FUNCȚIONAREA PSIHOSOCIALĂ ŞI PROFESIONALĂ A

PERSOANELOR CU TULBURĂRI DEPRESIVE.

INTEGRAREA ÎN GRUPUL DE MUNCĂ. STRATEGII DE
CONSILIERE ŞI COACHING ORGANIZAȚIONAL
I Analiza teoretica a tulburarii depresive
• Caracterizare
Paranoia este definită ca o stare mentală caracterizată printr-o suspiciune
omniprezentă, de lungă durată și neîncredere generalizată a celorlal ți.
• Simptomatologie
Simptomele paranoide pot varia de la ușoare până la foarte severe.Se
manifestă prin suspiciune și neîncredere generalizată față de alte persoane
iar gesturile și motivele acestora sunt mereu interpretate ca fiind răuvoitoare
• Cauzalitate
Nu se cunosc cauzele exacte, însă studiile arată că paranoia ar putea fi cauzată
de o combinație între factori biologici și psihologici. S-a observat faptul că
multe dintre persoanele care suferă de paranoia au în familie rude bolnave de
schizofrenie sau tulburări delirante.
 Criterii
 1) Îi suspectează pe ceilalți ca ar avea intenții de rele de nedreptate, înșelăciune, exploatare,
fără să aibă suficiente argumente
 2) Se protejează in permanențăm cu multă atenție la ceea ce se petrece în jur, nu are
încredere și este mereu în stare de suspiciune
 3) Pune la îndoială loialitatea altora, chiar a celor apropiați, adesea manifestă gelozie
 4) Evită să se confeseze altora de teama nejustificată că aceștia ar putea folosi
 informațiile impotriva lor
 5) Interpretează afirmațiile inocente ale altora ca fiind jigniri ascunse iar evenimentele
 inofensive ca fiind amenințări mascate
 6) Fiind preocupată mereu de propriile drepturi si de prioritățile sale,
 se simte foarte ușor ofensată de ceilalți
 7) Daca se simte ușor ofensată este gata de amenințari și represalii disproporționate ș
 i reacționează cu multă mânie percepând atacuri din partea celorlați acolo unde nu există
 8) Manifestă ranchiună și poartă pică (nu uită, nu iartă jignirile, nedreptă țile sau tachinările)
 9) Are suspiciuni repetate, în absența unui indiciu real, referitor la fidelitatea partenerului
sexual sau a soției/soțului.
 10) Caută in mod energic și in detaliu dovezi care să-i susțină bănuielile sale fără să țină cont
de situație în contextul ei întreg
 11) persoanele paranoide au tendinta de a lua atitudine legala impotriva altora in special
cand au senzatia unei indignari indreptatite, dar ei nu-si pot vedea propriul lor rol intr-un
conflict
 12) motivele ostile reprezinta proiectii ale propriilor ostilitati fata de altii
 13) din punct de vedere ocupational, aceste persoane pot fi eficiente si constiincioase, dar au
 Cum să ne purtăm cu personalitățile
paranoice
Se recomandă:
 - O exprimare limpede a motivelor și intențiilor

 - Respectarea conveniențelor in mod scrupulos

 - Menținerea unui contact regulat cu aceste persoană

 - A se face referire la legi si regulamente în discuție cu ele

 - A se oferi mici victorii în discuție dar nu toate și depinde care

 - Această persoană nu reprezintă un aliat de încredere

 Este nerecomandabil:

