Sunteți pe pagina 1din 1

Yewgjyhrgfwejhgfjhsgdfjhgsdkjhghfkjsghkjfsdhgkjhekjghfdkjhgkjhedrfgvjhefd

Rgyiuterhgyiutreyhguheughufedhgutrehguhfughurtehurehuretr

Jrghreuhguhreuhguhtreguirteerugyijherhgilktjgt
Calul (Equus caballus) este un mamifer erbivor copitat de mărime considerabilă, fiind una dintre cele
șapte specii moderne ale genului Equus. Face parte din ordinul Perissodactyla, familia Ecvidee.
Originar din Europa și Asia, este răspândit în prezent pe toate continentele; provine din trei strămoși:
cal diluvial (Equus robustus), cal mongol (Equus przewalski) și cal tarpanic (Equus gmelini). Există
mai multe rase de cai: pentru călărie, tracțiune și samar.
Anatomia cailor le permite să se folosească de viteză pentru a scăpa de prădători. Caii au un bine
dezvoltat simț al echilibrului și instinctul de a lupta sau a fugi în caz de pericol. Legată de această
necesitate de a scăpa de prădători în sălbăticie este o trăsătură neobișnuită: caii sunt capabili de a
dormi în picioare. Caii de sex feminin, numite iepe, au o perioadă de gestație de aproximativ 11 luni
(340 de zile), iar puiul, numit mânz, poate sta în picioare și alerga la scurt timp după naștere. Cei mai
mulți cai domestici încep pregătirea cu șa sau ham la vârste cuprinse între doi și patru ani. Ei devin
adulți la vârsta de cinci ani, și au o durată de viață medie între 25 și 30 de ani.
Corpul calului este zvelt, iar gâtul este puternic și poartă o coamă. Trunchiul, cu piept lat, se sprijină
pe patru membre lungi, musculoase, puternice, terminate cu câte un deget învelit în copită. Incisivii
sunt îndreptați oblic înainte. Deoarece se tocesc, pe suprafața incisivilor apar urme în relief, după
care se apreciază vârsta animalului. Caninii sunt mici. Între canini și premolari se află bara cornoasă.
Măselele sunt late, cu creste de smalț.
Este folosit pentru călărie, tracțiunea unor diverse tipuri de atelaje, dresaj și pentru carnea lui, care
poate fi consumată.
Conform ultimelor cercetări, se pare că domesticirea cailor s-a petrecut în urmă cu circa 6.000 ani,
într-un vast perimetru care cuprinde astăzi stepele ierboase din Ucraina, sud-estul Rusiei și
vestul Kazahstanului.[3]
Rasele de cai sunt împărțite în trei categorii în funcție de temperament: cai cu „sânge fierbinte” cu
viteză și rezistență la oboseală; cu „sânge rece”, cai folosiți pentru munca grea și anevoioasă; și cu
„sânge cald”, care au ieșit din încrucișări între cai cu sânge fierbinte și sânge rece, având ca scop
crearea unor anumite rase pentru călărit, în special în Europa. În prezent, sunt mai mult de 300 de
rase de cai în lume, utilizați pentru diferite activități.

S-ar putea să vă placă și