ELECTRONICĂ DIGITALĂ

REFERATE
LUCRĂRI DE LABORATOR
ELECTRONICĂ DIGITALĂ – SL3

Hutu Eduard Silviu 3123B

1
ELECTRONICĂ DIGITALĂ

Cuprins

Cuprins .............................................................................................................................2
I REFERAT 7. CIRCUITE BASCULANTE MONOSTABILE CU TRANZISTOARE .4
I.1 Conținutul referatului ............................................................................................4
I.2 Definițiile circuitelor realizate ...............................................................................4
I.3 Circuit basculant monostabil configurabil .............................................................4
I.3.1 Schema circuit – teoretic ................................................................................4
I.3.2 Simularea circuitului circuitului basculant monostabil ...................................6
I.3.3 Determinări practice X1 .................................................................................7
I.3.4 Determinări practice X2 ............................................................................... 11
I.4 Răspunsurile la întrebări ..................................................................................... 15
I.5 Observații personale............................................................................................ 16
II REFERAT 8. CIRCUITE BASCULANTE ASTABILE CU TRANZISTOARE .... 17
II.1 Conținutul referatului ...................................................................................... 17
II.2 Definițiile circuitelor realizate .........................................................................17
II.3 Circuit basculant astabil cu cuplaj colector-bază .............................................. 18
II.3.1 Schema circuit – teoretic .............................................................................. 18
II.3.2 Simularea circuitului .................................................................................... 19
II.3.3 Determinări practice .................................................................................... 20
II.4 Circuit basculant astabil cu diode de separaţie ................................................. 22
II.4.1 Schema circuit – teoretic .............................................................................. 22
II.4.2 Simularea circuitului .................................................................................... 23
II.4.3 Determinări practice .................................................................................... 24
III Răspunsurile la întrebări ......................................................................................... 24
III.1 Observații personale. ....................................................................................... 25
IV REFERAT 9.STUDIUL CIRCUITULUI DE TEMPORIZARE BE 555 ................. 26
IV.1 Conținutul referatului ...................................................................................... 26
IV.2 Circuit Monostabil realizat cu BE 555 ............................................................. 27

2
ELECTRONICĂ DIGITALĂ

IV.2.1 Schema circuit – teoretic .............................................................................. 27

IV.2.2 Simularea circuitului de fixare a nivelului .................................................... 28
IV.2.3 Determinări practice .................................................................................... 29
IV.3 Circuit Astabil realizat cu BE 555 ...................................................................30
IV.3.1 Schema circuit – teoretic .............................................................................. 30
IV.3.2 Simularea circuitului de fixare a nivelului .................................................... 32
IV.3.3 Determinări practice .................................................................................... 33
IV.4 Temporizari.....................................................................................................34
IV.5 Răspunsurile la întrebări .................................................................................. 35
IV.6 Observații personale. ....................................................................................... 35

3
 ELECTRONICĂ DIGITALĂ

I REFERAT 7. CIRCUITE BASCULANTE MONOSTABILE

CU TRANZISTOARE

I.1 Conținutul referatului

Lucrarea de laborator are ca scop studierea circuitelor basculante monostabile (CBM) cu
tranzistoare în următoarele configuraţii:

- CBM cu cuplaj colector-bază;

- posibilităţi de modificare a duratei stării instabile.

Circuitul basculant monostabile generează la ieşire un impuls dreptunghiular a cărui

durată şi frecvenţă de repetiţie depinde de schema de comandă utilizată şi valorile
componentelor.

I.2 Definițiile circuitelor realizate

Circuite basculante monostabile (CBM) se caracterizează prin doua stări dintre care
una stabilă, iar alta instabilă.
În starea stabilă circuitul rămâne un timp oricât de îndelungat până la aplicarea unui
semnal de comandă din exterior, care declanşează un proces de basculare şi trecerea
circuitului în starea instabilă. În această stare instabilă, circuitul rămâne un interval de timp
determinat de parametrii circuitului după care, fără intervenţia unui semnal din exterior, se
produce o nouă basculare, circuitul revenind în starea stabilă.
Circuitele basculante monostabile se folosesc drept elemente de memorie temporară,
drept dispozitive de marcare a intervalelor de timp, pentru întârzierea unor impulsuri
standardizate, pentru generarea de impulsuri de durată.
Ca şi în cazul CBB în structura CBM intervin doua etaje de amplificare şi prezenţa
unor cuplaje încrucişate de la ieşirea unui etaj la intrarea celuilalt, cuplaje care asigură
bucla de reacţie pozitivă. Spre deosebire de CBB, aceste cuplaje sunt de tipuri diferite: unul
dintre el este un cuplaj conductiv (de curent continuu), aşa cum sunt cuplajele la CBB, iar
celalalt un cuplaj capacitiv (de curent alternativ). Nesimetria acestor cuplaje determină
caracterul asimetric al circuitului.
Principalele cerinţe impuse CBM sunt stabilitatea duratei stării instabile şi stabilitatea
stării sale stabile (iniţiale).

