Visul din copilărie

Încă din copilărie ne gândim la ce vrem să devenim în viață,

acestă meserie am descoperit-o și îndragit-o încă de mic copil prin
micile joculețe de-a doctorița.
După terminarea liceului m-am căsătorit, apoi am urmat
cursurile unei postliceale sanitare, dar cu o altă specializare, aceea de
asistent medical BFKT-balneofiziokinetoterapeut (specializare pe care
o are soțul și eu în prezent). Specializare care îmi place la fel de mult
și pe care o fac cu mult drag.
Nu am ales de la început această specializare de asistent medical
generalist, din frica de sânge și din frica de necunoscut.Dar am avut
mereu acest regret.
După terminarea școlii posliceale, m-am angajat ca și asistent
medical bfkt, unde am învățat sa relaționez cu pacientii, am învățat o
parte din ceea ce ține de sistemul sanitar și am învățat într-un cuvânt
să fiu cadru medical. Din această meserie am reușit să prind curaj și să
trec încet, încet peste teama de sânge și cel mai important teama de
necunoscut a dispărut.
Am învațat să am răbdare, empatie față de oameni, curaj, să
ascult oamenii, să îi încurajez și să le ofer o mână de ajutor. Satisfacția
de a ameliora sau vindeca pe cineva care este într-o situație critică este
de nedescris.
Așadar după ceva timp am hotarât să fac ceea ce mi-am dorit cu
adevărat, să devin asistent medical generalist. Este un vis pe cale să se
îndeplinească.
Din punctul meu de vedere această meserie este una cu foarte
multe responsabilități, dar și una foarte frumoasă dacă ți-o dorești cu
adevarat.Eu asta îmi doresc și sper să și reușesc.

“Caracterul unui asistent medical este la fel de important ca si cunostintele

pe care le are.” – Carolyn Jarvis, jurnalist american