 - Să le fie atacată imaginea pe care o au despre sine

 - Comiterea de greșeli și bârfa

 - Renunțarea la lămurirea neînțelegerilor

 - Discuțiile despre politică

 - Ca ceilalți să devină și ei paranoici

 II Studii
Paranoia ca un antecedent și consecință de a obține avansarea în
organizații: efecte întârziate între cogniții paranoice, auto-
monitorizare și schimbări ale intervalului/ perioadei de control.
 A fost realizat un sondaj online timp de 6 luni în rândul a 441 de angaja ți din diverse
industrii, care s- a bazat pe argumentul că este nevoie de un sens/ interes social activ și de
adaptabilitate comportamentală pentru a avansa în organiza ții. Ambele condiții
(antecedent și rezultat) sunt examinate în interacțiune cu automonitorizarea angaja ților și
adaptabilitatea comportamentală. Rezultatele susțin interacțiunea între cognițiile
paranoice și automonitorizare, în sensul că fiecare poate compensa într-o oarecare măsură
pentru celălalt în explicarea avansării organizaționale a angajaților.
 Invers, modificările în intervalul de control au afectat cognițiile paranoice. Cei cu
automonitorizări scăzute (slabi în sensul adaptativ) au reacționat cu cogniții paranoice
crescute atunci când au fost retrogradați. Prezentul studiu este primul care sus ține empiric
faptul că, cognițiile paranoice pot fi consecință, dar și condiție prealabilă pentru a avansa
în organizații.
 Este necesar să se înțeleagă dacă și în ce circumstanțe paranoia se poate referi nu numai la
avansare persoanlă, ci și la o eficiență sporită în beneficiul oragnizației.
 Metodologia
 Obiective
 - Studiul actual încearcă să investigheze dacă paranoia nu este doar adaptabilă pentru a avansa
în organizație, ci și dacă poate fi rezultatul proceselor de promovare și retrogradare; explorează
empiric calea "mai întunecată" spre și de la conducere prin conceptul de paranoia.
 - Al doilea obiectiv al prezentei lucrări este de a investiga dacă schimbările în domeniul
controlului afectează, de asemenea, cognițiile paranoice ale oamenilor-Într-adevăr, dinamica
socială se schimbă odată ce oamenii sunt promovați pentru a-i conduce pe alții sau retrograda ți
(pentru a conduce mai puțin).
 Ipoteze
 Ipoteza 1: Atât paranoia, cât și automonitorizările pot compensa lipsa celuilalt în efectul lor
asupra avansării în organizații.
 Ipoteza 2: Scăderile duratei controlului (din partea individului) sunt legate pozitiv de
modificările cognițiilor paranoice, iar acest efect este mai puternic pentru auto-monitoarele
scăzute decât pentru auto-monitoarele înalte
 Lotul de studiu- 441 subiecti -Vârsta medie a eșantionului a fost de 41 de ani, cu femei
reprezentând 55,21% din eșantion. Dintre toți participanții, 42,28% au avut o diplomă
universitară, iar 64,47 au absolvit o ucenicie suplimentară
 Instrumente
 Scala de automonitorizare de lennox și Wolfe (1984); lista de verificare Paranoia cu 18
elemente (Freeman et al., 2005); Răspunsurile au fost făcute pe o scară de cinci puncte Likert
variind de la "pe deplin nu sunt de acord" la "pe deplin de acord."
 Metode - Sondaj online care a inclus itemi apartinant instrumentelor mentionate anterior
aplicat la distanta de 6 luni pe acelasi lot de subiecti.
 Design-Designul compararii- presupunand ca targetul chestionarului a fost cresterea nivelului
de automonitorizare
 Burnout, depresie și ideație paranoidă: un
studiu analitic cluster
Scopul acestui studiu a fost de a examina în mod sistematic
relația dintre burnout și ideația paranoidă, pe baza unor măsuri
standardizate și fiabile ale variabilelor.
Clarificarea măsurii în care burnout-ul este asociat cu idea ția
paranoidă poate permite o prevenire și un tratament mai eficient
al burnout-ului.
Dacă gândurile paranoice sunt implicate în burnout, atunci
ele pot constitui ținte terapeutice. De exemplu, reducerea
tendințelor paranoice la indivizii epuizați îi poate determina să- și
reevalueze mediul de lucru într-un mod mai pu țin stresant.
Acest lucru poate contribui la atenuarea epuizării.
Având în vedere suprapunerea burnout-ului
cu depresia depresia a fost, de asemenea, examinată.
 Metodologia
 Obiective- Scopul acestui studiu a fost de a examina în mod sistematic relația dintre
burnout și ideația paranoidă, pe baza unor măsuri standardizate și fiabile ale variabilelor
 Ipoteze-Ipoteza 1:Presupunem ca cresterea nivelului de burnout determina si o crestere a

ideatiei paranoide
 Ipoteza 2 : Presupunem ca variatia nivelului de burnout nu influenteaza nivelul ideatiei

paranoide.
 Lotul de studiu-218 profesori elvețieni au participat la studiu (58% femei; vârsta medie:

47); Participanții au fost angajați timp de 17 ani în medie.

