE Aue Rosati 29 1 RAZiNUL RAUL RAUL sees aso | sane) 248 4 is vet alornita inferioari Hm | 43630 | 245 ‘ital: wr | Gass.) 20 Peshova amonte de con sar | a8she a8 fluente Doftana. - 44.687 | 83,3 Ss ao. | a Dofeaisn 42.950 boos | ass 8 ‘Teleajen « assed | 45:8 Atpayul si Pocuboe | x67 hase | 3309 Resta Prahova. Gayo | one . ‘Pots Prahova assis | 709 Total 2uSsie | 59.2 Siretal propru zie pit 4 Ia confluenta ex Su eave es Suoewn Moldova v Bscele : i sass.e9e| 438 Busiu emonte de Ne} Artes! Aegegel propria ais. sage | 43.0 Yoing aon] Ms | as [ane sae | 468 Bown vest péni a+ se noe monte de éonfl. cul : sagt | as.sas | asa, 68,940 | 67,0 5) fan agers | M4650 | 36.5 ° f sonéoe | ane ‘Vol gonoral .. . .fba620s | 4a72809} a5 saaes [isi Aablool, de mai, sus s’au rezuinat yalorile: Basin “receptie, ww. brutto disponibili si kw/kmp. de rau» HOR TIE pninAULcR mijlocit.. Harta No: 1 ne afath ‘reprezuntarea. grafic al acestui tiblou, ‘ Iw tebloul ce urmeavi ami reztumat acele sectéare de riuri, cari datoriti debitulat insemnat respectiy a e&derilor mari spécifice, dau o putere disponibiti bruti la. modul, de péste 2.000 kw/kin, Result, ed aceste forte tofalisdnd 2.249:560 feo. Jnutto sunt de primul rang si rmeritt aten~ fiune specialf. Réurile sunt: Cataractele Duntrii, Sebeguly © R. Mare (Lepagnic), Oltul, Yalomita superioart, Bistrijs, “Yrotug. Evident mai sunt gi rfucl cti puteri insemnate jntre 1000 gi 2.000 kav/km. ca: Somicgul cald, Muregul superior, A Cugicul, Streit R. Bistrifa (Jin), R. Sadului, Lotrul, Prahova supe sioarg, Doftana (Prakovei), Tarciul, V. Uzului, Buzdul superi . In fig. 7 se simti proporfia forgelor hidewulice de primul rang, sidiet dé peste 2000 kw/kn, In ceeace priveste pantele mijlocii ale sectoarelor, men= fioniim mai jos cateva réuri cu pante superioare 45 %o2 Somepul rece gi cald (mmx. 48), V. Drlgan. (max. 68); P, Jara-Arieg (max. 51,8), Sebeg. (inex. 50),” Dob Sebos (max. 52), R, Bistza-Sebep (max. 64), Cugir (aos. 7045 si 85,5), R. Berku (maik. 51), R. Sibigel (max. 38,6), R, Maré (max. 46,4), R. Birbat-Sereiul (max. 68,4), R, Bistra-Miirul (max. 62,5 gi 64,5), R. Alb-Timig (max. 89 In 208), Tioga (max, 78,2), R. Tismana (max. 86,8), P. Bist hed (roe 50), P. Cormogul (max. 48,3), V. Strdmba-Ole ¢ a 46.350 3 I Mane Shut Asnonte: [ses | sss 2ayo 6,700 39.0, Viger (Lepunid) | Clopad Sereiu}Ke, | Kofta, | Kw brane * Raw Stetor | viesare fCPKm. | CP. efectiy it | erat Rostnegi 490 a8y | 9950 Privinceanes se Goutisttal 600 agro | 36.se . Drbpincsti os | 8540 Nepaioays 3035 ayse | A700 Proorect rae P, Teatui. . a asso | 47-000 Pivotal mes. | a8 gato | 59.000 . Prumdenii os vs soa | 1945800 306 226 3180 $3,500 é ab gato a 263, ago | sa700 & : 208 seo | 700 z e g Toll ° s4050 e arate ee P. Badu 3588 aco are _ Pome 21. | ara | sto | gee Surgical. a0 yea | aie aor s s98 ‘ Radi Negeo - 28.5 are 360 | ‘Tatsl Arges. I 360 Jalomiga | Talomita Dobregt? . . -. “8 ‘Scropoisa, . . 