Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
3-2041/20
HOTĂRÂRE
în numele Legii
constată
16. Reprezentantul pârâtului, Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal,
Oleg Angheluță, în ședința de judecată a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată. În
susținerea poziției a indicat că, la 09 iunie 2020, Centrul Național pentru Protecția Datelor
cu Caracter Personal al Republicii Moldova (CNPDCP) a recepționat plângerea
reclamantei Țurcanu Oxana, care a solicitat intervenția și investigarea pretinsului caz de
prelucrare ilegală a datelor cu caracter personal ce o vizează de către procurorul pentru
misiuni speciale din cadrul Procuraturii Generale, *****. S-a relatat că ultimul abuzând de
situația de serviciu și atribuțiile funcționale care îi revin și fără a avea careva acte în lucru
(sesizări înregistrate în modul corespunzător, indicații scrise ale conducerii Procuraturii
Generale etc.) având acces la datele cu caracter personal vizând petenta, conținute în
dosarul personal al acesteia a efectuat samavolnic și abuziv un „control” al modalității
angajării în funcția de Șef al Aparatului Procuraturii Generale, precum și a activității și
remunerării reclamantei în funcția respectivă pentru perioada iulie - decembrie 2019.
Examinând plângerea respectivă reclamantă a fost informată prin răspunsul nr. 02/1-
06/1921 din 23 iunie 2020, că situația descrisă în plângere ar fi una de ordin intern, ce ar
viza respectarea regimului de protecție a datelor cu caracter personal în calitate de salariat
al Procuraturii Generale a Republicii Moldova, aspect statuat de Capitolul VI al Codului
Muncii, unde sunt prevăzute cerințele generale privind prelucrarea datelor personale ale
salariatului și garanțiile referitoare la protecția lor. În conținutul plângerii nu s-a reflectat
despre faptul că au avut loc anumite incidente de securitate ce au condus la
dezvăluirea/publicarea informației cu caracter personal ale dnei Țurcanu Oxana din dosarul
personal.
Art. 93 din Codul Muncii consacră drepturi personale și inviolabile, pe care petenta în
calitate de salariat al unei autorități publice centrale le poate realiza și anume: a) de a primi
informația deplină despre datele sale personale și modul de prelucrare a acestora; b) de a
avea acces liber și gratuit la datele sale personale, inclusiv dreptul la copie de pe orice act
juridic care conține datele sale personale, cu excepția cazurilor prevăzute de legislația în
vigoare; c) de a-și desemna reprezentanții pentru protecția datelor sale personale; d) de a
avea acces la informația cu caracter medical ce-l vizează, inclusiv prin intermediul
lucrătorului medical, la alegerea sa; e) de a cere excluderea sau rectificarea datelor
personale incorecte și/sau incomplete, precum și a datelor prelucrate cu încălcarea
cerințelor prezentului cod. In cazul în care angajatorul refuză să excludă sau să rectifice
datele personale incorecte, salariatul este în drept să notifice în scris angajatorului
dezacordul său motivat; f) de a ataca în instanța de judecată orice acțiuni sau inacțiuni
ilegale ale angajatorului admise la obținerea, păstrarea, prelucrarea și protecția datelor
personale ale salariatului.
Astfel, verificarea acțiunilor procurorului ***** vizând controlul efectuat în raport cu
angajarea reclamantei în calitate de Șef al Aparatului Procuraturii Generale, nu ține de
competența CNPDCP, or, controlul legalității procedurilor de angajare a funcționarilor
publici este efectuat nemijlocit de persoanele împuternicite cu astfel de atribuții, iar
atribuțiile funcționale și instituționale ale CNPDCP sunt prevăzute exhaustiv la art. 20 a
Legii nr. 133 din 08.07.2011 privind protecția datelor cu caracter personal. Întru elucidarea
exhaustivă a cazului deplâns prin prisma celor invocate de reclamantă, CNPDCP a
expediat plângerea respectivă după competență, către Procuratura Generală, care în speță
are calitatea de angajator, cu solicitarea de informare a reclamantei, asupra rezultatului
examinării plângerii, cât și a CNPDCP, pentru a decide asupra intervenției eventuale cu
acte de reacție. Drept urmare, Procuratura Republicii Moldova prin scrisoarea nr. 35-
16/13-593 din 20 iulie 2020, semnată de către inspectorul din cadrul Inspecției procurorilor
(înregistrată în cancelaria Centrului cu nr. 2927/02 din 22 iulie 2020), a comunicat că
Inspecția Procurorilor a examinat plângerea cet. Țurcanu Oxana adresată CNPDCP,
privind acțiunile pretins ilegale ale lui *****, procuror pentru misiuni speciale din cadrul
Procuraturii Generale, comunicând că, prin decizia emisă la 15 iulie 2020, din lipsa
temeiurilor de tragere la răspundere, procedura disciplinară inițiată pe numele acestuia, a
fost încetată.