 Instrumente- Subscalele de epuizare emoțională (EE) și depersonalizare (DP) ale Maslach

Burnout Inventory-Educators Survey(simptomele de epuizare); Chestionarul de sănătate a

pacientului PHQ-9(depresia); Scale de gândire paranoide (GPTS-ideatia paranoida)
;Maslach Burnout Inventory-Educators Survey
 Metode: Prezentul studiu a implicat profesori elvețieni. Responden ții au fost recruta ți prin

contacte cu administratorii școlii în martie 2018. Administratorilor li s-a cerut să transmită

profesorilor care lucrează în școlile lor un link web către un sondaj pe internet. Sondajul pe
internet conținea măsuri de epuizare, idei paranoice și depresie, precum și un chestionar
socio-demografic. Participarea a fost voluntară și fără compensație.
 Design – studiu corelational
 Tulburarea paranoida și comportamentele proactive
ale angajatilor din prima linie: un model de
mediere mijlocit de conducerea empatică și de
siguranța psihologică percepută
 Scop - Acest studiu largeste aria cercetărilor legate de partea negativa a
trăsăturilor de personalitate, examinând modalitatrea in care acestea
afectează comportamentele proactive de la locul de muncă.
 Mai exact, autorii sugereaza ca tulburarea paranoida se raportează
negativ la siguranța psihologică percepută și ca, indirect, afectează
disponibilitatea angajaților din prima linie (FLE) de a raporta
reclamațiile clienților, cat si disponibilitatea pentru sarcini de lucru
suplimentare in relatia cu clientii.
 Autorii arata, de asemenea, ca o conducere empatică este un factor
central, contextual, care atenuează impactul tulburarii paranoide asupra
siguranței psihologice percepute și, în consecință, asupra disponibilitatii
de a raporta reclamațiile clientilor și de a adopta sarcini suplimentare
de munca în relația cu acestia.
 Metodologia
 Obiective:
 •Evaluarea legaturii dintre ideatia paranoida si siguranta psihologica la locul de munca
 •Determinarea relatiei dintre ideatia paranoida si demonstrarea unor comportamente proactive la locul de munca
 •Efectul unui stil de conducere empatic asupra gandirii paranoide
 Ipoteze:
1.Presupunem ca tulburarea paranoida influenteaza nivelul sigurantei psihologice la locul de munca
2.Presupunem nivelul sigurantei psihologice la locul de munca nu este influentat de prezenta tulburarii paranoida
3.Presupunem ca tulburarea paranoida influenteaza demonstrarea unor comportamente proactive la locul de munca
4.Presupunem ca tulburarea paranoida nu influenteaza demonstrarea unor comportamente proactive la locul de munca
5.Presupunem ca un stil de conducere empatic demonstrat de superiori diminueaza gandirea paranoida
6.Presupunem ca gandirea paranoida nu variaza in functie de prezenta sau absenta unui stil de conducere empatic demonstrat de superiori.
 Lotul de studiu: Participanții la studiu au fost 252 angaja ți din prima linie ai unor organiza ții din industria ospitaliera
din Emiratele Arabe Unite; Majoritatea participanților aveau vârste cuprinse între 21 și 30 de ani, 50,6% erau bărba ți,
63% aveau o diplomă de licență și lucraseră în medie 1-10 ani în industrie.
 Instrumente: Disponibilitatea de a raporta reclamațiile clien ților: conceptul a fost opera ționalizat prin patru elemente
adaptat din lucrarea lui Luria și colab. (2009); Comportament extra-sarcina de lucru (evaluat de supervizor): Conceptul
a fost operaționalizat prin cinci itemi adaptati din cercetările anterioare (Bettencourt și Brown, 1997); Tulburarea
paranoida: Măsurarea în șase itemi a lui Derogatis și Melisaratos (1983) Scurt Inventar al Simptomelor; Siguran ță