I.3 Circuit basculant monostabil configurabil

I.3.1 Schema circuit – teoretic

4
ELECTRONICĂ DIGITALĂ

Figură1-1 Circuit basculant monostabil configurabil

Figură 1-2 Schema electrică a circuitului basculant monostabil

5
 ELECTRONICĂ DIGITALĂ

I.3.2 Simularea circuitului circuitului basculant monostabil

Conditiile de simulare a circuitului au fost urmatoarele : la borna de intrare a circuitului

(X1,X2) a fost apicat un semnal Vin compatibil TTL. Forma de undă a semnalului de ieșire
VOut a fost preluată de la bornele de iesire TP1,TP2,TP3,TP4.

Elementele folosite in realizarea montajului sunt :

• un semnal dreptunghiular, compatibil TTL cu A= 5V și f=1-1.5 kHz

• o sursă de tensiune Ec de 12,6 V
• 4 condensatoare C1= 47 nF, C2= 47 nF, C2_a= 47 nF, C2_b= 4.7 nF
• 9 rezistențe R1=10 kΩ, R2=10 kΩ, R3=1 kΩ, R5=1 kΩ, RB1=22 kΩ, RB2=22
kΩ, RC1=100 Ω, RC2=2.2 kΩ, R1_1=10 kΩ
• 5 diode D1, D2, D5 de tip 1N4148, D3 de tip BZV49C3V6 și DL2 , de tip LED
• 3 tranzistoare T1 (NPN) si T2 (NPN) și T3(PNP)
• 2 rezistențe reglabile RS1 și RS2(până la 10 kΩ )
În Figura 1.3 este ilustrată oscilograma cu formele de undă rezultate în urma simulării
circuitului basculabil astabil .

Figură 1-3 Oscilograma circuitului basculant monostabil

6
 ELECTRONICĂ DIGITALĂ

I.3.3 Determinări practice X1

Măsurătorile au fost efectuate pentru circuitul basculabil astabil, prezentat în Figura 1-1 ,
atunci cand se aplica un semnal de comanda pe intrarea X1.

Semnal vizualizat pe TP1 :

Figură 1-4 Oscilograma circuitului basculant monostabil

7
ELECTRONICĂ DIGITALĂ

Semnal vizualizat pe TP2 :

Figură 1-5 Oscilograma circuitului basculant monostabil

8
ELECTRONICĂ DIGITALĂ

Semnal vizualizat pe TP3 :

Figură 1-6 Oscilograma circuitului basculant monostabil

9
 ELECTRONICĂ DIGITALĂ

Semnal vizualizat pe TP4 :

Figură 1-7 Oscilograma circuitului basculant monostabil

La intrarea circuitului a fost aplicat un semnal dreptunghiular caracterizat de următorii

parametri: A=5V, f=1-1,5kHz.

Durata starii instabile :

X1 TP1 TP2 TP3 TP4

t 480.734µs 473.394µs 462.385µs 466.055µs

10
 ELECTRONICĂ DIGITALĂ

I.3.4 Determinări practice X2

Măsurătorile au fost efectuate pentru circuitul basculabil astabil, prezentat în Figura 1-3 ,
atunci cand se aplica un semnal de comanda pe intrarea X2.

Semnal vizualizat pe TP1 :

Figură 1-8 Oscilograma circuitului basculant monostabil

11
ELECTRONICĂ DIGITALĂ

Semnal vizualizat pe TP2 :

Figură 1-9Oscilograma circuitului basculant monostabil

12
ELECTRONICĂ DIGITALĂ

Semnal vizualizat pe TP3 :

Figură 1-10 Oscilograma circuitului basculant monostabil

13
 ELECTRONICĂ DIGITALĂ

Semnal vizualizat pe TP4 :

Figură 1-11 Oscilograma circuitului basculant monostabil

La intrarea circuitului a fost aplicat un semnal dreptunghiular caracterizat de următorii

parametri: A=5V, f=1-1,5kHz.

