AU APARUT lH COLECTIA NOASTRA:

Nr. 1-2-METEORITUL DE AUR (part•al,lall-al

de Octavian SA VA

Nr. 3-A 12·a V AR 1 AN T Ă

de Leonid PETRESCU

Nr. 4-MAREA EXPERIENT Ă

. de M. NAUMESCU
ŞI
PROXIMA CENTAURI
de M. BRATES

Nr. 5 .- I N I M Ă DE CIUTĂ
de A. ROGOZ ,i C. GHENEA
$1
O INTIMPLARE OBIŞNUITĂ
de P. STANESCU

Nr. 6 - 1 N D lE N 11 (part•a Il
de Vitalit TRENEV
 INDIENII
de VITALI! TRENEV

(!n romîneşte de Tatiana Berindei).

SOL 11

Anotimpul câlourus era pe sfirşite. In padure, mai cu seamă

in poieniţele de pe malurile rîur il or, se găseau acum multe răd ă ­
cini comestibile şi femeile in d i ene îşi făceau proviziile de toamnă.
·
U m bli n d după rădăc i n i , cîteva indiene rătăceau prin păd ur e pe dea­
,

lurile de pe mal care des păr ţ eau prin m ă g u ri prelungi marele sat
al tri bu l ui kvine<eceaţilor de li!oralul oce an u l u i .

ira o zi de toamnă senină. Peste pă d ure a ue cedri se aşter­

nuse tăcerea. Tinăra H ula gh it şi frăţiorul ei de zece ani, Guklaţa,
depărtîr.du-se de ce il alţ i , găsiseră un loc mi n unat -o vi lcea aflati
chiar lîngă J o cul unde un p î ră î aş se vărsa într-un mare rîu. Cedrii
u ri a şi şi roş ia t ic i se dădeau aci la o p a r te d es c o perin d o luncă
uscată pe care cre ş te au in a bu ndentă coada calului şi ferigi liese.
Rădăcinile groase şi dulci ale acestor p l a n te se puteau mi nca
şi erau foarte căutate de g o s po di ne l e indiene. Scoţîndu-şi cu re aua
de pe fr u nte Hulaghit d ă du jos d in sp ina re un coş mare împletit
,

cu multă i scusinfă d i n coajă de copac, îşi aruncă pe iarbă pelerina

îm pletită din curmei, cu modele frumoase şr, nemaiavind pe ea de­
cit o fust iţ ă scurtă, se apucă cu vred nici e lle lucru.
Cu o lopăţică de lemn, trecută prin loc ca să fie mai trainică,
Hulaghit săpa pămîntu l afînat şi ruginiu, descoperind rădăc:ni
groase alb-gălbui, apuca pl ant a de pămătul u l de v�rdeată cu mina
ei mică, dar puternică, o t răge a din pămînt şi o punea peste gră­
madă . g u klaţa îşi înfipsese in pămînt a l ături de lucrurile lui H ul a­
ghit sulita cu virful di n corn de �erb şi lucra şi el în tăcere, c ă u ­
tînd să nu rămînă mai prejos de s uri o ara lui.
Amindoi se minjiseră pe mii ni cu pămîntul rea văn Trosnctul.

plantelor, p!ine de sevă, mirosul de ţărînă răscolită şi de l ujere

strivite, aspcctu1 rădă-cini lor rotunjite, c ă rn oase a lb-gă lbui, totu l ii
,

bun;ra pe tineri i indieni ca re m unceau cu spor şi voie bună.

' R�tlărinT se găseau multe şi Hu!aghit cea vioaie, dind peste
clle una- mai mare, nu-şi putea stăpîni o exclamaţie de bucurie.

1
 - O, Guklafa 1 striga ea minclr�, arătindu-i fratdui ei r ădăci n a
[!ădtli.
Dar băiejuşnl, deş i era cn cinci ani mai mic ca llulaghit, �e si­
La să pă s tre z e gravitatea cuvenită unui blirbat. Cind i se inllmpla
:) lui să dea peste o rădăcinii mai irumoasă o a r ă ta in tăcere, pri ­
,;nd-o doa r cu inţe�es pe sora lui.
Soarele era acum dc��ul de r-us pe cer. Trupuri le mEidioase şi
drepte, cu nu::: n !e de bronz, aic 11neri!or indieni lucc:JU de stllloare.
Valul greu ni părului negru şi l;og"<!t îndi.lzea spatele �oi al tlu!a-
0hitei. Simţea n:iduşeaia ariun:ndu-i-se ln:re omorl..:ţi, apoi şiru;n­
t:u-i de-a lungul spatel u i . Ridi c l n d u- ş i păru!, il răsn:i in creş!eîul
capului într-un n od mare, rupse din fustiţa ei scu; tă un c u r mei �i
kg:i cu el c o n ciul cel greu. O adiere uşoară de vint venind dinspre
riu r ă cori plăcut t rupul inci n s al fetei.
.
Arunci o privire în j u r u l ei şi văzu cit de mu lt pămînt au riis­
co!it ei doi. Aproape de-a lun;:- u l intregii v îl c e l e , pc m a \ u l pîriiu1ui,
!;e vedeau griimezi de plante care incepeau să se veştejea scă.
- liai să strîngem, Guklaţa! la uite ci!e am adunat, spuse
Hulaghit.
l:lăiatul d?.du la o parte şuviţele de pă r negru care-i cădeau in
obraz şi cercetă cu un aer de. b!Jn gospodar întreaga v ale. Apoi se
ridică f ă r ă o vor bă în pi cioare şi începu să adune verdeaţa riis­
pin dită peste tot şi s-o ducă spre co�ul Hulaghitei. Tînăra fată se
apucă de a c e e a ş i treabă şi in curind s u li ţ a lui Gukl aţa se inălt a
deasupra u n u i morman intreg de coada calului şi ferigi veştede.
Scoţînd un cuţit de cremene prin s într-un miner de �orn, Guklaţa
Incepu să separe cu i n dem i n a re verdeaţa de rădăcină.
Scuturind pămînt u l care se usca se între t i m p, H u l aghit aduna
.rădăcinile in coş ul său împodobit cu modele. Le pu nea rî n d u ri, r i n­
duri, atit de strî nse i ncit părea că n ici o furn ică n-ar putea să
treacă pri ntre e le. Di n cauz a m i ş cări lor, curmeiu l care-i ţi nea p ă r u l
se slăbi se şi Hulaghit simţi conc i u l său greu gata, gata să se des­
fa că. Guklafa se aplecă îna i nte, întinzîndu-se sli ia o a ltă grămă­
Joară de r ă dăc in i . H u laghi t dădu repede d i n cap de la drea pta la
stin;:;a, curm ei u l se dez legă şi păru l greu al fetii se împrăştie, pl ez ­
nindu-1 pe Guk l aţa peste ceafă. Luat p rin surpri n dere, bă i at u l îşi
p i e rdu echilibrul şi căz u cu nasul in grămada de ferigi. Dîndu-şi
părul pe spate, Hul a g h it izbucni în rîs. G u k l a f a se ridică, se aşeză
pe vine şi se apucă d i n nou de l ucru ca şi cum nu s-ar fi i ntimp l a t
nimic. D a r ris u l Hul aghitei e r a a t î t d e v o io s, atit d e moli psitor , în­
tit zimbi şi el şi spuse, cliz n in du - se să rostească cuvi ntele ca un
b3:rl:at în toată firea :
· - Nu trebuie prea mu ltă os te nea lă ca să striveşti o coajă de
•u sau �ă stîrneşti r i su l u nei femei.
·· - O, inţeleptule Guklaţa ! spuse H u l a gh i t rîzînd în hohote.
Nici nu ştii ce caraghios ai fost cî n d ai căzut p este fer igi !
Fără s-o invredn i cească pe soră-sa cu un răspuns, bă i a tu l ii
arătă rl:rlăc i n i le p regătite intre timp. Bună gospodină, Hul a gh i t se
•pri
- c!in ris şi incepu să-i dea z or w m unca.
Coşul se umplea repede. Deodată H u laghit simti că o muscă se
aşeză pe umărul gol şi umblă pe piele. gidi lînd-o cu lăbufele. Uimită
d atit de ti rziu in toa m nă mai sint î ncă muşte, H u l a ghi t dădu din
cap. Ma sca;J:bură. Dar de îndată ce fata se reapucă de l u cru, musca
•păru �Ht,�îtou. Hulagh!t întoarse binişor capul ca să vadă m u sca
aceasta uimitoare care nu a<lorn11se i ncâ la i nceputu l l unii octom­
brie şi pri11se mişcarea l u i Gukl aţa care-şi trăgea repede mina şi
scăpă o cre nguţă de feri gi. Un zîmbet sprinfar mai jucă încă pe
obrazul lui. Izbucnind în ris, Hulaghi t apucă un mă nu nchi mate
de verdeaţă şi-1 a runcă peste fratele său. Scu ipînd şi scuturîndu-se,
Gukl aţa sări in p icioare. Hula ghi t se prefăcu speriată şi o luă la
fu�:î sări nd spri ntenă peste gropi. Fugea pri n va l e către rîu, iar pă·
rui ei negrn şi des filfiia ca o coamă pe u m erii ei goi. Scofind stri­
găte război nice, Guklafa gonea i n urma ei c u braţele p l i ne de fe­
rigi. Ajungi nd la ripa de lîngă riu, Hul aghit se opri şi se întoa rse
c u faţa spre băi"tul care venea pe urmeie ei. Rîdea, gifîi nd din
greu, cu miinile întinse inai nte ca să se apere. Cu o expresie de
prefăcută ferocitate pe fajă, Guldaţa aruncă ferigile peste ea ş i voi
s-o împi ngă jos, în ripa p uţi n adîncă. Dar deodată dinspre riu se­
a uzi un rr l a s gros de b:irbat strigî nd :
- Hei, voi de colo !
Cuvinte le acestea fus1·seră rostite a l t fe l decît obi şnuiesc să. le
rostească kvinececeafi i.
Hu l aghit şi Guklaţa se întoarseră cupri nşi de ingrijorare.
In apropiere de mal patru vîslaş i goi mişcau încet din lopeţi
căutînd să ţină în Joc o pirogă. La cîrmă, î n făşurat într-o mantie
a lbă di n piele de ren, stătea nemişcat un i ndi a n cu o frumoasă pă­
lărie împletită şi împodobită cu modele. Era p ictat pe faţă cu dungi
albe, roş i i şi galbene: In faţă stătea în picioare un tînăr i nd i a n cu
o c i n gătoare de curmeie pe şold u ri şi un pieptar multicolor, bogat
împodobit cu c i u c u ri. Avea sfîrcul urechilor perforate In citeva
loc uri ; î ngreunate cu scoici, ele îi atîrn au aproape pînă la umeri.
Purta părul legat la ceafă şi o p a n ă de vu l tur î nfiptă d upă o
ureche. După înfăţi şare, părea u n tî năr ostaş bngat şi c u multă
vază.
Privirea Hul a ghitei zăbovi pe faţa l ui. Era prelungă, cu u n nas
mare şi coroiat şi cehii mici şi apropi aţi - o faţă foarte d iferită
de figuri le destul de p late, cu umerii obrajilor ieşiţi ale kvinececeati­
lor, kvi leitilor, ale ctlnr din tribul nutka şi alte triburi î n vecinate.

Pâpa�i din lemn

 Hulaghit îl privea cu spaimă pe t înărul războinic, iar acesta
se uita in tăcere la fata oprită sus, deasupra rîpei, profilindu-se pe
fundul păduiii, cu părul ei negru împrăştiat pe u m er i i goi. In ochii
fetei mai jucau î ncă Jicăriri voi o ase, iar niiri!e nasului ei scurt, pu­
ţin cam gros, palpitau şi se umflau de ingrijorare. Micul Guklaţa
se aşeză in fata surorii sa l e, gata s-o apere de necunoscuţi. Dar
adt��indu-şi aminte că n-are ar m e la el, porni în iugă să-şi aducă
sulqa.
Crezind că fratele ei vrea să scape prin fugă, Hulaghit voi să-I
urmeze, dar tînărul războinic îi strigă.
- Stai pufin, s tai 1 Vreau să te întreb -ceva. Nu te teme, nu
vă fa::em nici un rău.
- Nu mii tem căci sînt fiica Corbului şi vă aflaţi pe pămîn­
tu l meu, spuse Hulaghit oprindu-se.
Dnpă gr ai u l sti!cit al tînărului, după hainde şi pieptănăturile
necunoscufilor ca şi după motivele decorative care le împodobeau
barca, Hulaghit lşi dădu seama că are in faţa ei indieni din tribul
vcdn al şigalisilor. De dfiva ani şigalisii trăiau in re l aţii de pac e
cu kvinecc-::eaţii.
Guklata se întoarse cu sulita in m înă şi se aşeză din nou în
fata surorii sale.
- Fată, urmă grav tînărul războinic, nu eşti cumva din satul
lui luHaha::a?
- Sînt sora lui, răsp u nse Hulaghit.
- Este oare acasă fratele tău .lukkahaga, precum şi înţeleptul
Kiullut ? întrebă tînărul Pă z boi n i c mult mai respectuos de data
aceasta.
Hulaghît şi Gukiaţa se priviră în tăcere. Nu ştiau ce să răs­
pundă. Să-i spună că fratele lor împreună cu cei mai buni osta.�i
- trib11lui au plecat in largu l oceanului ca să vlneze balene? Dar
dacă ş i gali sii aveau vreun gînd rău. Ailind că satul a rămas
aproar.e fără apărare, s-ar putea să-i atace. Să-i spună că fratele
lor e în sat? Dar dacă nu-l găsesc acolo? Se va spune atunci de-a
lungul întregii coaste ră Hulaghit, fiica Corbului, nu este stăpînă pe
vorbele el şi le aruncă în v:nt. Soluţia o găsi Gukla ţ a.
- Duceţi-vă de vedeji, îi spuse el tînărului războin ic.
Aplecîndu-şi uşor capul pe umăr, acesta il privi batjocoritor
cu o c hii lui miel ca nişte mărgele negre.
- Sîntem foarte grăbiţi, căci treaba pentru care
am venit nu
aşteaptă. Dacă lukkahaga e .pe m a re, spuneţi-ne acest lucw, vom
porni în căt!tarea lui şi nu vom pierde o zi întreagă ca să ne 6u­
ccm p;nă în satul vostru.
Hu!ag·hit şi Gu!daţa se uitară din nou unul l a altul, neştiind
ce să facă.
Tocmai atunci dlpetenia şi�alisilor sosiţi, care stăt�!l la cîrmă,
·

