Tehnologia de „reducere la

tăcere” a genelor
Î N 13.09 .20 21

Gene-silencing technology

În august 2018, prestigiosul periodic „Nature” publica un foarte

interesant articol despre o nouă tehnologie genetică, la care se
lucra de mai bine de douăzeci de ani. Este vorba de așa-numita
terapie bazată pe interferența ARN, o tehnică ce poate fi folosită
pentru „a reduce la tăcere” activitatea anumitor gene specifice
legate de diferite afecțiuni. Anul acesta a fost aprobat și lansat pe
piață în Uniunea Europeană și Marea Britanie un astfel de produs
injectabil care să reducă riscurile atacurilor de cord și al
accidentelor vasculare cerebrale.
Capacitatea de interferență a ARN-ului de a reduce la tăcere genele a
fost descoperită în anii 1990 de către oamenii de știință
americani Andrew Z. Fire și Craig C. Mello, care au primit Premiul
Nobel pentru fiziologie în 2006.
Cum funcționează această tehnologie? ADN-ul nostru conține „planul”
pentru fabricarea proteinelor, dar el se află în nucleu și nu poate
transmite direct instrucțiunile sale către citoplasmă. Pentru a realiza
comunicarea dintre ADN și proteine, organismul folosește un fir scurt
de cod genetic, numit ARN mesager, care transmite instrucțiunile
ADN-ului către „fabricile” de proteine. În momentul în care ADN-ul
este alterat, începe să transmită instrucțiuni eronate către proteine,
fapt care ar conduce la declanșarea sau agravarea bolii. Prin
procedura „interferenței ARN” se realizează o interceptare artificială a
ARN-ului mesager natural, care urma să „ordone” producerea de
proteine toxice. ARN-ul mesager natural este distrus și înlocuit de un
ARN mesager artificial, care va transmite un alt mesaj, de producere
a proteinelor sănătoase.
Primul astfel de medicament, bazat pe interferența ARN, este
Patisiranum, aprobat în 2018[1], comercializat sub denumirea de
„Onpattro” și utilizat în tratamentul polineuropatiei la persoanele cu
amiloidoză ereditară mediată de transtiretină, o afecțiune rară care
poate afecta funcția inimii și a nervilor. Amiloidoza ereditară mediată
de transtiretină este o boală rară fatală, despre care se estimează că
afectează 50.000 de persoane din întreaga lume. Este primul
medicament pe bază de ARN interferent mic aprobat de Administrația
Statelor Unite pentru Alimente și Medicamente (FDA) și primul
medicament aprobat de FDA pentru tratarea acestei afecțiuni. Este un
medicament de „reducere la tăcere” a genei  (gene-silencing) care
interferează cu producerea unei forme anormale de transtiretină.
Patisiranum utilizează o abordare nouă pentru a reduce producția de
proteină TTR în ficat prin intermediul ARN-ului interferent.
„Această aprobare este esențială pentru domeniul interferenței RNA”,
spunea la data respectivă James Cardia, șeful pentru dezvoltarea
afacerilor la Compania „RXi Pharmaceuticals” din Marlborough,
Massachusetts, care dezvoltă astfel de tratamente pe bază de
interferență RNA. „Acest eveniment va transforma farmacologia”,
continuă Cardia. Într-adevăr, aprobarea medicamentului va conduce
la rescrierea manualelor de farmacologie, susține și Ricardo Titze-de-
Almeida, care studiază interferența ARN la Universitatea din Brasilia.
Anul acesta a fost aprobat un alt astfel de medicament bazat pe
tehnologia interferenței ARN-ului. Este vorba de Inclisiran,
comercializat sub denumirea de „Leqvio” și aprobat în Uniunea
Europeană în decembrie 2020, iar la începutul lui septembrie 2021 a
promit aprobarea și din partea Serviciului Național de Sănătate al
Marii Britanii. Medicamentul va fi administrat persoanelor cu niveluri
ridicate de colesterol care au suferit anterior de un atac de cord sau
un accident vascular cerebral, pentru a determina scăderea
colesterolului și a preveni astfel apariția altor evenimente de acest fel.
Serviciul Național de Sănătate al Marii Britanii apreciază că Inclisiran
ar putea preveni 55.000 de atacuri de cord și accidente vasculare
cerebrale, cu potențialul de a salva 30.000 de vieți în următorii 10 ani
în Anglia[2].
Inclisiran este unul dintre primele medicamente dintr-o clasă complet
nouă care utilizează procedura de interferența ARN – clasă cunoscută
sub numele de medicamente de „reducere la tăcere” a genei – pentru
a bloca producția de molecule specifice afecțiunii a cărei terapie o
vizează. Inclisiran acționează în așa fel, încât conduce la creșterea
capacității ficatului de a elimina colesterolul dăunător din sânge. O
injecție cu Inclisiran de două ori pe an ar putea determina scăderea
colesterolului LDL la pacienții cu boli cardiace, al căror nivel de
colesterol nu poate controlat în mod adecvat cu statine sau alte
medicamente.
„Inclisiran este deosebit de atractiv, deoarece trebuie administrat doar
de două ori pe an printr-o simplă injecție subcutanată”, afirmă
Profesorul Nilesh Jayantilal Samani, medic britanic de origine
kenyană, Profesor de Cardiologie la Universitatea din Leicestar și
cardiolog consultant la Spitalul Glenfield. „Sunt necesare mai multe
cercetări pentru a confirma amploarea beneficiilor sale, dar anticipez
că, în viitor, va fi folosit la scară largă pentru a determina scăderea
colesterolului pentru un grup mult mai larg de oameni”.