Durata starii instabile :

X2 TP1 TP2 TP3 TP4

t 238.532µs 480.734µs 77.064µs 752.294µs

14
 ELECTRONICĂ DIGITALĂ

I.4 Răspunsurile la întrebări

1. Cum poate fi modificată durata stării instabile a unui CBM ?
Durata starii instabile a unui CBM poate fi modificat prin doua variante , prezentate in
schemele urmatoare:

Prin modificarea rezistentei RC1

Prin modificarea rezistorului semireglabil RS

2. Ce factori determină durata minimă a stării instabile ?

Valoarea minimă a duratei instabile rezultă din temperatura maxima de funcționare a
CBM, adică la valoarea maximă a curentului rezidual IC0 max.

3. Ce factori limitează tensiunea de alimentare a unui CBM? Cum pot fi atenuaţi aceştia?
Tensiunea de alimentare este limitată în funcție de tehnologia folosită în realizarea
circuitului. TLL sau CMOS. TTL suportă o tensiune de alimentare intre 4.5-5.5V, iar
CMOS suportă o tensiune de alimentare de până la 18V.

15
 ELECTRONICĂ DIGITALĂ

4. Cum apreciaţi funcţionarea circuitului dacă pe intrarea de comandă se aplică un

semnal a cărui frecvenţă este 1KHz?

Daca se aplica un semnal cu frecventa de 1KHz , circuitul va functia normal doar ca

perioada o sa fie schimbata.

I.5 Observații personale.

16
 ELECTRONICĂ DIGITALĂ

II REFERAT 8. CIRCUITE BASCULANTE ASTABILE CU

TRANZISTOARE

II.1 Conținutul referatului

Lucrarea de laborator are ca scop studierea circuitelor basculante astabile (CBA) cu
tranzistoare în următoarele configuraţii:

- CBA cu cuplaj colector-bază;

- CBA cu diode de separaţie.

Circuitele basculante astabile generează la ieşire impulsuri dreptunghiulare a căror durată

şi frecvenţă de repetiţie depinde de schema utilizată şi valorile componentelor.Definițiile
circuitelor realizate

II.2 Definițiile circuitelor realizate

Circuitul basculant astabil este un circuit care are două stări cvasistabile şi care trece dintr-
o stare în alta fără acţionare exterioară. Circuitele basculante astabile se utilizează ca
generatoare pilot pentru diverse dispozitive electronice.

Cerinţa principală impusă acestor generatoare este legată de stabilitatea frecvenţei

oscilaţiilor proprii. Datorită variaţiilor tensiunii de alimentare, înlocuirii componentelor,
variaţiilor temperaturii mediului ambiant sau altor cauze, stabilitatea frecvenţei proprii de
oscilaţie a circuitelor basculante astabile nu este prea ridicată. În cazurile când se doreşte o
stabilitate mare se utilizează oscilaţiile cu quartz.

Un circuit basculant astabil poate funcţiona şi în regim de sincronizare declanşată sau

comandată. În primul caz, la fiecare impuls de declanşare, circuitul porneşte cu faza fixă a
oscilaţiilor. În al doilea caz, circuitul basculant astabil generează impulsuri atât timp cât la
intrarea sa se află un semnal cu un anumit nivel logic.

Schema unui circuit basculant astabil poate fi implementată cu componente discrete

(tranzistoare, diode, condensatoare, rezistoare) sau cu elemente logice integrate (de tip TTL,
CMOS, ECL, I2L etc.).

17
 ELECTRONICĂ DIGITALĂ

II.3 Circuit basculant astabil cu cuplaj colector-bază

II.3.1 Schema circuit – teoretic

Figura 2-1 Circuit basculant astabil cu cuplaj RC colector-bază

18
 ELECTRONICĂ DIGITALĂ

Figură 2-2 Schema electrică a circuitului

II.3.2 Simularea circuitului

Conditiile de simulare a circuitului au fost urmatoarele : la borna de intrare a circuitului

a fost aplicata o tensiune de alimentare cuprinsa intre 5V si 15V. Forma de undă a
semnalului de ieșire a fost preluată de la punctele de interes X1,X2,X3,X4.

Elementele folosite in realizarea montajului sunt :

• o sursă de tensiune EC = 12.6V

• 4 rezistențe: R1= 47 kΩ, R2 47 kΩ, RC1=2.2 kΩ, RC2=2.2 kΩ
• 2 condensatoare: C1= 10 nF, C2=10 nF
• 2 tranzistoare bipolare T1 și T2 de tip BC546B

În Figura 2.3 este ilustrată oscilograma cu formele de undă rezultate în urma simulării
circuitului.

19
 ELECTRONICĂ DIGITALĂ

Figura 2-3 Oscilograma circuitului

II.3.3 Determinări practice

Măsurătorile au fost efectuate pentru circuitul din Figura 2-1, iar in urma montajului a
rezultat oscilograma prezentată în Figura 2-4 .