văzu ieşind din pădure, însc1ită de cîteva femei mai ti i'iere şi inco­
voiată sub povara coşului său, pe bătrlna indiană Laia. Era m am a
HulJ.rthitei
., şi a lui Guklaţa, văduva Corbului, şeful kvinececeaţiinr,
mort de curind. C ăpetenia făcu semn vîslaşi lor, barca se avîntă
in�ntc şi se propti în mal. Sprijînindu-se de tînărul războinic, bă­
trfnul ŞliaH� ieşi pe tărm şi porni in întîmpinarea LaieL
 - 1\\ă buc u r cii te gl�sc sănltoasă, Laia, spuse el cu res­
�;cd, oprindu-se la dfin paşi de bătrînă.
- Mă buctlr şi e u că eşti slnătos, .răspunse Laia.
Scoase din spinare un coş asemenea cclul al Ha!aghitet, tşl
aşternu pe pămînt pelerina şi se aşeză. Cu IUl gest al miinii îl pofti
şi pe oaspe să şadă.
Tînărul războinic rămase in picioare ba spatele ciipetenki.
Strecura pe furiş cite o privire spre Hulaghit, ca re se aşe:tase pe vine
lingl rădlcinile adunate şi împreună cu fratele d le aşer.a din nou
m coş.
Atenţia tînărului o umplea de ruşine pentru că n-avea buza de
jos străpunsă de nici o podoabă de os de telul celor pe are le
purtau atît Laia cît şi indienele care e însoţeau. Pielea oe sub buză
5'e spinteca în două l o cu ri şi în tăietură se treoea acea podoabă.
Cu cî t tlietura era mai mare, iar bu za rle jos mai umflată de acest
ornameot, cu atit mai frumoasă se socotea o femeie. Hulaghit
n-avea nici un fct de tăietură şi buzele el r.o�ii neschimenosite de
nimic erau pent:u ea veşn:c prilej de ruşine şi intristare. La drept
vorbind însă atef!ţia tinărului ră :tbe i ui c nu a-a deloc atrasă de lipsa
obişnuitei pedoabe.
Bătrînul, care era fratele lui J<okveltaR, felul tribului ş.igaUsl­
lor, de ş i păst ra o netulburată gravitate, observa prea bine ceea ce
s� petr ecea în jurul lui. Poate că tocmai de aceea, înainte de a trece
la chestiune, socoti de c uvi i nţ ă să i-1 arate Laiei pe t î n ărul războinic.
- F iu l meu Mautk, spuse el.
Laia se uită la tînăr şi aştept! urmarea. Dar bătrînul şigal.is
trecu la altă chestiune. Spuse că tribut şigalisilor şi fratele l ui Kok­
\'eltan, marele şef al tribului, I-au trimis la lukkahaga şi la căpe­
tenia tri b u l u i vecin a l bughilor, Tlu-lu-J.uk, cu o înrircinare cit se
poate de importantă şi c are nu suferă nici o aminare. li intrebase
pc c o pi ii Laiei unde poate fi găsit lukkahaga, dar aceştia au dat
dovadă de o înaUă înţelepciune, -ferindu-se de a da un ră spu ns.
Poate d Laia ii va spune acum unde poa-te fi găsit fiul ei, căpe­
tenia tri b u lui ? Lai a se wită at e nt la bătrînul şi galis şi-1 întrcbl:
- E vorba de oamenii albi ?
Bătrînul îndină capul în semn de confirmare.
- Cîţi sint ? întrebă mai departe Laia.
- Două pirogi mari cu aripi al he. Una e chiar ac-eea care a
md fost la noi pe timpul ltmii noi.
- Cîţi oameni albi din piroga aceea aţi oll'l()rit ?
- Douăzeci şi încă doi.
Laia clătină din capul său trŞOr incărunţit.
- J-ati. cmor.ît pe timpul lw1ii noi, mai sint tncă multe zile
plnă la luna plină şi iată că, în loc de una, au venit două pirogi
care să se răzbune pe voi. O mare primejiiie îi ameninţa pe şigallsl.
Bătrîna tăcu. T ăcea şi mai marele şigalisilor, aşteptî-nd să vadi
ce va nH\f$'spt!n� ea.
- Nu sînt decît o femeie şi ·nu-mi este dat mie să judec tre­
l•r!rile tribului, urmă Laia Cred însă că kvinececeatii vă v or veal
in ajutor. Grăbeşte-te, luldlahaga şi Tlu-lu-luk vinc.ază acum îm­
preună ba!ene în largul oceanului. Şi-au aşezat tabăra lîngă pîrău)
ce serveşte _ca hotar. lmpreună cu ei :;e află şi înţeleptul Kiullut.
G!'ăbe�c-t�.K

1
 Mai marele şi�alisilor p l ecă în tăcere capul şi se r idică în pi·
ciM�-�-
- Laia, spuse e l, da că ieşim învi nr,-ători. nu uita că acesta
este fiul meu Mautk. Este un războinic viteaz şi bun vînător.
Pe buze l e bătrinei indiene flutură un zimbet uşor. Hulaghit �e
llplecă m u lt deasupra coşului e i, uitindu-se cu m a re atenţie înăur.-
1rul lui. B ă t r inu l indian şi fiul său coborîră rercde spre luntre cat.!
porni în jos p e firul apei.
Laia îşi privi copiii şi un z î m bet de mindrie îi lumină fata obc­
sită şi severă. A vuses e a zi o zi bună. Culesul rl!dăcinilor fuse�e
rodnic, dar mai cu seamă COI!iii ei se purtaseră în a ş a fel incit me·
rita u pe derlin l a u dele pri m ite rle la fratele c ăpeteniei şij!'alisil o:-.
Atît Hulaghit şi Guklafa, cit şi Laia aveau coşur i l e p line. Celelalb
in diene trecuseră pîrău! şi adunau acum rădăcinile pe partea inca
n e cerc et at ă a J unci i .
Muind în apă un bulgăre de pămînt roşiatic, Guklata făcu un
cocoloş cit pumnul, căruia ii dădu apoi o formă lunguiaţă. O t:nie
d rea ptă închipuia gura, două p un c te trebuiau să rep rez i nte ochii,
Iar o buc ată de coajă de cedru un nas foarte proe m i nent.
Gukl afa îi dădu cu cot u l Hulaghitei şi, arătindu-şi opera, s p use
cu un glas foarte asemăoăto r cu al bătrînului şiga l i s :
 - Fiul meu Mautk !
Hulaghil izbucni in ris. Dar îndată, ru5in!n6u-se şi chiar putin
supărată, mormăi :
- Ce nasuri caraghioase pot să aibă unii oameni !

*
* *

Barca şigalis[lor plutea pe firul apei cu o iujeaiă uimitoare.

Totuşi, tatăl lui Mautk, bălrinul şigalis cu mantia de ren, striga u;n
cind în cînd către vis!aşi (care erau robi) şi lopefile scurte, in formă
rle suliţi, se mişcau uin ce ·m .:e mai repede.
Tribul şigalisi!or era amenii!fat de o groazr.ică primejdii!.
Un bri:-balenieră din Boston (mare port în Statele Unile ale
Americii), navigind sub comanc.ia proprietarului său, căpitanul Par­
sons, se apropiase la inceputul lui octombrie 1808 de coasta nord­
vestică a Americii, ceva mai s p r e miazănoapte de gurile riului
Columbia, tocmai în fata celei m<Ji mar: aşeziiri a şigalisilor. Dtltlă
o vinatoare reuşită, căpih\nul Parsons căuta un loc unde sll poală
topi şi încărca în butoaie grăsimea balenelor vina\e.
Cit despre el, ar fi vrut să facă acest lucru pe vreo insulită
rustic. cit mai departe de aşezările pie;!or roşii, ·•Dar echipajul să�
turbulent, dimpotrivă, visa să se întîlnească C!l indienii. Căpit;.nul
Parsons, care numa i elin cursa aceasta devenise prorrietar şi căpi­
tan al vasului, moştenit de la un unchi al său, nu era în st<�re
sll.-şi stăpînească matelojii, cum s-ar fi cuvenit s-o facă un ade­
.
vii rai vînător de ba lene Ca să preintimpine o. răscoală, se lăsa
convins de argumentele echipajului. Găsind tocmai în fa!a prînci­
('alei aşezări a şigalisilor un loc destul de bun pentru aruncarea
ancorei, Parsons ancoră acolo. 1 n satul indian nu rămă::eseră decit
femeile, copiii şi bătrînii - bărbaţii plecaseră în susul rîului la
pescuit somoni.
Echipajul 1:-ricufui m:măra dou ăz e ci şi opt de oamtni. 'Fusese
cal c ul at in aşa fel îm:ît, coborîndu-se pe mare patru bărci-bale"niere,
să mai rămină pe brie patru oaml'ni pentru manevrele necesare.
De rlndul acesta, se pro�edase intocmai aşa. Cei patru rămăseseră
pe brie, în ti m p ce ceilalţi do:1ăzeci şi patru de vînători, nişte in­
divizi impertinenţă, nedisciplinaţi şi nesiguri, angajaţi la Boston,
debarcară pe mal ca să se o<:upe acolo de topitul grăs:mii de balenă.
Căpitanu l a. organi zat în tabără un serviciu de pad, le-a dat o�­
menilor doullzeci ele arme şi praf de puşcă, a spus fiecăruia ce avea
ce făcut, iar după ce a stat să suprllve�heze coborîrea pe mal a
l.·utoaielor. cu carne de balenă netopită, văzînd atît munca spornică
a matrozilor, care păreau că s-au potolit, cît şi purtă r i l e lor priete­
neşti fată de indieni, se întoarse liniştit pe bricul său.
Intre timp, marinarii se apucară să facă schimb de cuţite, ba�­
male şi alte mărunţişuri pe blănurile pe care şigalisii le pregătiseră
pentru obişnuitul tîrg de toamnă ce-l făceau cu vecinii lor. Foarte
curînd însă, de la schimb, albii au trecut la jaffăţiş.
lndienii au trimis ah:nci solie pe cursul superior al riu!ui, din­
dud'e . de. şt�\e � !
riiz oi•� dlor plec� li la rescuit
_
de. somoni că atb:i se
.
poarta :Prost cu cet ramaş1 acasa.

7
 Vînătorii de balene nu bănuiau nimic. Unii dintre ei, care s-au
dus in tre timp pc vas, reuşiseră să şterpelească un butoiaş de rom
şi să-l aducă pe mal. La încelJut. romul a contribuit la o aproviere
intre ei şi indieni. Unii dintre bătrînii trihului se lăsau ospătaţi cu
multă bunăvoinţă. Dar jaful reîncepu. V!niltorii de balene, bcji turtă,
năviîliră în sat, un d e s-au apucat să scl•ingiuiască femeile şi co piii
indienilor, răscolind casele in c ău t are de blănuri, pe care le luară
ru forta. Văzînd că nu-i mai poate stă pîni , Parsons s-a î n a p oiat pc
brie.
Cei patru marinari siliţi să rămînă pe vas se uitau cu jind la
tovarăşii lor care petrecenu atît de bine pe mal şi nu era exciuc;
s·o şteargă şi ei la ceilalţi. Parsons a poruncit să se ridice pe bord
singura barcă cu patru rame care mai rămăsese pe brie. Arai a dez­
legat cu mina lui capetele parîmelor şi a sws suipetii pentru ca
barca să nu p o ată fi coborită pe apă fără ştirea lui.
Se înserase. Pe mal ard;;>i!U focurile taberei şi în liniştea s erii
răsunau pinli departe dntecele şi zbieretelc de beţivi ale vînători·
lor de blene.
Ca să le dea de lucru oamenilor răm a ş i pe brie, Parsons le po­
runci să incar c e tunurile cu mitralie. Deşi în silă, mateloţii îi înlie·
pliniră porunca. Om prudent şi fricos, Parsons privt.a syre mal cu
jale şi indignare ÎR suflet. Dt:odată "liăzu mai mult de Z>!Ce pirogi
pline cu războinici i n d i e n i apărînd de după un promontoriu.
Parsons se repezi spre tuil. Dar pînă să aprindă fitilul, pînă
să indrepte tl!nul cu mîinile lui tr;:muri:tonre, pirogiie trecuseră
pr i n faţa bricufui. Se auzi un bubuit de tun, dar mitralic:., căzlnd de­
parte de pirogi, ridică doar un nor ele stropi.
Cei din t a bără s-au alarmat. Dar şiga!hii, înfuriaţi de injurii!e
aduse familiilor lor, săreau in apă chiar mai î n ai nte ca b�rcile să
tragă la mal şi se av;r.tau in luptă. Se auziră împuşcături întîrziate,
urlete, zbierete şi gemete.
Pafsons îşi îngropă fa ţ a în p a lme . Tmpuşcăturile se. auzeau d!n
c:e în ce mai rar. Marinarii de pc brie priveau înspăimîrrtali măcelul.
- Căpitane! Căpit<lne 1 strigară ei deodată. lată-i pe ai noştri J
Vin spre brie.
Intr-adevăr, trei dintre vlnătorii de balene reuşiseră să scape
din învălmăşeală şi, sărind in cea mai apropiată barcă, Jopătatt
acum de zor, grăbindu-se să ajungă la vas. Şigalisii nu i-au văzut
Indată ye fugari. care au reuşit astfel să se depărteze tk mal la o
d�stanţa destul de bună mai înainte ca indienii să pornească în ur­
mărirea lo;·.
Ponmdnd oamenilor lui �ă treacă la tunuri. Parsons se uita
tu spaimă la oceanul din ce in ce mai calm. Ză.ri o dîră de vălu­
relc uş001re care se depărtau de mal şi-i întrecuse atit pe urmăriţi,
cit şi pe urmăritorii lor
.
Parsons luă o hotărîre. Rămase linl!ă tunuri cu fitilu\ gata aprins
\11·1 trimise pe ceilalti să ridice flocHI *) şi velestraiul *'"). Cu cîteva
lovituri de mitralie, reuşi să oprească urm?lrirea şigalisiklr, cu toate
că n-a putut să le provoace cine ştie ce pierderi.
Pe bord s-au urcat doi mar i n ar i r ă ni ţi, ducind cu ei un tovarăş
care trăgea să moară.
"
�) Ptnz� rnfci! triunghiulară din fatl.
**) o allll_pfnz ă.
 Intre timp, indi�nii care i-au nimicit pe toti vîaătorii de ba.iene
rămaşi J:C mal au sărit în pirogile lor şi au pornit spr.e brie. Era
evident că cei şase oameni rămaşi, dintre care doi grav răniţi, n-ar
fi putut să respingă atacul lor nici măcar cu ajutorul mitraliei. Par­
sons porwu:i deci să se taie cu topoarele parîma ancorei.
foiosindu-se de briza care tocmai începuse să. bată, au ridicat
toate pînzele şi au fugit în i�rgul măr.ii. Unul dintre marinarii ră­
niţi a murit şi· a fost aruncat in mare. Ceilalţi doi zăceau, scutu•
rafi de friguri, slăbiţi de marea pierdere de sînge. Trebuia să se ia
o hotărîr.e.
De bună seamă, in primul rind tre.buia să ajungă într-un loc
unde să găsească oameni albi şi să le poată cere ajut9r. Existau
trei asemenea locuri care nu er.au relativ prea de!}lirta(e.
Cel mai bine era să ajungă în insulele Havai. Pe acolo tr.eceau
mereu corăbii amerk11ne din iloston, aşa că Pan:ons s-ar fi t:utut
adresa pentru ajutor compatriojilor săi. Dar pentru ca să ajun;:ă
pînă în ln!ft!�elf! !+uni, brical tr�uia să străbată toată partea răsă­
ri!er.nă a Paciliculn1. Şi o a�emenea cursă putea cu greu să fie
dusă la bun sfîrşit cu l!n echipaj aut de redus la număr.
Cel mai aproape r.r fi fost să se îndre!)te spre California. Pe
vremea aceea, California era consitlera.tă domeniu spaniol, iar pe
litoraiul golfului San francisco se afla o mică colon:e spaniolă.
Dar spanio!ii, cl'.re se remel'.u grozav să mt·ş.i piardă proprietăţi:e,
i!lterziseseră vînătoii:or de !:alene americani accesul in golful San
francisco sub ameni::ţarea confiscării vaseior lor.
Lul Parsons nu-i mai rf.minea deci decit o singură rosibilitate,
şi am;me: să se îndrepte de-a lungul coastei spre minzlinoapte,
către A!aska, care pe atunci aparţinea Rusiei Acolo, in orăşe!ul ru ­
sesc Novo-Arhangheld!:, Parsons putea să-şi vîr.dă pe un preţ bun
va�ul. N-âi' fi fost rău nici asta. Luînd deci această hotărîre, Par­
sons s-a)n.<h'eptat de-a lungul coastei către miazănoapte.
·