38616 BOYo 5850 i oe Sea Buia |B Cage 1 She Je Viduyele 2 S| 85,0. ett 1F-00 Brow; | Commas sf goo f atge | aaa Sia os ‘Fotal Siretul at t age iPONIbILE ALE ROMASIRE 38 Obsersatit Tiapre aval ico. dela Brat 7.500 agt.200 apa.ces, ew. beuteo CP. ef [ Kw. Ken dela Basing | Kem. 2360 5.200 gfe Maldave vee Gatarectele | Being. $0.0), Arpagul mr. (max. 123,4), R. More Porum- tlle: pa say eae depeas 290 Ka ‘aimee st s&, Gio), Argegul superior (max. 52,2), Telomiga-sv- rioard (max, 103.5), P. Bieazil (max. 54), Casiau- ‘Dani (imax. 72,0).s a iy, Producyia maxima posibili de energie ce s'ar puted 8; Regimul apelor réusilor Carpatice, evand ow rezer~ 4 naturale de retenfiune a apéi, eriornie piduri ‘fick iy lini intre “709 gi 3.600-m.d-M., ¢ste fiavorabil cONCLUZII i asigure pentru totdeauns consumul de enorg 4 ‘ 1 far 3, Evalutrile: anterioare diferi agh de mult de réalitate, eee ncitt ci mu pot fi luate ta eonsiderazie. 2, Romania are ce forfe-Wisponibile fa debitele module brotto. sau CP. netto: structia de mari rejele interutbane, cum a incepue le mult Electtiea 8. A. R, fil Talomita-Hydrofing, Seta-Sibiu, Grupul Tl siotdul Transilvaniel, Rutile principale gi economic amenajabile . 4.471.800 T34AAS 50%, a Cataractelot Duns Restul fir ca centabiitate inferioard, de ame- ijpre cea. see ‘Total Romania: kw. brutto smu CP. neta, %y 3. Roménia posedi rfuri cu forje: hidraulice foarte eoncentmite de’ peste, 2:000 kw, brugi/im, lungime de’ 2.443.560 kw. . ‘4. Pantele mijlocii, ale seatoarelor optime, céle mei ma variaui fatre 50 gi 310%q §. Bineinteles rurile ne daw forgele caleulate Je. modu numat dupi o prealabili executare de Tacusi de: reten- siune gi numnai dupt eecutaréa unui anumit numar de nuine ett mare nearnulite Ie snunte, vor putes fi amena~ |pue pentru puteres indicat in tablauri si rfurile de ge 6, Forfele disponibile la debitul de etiaj sunt 1.595.0 kw, brutto sau tn CP. netto. vay in valoare di| TARLOU DUPL MASURARILE SOU. ANON. ROM, »ELECTRICA» a | HE |S ERE # Mohave’ « Drones « Svinita Orgosa Gua. V3 Tarmu Soverin. pee (CP. conctua. . NOTA, Palerea total diiponlKS pe basa debitului de etisj Sn sectoral extsractelor Dunsrit intre, Biziag gi TABLA DE MATERIT te, Totedveree oe eee 8 1 MBTODA DE INVENT: IRIERE FOLOSITA DEALTOR 6 : 6 “ it * ] 5 7. Motival peatra ot caleulelor . . u CATEVA DEBITE SPECIFIGE UTILIZATH ST COLEC ‘TIONATE DE AUTOR... 6 um REZUI/EATELE INVENTARIERT! . « a orjele divponibie repartizare pe sus principele. | | 36 ‘Tablourile soctoarelureu puteri mai mari devi ae00K whee 3334 Vv pence x6 Rezumat in Tbs, frances | » “‘Pablourite principale ale inven 4an186 riourt Fe Bawa Debite specifics qin u/kmp gi see. pentru’ cit - ston romboesti sss sspolar @ ouefieientulut fF = Set Carbs de drach = Dun oa ies disponibile ate Rom + : 5 6 i xpecifige repartiaate pe basing 6 T snofti zeprezencate in hemi eee ee as se HE