20
ELECTRONICĂ DIGITALĂ

Figura 2-4 Oscilograma circuitului basculant astabil cu cuplaj colector-baza

La intrarea circuitului a fost aplicata o tensiune cuprinsa intre 5V si 15V.

21
 ELECTRONICĂ DIGITALĂ

II.4 Circuit basculant astabil cu diode de separaţie

II.4.1 Schema circuit – teoretic

Figura 2-5

Figură 2-6 Schema electrică a circuitului

22
 ELECTRONICĂ DIGITALĂ

II.4.2 Simularea circuitului

Conditiile de simulare a circuitului au fost urmatoarele : la borna de intrare a circuitului

a fost aplicata o tensiune de alimentare cuprinsa intre 5V si 15V. Forma de undă a
semnalului de ieșire a fost preluată de la punctele de interes X1,X2,X3,X4.

Elementele folosite in realizarea montajului sunt :

• sursă de tensiune EC = 12.6V

• 4 rezistențe: R1= 47 kΩ, R2 47 kΩ, RC1=2.2 kΩ, RC2=2.2 kΩ
• 2 condensatoare: C1= 10 nF, C2=10 Nf
• 2 tranzistoare bipolare T1 și T2 de tip BC546B
• 2 rezistențe: R’= 2.2 kΩ și R’’ = 2.2 kΩ
• 2 diode de separație D1 și D2 de tip 1N4148

În Figura 2.7 este ilustrată oscilograma cu formele de undă rezultate în urma simulării
circuitului.

Figura 2-7 Oscilograma circuitului

23
 ELECTRONICĂ DIGITALĂ

II.4.3 Determinări practice

Măsurătorile au fost efectuate pentru circuitul din Figura 2-5, iar in urma montajului a
rezultat oscilograma prezentată în Figura 2-8.

Figura 2-8 Oscilograma circuitului basculant astabil cu diode de separatie

La intrarea circuitului a fost aplicata o tensiune cuprinsa intre 5V si 15V.

III Răspunsurile la întrebări

1. Cum poate fi modificată perioada de oscilaţie? Dar factorul de umplere?

24
 ELECTRONICĂ DIGITALĂ

Perioada de oscilație poate fi modificată cu ajutorul unei surse externe de comandă.

Pentru a modifica factorul de umplere va trebui să modificăm defapt perioada în care
circuitul stă intr-o stare sau alta.

2. Cât este tensiunea de alimentare limită inferioară, respectiv superioară şi de ce factori

este determinată?
Tensiunea poate varia intre 4.5-18V dar depinde de componentele cu care este
construit acest tip de circuit.

3. Ce factori determină frecvenţa maximă de oscilaţie? Dar frecvenţa minimă de

oscilaţie?

Frecvența este determinată de valorile rezistoarelor și a capacităților din circuit, iar

modificarea frecvenței de oscilație se poate face prin conectarea celor 2 rezistențe la
un potențial variabil.

4. Presupunând că este necesară proiectarea unui circuit basculant astabil având o

anumită frecvenţă de oscilaţie, care ar fi succesiunea de calcule (etape de proiectare)
necesare? Ce condiţii suplimentare trebuie îndeplinite de elementele de circuit?

Conditiile de oscilatie a tranzistorului sunt :

R1 << h21E1  RC1 şi R2 << h21E2  RC2
Aceste inegalităţi nu trebuie să fie prea puternice. În caz contrar tranzistoarele vor fi
suprasaturate şi schema în unele cazuri poate să nu oscileze deoarece ambele
tranzistoare se pot găsi în acelaşi timp în stare de saturaţie.

5. Enumeraţi câteva utilizări posibile ale circuitelor basculante astabile.

Circuitele basculante astabile pot fi folosite pentru diverese dispozitive electronice

precum numaratoare , registre.

III.1 Observații personale.

25
 ELECTRONICĂ DIGITALĂ

IV REFERAT 9.STUDIUL CIRCUITULUI DE TEMPORIZARE

BE 555

IV.1 Conținutul referatului

Circuitul integrat BE 555 este un circuit integrat monolitic bipolar care realizează
temporizări sau oscilaţii libere prin încărcarea şi descărcarea controlată a unui condensator
extern.

Circuitele temporizatoare sunt circuite specializate astfel concepute încât, cu ajutorul

unui număr minim de componente externe, permit obţinerea de intervale precise de timp.
Datorită proprietăților lor aceste circuite integrate sunt utilizate în mod special pentru
realizarea de circuite basculante monostabile şi astabile.

Circuitul integrat BE 555, datorită structurii interne, este unul dintre cele mai versatile
circuite integrate fiind cunoscute peste 100 de scheme de utilizare a acestui circuit.