9
 Dar peste ci teva z il e s-a petrewt u n eveni m ent c a re 1-a făc u t
să-şi sc h i m be p l a n u r i l e . Pe d r u m , i n d rept u l i n s u l e l o r n elocuite pe
c <: re e n g l ez i i l e d e n u m tseră i n s u l e l e reg· i n :: i C h a r lo!ta, i-a i e ş : t i n :t i n t e
vasu l ru sesc " Sf i n t u l N i c o l ae ' " a pa r t i ni n d com p a n iei ruso-t:mer icaue.
" S f i n t u l N i c o l ae" n u n a v i ga s i n ;r u r, c i î ns o ţ : t d e o î n ireae-ă
f l o t i lă de c a i a c e u ş o a re, de piele, c o n d u s e de a l e u ( i ( l o c u i t o r i ai i n­
s u l e lo r A l e u te, d escoperite de r u şi ) . Şapt ez e c i de v i n ăt o r i aleuţi a n­
ga jaţi de com p a n i a r u so-arn e r i c il n il v : n a u c a s t o ri de m a re d e-a l u n­
g u l c o a stei şi toată p r a d a o a d u c e a u pe bord u l " S l i n î u l u i N i <·u lat:·'.
V ;,sul era c o m a n d a t de Sî so i S l o bo d c i !;cv.
C î n d c e l e d o u ă v a s e s-a u i nt i l n i t , S l soi S l o l.J o d c i k o v , i n !l e 1} l i n i n J
o d a t i n ă a m a r i n a rilor, s - a d u s i n v i z i t ă l a P a r s o n s .
s'ta r e a d e p l i n s a br: c u l u i a m er i c a n 1-a i m pre s i o n at p e m a r i n l­
r u l r u s ş i Pa r so n s a observat a c e s t l u cru. 1-a p o v e s t i t de c i d e 5 c h i s
c ă p i ta n u l u i r u s ce n en o roc i re s-a a b li t u t a s u p r a l u i . 1 - a s p u s a d e v ă ru l ,
însă nu c h i a r i n t reg. A p o vest i t a n u m e c ă î ş i a ş e z a s e ta băra i n a pro­
pi ere d e g u r i le ri u l u i C o l u m bi a c 4 gi u d u l să topească g ră s i m e a de
b a l e n ă şi s-o t o a r n e î n b ut o a i e . Deodată nişte i n d i e n i set oş i de s î n g e
a u t ă b ă rî t fără veste peste o a m e n i i l u i ş i i-au c a p t u r a t a pro a p e p e
t0ţi. P a r s o n s a re u ş i t c u g r e u s ă scape.
- A ş a d a r oame n i i d u m i t a l e au r ă m a s p r i z c n i eri l a i n d ie n i ? i l
i n t rebă S l o b o d c i k o v
La drept vorb : n d , P a r s n n s e r a ap roape con v i n s că t oţ i m a t e l o ţ i i
l t : i au fost omo rî ! i . 1 - a v e n i t î n să d e od a t ă o i d e e c a re i - a sch i m b a t
to at e p l a n u ri le . A r ă s p u n s d ec i c ă , d u !Jă t o a t e probabi l i t ă ţ i le, o a m e ­
n i i l u i a u r ă m a s prizon i e ri . Era d i n nou u n l u c r u .: p r o a p e adev�:­
rat, căc i P a r s o n s n - a r fi p ut u t să ş t i e s i g u r d acă i nd i c n i i îi omo­
rî seră p e m a ri nari ori îi l u a seră p r i z o n i e r i . S-a a p u c a t deci să poves­
te :tocă in c u v i n te foa r t e m i ş c ăt o a re cit d e m u l t s e frămî ntă g i n d i n ­
d u -se l a s u feri n t e l e n e noroc i j i l c r m a r i n a r i a m e r i ca n i rămaş i prizo­
n i t> r i l a s ă l batici. 1-a e x p l i c a t l u i S lo bo d d k ov c ă n u mai are dec i t
11 11 s i n g u r gî nd : să gă sea scă o a m e n i bu n i c ă rora să 1 :.! c e a r ă a j u t o r,
� �i se întoarcă la guri le Col u m h il'i şi să-i s c a p e pe mari n a r i i l u i .
P o a t e că m a ri n a r i i r u ş i ar vrea s ă - i d e a o m l n ă d e ajutor ?
S i s o i S l o bo d c i k o v s-a î n voit i ndată să-i a j u te l u i P a rsons. Ş i
i a t ă deci c e l e d o u ă bri c u r i a p ă r î n d î n faţa satu l u i ş i g a l is i l or î n
a ştept a rea vî n t u l u i propice c a să se poată a p ropi a de m a l ş i a r u n.:a
a n cora.

CEA D INTÎI DURERE A HULAGH!TEI

După c e şi-a u aşezat ră dii.c i n i le î n coş, H u l a gh it ş i Guk l a ta
s-a u a p ucat s ă l e ajute c e l o r l a lte f e m e i . L u c r a u c u toţi i : r: 'u ; ; t.d
L � i :t , in c a l i t atea e i d e fe m e ie m a i in vî rs t ă ş i respec t a t ă de toată
l u m ea , se o d i h n e a la u m bra u n ui cedru p e r. e l eri n a e i de c u n a e i ,
n l ă : u r i d e c o ş u l ci p l i n . Bătrî n a i n d ia n ă căz u se pe gi n d u r i , u i t i n ­
du-se i a H u ! a g h i ! , care c u obiş n u i ta e i i n d e m i nare l e a j u ta femei :or
cu u n ae r gr a v ş i c o n c e n t ra t l a : a î n )e lesese p rea bine la ce s-a
ref e r i t m a i m are l e şi ga l i s i ! n r ven i ţ i in s o l i e c i n d a r u g a t -o să se
u i t e b i n e la fi u l l u i .
Da,� i ată că şi H u l a ghit a ajuns ac u m fată mare. Şi p a rc a - t
m u lţ ' g e cilnţ; stătea legată de scin d u ra ce-i servea de leagăn şi p l i n­
j)
gea _ C(:I"Î!lil lept. . •
 Mautk era un lo�;·(oomc pe n n s t e . l'l: c:: j: ot al l ui l(o k ve l t a n, fiu
a l c ă p eteniei u n u i a d i n t r e ce:e m a i mari sate ;>.le ş i ;; a l i s i lor, p u : e a
!'>i el să a j u n gă i n l r-o zi �ef al t r i b u l u i . O căsătorie c a a c e a s ta p t•­
tea să f i e foarte folositoare. Kvi ne,:ccea ţ i i ar f i trel: u i t d e m u l t � ă
se î n nulească c u ş i g a l i s i i , r en u n t i n d l a l up t e l e d i nt r e ci care i zbu c ­
n e a u ;o H t de des si s l ă be a u m u l t a m b e l e t r i h u r i .
. , :\'. ic u j a H n la !! h i t , păs ă r i c a mea vese E i , b u c u ria b ă t r î ne ţ e l or
m e l e , vei p l ec a c u rind î n t r- u n sat stră i n . p r i n t re oameni străini... E
drept c ă , cupă o b i c e i u l k v i nece:: e a ţ i ! or, bărba t u l t re b u i e să l o c u i a s c ă
c- e l p u ţ i nun a n in c a s a sotiei s a l e . . . Dar la ce mă gi n d e � c eu ? ! " se
nezmelici deodată l;;ia. Căsătoria d i n t r e 1\\ a utk şi H u l a gh i t ! N i ci nu
se ştie încă dacă va avea l o c . . . Pentru m o m e nt, ş i g a l i s i i erau i n
cl r u m s p r e t a b ă r a l u i l u k k a h a ga. Ce hot ă r î re va l ua oare f i u l cel
m a i m a re şi cel m a i i u bit a l Laici ? De b u n ă seamă, va p o r n i in
fruntea r ă z toi ni c i l o r s ă i i m p ot r i v a a l bi lor, in a j u t or u l vec i n i l or. Si
v a fi din n o u război, d i n n o u p l î n � et el e feme ilor vor răsuna î n c ase l e
m a r i d e k m n a l e k vi nccec e a t i lor şi m u l t! război n i ci vor l u a d i n non
c r um u l către a şeză r i l e m o r ţ i lor... Si pe ea , pro a s t a , o bate rrînd n l
căsătorie L C e bi n e c ă , cu c i n c i s p rezece ani î n u r m ă, c î nd H u taghit
m ai era î n f a ş ă ş i c i n d p r i m e l e p i r o g i ale oameni lor a lbi au a p ă r H t
l î n gă c o a stă, ce bine că a t u n c i 1\v i necece a ţ i i au a s c u l tat sfaturile
i n teleptu l u i Ki u l lut, ce l m a i b u n t a m a g n o - u s 1 ) a l t ri b u l u i . Pe atunci
m .._ i t r ăi a încă ş i era şe f al tri h u l u i s o t u l ei. Corb u l . El 1-a î n ţ e l e s
ce.l d i nt îi pe K i u l l u t şi i-a s p ri j in i t planul a rătat la sfat u l bătrinl­
lor. Bătrî n u l v ră j i t or l e p r o p u sese să m ute satul m a i d e pa rte f. e
c-o a sta ocea n u l u i , m a i in susul rîulul. Datorită acestui fapt, alb i i
n-au v ă z u t nicioda.tă ca se l e mari ale k vi n ececeafi l or, n i c i nu l e- a u
da t foc a ş a cum au făcut cu c a se l e h u g h i lor.
B ătrî n a L ai li ob o s i s e de atitea gînduri. Dădu d i n cap şi aruncă
o privire î n jurul r i . C u l e s u l rădăc i ni lor se închei ase şi femeile îşi
le gau acum coşur i l e pre gă t i n - c u tite
du-sr să s e î ntoarcă în sat.
·

lncovoiată sub greutatea

co�u l u i e i , H ula g h 1 t se apro­
pie de m aică-sa. Pe ste f r u n t e a
fetei, porni nd d i n p artea de jos
a coş u l u i , t r ece a o c ur e a l a t ă .
1 ncord i n d u-şi git u l şi î n t i nzi n d
de c u r e a , s l ă hea () pă sa r ea cu­
relelor de p e umeri .
- M a mă , ne dai voie să
m f'r gem i na i n t e ? î ntrebă tl u l a­
gh i t
C u m se şi c u v e n e a u n ui �

bll rbat,. G u g l a ţ a stăt e a alăt uri

d e sora l u i , cu s u l it a în m i n ;i ,
fll ră a se î n j o s i cu o povară
c :> re trebuia s-o p o a rt e femei le.
Dest u l d i a luat p a r te l a c ă u - ,
\
tarea răd ă c i n i lor. l n c ă u o an,
�-
') T�1m;.r�i}�\us - \' r : q t o r . v r .1 c i 1:l
lndic•Hi din· Amcrka de nord-vest.

11
dol, �i va socoti această m u ncă m a i .prejos de de111n itatea lui şi le va
ajuta n umai hăr8aţilor in treburHe lor de băr bap.
Laia le dădu voie copii lor să pornească î nainte -şi se rid id, b
ri ndul ei, gemînd, de la l outl său.
Mai înainte de a o ajunge 4i n
u r m ă pe so r a l ui , Guk·la:P �i ajută mamei să-şi p u n ă c o ş u l i n spi ­
n a re şi să-şi petreacă curelele. După ce-ş i p o t r i vi m a i bine coşu l ,
Laia spuse �
- GukJaţa, J i u le, du-te în sat iaHpre u nă cu H u la ghit şi pe toţi
războinicii pe care-i vei găsi ac a s ă trimite-i i ndată, ·inarmaţ·i şi pic­
taţ.J de luptă, .la l.u kkahag.a. Spu ne-l e că ş efu l î i 3fteaptă la pîrău!
C. e la hotar. Pe u nn ă ia-i pe priet e n i i tăi , _ du - te pc l a ţoate i m:h i sorHe
rle peşte şi la t o ate capcanele şi spune-le acelaşi lucru ttJturor .ce­
lorlalţi Tăzboin ic i. M-ai i nţeJes, G u k laţa ?
- Am înţe les 1 răspun9e bă i a t u l şi od1 ii l u i str ă l u c i ră vădind
că o e conştient de i mportanţa misi u ni i ce i s - a încredi nţat.
- Gr.ă beşte-te băi atul meu ! spuse t.ai<!.
Guk laţa sc oase •U n chiot ş i porni in fugă, juciauu-se cu s u l iţ a
pe pot ecu ţ a de pe mal, in u r.ma -H u lag hitei cea iute de pic ior, al
c.ă.J:ui coş împodobi t cu modele se vedea departe in fBţă, in tufiş.
Depăşindu-le cu mulJ pe celel alte fem ei , frat-e l e şi ·sora mer­
geau a c u m repede pe cărarea bătătorită .c are trecea de-a l un g u l
Jmrl u l u i i nalt. Dincolo de un m i c promonto r i u , v ă z u ră o p i ro gă care
p·intea reperle în jos în întimpm area lor. in p i ro gă .era u n om. Uitin­
d u-&e mai bine, Guk laţa i ncep u sa-şi agite Stll i ţ a strigînd :
- Lohk>x, loh!nx 1
Vîslnşu l îşi rid ică lopata în -semn de sa l u t , airoi cîrm i p i roga
1pre o m ică plajă de •ni sip din cohs l ri u l ui.
Era Loblox, neputul şi fiul adopHv a l l ui KiuUut. lşi pierduse
părinţii de mic şi fusese crescut de Kiu l iut.
Acum Loh l o x se î ntorcea elin susul riului , un de se dllSese să
facă sch i m h d e măr-furi c u in d ienii d e l a mWlle ; le dă d ea untură
i.e peşte şi p i e i de foci pe m o r a si ni şi p i e l e de că_prioară. Loh lox
era p riete n cu l ukkah z ga ş i , ca şi tînă r u l şef de tri b, ţ i n ea de .to­
tern u l Corbu l u i . Loc u i a i ntr-o c;;să v ec i n ă cu ei. H u l a ghit şi Guklaţa
cresc u s e ră sub och i i lui �i se b ucura u dl! o c rot i rea lui prieten e a s c ă .
Lohlox îşi t ra s e p i ro g a p e m a l . G u k l aj a fugi spre ei ; i n c urînd
se apropi e şi H u l a gh i t . Se opri fără să-şi scoată pov.ara di n spi nar.e.

Cu c a p ul a p l e c at şi bratele d rot u n de pe c u re l e l e coşului, răscolea

î n tă c e re ni s i p u l cu d e g etele pic i or u l u i desculţ.
- Nu te bm:uri că mă vezi , H u l a ghit ? î n t rebă m i rat şi în g· r i­
Jorat Loh l o x, 11 n f lăcău voi nic, cu o bra zul l at . Căuta să vadă faţa
t i n erei fete.
- Ba mă bucur, Lohlox ! spuse H u l a gh it ridicîn du-şi ochi i
strălu c i t or i spre tî nă r u l i nd i a n
- A t u n c i ce c e rn · ::t i · p ri m i t astfel ? î ntrebă Loh lox ceva m ai
l l !l i şt i t .
- O să a v e m război Loh l ox. . . Pe război n i c i i n oştri î i a şteaptă
p r ' :nej d i i mari , spuse trist H u l a g:·, i t scotîndu-şi sarr :na din s p i n are
şi î n d re ;Jt î n d u-ş i c u bucurie umeri i tru diţi.
Loh k x ii a r u n ' ă o p r ! v i re. a p o i se a p l e c ă deas u p ra bărci i ş i
6CO:!Se d e a_c olo o l e ;;ă\t!ră m i (ă .
�. -7· ·Răiifoi, rL:boi . . . repd�• e l d i s t rat f ă ră să a d î ncească ;nţ e-
" ---
\
'"'sul c u v în t u l u i . Deodată il pricepu însă, se a şez a pe nisip in fafa
H u l a ghitei şi, ptmîncl l e gătura in faţa l u i , î ntrebă :
- Care război ! Cu cin e ?
Gr:\hit, d e şi se căznea să-şi păst reze sîngele rece c a re se cuvine
să-I ai Oă u n bă r b a t, un răzlJOinic, G u k l afa î i vo rb i lui Loh l o x des­
p r e solia şiga!isilor ş i de na isi u nt.a importantă pe ca re i-o încred i n­
ţase m aică-sa.
După ce-l ascultă, Lohlox răm ase pe gî n d u r i . faţa lui l a r gli
şi H rbăte a s c ă a vea a c u m o expresie a m e nin ţătoare.
· H u l aghit se u ita la e l p l i n de admi raţ ie.
Deodat:l G u k l a ţ a işi aduse a m i n te de cev a . Rîse şi viri m i n a i n
p u n g ufa rl i n coajă de copac pe c a r e o purta l a ci ngătoare. Scoţ î n d
de acolo chi p u l de l u t a l l u i Mautk cu nasul l u i mare d i n co aja
d e cedru. i - 1 arătă lui Loh lox.
- Priveşte, Loh;ox, spnse c op i lu l şi deo dată î ncep u să s em e n e
uimiîor cu mui marele ş i ga l i si lor cel ati t d e sem e ţ .
- Este f i u l meu i\'i autk ! ro s t i G u ld a f a i mit i n d foarte bine şi
foarte caraghios glas u l bătrînu lui.
Loh lox :rîmbi.
- Şi c i ne este acel Mautk ? î n t r e bă ti.
- U n m a re timpit cu u n n l! S l u ng ! spuse cu mînie H u l a gh i t şi
obraj i i săi r u m e n i �i oa c heş i se făcură s t a c o j i i.
- U n prost, un t im p i i cu nas l u n .: ? Este nep o t u l l u i Kokvc l­
tan 1 S-a uitat tot t i m p u l la li u l ag hi t î ntocmai cum se u ită un cîi n e
l a o i uc o l ă grasă, a d ă u gă G u k :aţa, d a r tăcu i ndată d î n d u - ş i seama
că ,vorbele l u i au pro d u s o intj>re s i e prea di n c a le afară de puter n i c ă .
H u l a ghit î ş i p lec ă fru ntea .fe s de tot, făcî ndu-se că se uită I n
scoi ci l e d i n nis ip. Lohlox e r a să spună ceva, d a r n u făcu decît să-şi
strîngă fă l c i ! e atit de tare încît i n obraj i i-au ieşit pete a l be. Se
făcu l:nişte, o l i n işte atit de m a re incit nu se mai auzea decit clipo­
citu l slab a l r î u lu i pe nisipul a l bit de soare.
Cel di n t ii vor b i Lohlox.
- 1 1 c u no sc pe ace st Mautk, spuse el cu glasul răguşit. Are
un nas aşa m are şi o fată atît de îngu stă p e ntru că ma ică-sa a
fost adu să de dinc o lo de m u n ţ i , di ntr-o ţară d e părt at ă de ş es u r i.
Tatăl l u i M a u t k a c u mpi1rat-o pe un pret m a re . Toţ i locuitorii d i n
ţara aceea de ş e s a u feţele lungi şi nasuri le mari...
- Nu pot să sufăr na s u ril e lungi ! spuse încet H u l a ghit.
- Ştiţi că am fost i n că ut a r e a voastră, o î ntrerupse Lohlo)[,
căutind să v orbear.că vcios. Mi s-a spus că c u l e geţ i rădăcir.i undeva
în partea aceea şi, î n dTum spre ocean, am vrut să mă intil nesc cu
voi.
- Ce treabă ai avut cu noi ? întrebă Guklaţa tr ă gî n d cu ochiul
spre l egăt u ră.
- V-am adus ceva din ţara munţi lor. Aci e o p e leri nă d i n p i el e
de că9rioară pe ntru H u l a ghit, n işt e mocasini pentru Laia şi . . . Lohlox
se opri urtîndu-se l a G u k ! a ţa . Dar acesta tăcea si l i n d u-se să răm înă
cit mai nepăsător cu putinţă. Şi î ncă ceva pentru un mic prieten
al meu.
Pe G u k l 3ta nu 1-a m a i răbdat i nima :
- Ce a n �me ? întrebă el.
.... __: .Un f�ţit de fi er. Un a de v ă rat cuţit de fier. N i c i nu ştiu cum
de a nimerit la oamenii de la mu nte.
 - Un adevărat cutit de fier ?
- Da, G u k l a ja. lată, ia legătura asta, d u -o Laiei şi spune-i
că o rog m u l t să pri m ească de la m i ne aceste daruri.
- Am să-i spun, răs p u nse băi a l u l .
- S ă o d u c i t u s i n g u r , s p u se Lchlox treci n d băiat u l ui l e g ă t ura.
apoi se i ntoarse spre H u l a gh i t. Trebu i e �a p l ec H u l a gil i t . A rm e l e
,

