Ecosistemele acvatice

În natură există diferite tipuri de ecosisteme în funcție de caracteristicile lor și de

mediul lor principal. Astăzi ne vom concentra pe a vorbi despre ecosistemele
acvatice. Aici găsim tot felul de ființe vii a căror activitate și viață se stabilesc într-
un habitat acoperit de apă. Ecosistemele acvatice acoperă aproximativ 70% din
suprafața pământului. Importanța sa înseamnă că ființa umană va depinde în mare
măsură de aceste ecosisteme.

Prin urmare, vom dedica acest articol pentru a vă spune tot ce trebuie să știți despre
ecosistemele acvatice, caracteristicile și importanța lor.
Cel mai important element al pământului este apa. Ecosistemele acvatice sunt
formate din animale, vegetație, floră și alte organisme care trăiesc în apă.
Ecosistemele acvatice sunt atât apă dulce, cât și apă sărată. Cele de apă dulce sunt
lacuri, cursuri de apă, râuri, lagune și cele de apă sărată sunt oceane și mări..
Toate acele habitate în care este adăpostită viața și există o simbioză cu apa dulce
sau sărată este considerată un ecosistem acvatic.

Este vorba despre acele ecosisteme în care componentele vii își desfășoară toate
activitățile în apă, fie ea sărată sau apă dulce. Adaptându-se la ecosistemele
acvatice, au reușit să dobândească particularități fizice foarte similare și au evoluat
diferit de-a lungul anilor.
Tipuri de ecosisteme acvatice

Pentru a studia ecosistemele acvatice, acestea trebuie clasificate în diferite tipuri în

funcție de caracteristicile lor. Sunt două grupuri mari în care ne împărțim, deși au
în comun faptul că mediul principal este apa, există diferențe în care să existe
interacțiune și flux între diferite ființe vii cu mediul lor.

Prin urmare, ele sunt împărțite în două grupuri mari, în conformitate cu criteriile de
interacțiune și flux între ființele vii și mediul lor și sunt următoarele:
  Ecosisteme marine: mediul marin este alcătuit din regiuni cu apă sărată în
care găsim oceane, mări, mlaștini etc. Acestea sunt extrem de stabile în
dezvoltarea vieții în comparație cu orice ecosistem terestru de apă dulce. În
ocean a apărut viața și până în prezent este încă un loc complet necunoscut
pentru oameni.
 Ecosisteme de apă dulce: mediul de apă dulce este alcătuit din regiuni cu
mare biodiversitate, specii de tot felul. Această zonă este cunoscută sub
numele de lacuri, mlaștini, râuri etc.

În ecosistemele de apă dulce există un număr mare de amfibieni, deși se poate găsi
și un număr imens de pești asociați cu aceste habitate. Se găsește la o prezență
extinsă a florei. Curiosul despre râuri este că condițiile se pot schimba între
secțiuni și regiuni, așa că, dacă analizăm ruta totală a unui râu, putem vedea că au
mai multe microecosisteme.

Un alt tip de clasificare a ecosistemelor acvatice se referă la modul de mișcare și la

modul de viață al organismelor vii care îl locuiesc.

Clasificarea ecosistemelor acvatice

Vom vedea care sunt următoarele ecosisteme acvatice, în funcție de deplasarea și
modul de viață al organismelor vii:

 Bentonic: sunt acele organisme vii numite bentos care se află la baza

ecosistemelor acvatice. Acestea sunt zone care nu sunt prea adânci în care
principalii locuitori sunt algele.
  Nectonică: Sunt organisme vii care sunt numite cu numele de necton. Se
mișcă liber și pot înota activ în zonele acvatice.
 Acvatic planctonic: Sunt acele ființe vii care fac parte din ceea ce este
cunoscut sub numele de plancton. Locuiesc plutind în apă terestră sau
marină și sunt purtați de curenți. Două pot fi mișcate prin propriile mișcări și
stau la baza lanțului alimentar. Ele pot fi împărțite în fitoplancton și
zooplancton. Primul include organismele care realizează fotosinteza și
produc organisme precum algele microscopice și cianobacteriile. Acest grup
de organisme este vital pentru orice ecosistem acvatic, deoarece este baza
lanțului trofic. Zooplanctonul este alcătuit din ființe heterotrofe care se
hrănesc cu fitoplancton. Adică sunt principalii consumatori în care găsim
crustacee mici, larve de animale și protozoare.
 Neustonică: sunt organisme care trăiesc la suprafață plutind și se numesc
neuston.

Flora și vegetația
Trebuie să știm că ecosistemele acvatice abundă de floră și vegetație. Locurile cu
apă dulce sunt destul de fertile și tind să aibă o biodiversitate mai mare a vegetației.
Cu toate acestea, zonele de plajă sunt regiuni mai intermediare în care încep să
existe ecosisteme oceanice care au substraturi mai puțin primitoare pentru unele
plante care nu suportă niveluri ridicate de salinitate. Sunt zone în care crește în
principal în ierburi.

În fâșia celor mai litorale zone, condițiile de viață sunt ceva mai complicate. Și
este că ființele care trăiesc în această zonă trebuie să reziste continuu la forța
valurilor în timpul furtunilor și la deshidratare când alternează căldura bună și rece.
Pentru a face față tuturor acestor probleme, vegetația a adoptat diferite strategii cu
mecanisme care îi permit să adere puternic la roci și la cochilii mai rigide. Pe stânci
putem găsi unele plante, cum ar fi feniculul marin, care beneficiază de mici fisuri
care sunt generate în roci pentru a crește. În plus, sunt plante care tolerează
salinitatea.

Vedeți în interiorul ecosistemelor acvatice de apă sărată unde putem găsi pajiști

extinse de plante fanerogamice precum specia oceanică de posidonie. Este una
dintre cele mai remarcabile plante din această regiune întrucât contribuie la
stabilizarea suprafețelor nisipoase într-un mod puternic.

Animale acvatice
În ceea ce privește animalele, viața a evoluat în diferite domenii. Găsim o mare
varietate de animale, de la bureți la vertebrate. Să vedem care sunt principalele:
  Nevertebrate simple: sunt cei care nu au coloana vertebrală. Avem
anemoni de mare, meduze, tot felul de melci etc.
 Nevertebrate complexe: sunt moluștele, artropodele și echinodermele pe
care le avem atât în ecosistemele acvatice de apă dulce, cât și în cele marine.
De asemenea, sunt incluse stelele de mare, bulbii, calmarul, unele soiuri de
moluște, crabi etc.

La o scară superioară avem amfibieni și pești care au deja o adevărată coloană

vertebrală. În cele din urmă, mamiferele și păsările s-au adaptat atât la apa dulce,
cât și la apa sărată.

Sper că cu aceste informații puteți afla mai multe despre diferitele tipuri de
ecosisteme acvatice și caracteristicile acestora.