Schema logică echivalentă a circuitului BE 555

26
 ELECTRONICĂ DIGITALĂ

IV.2 Circuit Monostabil realizat cu BE 555

IV.2.1 Schema circuit – teoretic

Figură 3-1 Circuit Bistabil de Tip Schmitt

27
 ELECTRONICĂ DIGITALĂ

Figură 3-2 Schema electrică a circuitului monostabil

IV.2.2 Simularea circuitului de fixare a nivelului

Conditiile de simulare a circuitului au fost urmatoarele : la borna de intrare a circuitului

a fost aplicat un semnal de intrare Vin compatibil TTL. Forma de undă a semnalului de
ieșire VOut a fost preluată de la borna de ieșire Vo.

Elementele folosite in realizarea montajului sunt :

• un circuit integrat BE 555

• o sursă de semnal compatibil TLL (A= 5V), cu f= 100 Hz
• o sursă de tensiune de 16 V
• 2 rezistențe: R1= 10kΩ și R2=1 kΩ
• 2 condensatoare C1=220 nF și C2=47 nF

28
 ELECTRONICĂ DIGITALĂ

Figură 3-3 Oscilograma circuitului monostabil

IV.2.3 Determinări practice

Măsurătorile au fost efectuate pentru circuitul din Figura 3-1, iar in urma montajului a
rezultat oscilograma prezentată în Figura 34-.

29
 ELECTRONICĂ DIGITALĂ

Figură 3-4 Oscilograma circuitului monostabil

La intrarea circuitului a fost aplicat un semnal sinusoidal si un semnal dreptunghiular
caracterizat de următorii parametri: A=5Vv ; f=100Hz.

IV.3 Circuit Astabil realizat cu BE 555

IV.3.1 Schema circuit – teoretic

30
ELECTRONICĂ DIGITALĂ

Figură 3-5 Circuit Astabil realizat cu BE 555

31
 ELECTRONICĂ DIGITALĂ

Figură 3-6 Schema electrică a circuitului astabil

IV.3.2 Simularea circuitului de fixare a nivelului

Conditiile de simulare a circuitului au fost urmatoarele : se alimenteaza circuitul de la o

sursa stabilizata cu +15V. Forma de undă a semnalului de ieșire VOut a fost preluată de la
borna de ieșire Vo.

Elementele folosite in realizarea montajului sunt :

• un circuit integrat BE 555

• o sursă de tensiune de 16 V
• 3 rezistențe: R1=100 kΩ, R2=10 kΩ, R3=1 kΩ
• 2 condensatoare: C1= 220 nF, C2= 47 nF
32
 ELECTRONICĂ DIGITALĂ

Figură 3-7 Oscilograma circuitului astabil

IV.3.3 Determinări practice

Măsurătorile au fost efectuate pentru circuitul din Figura 3-5, iar in urma montajului a
rezultat oscilograma prezentată în Figura 3-8.

33
 ELECTRONICĂ DIGITALĂ

Figură 3-8 Oscilograma circuitului astabil

La intrarea circuitului a fost aplicat un semnal sinusoidal si un semnal dreptunghiular
caracterizat de următorii parametri: A=5Vv ; f=100Hz.

IV.4 Temporizari
Durata T a temporizării se poate calcula în funcție de valorile componentelor C 1 și R1 cu
ajutorul formulei:

T Monostabil Astabil
T-Practic 7.876 ms 20.7µs
T-Calculat 11ms 13.9µs

34
 ELECTRONICĂ DIGITALĂ

IV.5 Răspunsurile la întrebări

1. Ce avantaje prezintă utilizarea schemelor de temporizare realizate cu circuitul BE
555?

Utilizarea circuitului BE 555 este avantajos deoarece este ieftin , stabil si usor de
folosit in diferite configuratii.

2. Apreciaţi valoarea maximă a rezistenţei R1 pentru configuraţia de monostabil.

Explicaţii.
Valoarea maxima a rezistentei R1 este de aproximativ 20 Mῼ deoarece este impusa de
curentul de minim de declansare 250nA.

3. Care este efectul comenzii ALO?

Această comandă are rolul de a reseta bistabilul de tip RS și pentru a reduce ieșirea la
valoarea minimă (0 logic).

4. Descrieţi alte aplicaţii ale circuitului BE 555.

Alta aplicatie a circuitului BE 555 este generatorul de impulsuri cu perioadă variabilă:

acest circuit produce un semnal de tact a cărui perioadă se diminuează lent, în timp ce
durata impulsului la ieșire rămâne constantă.

IV.6 Observații personale.

35