m e l e sint i n p i rc gă Ce să-i mai s p u n d i n partea ta l u i l u k k ai1a g a "!

.

- Să vă bate ţi v i t e j e ş t e şi să vă intoarce ! i acasă 1 Asta-i tot,

să vă î ntoa rceţ i acasă !
- Da, m i c u j ă H u l a gh i t , da... răspunse t r i s t Loh lox. De a l t f e l
mi-e tot u na acum d"că mă mai i n torc o r i n u .
- B a n u, m r ţ i-e tot u a a , n u poate să-ţ i f i e tot u na ! răspu nse
H u l a ghit, î n dîrj ită.
Ş i si m ţ i n d că och i i i se u m p l u cu l a cr i m i , î ş i m u şc ă buza de
jos, săltă coş u l î n s p i n are ş i porni gră b i t ă pe potecă fără să se m a i
uite i n a poi. f;îci n d u-i l u i Lohlox cu m i na, Guldaţa alergă d u r ă s uri­
oara l u i .
Loh lox rri vi l u n g i n u rm a ! or, apoi suspină, adînc, î m p i n se piroga
pe firul a p e i şi porni in jos J; C ri u.
*
* *

tl u l a gh i t se grăbea. Treb u i a să a j u n g ă în sat i n a i nte de toţi

Voia s-o găsească pe Te ţ e s i n �;·u.-:i.
c:ci l a l j i .
Te[e era sc iava fam i l i ei lor. li u i aghit voi a s-o cheme u ndeva
Intr-u n coiţişor şi să stea de vorbă c u ca. In viaţă erau atitea l ucruri
�<:re u de pr i c e p u t şi nimeni n-ar li p utut să le e x p l ice m a i bi ne rostul
t.edt băt r î n a ş i b u na Teţe. l'll a m a H u l a gh i t e i e r a m u l t prea i m p u ­
n a toare şi aspră î n p u r tă r i H u l a ghit n - a r fi î n d răzni t n i c iodată s ă - i
.

p u n ă î ntrebări. Pe bătrî n a Teţe, tat ă l H u l a ghitei o căpătase de l a

ti· i bul ş i ga li s i !or î n schi m l: u l unei piro g i n o i î n că pe vremea c î n d
H u l aghit n u ştia ni c i să u m b l e . T e ţ e c r c s c u fetita şi o î nvăţă s ă
V•J rbească limba ei mater nă, l i m b a tri bului ci nuk.
Văzînd de pe u l t i m u l deal cele şase case m ari de scî nd uri a l e
sat u l ui aşezate d e a s u p r a r i u l u i Guldaţa îşi z i s e c ă acum nici o pri­
,

m ejdie n-o mai am e n i n j ă pe sora l u i . I n datoririle sale de călăuză ş i ce

apărător se s f îrşe a u aci. l i făcu deci li u l a gh l t e i un semn cu suliţa
ş i fugi î n a inte ca să i n de p l i n easc.ă p o r u nea mamei lor.
Alături de casa d i n m a rg i n e a sat u l u i , doi i n şi meşterea u la un
buşt e a n l u n g de cedru. Era Tau n n şi f i u l s ă u de o virstă cu G u k l a ! a .
Spărgeau buşte a n u l cu n işte topoare de p i atră, aju t i n d u-se c u pene
din c o r n de cerb.
Alaturi d e ei şedea p e v i ne nevasta l u i T a u n n .
G u k l a t a a lergă spre e i ş i se o p ri în loc, propt i n d u-se de suliţă.
A r fi v rut să le î m pă rtă ş e a scă c i t m ai repede şt i re a , a poi să por­
u.:ască i n goa nă mai dep a r t e dar convenienţele nu perm iteau graba.
.

Tau n n l ucra repede, cu i n d e m i nare şi spor. Tăiase prima blană

din margi ne, a poi încă o scî n dură roşiatică ş i groasă. Muşchii i se
a• m i l au ş i jucau sub pielea-i care a v e a o c uloare a b i a ceva mai i n­
c :lisă decit aceea a scî nduri i . /Q legăt u ră in gmtă t ă i a f r u n tea : , o i
Taunn; Jinf�\i u-i p�rul lung şi negru . Sti nd C:tasupra b:rştea m ; ; u :,
-- -- -. - -

·cî ��;�.�SG
bă g a p e n e l e de os cu l o v i t u r i de t o p o r in crăpătura care se l ă r � c a
tot m a i muit. F i u l l u i ridica p e n e l e căzute, bă g a i n locul lor p iel rc,
pentru ca crăpăt u ra să nu se st r î n g ă l a loc � i , f u g i n d i n a p o i in s p a­
t e l e tatăl u i s ă u , bătea ş i el penele dup ă m ă s ur a p u t e r i l o r l ui .
I na i n t e de sosirea l u i Guklafa, Tau n n spu sese p robabi l v�eo
c; l u m a b u n i! , i nt n;cît n e va s t a ş i fiul s ă u zîmbeau o;o<;: s e l i .
- Tu eşti, G u k l a ţ a ? î ntrebă Tau n n fără să se o p r e as c ă d i n
lucru.
- Da e u , G u k l aţ a , r ă s p u n s e b ă i at u l . T ă c u o c l i p ă , a p o i adăli gif .
A ve m război . Toîi răz boi n i c i i t reb u ie să me a r gă l a l u kk a h a g a . A �a
a spus Laia.
Zîmbet u l s e şterse î n da t ă de pe b u z e l e soţ i e i lui Taunn. Se
ridică d e jos şi p o r n i î n g r a b ă m are spre s a t s ă - ş i pre găte ască băr­
bat u l de p lecare.
Taunn m a i d ă d u cîteva lovituri d e topor, apoi se î ndreptă din
şale, î ş i a ş e z ă părul şi·i spuse fiului să u .
- Să ri ndu ieşti ac i .
S ă lt î n d a poi p e umăr sci n d ura c a r e era gata ş i l u în d î n m : nn
l i beră toporu l de pi a t r ă , aru ncă o p rivire de regret lucrului neter­
m i nat ş i se î n toarse s p re G u k l aţa.
- A h h ag ş i f ra ţ i i l u i c o n s t ru i e s c o p i rogă dincolo d e c ot u l ace · a.
Spune-le şi l or li voi aştepta aci pe mal.
.

l n covoi n d u- se s u b povara scî n d u rii groase, Tau n n p o r n i s r re

casă. Fi u l l u i il petrec u cu o privire p li n ă de a d m i ra ţ i e şi de grijă,
apoi i n ce p u să ac o p e r e i n g rabă buştea n u l cu b u că ţ i d e coajă de
c e d r u s pr e a-1 f er i d e r, loaie ş i să a d u n e penele preţ i o z s e. G u k l a j a
sc o a s e u n chiot ş i por n i spre locul u n d e rîu l form a un cot.
Ci i n i i a l bi cu u rech i l e ascuţite p e c a re kv i n e c e cea ţ i i îi creşte a u
pentru păr u l l o r l u n g, b u n p e n t r u ţesut peleri ne, a l ergară lătr î n d
i n întîmpi narea H u l a ghitei. Tă c u r ă î n să, în dată, recu noscin d-o.
In sp ate l e c a s e i , H u l a gh i t zări o bătrî n ă cu fata smeadă, tr�­
b ă ! ui n d d e zor î nt r e două focuri, a l ă tu r i d e o pirogă m ică aşezată
pe n i şte bîrne ch i a r lîngă foc. Era Teţe, vre d n i c ă şi ocupată ca in·
totd e a u n a .
Tope a u ntură d e peşte i nt r-o pirogă m i că şi veche, rîciită bine
l năuntru c u cu t i tul. O f ă ce a cu aj utoru l u n o r p i et re î nc i n s e in foc.
Apoi u m p l e a c n u ntură u n c ă uş p u s în virful unui b ă ţ l u n g , o
ameste c a cu ni şte boabe p u s e grăm a d ă pe o rogoj i n ă şi t u rn a a mes­
tecu l în i ş k at e mari, împletite atit de s tr i n s încît n u lăsa să treacă
nici a p a .
l şkatele p li n e ori goale era u a şezate i n r î n d î n f a ţ a pirogii.
Braţe l e negricioase ş i slabe ale bătrî nei, c u v i ne l e ieşite l a i veală ca
n i şte frî n gh i i , mî n u i a u î nd em î na t i c căuşnl f ără a vărsa pe al ă t ur i
nici o pi că tu r ă D e s p l et i t la spate, iar pe timpl e , i n faţa urechi l or, îm­
.

pletit i n d o uă cozi împodobite c u scoici şi cerculefe de os, p ă r u l e i

pe j u m ătate cărunt se l e g ă n a l a f i e c a r e m i ş c ar e .
Zăr i n d-o pe H u la ghit, Teţe p u s e că u ş u l ş i - ş i şterse fruntea de
năduşeală cu dosu l pa lme!. Ca şi cum şi-ar fi a l u n gat cu a ce ast ă
mi şcare toate g r i ji l e , bătrî na ii z i m b i b l i n d ti nerei fete . 1-a aj utat
5ă ,dea jos. �in s p i n are c o ş u l şi, ci ntărindu-1 în mina e i s labă, dar
Yinjo<�sli1 ·z;oibi aproba t i v.

15
 - Buni recoltă pentru o singw:ă dimineaţă, sp u se ea uitîndu-se
In coş ; apoi adăugă : cit de bine sînt a şez a te ! N i ci eu n-aş fi putut
5ă fac mai bine. lată. term i n indată cu hamat ul u nturii şi-fi d uc
răd ă c i nile la groapă.
Bltrina îi zlmbi drăgăstos fetei. Dar H u laghit nu-i răspunse
nimic ş i se aşeză l î n gă casă cu un aer întu necat.
- Ce-i cu t i ne, fet iţa mea ? o î nt re bă Tete.
- N i m i c , ii ră sp u n s e H u l a ghit în l i m ba d n uk , cu ca r e era de-
prinsă d i n copilărie, ş i adăugă i n c et : Vreau să v o r b e s c cu tine. ..
- N umaidecît. N u m ai să tenu i n c u hmtatu ! u nturil. Altminterf
se i n t oar ce m a i că-ta şi are s-o cert e pe băt r î n a Tefe.
H ul aghit dădu i n t ăcere d i n cap şi rămase pe g i n d uri aştept î n d
ca Tete sii-şi term i ne l ucrul.
După ce i şkate!e au f o s t u m p i ute, H u l a gh i t a cărat repede coşu­
ri !& grele in casa m a re , cufu ndată pe j u m ăta te în î n tu n e ri c , şi l e- a
aşezat pe rafturi, d e a su p r a locului c ar e aparţinea iam i l i e i lor. Locu­
i n ţ a fiecărei fami li i era despărţ i t ă de alta p r i nt r- u n p e ret e nu p r ea
i na lt, de scînduri. Apoi Teţe şi H ulaghit a u s t i n s focurile şi au aco­
perit c u gri j ă p i roga pentru ca d u lă i i să nu fure ră m ă ş i t e le de peşte
din care �e scosese gr ăs i m e a .
l s prăvi n d u-şi treaba, coborîră amîndouă p e malul rî u lu i . Se
aşezară i n colfi şoru l l o r preferat, bine a s c un s i n răch i ti ş ul des, pe
o b u t u r u g ă veche, p e j umătate p u tr e dă. Adăpost i n d u-se de vintul r e ce
de octombrie, se i nfăşura ră în p e l e ri n e l e l or.
B ătrî na Tefe îşi aprinse l u l e a u a , îşi şterse cu o coa d ă och i i m i ci
care lăcri m a u şi se u it ă drăgăstos la p r e f e r a ta e i .
- Teje, s p u s e 1-l u l a ghit, război nici i noştri şi t r i !m l ş i ga l i s i l or
pornesc la luptă împotri va oameni lor a l bi.
Ochii băt rinei i n d i e n e se î n ăspr i ră. Aştepta am ănunte, dar in loc
5ă pove stească, tînăra fată scoase un oftat a d i n c ş i-i spuse :
· - Vai, Teţe, buna mea Te ţ e , mă s i mt atît de tri stă.
- N u-i n i m i c, micuţa mea, răsp u nse T e ţ e , m î ngîi nd-o d ui o s pe
obraz. N u t r e bu i e să te temi d e r ă z b o i . Eşti doar fiica v i t e azul u i
Corb şi nu se ca d e să te laşi abăt ută. Război n i c i i noştri se vor i n­
toarce vi c to r i o şi şi vor ad uce cu ei pra d ă m u l t ă şi bo gat ă . Răz­
Kokveltan, ş e f u l ş i g a l i s i l or, i-au i n v i n s u şor pe oa m e n i i
boi n i c i i l u i
cei a l bi şi s atul lor s-aîmbogăţit. R'izboi n i c i i kvi nececeaţi lor sînt şi
mai viteji, aşa că mic uta mea H u l a gh i t va căpăta în c ur î n d mu lte
l uc ru ri frumoase l u ate de la albi. . .
- la s p u ne-m i , Teţe, o întrerupse H ul a ghi t i m brăţi ş î n d-o p e
băt :-l nă şi p u nln d u - ş i c a p u l p e !! m ă r u l ei , t u ai v ă z u t şi �ti i m u l t e :
s p u ne-m i , oare nicăieri o a m e n i i care ţ i n de a c e l a ş i totem nu se pot
ccis:ît ori i ntre e i ?
Teţe, c ar e se a ş t e p ta s e
să vorbească tot despre r ăz bo ! u l care-i
a m <: n i n ţ a , i ntoarse m i r at ă capul căutîn d să p ri n d ă pri v irea H u l a­
gh i lei. Dar aceasta o î m bră ţ i ş ă pe bă t r î n a s c .� ayă şi-şi a s cu n s e
o brazul pe p i e pt u l ei , in cutele p e ! e r i n e i î m p l etită d i n curm e i .
I n c e i e d i n urmă, bătrî n a î n ţ e l e s e se n s u l a sc u ns a l î n t re bări i. Ş i
răspunse foarte s i g u r , m i n g i i n d părul bogat şi n�gru a l fetei :
- fireşte ! E s t e o l e g e mare şi f ă c u t ă p e n tr u toată l u m e a. U n
băr�at care _ţine de totemul Co rbu l ui nu se poate î n s u ra cu o fem e ie
care fine�J.lec''âce l a ş i tote m , chi a r d a c ă el s-ar tra ge d i n t ri b u l l i u m mi1
 A mulete din os şi din piatriJ