psihologică: S-a folosit o scală de cinci itemi pentru a măsura conceptul de siguranta psihologica (Brown și Leigh,
1996; mai și colab., 2004; Conducere empatică: S-a folosit o scală de cinci articole (Mayfield și Mayfield, 2016; Mayfield
și colab, 2017) pentru a măsura acest concept
 Metode: Fiecare copie a sondajului a fost însoțită de o scrisoare de inten ție care explica inten ția și obiectivele cercetării,
și tuturor participanților potențiali li s-a oferit o garan ție că răspunsurile lor vor rămâne confiden țiale și anonime;
Datele au fost colectate folosind metoda hartie-creion pe parcursul a trei runde. Primele două runde, cu un decalaj de
două săptămâni între ele, au fost trimise către subiecti, iar a treia rundă a fost trimisă supraveghetorilor imediat după a
doua rundă de sondaje ale angajaților
 Design- Design comparativ-presupunand ca interventia asupta lotului de subiecti este reprezantata de stilul de
conducere empatic adoptat de superiorii lor.
 Analiza comparativa
 Luand in considerare obiectivele cercetarilor putem observa motivatia cercetatorilor de a
descoperi dinamica functionarii unei persoane cu tulburare paranoida cat si de a testa
metode de a acomoda indivizii in cadrul organizatiei . Astfel stilul de conducere din al
treilea studiu cumulate cu dezvoltarea abilitatii de automonitorizare pe o durata cat mai
lunga si constanta si diminuarea burnout-ului prin metode specifice ar putea conduce la o
scadere a nivelului ideatiilor paranoide.
 Analizand metodele prin care au fost conduse studiile putem observa utilizarea unor
chestionare care includ itemi apartinand unor teste diferite menite sa evalueze nivelul unor
arii multiple . In timp ce la primul studiu persoanele care au participat au avut un avantaj
in urma completarii , in celelalte doua subiectii au participat fara a primi ulterior avantaje .
 Privind volumul de variabile putem observa ca in timp ce studiul referitor la burnout
formuleaza ipoteze legate de 3 dimensiuni incluzand depresia ca fiind atasata fenomenului
de burnout , primul studiu determina pe langa abilitatea de automonitorizare constanta
procesului si gradul de continuitate temporala a fenomenului . Studiul condus in
Emiratele Arabe Unite include manifestarea unor comportamente ca indicatori ai
prezentei sigurantei psihologice care coreleaza direct cu gandirea paranoida si in acelasi
timp implica un factor de influenta extern in speta stilul de conducere al superiorilor .
 in privinta rezultatelor , toate cele trei studii au obtinut corelatii semnificative privind
legatura ideatiei paranoide cu variabilele masurate astfel incat ideatia paranoida coreleaza
pozitiv cu nivelul de burnout si negativ cu abilitatea de automonitorizare , cu stilul de
conducere empatic demonstrate de superiori si cu siguranta psihologica.
 Bibliografie:

 1. Cum sa ne purtam cu personalitatile dificile – Francois Lelord,

Christophe Andre ,Bucuresști, Editura Trei, 2011
 2. DSM V – Manual de diagnostic și tulburare statistică a tulburărilor
mentale, Editura Calisto, 2012-2013
 3. R Bianchi, L Janin
 Medicina muncii , volumul 69, numărul 1, ianuarie 2019, paginile 35–
38, https://doi.org/10.1093/occmed/kqy150
 4.
https://scholar.google.ro/scholar?q=paranoid+personality+study+in+
organization&hl=en&as
_
 Bani-Melhem S., Mohd. Shamsudin F., Abukhait, R. Y. & Quratulain S.
(2020). Paranoid personality and frontline employee’s proactive work
behaviours: a moderated mediation model of empathetic leadership
and perceived psychological safety. Journal of Service Theory and
Practice, 31(1):113–135. doi: 10.1108/JSTP-05-2020-0104