iar ea ar face Jlaru: um tnouruc .:<ut: au.:wesc pe maluri - seliş sau

ci nu k 1 ) .
Bătrîna se i nsufleţ i se, ochii îi scîntei au. 1 nti nse î n ai nte bratul
ei slab şi vinos şi u rmă de parcă ar fi rostit lUI jurămînt :
- Este o l e g e m are şi vai de cei care o calcă ! Vai de tri but
i n care se va petrece o aseme.nea nelegiuire! Mii de ne norociri şi d e
dureri se v o r a bate asupra l u i 1 Vi novatii vor trebu i să fie u c i ş i , tru·
p u r i l e lor să fie aruncate î n pădure pradă fiarelor sălbatice, iar sufle­
tel e lor, veş n i c hăitui te de duhuri, nu vor fi primite n i cicînd in
aşezările morti lor !
H u l aghit se dădu speriată inapoi şi pr.l vea cu ochii larg deschişi
pe bu n a ei Teţe, care se prefăcuse di ntr-odată î ntr-o î nspăimîntătoare
p rcrociţă.
- Teţe, Teţe ! o strigă ea.
Dar Teţe n-o m a i asculta. m bu i a în grabă cu degetele ci bătrîne
pri ntre cele citeva colane sărăcăcioase care - i îm podobeau gitul cău·
tind o amuletă. Găsi n d o mică fi gurină, cioplită groso l a n d i ntr-u n
ş i sl de arde z ie şi a m i ntin d oarecu m o pa săre, Tete i ncepu să ros·
t ească descîntece scutu ri nd di n pletele ei încîlcite şi cărunte. Suflă
ltpoi spre ce l e patru p u ncte card i na l e. Făcî n d u·i H u laghite i semn să
s e apropie, f recă amu leta de fruntea n ete dă a fetei şi, d u pă ce-i
poru nci să s nfl� şi ea spre cele patru co!ţur i ale zării, spuse încet
şi convingător :
- H u ' a ,;hit, m icuţă H u iagbit, scoate d i n capul tău şi d i n i nima
ta aceste g i n d u ri . .. Eşti doar o fiică credi ncioasă a tri bu l u i tău. Iţl
i u be ş t i popond, H u l a gh it ?
- Vai, Tcfe ! spuse mustrător H ulnghit, priv i n d-o pe bătrînă ca
ochii p l i n i d� lacri m i .
I n i m a v i t ează a fetei era gata de orice faptă eroică pentru binele
t;i h u i u i ei. Dar cit de d ureros, cît de greu era să indeplinea�că cele
'J Triburile i n â i e n i l o r de pe coasta n o r d - vest i c ă a A m e r i c i i s e i m p ă r t c a u ta
c ; : � .,· :� t o t c· m u r i p u s e f i ec a re - <.l u p ă cred i ntele i n d i en i l or - s u b o c r o H r c a tttmi n n i ·
m a i o r i a u uei p ;'i s ă r i . E x i s t a u totem u r i a l e Corbul u i , L u p u l u i . \'ulturului, H i n·
c l o l ll i <: ; i . C e i C : I TC a pa rt i r. e � u t m u ! a şf c:: c e l u i a ş totem. ch i a r şi t! a d i r ;;;.:c� a u p a r t G
( J n d i i � 1 ite t r : i.1 u r i . l oct! i n d la di s::t nte de s u t :! ele kilometri, n · aYcau dreptul sl
�:; c.l= JL"�rt:>a_�c.;l î n t �<: c i .

�· \
17
ce-i cerea Tel e ! t ş i i n gropă ooraj i i in poa i a băt r î n e i sc i a v e şi rămase
a � t f e l î n hice rc, u i t î n d d e orice în a i a r it d e c r î n c e n a d u rere care ii
s f î ş i a �. u f l e t u l .
,';\ i i n i l e a s p r e ş i b u n e a l e b � t r i ne i i i m î n �i i a u p ă r u l şi u m e r i i .
lf u l a � hit ir.ălţă f r u n t ea . T e ţ e se u i t a l a e a c u adîncă drago� t e
ţ ; cmn pă l i m i re. Pc f a ţ a z b î r c i t ă ş i f ii l c o a s ă a bătrî nei s e l a v e l a c r i m: : e
.: .1 r ge a u ş i ro a i e .
- V o i u i t a d e orice, T e ţ e , s p u s e î n cet U u l a g h i t îmbră!işîn{-o
p e bătrî na e i d ă d a c ă . O r i c e . . . DH s p u n e - m i , p o a t e că ş i Kokve l t a n
t o t d i n totern u l Cor b u l u i f a c e p a r ( c ? î ntrebă e a c u o s p e r a n ţ ă n a i v ă
în gias.
- N u , f e t i t a m e a , Kokv e l t a n face p a rt e d i n tot e m u t V u l t u ru : u i .
H u l a g h i t oftă ş i i m brăţ i ş i n d - o p e băt r î n ă se s t r i n s e l a p iept u l
e i . Răma seră a s t f e l m u l t ti m p a m î nd o uă, depti n î nd i n tăcere f i ec a r e
f i r u l gi n d u r i l o r ei ş i u rm ă r i n d d i n ochi rî u l c a r e c u r g e a l a piciea­
rc l e l o r .
- C e b u nă e ş t i t u Tefe, s p u s e i n s f î r ş i t H u l a ghit. M ă s i mt ;; t i t
d e b i n e a l ă t u r i d e t i ne. D a r t u d i n c e totem f a c i p arte ? î ntrebă e a ,
m i rî n d u-se că p î n ă a c u m n - a a i l a t a c e s t l u c r u .
T e ţ e tăc u u n ti m p , a p o i răsp u n s e trist.
- Sînt o sclavă, f eti ţ a mea, iar s c l a v i i n-au nici neam, n i c i
t o t e m ...
- - Ah, Teje ! Ce m u lt a ş vrea să f i u scl avă ! Şi H u l a ghit strî n s e
c u p utere m i i n i l e ei m i c i .
· - Ce s p u i , fet i ţ a mea ! o î nt r e r u p s e cu d o j a n ă Teţe. D e c e s ă
chemi n e no r o c i r i pe c a p u l t ă u ?
- M a i IJine ar f i să f i u sclavă ! ş o p t i înceti şor H u l a gh i t Teţe, .

te-ai s i m ! i t prost la n o i ? î ntrebi ea d u p ă o l u n gă tăcere. Doar noi

te i u bi m toti - ş i eu, şi Guklaţa, c h i a r ş i l u k k ahaga.
 - A h , rn ic u ! ă tl u l a gh i t , răsp u n se bătrîna i n d i a nă. M-am s i m ţ it
h i n e l a voi , d a r s i n t o s c l avă ... J n p a t ri a m e a eram s o ţ i a u n u i răz­
l: o i n i c s l ă v i t . . . Şi f i u l meu Veza, tot un s i mp l u s c l a v este . ..
- Tu e ş t i b u n ă . Teţe, i a r V e z a e rău. N e u răşte pe toţi. N u-mi
p ! ace s ă p r i vesc in o c h i i l u i .
- T e î n şe l i ! s p u s e c u î n f l ăcărare Teţe. V e z a e bă i a t b u n şi u n
1 i u i u bitor, d a r e l ş i - a d u c e a m i n t e d e v re m u r i l e c i n d e r a m a m i n doi
l i beri . .. Este s c l a v , a r e p ă r u l t ă i at şi n u î n d ră z n e şt e să r i d i c e och i i
<t s upra n i c i u n e i f e t e d i n trib. Ş i tot u ş i e s te u n război n i c vi teaz, u n
b a n v î s l a ş şi i s c u s i t vî năt o r . .. V e z a al m e u este u n om m i n d r u . ..
Bătrî n a t ăcu. Nu se a u z e a decît c ! i po c i t u l l i n ni ri u l u i p e m a l u l
argilos.
- V i ata e r a atit d e f r u m o a s ă , Teje . . . 0 :\ r a s t ă z i pa rcă ş i soa­
re le ş i - a p i e r d <.! ! din l u m i n ă . . .
- Tefc ! U n d e e ş t i bătrino ? Teje ! Se a u z i u n g ! a s supărat de
feme1e.
Teţe tr csliri .
- Mă st r i gă L a i a . . . Tre b u i e să mă d u c , fetiţa m e a ! Şi bătrlna
p o r ni c u p a ş i m ă r u n ţei şi gră b i ţ i la dea l, spre casă, l ă s î n d-o pe H u­
I <J g h i t s i n gură cu i n l i i a ei du rere.

ÎN TABARA LUI I UKKAH AGA ŞI TLU-LU-LUK

Pe m i c a lui p i ro g ă , Loh l o x coborî spre g u r i l e rî u l u i , oco l i n d cu
Line l i m b a de n i si p d i n a i nt e d e vărsarea lui ş i acum vîslea din ră:t­
p uteri î n drert î n d u - s e spre m i a z ă noapte, de-a l u n g u l coastei ocea­
n u l u i . Ocea n u l s c i n t e i a în raze l e reci a l e soare l u i de t o a m n ă . Cît
c u pri ndeai ca o c h i u l , n u s e ză rea nici o barcă, nici un vas. V a l u r i le,
Jle cale d e a se potol i , ba s ă l t a u bărc u j a , ba o coborau î ntre ele, iar
<< t u nd Loh l o x nu mai vedea n i m i c î n afară d e cerul d e d easupra
� a p u l u i ş i c reste : e d e apă din dreapta ş i din sti n ga l u i .
O r i c i t d e m u l t s-ar f i grabit e!, nu p ut e a să spere că-i v a aju n ge
C, i n u r m ă pe sol i i tri b u l u i ş i g a l i s i lor. D u p ă ce oco1 i u n promo ntori u
s t i ncos, de l î n gă care p l eca departe în l a r g u l m ă r i i un g r i n d d e
stî nci a s c u n s e s u b a p ă ori i e ş i n d d i n e a , Loh l o x zări d e l a î n ă l ţimea
u nu i v a l fîş i a l u n gă a m a l u l u i d e n i s i p, unde se varsa i n m are
p i rău l care forma hotaru l .
P e n i s i p u l a l b se vedeau trase pe m a l petele n � 1rre a l e U f.l O r piro gi
m a r i , p e ntru n a v i ga ţ i a pe mare. A lă t u r i de e l e, st ătea n e m i şcat u n
�- rup de v î s l a ş i , i a r c e v a m a i i n colo, form i n d u n cerc mare, se m i şcau
in ritm u l u n u i dans de l u pt ă războ ! n i c i i .
Prinzînd u n m o m e n t p r i e l n i c . L o h l o x î ş i a v î ntă p i r o g a p e m a l u l
n i sipos, căll'.ri n d c o a m a u n u i v a l c a re se r i s i p i p e coastă. lşi trase
l ' a rca mai departe c a să nu fie l u ată de apă şi se i nd rej)tă că tre cel
do tri b u l său. Trecî nd pe l î n g·ă v î s l a ş i , băgă d e seamă că aceşt i a
s e strî n seseră grăm a d ă. Mohorî!i ş i î ns p ă i m î nt a ţ i , n u - ş i m a i l u a u
n c h i i d e l a războ i n i c i i care d a n s a u î n s u netele u n ei m e l od i i m p n o­
tone, p l i n e de g re'i a m e n i n t a re , t rezi n d în suflet e m o ţ i e pri n ri t m u l
s;tu s ! ra r. i u ş i m a r t i a l . Loh l o x z ă ri p r i 11 t r e vîslaşi p e vi njos u l şi r u­
t e r ni c u i V e z a , tova r ă ş u l său de joc cl i n cop i l ărie. \
- Veza ! i l stri gă el pe f i u l l u i Tejc.
Veza s e întoarse la chemarea lui şi se uită l a el pe sub
s;rincen::- \ �c

19
 - Pornim la război , Veza 1 in!r�bl vese l tî nărul război nic, î n f H i­
căr.at de cînte c u l de l uptă.
Veza dădu din .cap, m i şcîndu-şi p ă r u l tăiat scurt ca la to ţ i sclavii,
:Şi-şi î ntoarse sup ă r at tata .
- H e i ! Ce-i cu t i n e, se m i r ă Loh!ox. Eşt i supărat, Vcza ?
- Pri\•eşte ce fac fra tii tăi. Vor să c u m p er e de la d u h uri o
victorie ierti nă, p l ă t i nd- o cu si n g e l e sclavilor - răspunse .cu amără­
ciu ne Veza.
Lohlox văzu în mij locu l cercului doi oame n i legaţi şi î n t inşi pe
n i s i p. Deasu pra l or, înveşmîntat cu toate hainele sale � vrăjitor,
sărea, juca şi urla descî ntece un tamagno- u s . . E ra tatăl a d o p t i v al l u i
Lohlox, i n f c l e p t u l ş i a s pr u ! 1\i u l lut.
Kvi nececeafii nu mai ad u seseră de m u lt j ertfe omeneşti duh u­
rilor, ceea ce înainte f u sese u n l ucru foart e frecvent, şi Lohlox simţi
trez i n d u-se î n i ni m a l u i mila faţă de cei osîndiţi. Se sili să i nfrîngă
sentime ntul a c e s t a ruşi nos pentru u n răz boinic.
I n t re timp, Veza î ş i întoarse spre el fata, pe c a r e se citeau m i n i a
-ş i d urerea.
- Şti i tu cine zace acolo l egat ca un ciine, gata să fie inj u n -
ghiat ? E s t e venerabi l u l Adabkub, ca re te•a crescut pe t i n e cind ai
ră m a s o r f a n , i ar Ki u l l ut t e - a l u at rl e suflet.
Lohlox strînse d i n f ă l c i atit de tare i ncit pînă şi pielea de pe
cap i se m i şcă tăcî nd să tresară părul i n nodat la ceafă ca o coadă
l u n gă de cal. Bătrînul, bunul şi s f i o s u l Adabkub. .. Dar ci ntecu l răz­
boinic tuna tot m a i cum p lit, acoperi nd ch i a r şi v uiet ul valurilor, i a r
sufietul l u i Lohlox ciiz tt i n stăpînirea ritmului fami liar: miinile şi
picioarele îi t resăreau fără să vrea gata să se prindă î n ·joc, i ar l n
ochi se aprindea setea d e a lupta.
- O, Veza ! rli spu n se Lohlox simţ i n d asupra sa privirea stă­
rui toare a sclav.ului. Aşa este dati na. B ătrîn u l Ad abk ub va p leca
in sălaş u l morfllor ca să-i s lujească acol o tatălui meu. El va chem a
i n ajutoru l nostru sufletele strămoşilor . . •
- Dar de ce n u te tri m ite pe ti ne ori p e inteleptul .l(iullut s�
cereti acest a j u to r ? î nt rebă iro n i c Veza.

Măşti
 - Dacă aceasta s-ac cere peRtru bi n e l e tribului meu, eu u nu l nu
m-Rş da de o parte, răspunse Loh lox cu ochii scî nteietori. Eşti u a
fJrost Veza. Adu-ti aminte c um s-a rugat maică-ta si n g u ră , cind a
m urit Corbul, să fie trimi să i n aşe z ăr i l e m o rţi lor ca să-I serveascl
& •;olo pe stăpînu l ei. ciHU a ptîns ea c i n d L a i a i-a d ă r u i t vi aţa.
- Maică-mea este a biată femeie or b i tă , spuse m i n i os Ver.L
Si 1>leţi cu t<l ţ i i . .. îşi muşcă l imba. Ar fi fost mult mai deştept să le
tl:: ţi d.te o s u l iţă lu i Adabkub şi c e l u i l a l t s c l a v al lui Tlu-lu-luk �
să-i l u aţi cu voi la l uptă. . .
- Aj un fle, Veza ! ii c urmă vorba Loh l ox. M a i bine m i-a l ajuta.
Bom băn ind s u p ă ra t şi a r u n c î nd u -i lui Lo!dox priviri pline de
r ă u t a t e , Veza i i aj u t ă tînărului să-şi vop seasci obrazul ca pent;w
l u ptă � sil-şi presare 1'ăru l cu praf de ardezie şi puf de v u l t u r. hupo­
<!obit astfe l de l uptă, cu s ut iţ a şi cu o m ă c i u că în mină, LohloK
pri nse ritm ul mi�cări lor, se alătură de cei care dansa.u ş i glasul lui
se contopi c u corul c umplit a l război nicilor.
J ndieni i se i n vîrteau ln cerc, l ă s î ndu-se pe vine şi f urişîndu-se
parcă, ori s.vi od în sus şi l o v i nd cu u rlete o suliţă de a l t a. l(iul lut
se i n v irJea şi să r.e a în mij l o cul cerc u l ui format de războini c i , dea­
supra sclavi lor, î nti nşi la p i c ioare ! €" l u i. S u n î n d d i n po do a be l e sale
ş i strigi nd formule m a g ice, se agita fără să-şi cruţe f orţe l e de bătrî 11,
cllzni n du-s e să ajungă la starea de extaz şi să primească de la
d uhuri un semn cum că a ve n i t m o m e n t u l prielnic pentru ad ucerea
j er t fei .
Bătrimll Adabkub stătea l i n iştit, î ntins pe spate, pri vin d cerul
a lbastru şi atît de depărt.al ,.lată, s -a şi incbeiat viaţa mea", işi zicea
eL Nu simţea nici o f r ic ă . Ochii l u i pri veau neîncetat inăl!imile al­
bastr� în t i mp ce p r i n m inie i se perin d au a m i n ti rile ... Copi lăria l ui
î� depărtată, pări n ţ i i ucişi în ti m p u l u n u i atac Hlhăresc, în miez de
noapte, săvîrşit de un t r i b vecin, o t i ne r et e grea de scl av care tre­
cea d i n mi nă in mînă, dintr- u n trib în alt u l , uitî n du-şi l i mba m a·
tem ă şi nea vînd n i c i măcar· timp să î n veţe g- r a i u l stăpî nilor săi care
se SC'hîm bau î ntr-una .. . Doruri le a n i lor de t i n e r e t e , dorul de un cămin
ţropriu, de o fa m i lie a tui, de a avea c o pi i , toate visuri le c are n u
i-l! u fost sortite a se împlini .. . La K i u l l u t a ni merit cî nd n u m a l
era tî năr ş i , c.u toată dr.a gostea il e care e r a capabil sufletul său sin­
g·urat i c şi p l i n de -d evota me nt , s-a l e g a t de m i cutul o r f a n Lo1J l o x,
c .i căru i pări n ţi pieriseră l a fel ca ş i ai l ui Adabl1 u b . . . Kiu l l u t.
om aspru şi veşnic preocu p a-t de î n d e p l i ni rea dati nelor şi obi c e i u·
r i l or poporului său, era un stăpî n b l i n d şi dr�pt, i a r dragostea
m icufului or f a n î ntlulc ise v eşn i cu l dor a l s i n gumti c u i u i sclav ... ŞI
i ată că acum zi l ele veacu l ui l u i se aprop i a u de sfî rşit... l ilfel e p t u l
1\iu llut î l v a lăsa sli m oară fără rău tate, da r şi fă1·ă pic de şovăi re,
i & r sufletul llli Adabku b se \'a înă l ţa spre locu i n te l e morţi lor ... A c a l o
î şi va revet:it-a n e a m u r i l e şi oamenii din t ri b u l să1t ..•

S c l a v u l tî n ăr c a re - i aparţinea l u i T l u - l u - l u k se z b ă t e a , <: u (: r i n s
d e de;.n.l:!ejt!e şi :;roaz!i, ciiut i n d să s l ă b ;: a scă şi să r u p ă legăt u r i l e
s ;; le. 17li n c :! puteri şi '�orn i c ce vi aţ'i, n u voia !leloc s :i m o a ră . A bi a
<:t: u n c e a s i n a i nt e fu sese vesel ca u n tl n 'i r d e l f i n ş i n u s e g l n d i se
d e ' oc la moarte. N-au re u 5 i t să-I l e ge decît după o i Jwerşu n;;tă î :n·
potr i v i ie. S c u i pî n d ti sipu l care-i i n trase în gură î n H m p u l l i ; ptei,
înii._!lu Şindu�se, tî n ilrul 5clav c!n J îi b l e s t e m a pe chi nuitorii săi, ci n d
s e nt;::il�,-dc "'ei sit-i dea drumu l . N e norocirea care �e ab;Huse peste

21
 el f u s e s-e atit de cum p l i tă şi de ne­
aştep t a t ă i n c i t om u l u itase l.ic t ot
că e n e d e m n de u n bă r h a t �ă c r a ­
ră î n d u r a r e . . . Doar m1 e r a m u lt c e
c i n d de m a l se a p ropi ase barca
a c e a st a a s i g a l i �i lor, a d ucătoare de
veşti c u m p l i t e , i a r p r i n t r e aceia
care a u a jutat c u atîta rî v n ă ş i
v o l e bună s-o scoată d i n a !J ă s e
afla ş i e l , fără să bă n u i ască că-şi
g răbe�te s ; n g u r c e a s u l mortii. Ar
fi p u t u t f u gi i n păd u re, să sca pe,
să s e asc undă, să l u ;,Jte pentru
viaţa l u i . Ar fi putut să fie a c u m
dep� rte de locul a c e st a g roaz n i c.
Să alerge a l u necî n d p r i n t re t u fe
şi tru n c h i u r i de co p a ci, res p i r i nd
m i re a s m a p ut re d c i cet i n i d e cedru . . .
Se z bătea şi stri ga d i n ce în ce
m a i t il re. Dar cî ntecu l război n i c i l o r
si stri gătel e l u i K i u ! l ut căzut î n
e x t a 7. a c o p e rea u str i gătele l u i .
I n vo c î n d d u h u ri l e cele bune cu
u n glas ră guşit d e at îta a rdo a r e ,
K i u l l u t apucă de c apete un băţ
sc u rt şi, aplecîndu-1 pe b er e g ata
tînăru l u i sclav, a p ă s ă pe ea di n
răsputeri. Cian, vrăji torul tri b u l u i
h ti gh i lor şi însuşi şef u l acestu i trib,
T l u-Ju-luk, se repeziră în a jut o rul
bătrî n u l u i . Peste ci teva c l i pe, la
picioarele l u i Kiullut zăceau două
cadavre. Ridicî nd u-ş i braţele tre­
m urîn d e de obosea l ă că t r e cer u l
s p r e c a r e se îndreptase a d i neaur i
cu atîta blîndeţe şi d u rere pri viri l e
v i i a l e l u i Adabkub, cu s p u m e î n
colţul buzelor vinete, Ki u l l u t î i
conjura pe sclavii u c i şi să se gră­
bească spre aşezări le m or t i lo r şi
să-i r o a g e pe strămoşi i kvi nece c ea ­
ţi lor să vină in a j utorul războini­

1
c i lor d i n t r i b u l lor.
1 Războ i n i c i i , leoarcă de nădu­
r şcală, îşi i nceti n e a u din c e i n c e
j
dansul. c i nti n d tot mai su rd , tot
1 mai s t .1n s c1 ntecul lor de luptă.
l u k kahaga, u n tî n ăr i n d ia n
1 · i nalt de statură, �;u o f a ţă i nte;c­
santă şi atră gătoare i n ciuda p i c­
turii c a r e o strica, i e ş i d i n ri nd u l
. J.T!f:!.;l!JJ�l6i��!!{'emoniale
��r����l�))G
celor care d a n s a u ş i , c ă ut î n d să-şi potolească respira ţ i a înt ret ă i ată,
se u i f ă în d i rec ţ i a promo ntori u l u i d e l a m i a zăzi .
P a t r u p i ro g i m ar i şi î m p o d o b ite cu s c u l p t u ră d i n lem n ieşi seră
d e după promontoriu ş i se î n d re p t a u s p r e m a l . Och i u l experi m e nt at
a l l u i l u k llah a g a rec u no s c u i n d a t ă p i ro g a u n c hi u l n i să u l ut ra m a k i ,
ş e f u l c e l m a r e a l t d b u l u i k v i necece a ţ i l or.
Partea cea m a i importa ntă a ac e s t u i t r i b l o c u i a c u m u l t mai
s p r e nord, 1linc o ! o de prom o ntori u . O p a r t e mai mică a tr i b u l u i era
despă rţită c! e c e ! e l a i t e prin a l t e tri b u r i î n r u d ite.
In f i e c a r e t o d rn r.ă, l u l n1 m <\ k i , f r a t e IHin cu L a i a , îşi î n cărca m�­
r i l e - i p i ro g i cu m ă r f u r i l e t r i b u l u i s�. u şi p o r nea departe î ntr-o exy�­
d i ţ i e comerc i a l ă . Era u n u l d i n t re căpete n i i i e c e l e mai p u t e r n i c e şi
cele m a i respectate d e pe i n t re g u l litora l .
Acum p i ro g i l e l u i l ul r a m a k i se î ntorceau, c a d e obi c e i , ac a s ă d i n
d l. l ă toria l o r . l u k k ah a g a , război n i c i i ş i v î s l aş i i s ă i i l i n t i mp i nară c u
m a re a l a i p e ş e f u l l o r c e l m a r e , sco ! î n d p e b r a ţ e d i n a p ă p i ro g i l e
cele gre le. T : u - l u - l uk , bătrî n u l C i a n , vrăji toru l său, tri m i ş i i ş i g a l i·
s i lor şi toţi război n i c i i d i n t r i h u l h u ghi lor, n u mărî nd aproape patru·
zeci de oam e n i , se ţ i n e a u d e o parte, aştepti n u u - ş i r î n d u l să se
a propie d e resjlect at u l lor vecin.
l utramaki, un o m mai
in vî rstă, v i nj o s ş i c u
f a ţ a lată, î m brăcat cu
pantaloni de piele .:u
c i u c u ri l a c u să t u r i ( c a re
nimeris eră a c i f ă r ă doar
�i po at e d i n ţ i n u t u ri l e de
d i ncolo d e m u n ţ i , de la
i n d ie n i i d i n p r e e r i i ) , c u o
v ă l ă r i e e u ro pe a n ă de fe­
tru m o a l e şi o p e l e r i n ă
scumpă î m p odo bi t ă cu
m o d e l e , i e ş i d i n barcă, ţ i ­
n î n d i n m i n ă o p u şcă en­
g l e z e a sc ă cu ţeavă l u n gă .
Era î n sojit tl .e două că­
pet e n i i din satele l u i , îm­
brăca t e c u p e ! e r i n e a l he
c i n p ă r J:! c i i n e , cu c ap u l
descoperit, i n s ă ue a > e ­
me nea c u arma i n m î nă.
l u tra m a k i î lbăt u pri ete·
:-�eş!e pe umăr pe J ukka·
haga , a p l ec a t respectuos
i n faţa lui, apoi se aşeza
�e piei de urs a şternut e
i n grabă pe n tr u e l . Ca
sl-1 krea scă d e vînt, ii
fă.:urâ un ���ăpost de ro­
�o !l n i.

23
 l u tramaki se aşeză şi-i făcu semn lui lnkkahaga să stea ală turi
de el
- Ce face mama ta, e să nătoasă ? î ntrebă el, şip r i m i nd un
răspuns afirmativ, a<!resă aceeaşi î n t re!>a r e cu privire f.a llu la ghlt
şi Guklafa. Am acolo citeva d a r u r i pentru ei, adă u gă l utramaki.
Unul di ntre război n ici se î ncli n ă şi aduse din piroga şeiu lui o
le gătură împachetată cu gri jă. l utramaki se uita a tent la nepotu l
s ă u . Fi gura lar gă a bătrî n u l u i ş e f de t r i b , cu umerii ohra j i for proie­
m i n e n ti şi fa lca de jos puter nică en nem i şcată ş i p l i nă de o calmă
dem nitate. Nu era chip să ghiceşti l a ce se glndeşte.
lukkabag-a aştepta in tăcere, î ntr-o atitudine de respect, intre­
bări ie u nchiu l u i său.
- Te- a i hot:i rît să vii i n ajutorul ş! galisi lor ? întrebă in cele
din urmă l utram ak i .
Onpă un răsp.uns afirmativ di n partea hri, lukkahaga zim bi uşor
şi adău gă.
- AlWi nu se vor lupta c u ş i ga.i isii .
Oricit d e mult a r f i ·căutat tî nărul şef de t r i b s ă p ăstreze o faţă
tot atit de nemişcată ca şi a unchiului său, nu-l m ai răbdă inima
ti-I privi u i m it pe l t:tramakl.
- N u-şi ..-or răzbuna oare morţ i i ? A u venit doar pe două pirogi
Jnari pate.
- Cea de a dou a pirogă �!''! a unui alt totem. Şeful lor cel
m a re este Chiorul. Il c u nosc, ciîd nu-l văd pentru prima oară.
Piroga aceasta vine de la mi azănoapte. Ea a p a r ţ i ne aitor oameni
a l bi. Q:iorului îi p l a ce să sfîrşească o r i c e ce artă cu p ace, deşi se
cunoaşte că.c��ste un războinic vestit şi viteaz. Să şti i acest lucru.
Acu!n p�{i �s�-i chem i pe aliaj i i tăi. Cine sint ei ?
 - H u ghii. Ttu-l u-luk.
- E vi c lean c a o vulf'e. U n războinic viteaz, dar un aliat in
care nu-ţi p o ţi pune n ădejdea, un aliat primejdios_
- Şti u, ră spu n s e l u kl\ aha ga.
Voi să s e ducă să-ş i cheme aliaţii, dar lutramaki il opri cu un
se m n al m ii nii.
- Este aci ş i Mautk, fiul fratehd l u i Kok veltan, şeiwl ş i ga­
lisilcr ?
Da.
- t\okveH a " m - a întrebat d e H u!aghit.
- De micu ţa no a st ră Hulaghi t ? făcu Iukkahaga plin de mi rare.
- Micuţa H u ! a ghit a împl i nit 15 pri m ă veri , s p u s e futramaki,
cu un zim bet usor. Pentru v o i ar fi foarte b i n e să intrati i n legă­
turi de ruoen!e c u tri b u t ş i g a l i s i lor. Ar fi foarte bi n e �ntru întregul
nostru tri b. Acum d u-te d e-i cheamli pe aliaţi.
Peste c i t e v a clipe l ukka}: aga se întoarse împreună cu Tlu- l u - l u k ,
C i a n Mautk şi tatăl a c e s t u i a
, . După salutări le de ri goare, toată
l u m e a se aşeză jos şi l utra m a k i i nt rebă :
- Dar Kiul ! u t u n d e este ?
- Ş i-a pierdut c unoştinţa. A stat să intrebe duhurile şi să le
aducă jertfe.
- Ei ! K i u l l u t a st at să întrebe duhurile ? întrebă J utramald
pli n de interes. Şi ce a prevest it ?
- Preve s t i r i le au .fost bune, răspunse Iukkahaga. In clipa de
faţă Lohlox e a l ături de el. Ştie să-i aducă îngri jirile de cuviinţă
d u pă vrăj itorie.
- Da, K i ul l ut este un m are tamagno--us,. sp u se cu respect
Tlu-l u-luk.
l utram aki p l e c ă u şor capul î n semn de incuvii ntare.
Răz boinicii kvi nececeaţi aduseră bucatele. I na i n te de a trece la
mî ncare, l utramaki i se adresă a st fe l căpeten.iei şi gaiisi lor ş i l u i
Tlu-lu-!tik, care se uita l a el cu li nguşire.
- Ştiam de botărîrea lui l ukkahaga şi a lu i T!u-lu-luk de a ie
v e n i în ajutor ş i galisi lor. Este o hotărîre î nţel-eaptă. Tre!;uie să ne
a j utăm u n i i pe alţi i , căci altminteri albi i ne vor î nrobi foarte curî nd.
Am c u mine tr e i z ec i de război nici di ntre cei m a i bu n i ai tribul ui
meu. C i nci sprezece d l ntre ei se vor d u c e să dea ajutor lui l u kkahaga.
Di ntre aceştia, ci nci a u arme de foc şi ştiu să tragă cu ele. Asc u l t a ţ i
ir.să sfatul m eu . Dacă o a m e n ii a l bi vă vor propune pacea, împă­
caţi-vă cu ei 1 I a r de veţi ajunge l a î ncăierare, n i m icif i-i pe toţi pinii
la u lt i m u l . A l t m i nteri ce i c a re VQr scăp.a cu viaţă îi vor aduce p e
prieteni i l o r ş i se vor răzbun a pe voi . Kokveltan a făcu t o greşeală
l ă s î n d să-i s c a p e P..i roga l:U aripi le albe. Ar fi putut uşor să pună mîna
pe ea. Nu rămăseseră acolo decît şapte oameni a l bi , d i ntre care trei
ră n i ţ i . l aiii ce a m vr u t s ă vă s p u n , prieteni . Acum si trecem l a mi n­
c a re , iar apoi, la drum . . .
Peste u n cea s coasta mării e r a pustie. P i r og i l e l ui J nt >am a k l
porniseră spre m i a z ă n oapte, i a r cele a l e l u i l u k kahaga ş i a l e l u i
"r ! u-l u-l u k spre m i :!z 1i z i . Pe loc u l de popas n-a mai r ă m a s decît n i s i­
p u l bătătorit, i a r in pădnre, sub o grămadă de vreas cu ri , ce le două
cada vre ale" s c f "- vi lor aduşi ca jertfă.
Lohlo� ş.l K i u l l u t, m a i m u l t morţi decît vii, se aflau în piroga cea
m a re a lm lukkahaga, care mtrgea în fruntea floti lei.

25
 Di n pnc1 n a ca 1 n c l i p a p lecări i K i u l l u t nu- ş i v e n i se i nca 1 n f i re,
pri n t r e răz bo i n i c i i kvi nececeaţi se st l r n i s e m a re emoţie . K i u l l u t era
în v i a ţă, dar n u-şi recăpătase c u n o ş t i n ţ a . Aceasta i n sem n a că su fle­
ă
t u l s u răt ă c e � t e pe u nd e v a i n a f a ra tr u p u l u i . Poate că s-a dus să
î nsoţească s u f l e t e l e vict i m e l o r t r i m i se spre aşezări !e morţ i lor. Dacă
i n d i e n i i p l e c a u a c u m d u c i n d c u e i t r u p u l nei n s u f l e t i t a l l ui K i u l l u t ,
s u f l e t u l l ui putea să s e î n t o arcă p e m a l u l u n d e î şi l ă s a s e trup u l , s ă
n u - l gă s e a sc ă pe K i u l l u t ş i , d i n c a u z a a c e a s t a , să se î nt î m p l e tot
fel u l de n e norociri . S-ar p ut e a c h i a r ca bătrî n u l vră j i tor să m o a ră.
l u k k a h a g a , ş i g a l i s i i şi Tlu-lu-luk stărui a u să se p l e c e neintirziat.
Se grăbeau spre s a t u l ş i rra l i si l o r c a să aj u n g ă aco l o î na i nte d e u n
eve n tu a l a t a c a l a l b i l c r ; t o ţ i o s t a ş i i ce i l a lţ i î n s ă - ş i Loh !ox mai
m u l t c a or i ca r e - i ns i s t a u s ă m a i r ă m î n ă p î n ă cî n d s u f l et u l vrăj i­
to r u l ui se v a fi î ntors in t r u p u l să u .
l utram ak i , c a r e tă c u s e pî n ă a t u n c i , încercă să �ăse a s c ă o ieşire
d i n ac e a s tă s i t u a ţ i e gre a . Cu p at u l p u ş ti i , t r a se o li n i e pe n i s i p d in
loc u l u n d e sîătca î nt i n s K i u i l ut şi p î n ă la pi ro gă , apoi p u se a l ăt u ri
p i e p t aru l ţ e s u t al vră j i to r u ! u i şi, p l e c i n d de la e l , dese n ă pe ni si p
o să gea tă î n t oarsă cu as c u ţ i ş u l . spre s u d .
- l ată, l e s p u se e l război ni c i ! or, care î i u r m ă r e a u m i şcări le c u
i !ltercs ş i s t i m ă , acum s u f l e t u l l u i K i u l l u t a re să şfie în ce p a r t a e
p lecat t r u p u l l u i . Ki u l l u t este u n băt r î n î n ţ e lept şi s u f l e tu l l u i este
d e o p otr i v ă d e î n!eiept.
Majoritat e a războ i n ici lo r a u fost d e a c o r d c u a r gu ment u l lui
lutra m a k i . Pînă ş i Loh l o x , c e l mai g re u dt î m p ăc a t , î ncepuse să
şovă ie, d a r î n t r e t i m p chest i u n e a se re z o l vă de la s i n e . Ki u l ! u t se
t r e z i ş i cer u să bea a pă. B u c u ro s , Loh l o x se repezi s p re băt r î n , i a r
ră:r. bo i n i c i i , vorbi nd v o i o s intre e i , s e pregăt i ră s ă se i m ha rce p c
p i rogi. I n c u r î nd, a p e l e oce a n u l u i s p u m egară s u b l o v i t u r i l e l op e ţ i l or
lor.
Vîs l a ş i i nu-şi c r u ţ a u p u teri l e . T ot u ş i l a asfi n ţ it, m i c a floti lă m a i
e r a î n c ă d e pa rte d e ţ i n tă . Toc m a i ti rzi u seara, d u pă c e l u n a n o u ă s e
a s c u n s e s e î n d o s u l m u n ţ i lor, p i rogi!e oco ' i ră promontori u ! şi i n di e n i i
z ă r i ră i n m are c i t e v a l u m i n i . Era u c oră b i i l e o a m e n i l o r a l bi o pri t e i n
faţa s a t u l u i . ş i g a l i s i lor.
P irogi l e l u ne ca r ă fără z gomo t pri n faţa l o r . Pe corăbi i nime n i
n - a a u z i t n i c i u n c l i p o c i t, nici u n z gomot.
Una d u pă a l t a, p i rog i l e trase;ă la mal în l oc u l a rătat d e tatăl
l u i Mautk. D u pă ce scoaseră bărci l e p e u s c a t şi rî n d u i r ă o p ază, răz­
bo i n i c i i obosi ! i se i nti meră s ă d o a r m ă î n t i m p ce căpeten i i l e s - a u
aşezat la sfat.
Loh l o x î l d u se pe K i u l l ut pe braţe, c a pe u n cop i l , din pi rogă pe
mal şi-1 a ş e ză cit m ai comod pe o b l ană d e u rs.
- Loh l o x , se r u g ă d e e l Ki u l l ut cu glas stins, s p u ne-i lui A d a b·
k u b să - m i stoarcă d u pă o b i c ei n i şte zeamă de fructe.
Loh lox strî n s e mîi n i l e s l a be ş i bătrîn e ale lui Ki u l l ut.
- Tată ! spuse e l tri st.
De cî n d ii trecuse î n s u f l e ţ i re a prod u să de d a n s u l r ă z bo i n i c , o
a d încă d u rere şi o m i lă sfiş i c t oa r e fajă de M t rî nul A dahkub î i
s t r l n ge a l u i Lohlox i n i m a .
- C u m a i z i s . . . A, da, da, . .. mormăi Ki u l lut reve n i ndu-şi d e - a
b'nele şi a d u c l n d u-şi a m i nte de c e l e î ntîmp l ate. Să n u-l p l î n gi, f i u l
m eiJ . O duce bine acolo. S u f l e t u l l u i păşeşte vesel pe dtum u ! c a re
d uce spre�a}ezări!e mortilor.
 - Adevărat, tatâ '1 î ntrcl>ă Loil iox f h ră să dea d r u m u l mî i n ilor
l u i K i u l l ut.
-- Ade vărat, f i u l m e u . A d a bk u b a f os t u n s c l a v c re di nc i o s ş i a
m u ri t ca un v i t eaz i ntru m ă r i rea t r i b u l u i k v i neccce a l i lor.
Loh l o x oftă a d i nc , î i dădu l u i Ki u l l ut d rum u l ş i i nc ep u să-i p r e­
gă teRscă bău t u r a întăritoa re. a c il rei reţetă o cu noştea b i n e .
I n t a bă r ă dom nea o l i ni ş t e dep l i n ă . Ocea n u l c l i p oc e a î ncet. a s­
t rele toamnei l i c ă r e a u î n tăcere, iar l u m i n i l e de pe co ră bi i se vede a u
d ea s u p r a a p e i c a n i şt e stele m a ri şi g a l b e n e , c o borîte de p e bolta
ceru ! • 1 L
- O r a ş u l Ohot sk ! Ascu-ultă ! s e a u z e a c i n d ş i c î n d d i n tr-aco ! o
g l a s u l d e p ă r t at al u n u i mari n a r m s .
- Oraş u l l a re n s k ! Ascu-u ltă ! î i ră s p u n d e a u n a l t u l .
- Or a ş u l Tobo l ş k ! Ascu-ultă ! răs u n a s u r d de tot g l a s u l celei
d e a t r e i a santinelă I )
L oh l ox se frămînta, c h i n u i t de u n apri g dor.
- H ul a g h i t . O, H u l a !!h it, m i c u f a mea s u r i o a r ă ! şop te a el încet.
O a d i e r e uşoară d e vi nt îi m î n gî i a obrazu l şi L oh lo x îşi zis e el
trebuie să fie s u f l et u l fetei adormite, ca r e a venit sp r e e l şi-1 ati nge
cu a r i p i l e s a l e . Oftă d i n nou şi-i d u s e bău t u ra lui Ki u l l ut.
- Tat ă. s p u s e e l î nc e t d u pă ce b ăt r î n u l a băut şi i-a tnapoiat
cornul care-i s e r ve a de pahar.
- Ce v r e i Loh lox al m e u ? întrebă cu b u năt a t e Ki u l l ut. Dupl
ce pro ro c e a ş i î ş i s ăv î rş e a vrăjitorii :-:!, bătrî n u l � e m u i a întot d e a u n a.
deve n i n d s l a b şi b u n .
- Tată, repetă Lohlox, sufletu l m e u s e z b a t e î n n egura mare l ui
d o r şi ş i - a p i e r d u t c a l ea . Aj ută - m ă , tată !
S p u ne - m i Lo h l o x .
Mi-a venit timpul să-mi iau o neva stă . . .
A i d r ept ate . M-am şi gindit l a acest l ucru, Lohlox.
Da, t a tă. dar nu mi-e gînd u l decit l a Hulaghit.
Loh ! o x rosti cu greu acest n u m e .
- Hei ! e x c l a m ă u i m i t K i ul l ut ş i se ridică î n coate, dluttnd sll
cJ.is t i ng ă i n î n t u neric fa ţ a f i u l u i s ău a do pt i v Ce-ai spus, Lohlox ?
.

Am a u z i t b i n e ?
Tîn ă r u l tăcea.
Loh l o x ! spu s e i n durerat bătrînul după
- Loh l o x , o lungă tit•
ure. N-a i vorbit t u , a c e st e a n u pot fi vorbele tale.
- E mai p r e s u s de put e r i l e mele, tată.
- Da . eia ! Am ştiut că a şa e. V o r b e le acestea nu l e - ai rostit tu.
Aparţ i n d u ş m a n i lor m e i care u m b l li să mi te ia. Ai fost vrăj it, Lohlox,
şi b ă n ui e sc cine a p u s la cale această mi rşă v i e . M i i n e , d u pă ce-l vom
fi u ci s pe oamenii a l b i , m î i n e seară v o i îmbrăca v e ş m i n t e l e mele de
t a m a g- no-us. Voi face vr ă j i şi voi rost i cel e mai i nspăimîntătoare d es­
d r. teee, c a să · a f l u c i n e a t r a s pe ca p u l no stru a ce a s t ă nenorocire si
te vei scăpa, Lo h lo x . S ufletul tău va fi din nou curat ca zăpa d a
î nă l ţ i m i lor. O vei u i ta pe H u l agh i t .
- Du nu vrea u s-o u it şi n u voi î n gă d u i să devină n e v a s ta ·

a l t u i a ! răspu n s e cu î n f li! c ă rare Lohlox. Şi poate c ă d i n c a uz ă că

l) p� vre·)·lc � n c c :.· a s:1niinclclc se s t r i g�� u între ele rostind numele ora � ului
lor n o tol. �' �.'\\
27
vorbea cu glas î n c et , as urzit, c uv i nt e l e l u i su nau şi mai hotărît, ,fi
mai aeiJUiuptecat.
- T a ci, p-ostule 1 spuse Kiullut . V rei 5ă atragi asYpra tribului
nostru minia d Uburi'lor ? Vrei ca poporul tău să fie klvit de ce l e
m a i î n spăiln i ntătoare aenorocir i ?
- N u , lW 1 N u vreau să aduc nenoroc i ri tri-butui meu, răr.pu nse
Lohlox. Ştiu că nu este voie să-ţi alegi nevastă din prGCJriul tiiu
toreRt. Dar ta eşti i nft*pt tată, �i un m a re ta111a g001s şi mă
poţi a j u ta 1 Doar î nţelepţii ş t i u cum t r e b u i e să te porţi cu d uh u;ile şi
fac cu putinţă luauri1e cele ma! ca n�tiJ!ţă.
- D es p re ce vorbe ş t i , Loh lox ? SflmC cu amirăda nc băt<rinuJ
vrăj itor.
- Sp&m a.devirul curg, tată, r2-spunse Lohtox, stăpînit de o
i nflăcărată năd e j de , cu o gra bă ce n u se cuvenea aaui războinic
indian. lată. d e pil4i, Th!-ilu-tak 11 - ar fi trebuit si -Gel'!iai şef u l
hul:lti lor n-avea d reptul t a acest hlcr a, dar bătrinut lor ?e{, l(i uta, n u
voia să-i treacă pute� nepo1ului să11, ci si lase moştenitor pe
n u-la-luk. să-i lase hl i toate pirogile şi to·at-e tucrurile ule. Şi im
că, pentru a iace aceasta, t-a insurat f'e Tftl-lu..fuk (;• mma lui şi ha
fi�ttt m oşte nitorU'I siW. f ar hi1riou ul Cian a vrăjit de la asfi�t ş i
pînă în zori ca să fa c ă d u h u r i l e să creadă că mî��a fui Kiata nici aa
este ntîna, ci if i k:a a�tu ia. Şi totul a men bine, 4eşi toată kunea ş t ie
că acel Kiuta n-a a v u t niciodati o fată . . . Iar a c u m Kitrta � murit $i
Tl u - l u - l u k i - a p re l u at moştenirea . . .
V arbei e gr ă b ite a l e lai Lohtox ft�ri întreru.pte d e Tîliul tremură­
tor şi i r c n i c al lui Ki u l l ut. Tinit-ul războinic tăcn, ca şi c u m s-ar fi
lovit în ! u g ă de u n z i d apărut ln cal e a l u i .
- Zi a ş a Lohl o x 1 Dar de c.e-m i pove steşti 111 i e asta ? Le cu ­
nosc mai bine decît ti ne. Ciaa e •n înş elător de rind. Pentru măies­
tria c u care minte dahar i le şi oameni i a primit o pirogă mare şi
nouă, p a t r u sclavi şi o p l acă de armnii.. .. Dar � ulturi l e inci n u
şi-aa spus cuvint u1 1 -Glasul bătrîmWid suna ameni nţător şi at î.t d e
puternic tacit piJ� ă ş i războini ci i c are iiormeau în �ropiere s-u
trezit şi şi-au r i d i cat capul.
- D uh u ri l e î ş i v o r vursa o t h tă şi odată m i n i a asupra h u ghii o r şi
răz bttna re a lor va f i i n spăimintătoltre 1
Bătrî n u l vorbea a c um di n nou în şoa ptă :
- N u , b ă i a t u l m e u , nu, Lohlox, nu voi recurge la vkleŞl!JiUri
nici măcar de dragul feri cirii talc, al scăp ări.i tale. Chiu mîine imi
voi pune î n joc toată uta ca s ă te scap de i nri urirea p roastă a
acelui tamagno-us duş10ănos.. .
·

Bătri-uul tăcu şi -şi puse m1 na, cu o neaşteptată d u i o şi e pe umă-

rul lui Lohlox.
·

Cupri ns de neagră dez nildejde, Loh1ox îşi lăsă c a pu l în piept.

- Imi voi da toată osteneala, voi pwe i n joc toate cunoştinţele
mele şi dacă nici aşa n u reuşesc să te scap, atunci să p l e c i di n �atul
l u i l u kkahaga şi să te duci la wpul Ozek.. Po<!te că a c o l o s ufletul tău
i şi v a găs i împăc area, i a r i n im a m î n g î i ere. făgădu i e şte-mi acest lu­
cru, Loh lox .
.
._; N u t1in .. . Nu şt iu . . . răsp unse răg!! Ş i t Lohlox fără a-şi rid ica
fruntea._- �•·�
 Bătrî nul oftă din greu ; căuta sl pătr u n d ă cu l'rhirea tntunerlcul
nopţi i . Lohlox tăcea cop l e ş i t de gi nd uri neobişnuit e . Străvechile orin­
d u i ri a l e trlflu l u i , care făceau p&Tte din trupul şi singele lu i , i ncepu­
s e r ă să pună d i n n o u stăpînire pe s u flet u l l u i . E ra neputi ncios în tata
d a t i n i lor răm <: s e d i n băt r î n i . Tribul nu le v a î n g ă d u i , l u i şi H ula­
ghitei, să d e v i n ă b ă r b a t şi sotie. T r i b u t este supus voi nţei duhuri lor.
Să p l ece cu ea ? I ncotro ? I ntr- u n tri b stră i n vor fi ce i d i n urmă oa•
me n i . 1 -o
vor lua re Hulaghit, iar pe el îl vor face sclav. Dar chiar
şi dacă i-ar primi ca pe nişte egali , parcă n-ar fi ace l a ş i l ucru : cuna
ar p u t e a să scape de răzbu narea d u h u r i lor '1 Şi apoi duhurile nu se
vor ră:buna n u m ai pe e l , ci pe i n t re g u l neam al kvinececeaf i lor1
pentru care Loh l ox e g.ata ori ci rul , c h i ar şi acum, să-şi
verse sîn gele­
Ce-i d rept, nimeni n u-i cere singe l e lui ; trebuie însă să renunte la
Hu ! a gh i t in numele dragostei pe ntru t r i b u l său. Iar ca să renunte la
H u l a ghi t este şi mai greu decît sa moară ... _

- Loh!ox, spu s e deodată Kiu l lut, nu ştii ce este dincolo, dupl

d u n a a ceea ?
Loh lox nu răs p u n s e i n d ată; se intorcea incet la realitate.
- Dincolo ? . . . E t abăra ş i g a l i si l or.
- O fi aşezat l ukkahaga pază pe această dună '1
- Nu. Pent r u c e ?
- lukk ahaga e nobil di n fire şi p l i n de incredere. Şigalisilsi nt
prieteni cu n o i , totuşi nu treb u i e să f i m u ş uratici nici atunci ci�

Arme

29
este vorba de cei mai b u n i a l i a t i ai noştri. Aşa ne î n vaţă î n ţelep­
ci u n e a t u t uror t i m p u r i lor. l a-ti s u l i ţ a Loh lox, d u-te ş i t e c u lcă pe
,

acea d u nă. Ş i u r m ă r e ş t e d e acolo ta băra ş i g a l i s i l o r . O u-te, ii u l m e.u,

Iar e u m ă voi g î n di la l i i l f! .••

Lohlox se supuse î n tăcere.

SOARELE PLUTEŞTE DEASUPRA LUMII

Oricît de e m o t i o n a t a fost Ki u l l u t de m ă r t u r i s i r i le l u i Lohl ox,

tol u ş i s o m n u l 1-a d o b o r i t curî n d . Era o b o s i t de vră j i tori i l e l u i .
S e t rez i cînd e ra î n c ă î n t u n e r i c Cei lalţi i n d i e n i
. - răzhni n ici şi
Yis l a ş i- m a i d o r m e au î n c ă pe n i s i p s u b p i rogi le r ă st u r n a t e .
· I n f ăşurat î n t r-o p e l e r i nă m o a le şi a l b ă de blană d e beri:ec s ă l ­

batic, K i u l l u t porni să u rce d u na l a picioarele c ă re i a se înti ndea t a­

băra. S u b p i cio a re l e g o a l e bătrî n u l s i m ţe a răcea l a n i s i p u l u i u med. N u
,

a u l l a pic d e vînt. Ocea n u l v u i a a l e n e ş i r i t m i c , întu necat s u b cerul

p l i n de stele.
Pe m uc h i a d u nei , o si l u e tă se ridică î n t r u î nt î m p i n a r e a băt rl­
n u l u i.
- Odih neşte-te Loh ' o x, spuse incet Ki u l l ut. Răm î n de veghe i n
locu l tă u .
P lec î n d u ş i s u l i t a , t î n ă rul războinic t r ec u fără z g o m o t p ri n t a t a
-

lui K i u l l ut, co bo r î î n f u gă p ovîr n i ş u l ş i se m i s t u i î n i n t u neric.

Picioarele bătrî n u l u i c ă lca r ă pe nisi p 1i l încălzit de tru p u l l u i
Loh l o x . l n gropî ndu-şi c u p lăcere deget e l e goale î n n i s i p u l c a l d , Ki u l ­
l u t se a ş e z ă ş i , c u g e n u n c h i i l a bă rb i e privea stelele care l i c ăr ea u in
,

adînc u l bo: ţ i i , d e a s u pra ocea n u l u i i n t u n e c a t .

D u p ă poz i t i a C ă i i Lactee, îşi d ă d e a seama că se apropie zor i le.
U re ch ea a s c uţit ă a unchi a ş u ! u i d esp r i n se , i n c l ip o ci t u l le nevos a l va­
l u r i lor, un fream ăt u şor ve n i n d din s p a t e : e l u i . Era vi n t u l din f a p t nl
dim ineţi i , trecind pe deasupra p ă d uri l or de cedru roş u care m ă rg i ­
neau l i tora l u l . Ki u l l u t î n toarse capul şi o adiere uşoară îi r ăco P obra­
z u l zbîrc it. B ă t r î n u l i n d i a n tr a s e c u p l ăcere in p i ep t m i reasma ce­
tinei de cedru, a d usă de v î nt, apoi i n ce p u d i n n o u să p r i vea s c ă cer u l
c ă u t î nd s ă prindă c l i p a î n c a re ste l e l e v o r î n c e p e s ă pă l e a s c ă ş i să
d i spară. Umbrele n o p t i i se risipeau încet. Dar soare l e m a i z ă b ove a
î n c ă departe, dincolo de l a n t u r i l e m u n to a se . . .
Bătrî nul Ki u l l u t văzuse de m i i de ori întu nericul no p ţ i i f u g i n d
d i n fata so ar e l u i de d i m i n e a ţă De ne numărate o r i z i u a se sl i n sese
.

sub ochii l u i , lo c u l c i fi i n d l u a t de î ntunericu l n opti i .

A not i m pu r i l e c a l d e şi reci se schimbau rînd pe rî nd. Tot deauna

la ace leaşi d a te, pî l c u r i nerăbdătoare de somo n i' porneau in i u reş n e­
stăv i l i t în s u s u l r i u l u i ca să-şi depună icrele. l n d e p l i n e a u ete r na lege
a v i e ţ i i Se d u ce a u să moară, ca să facă loc ge n e ra ţ i i l o r noi c a re vor
.

ieşi din m i l i a rde de i cre depuse de som o n i i cei b ă t r î ni M un ţ i i stă­ .

t e a u nec l i n t i ţ i în ve ş m î n t u l p ă d u r i l o r de c e d r u F l u v i i l e c u rgeau ne­

.

încetat spre mare. Oame n il se năşteau , c re ş t e a u apoi plec a u spre lo­

,

cuinţele mortil o r. Trăiau d upă l e g i veş n i c e şi nesch i m bate, care se

d
t rans 111it�au J i n t ată î n fiLL
 V 1 :1i a n u era uşoa ră, tl a r nestră m u t;• rca a ş ezărilor ei o făce ;> u
frumoasă pentru K i u l l u t. Băt rlnul s e stră d u i a cu drag să pă streze n
n . i nte t o a t e dati n e ! e com p licate pe r are nea m u l kvi nereceaj i !or l e - a
u r m a t di n g e n e r a ; 1 e i n generaţie.
J umătate d i ,; z i l e l e v i e ţ i i l u i trăise in f e r i c ita nec u noştinţ;! ;}
fapt u l u i că mai e x i s t ă şi o a!tă vlafă, alte obiceiuri. Dar ci n d a a j u n s
H rbat i n floarea virstei ş i p l i n de puteri, c î n d a i nceput s ă f i e ve s ­
t i t p r i n înţelepci unea şi c t!noşiin ţele l u i şi a fost recu r.oscut m a re
b l il a g no-us, de o seamă cu rei m a i bătrî ni î nţelepţi ai neam u l ui sli u ,
deocJată c e v a s-a schimbat pe p ă m î nt . Se t u l bu rase î n săşi ori n d u i rea
l u c r u r i lor, nesc h i m bată <le l a facerea l u m i i .
La început, a u fost n u m ;; i z v o n u r i . D i n trib î n trib, v e n i n d d i n
nord u l î n d e p ă rtat, u tH.!e zăj:)ez i ( e n u se topesc o b u n ă par t e d i n a n,
au a j u n s la u rech i l e lor şti rea d e s p r e n i şte o a m e n i necunoscuti şi
u i m i tori.
Veneau d i nspre ocean, d i n partea i n care asfi nţeşte so.arele. P : u­
t e a u în p i rogi uriaşe cu ari p i a l be. Fete l e acestor oameni erau aco­
perite cu păr l u n g şi des. Tunet u l şi f u l gerele ascultau de porunca
l or. 1 n s c h i m b u l p e şt e l u i , blă n u ri lor ş i a l piei lor de animale m a r i n e
şi de păd ure, dădeau mli;·gele frumoase, c u ţ i t e ascuţite cum n u s-a
mai văzut şi topoare d i ntr-o p i atră stra n ie, nespus de tare, l ucioasă
şi grea ...
Apoi a venit vestea şi din s u d u l îndepărtat cum că atţ i oame ni
a l bi a u inceput să se aşeze i n fara u nde nu-i n i ci odată zăpadă . Şi
aceştia c �ema u t u netele şi tră s nete ! e asupra băşt inaşi lor 1 ) .
Chi a r şi acum, după m u lţi a n i , bătrî n u l se încru ntă aducind M-Şi
a m i nte d e teama nelăm u rită şi d e presim f i ri l e rele care-i u m p l u seră
atunci suflet u l . De a tu n ci au trecut dece n i i şi K i u l l u t a văz ut chi a r
şi pirogi înaripate, şi o a m e n i -al b i.
Veneau, făceau negoţ cu i n d i e ni i , u neori se băteau cu ei. l n­
dienii î i urau şi se temeau de ei.
Cel mai m u lt îi ura Ki u l l ut. Fiecare �izită a p i rogilor cu arirl
a l be lăsa o nouă urmă i n viata tribului. Cuţitele, topoarele şi raza­
nele de fier nu m ai erau o raritate în casele de l e m n ale kvi nececea­
f i l or, cu toate că indienii se mai serveau şi acum d e o bi ş n uitele lor
unelte din pi atră şi din os de balenă, făcute trainic şi cu m u ltă mi­
gală. Mulţi i n d ie n i se î n văţaseră c u "apa de foc care dă bucurie" pe
care o v i n deau oamenii a l b i . In jurul depri nderilor noi î ncepuseră
să se creeze noi obicei uri ... Lumea ti nereţii lui Kiu l l u t, o l u m e mi­
n u nată cu aşezări train ice, se schimba î n fiecare a n .
V i a ţ a l u i Ki u l l ut e r a a c u m u n chin. Trebui a să l upte cu î n ver­
ş u nare pentru d at i ni l e stră vechi . T ncă d i n a j u n , îl jertfi se pe Adabku!J
d orinţei sale de a păstra obicei urile strămoşeşti. Adabk u b n-a fost
u n simplu sclav. Bătrî nu l îşi î ncleştă c u putere fălci le, căut î n d să
<l l lm ge gi n d u r i l e nepoftite care-i scăde a u puterile d e vrăji tor şi e ner­
gia lui de a p ără t o r al legii . Ieri 1-a pierd u t pe Adabkub, acum es t e
pc c a l e de a-1 pierde pe Lohlox. K i u l l u t .era co n v i ns că tînărul fusese
"deorhiat" de u n vrăjitor riva l . Dar d e ci ne anume ? Trebuia să se
l u pte. .. Dar i n f u n d u l s u f let u l u i săti se ascundea o umbră d e în­
ooială şi acea sta era î n sp ă i m î ntător. Tctu l se p u nea i n m i şcare, tot u l
se schi mba, se c lăt i na, p înă şi vechea l u i n e i n d u p l erare . . .

-J ) I n C!'l -de a l 8 - l e a d�c e n i u a l secol u l u i a l XV I I I -lea un c ă l ugiir lrandscn n a

Intemeiat�prini'a m i siune s p a n i o i ii d i n C a l i lornia.

31
 Din cauza acestor gî nduri, o t e am i nelămurită cup ri n se sufletul
bătrî nului, aşa cum i se intim p l a i ntotdea u n a i n asemen e a cazuri.
I n c ep u să privească cerul c u o pri vi re cercetătoare ş i plină de dor,
căutînd să prindă s e m n e le pre-.estitoare ale 7 ,:ri lor apropi a t e , i ntre­
bi nd z i u a care se năştea despre soarta popor u l ui l u i .
- S i n t bătrîn ş i in c u r i n d v o i p l eca spre aşezările morţi lor, u n d e
totul e s t e ne sch i m ba t de veacuri şi va rămîne a ş a pe v e c i e.. . Dar c e
se v a petrece a c i , pe p ămînt. cu poporu l m e u , c u tribut kvi nececea­
tilor ?
Mişcî ndu-şi fără un sunet buzele, bătrî n u l căuta să ghicească
viitorul privind norii care se î n grămădeau spre asfi n ţ it , dea supra
ocea n u l ui, lumi naţi d e primele lid\riri a l e zori lor. Căuta să ghi cească
viitoru l după for me l e şi fel u l i n care era lumi nat l a n ţ u l masiv al
n o ri l or care pluteau î ncet, măreţ pe cer.
A l u ngi nd di n faţa lui v ă t u i nopţi i , care se subţia d i n c e i n ce,
so are i e lum i nă şi malu l lung de nisip pe care - ş i petrecu seră noaptea
răz b o i n i cii d in tribut kvi necece a ţ i lor, ca şi corăbi i le a l b i l or optiie
cam la o milă depărtare de coastă. Văzî n d u-le, i n ochii lui K i u l lut
se apri nseră licăriri de ură.
- Fie ca si nge l e cerului, sînge le roşu al r.ori lor să s e prefacă
astă z i in rîuri de s i n ge - s î n g e l e vostru ! spuse l(i u l l ut i nt i n z i n ­
du-şi braţul i n d ir e cţia o a m e n i l o r albi.

(Conti nuare şi slirşit in nwnărul 7.)

 Rugim c:ltlforl l si ne trimiti Impresiile fi su gestiile lor
a s u pra luc:rirllor publ lc:ete tn c:olec:tl• noesfri pe adrese :
Buc:ureftl, Relontd 1. V. Sta lin, Case Sc:tntell, Plete Sc:tntel l
N r. 1 , Redec:tle revistei . $tl lnti fi Tehnlc:i·.
Colec:fle .Povestiri tfllnflflc:o-fentestlc:e• apere l e 1 fi 1 5
e l e flec:ăre l luni, tn 3 2 p e g l n l , pretul d e 1 leu exemplaru l .
Abonamente l e s e f e c: l e ofl cllle pofte le, fec:torll poffe li f i
d i fuzorii voluntari d i n Intreprinderi fi Institutii.
Pretul e bonementelor :
3 luni 6 lei
6 luni 1 2 lei
1 en 24 l e i