Procuratura Republicii Moldova a examinat speța reclamată de cet. Țurcanu Oxana și a
emis Decizia din 15 iulie 2020, prin care a menționat expres că acțiunile procurorului
pentru misiuni speciale din cadrul Procuraturii Generale - ***** sunt legale și nu constituie
temei de atragere la răspundere disciplinară. Subsecvent, obiectul acestei plângeri constă în
relațiile de muncă dintre angajator și angajat, care în urma unei anchete de serviciu urma să
stabilească toate circumstanțele care au avut loc. Respectiv, Procuratura a examinat
plângerea reclamantei prin prisma unei situații de ordin intern, și în cazul în care avea să
constate că acțiunile procurorului pentru misiuni speciale din cadrul Procuraturii Generale,
*****, nu au fost conforme cu prevederilor legale, urma să sesizeze CNPDCP pentru a
interveni cu acte de reacție.
Prevederile art. 87 alin. (1) al Codului administrativ, statuează că autoritatea publică se
conduce de probele pe care le consideră necesare, conform dreptului discreționar, pentru
investigarea stării de fapt. Iar art. 93 alin (1) al Codului precitat, prevede că fiecare
participant probează faptele pe care își întemeiază pretenția. Nici în plângerea din 09 iunie
2020, precum și nici în cererea prealabilă din 14 iulie 2020, CNPDCP nu a identificat
existența unui probatoriu pertinent (adresări scrise către angajator, acte emise de către
inspecția procurorilor în care s-ar regăsi cele menționate în plângere) ce ar demonstra
realizarea drepturilor prevăzute de art. 93 al Codului Muncii, precum și de art. 13 al Legii
privind protecția datelor cu caracter personal, or, orice subiect al datelor cu caracter
personal are dreptul să obțină de la operator, la cerere, fără întârziere și în mod gratuit: a)
confirmarea faptului că datele care îl privesc sunt sau nu sunt prelucrate de acesta, de
asemenea informații referitoare la scopurile prelucrării, categoriile de date avute în vedere
și destinatarii sau categoriile de destinatari cărora le sunt dezvăluite datele; b) comunicarea,
într-o formă inteligibilă și într-un mod care nu necesită un echipament suplimentar, a
datelor cu caracter personal care fac obiectul prelucrării, precum și a oricărei informații
disponibile privind originea acestor date; c) informații privind principiile de funcționare a
mecanismului prin care se efectuează prelucrarea automatizată a datelor care vizează
subiectul datelor cu caracter personal; d) informații cu privire la consecințele juridice
generate de prelucrarea datelor cu caracter personal pentru subiectul acestor date; e)
informații privind modul de exercitare a dreptului de intervenție asupra datelor cu caracter
personal. Acuzațiile aduse de către cet. Țurcanu Oxana, precum că nu a primit nici un
răspuns la cererea prealabilă din 14 iulie 2020, sunt neîntemeiate deoarece, potrivit datelor
din avizul de recepție, reclamanta a făcut cunoștință cu răspunsul la cererea prealabilă nr.
02/1-06/2501, la data de 25 august 2020, cu o zi înainte de a depune cererea de chemare în
judecată. Acuzațiile aduse de către reclamantă sunt neîntemeiate și lipsite de orice
substanță, din considerentul că examinarea cazului deplâns nu ține de competența
CNPDCP, dar de competența angajatorului, în cazul de față de Procuratura Generală.
Aprecierea instanței:
17. Audiind participanții la proces, studiind înscrisurile anexate la actele cauzei, instanța de
judecată apreciază cererea de chemare în judecată admisibilă, dar neîntemeiată și pasibilă
respingerii din următoarele considerente.
18. Conform art. 22 alin. (1) Cod administrativ, autoritățile publice și instanțele de judecată
competente cercetează starea de fapt din oficiu. Acestea stabilesc felul și volumul
cercetărilor și nu sunt legate nici de expunerile participanților, nici de cererile lor de
reclamare a probelor.
19. Conform art. 207 alin. (1) Cod administrativ, instanța verifică din oficiu dacă sunt întrunite
condițiile pentru admisibilitatea unei acțiuni în contenciosul administrativ. Dacă este
inadmisibilă, acțiunea în contencios administrativ se declară ca atare prin încheiere
judecătorească susceptibilă de recurs.
20. Alin. (2) al aceluiași articol stabilește că acțiunea în contencios administrativ se declară
inadmisibilă în special când:
a) există o hotărâre judecătorească definitivă cu privire la un litigiu între aceleași părți,
cu același obiect și pe aceleași temeiuri de drept;
b) există o încheiere judecătorească prin care s-a dispus încetarea procesului în
legătură cu faptul că reclamantul a renunțat la acțiune sau și-a retras acțiunea într-un litigiu
între aceleași părți, cu același obiect și pe aceleași temeiuri de drept sau că între parți s-a
încheiat o tranzacție de împăcare;
c) la aceeași sau la altă instanță de judecată se examinează o acțiune între aceleași
părți, cu același obiect și pe aceleași temeiuri de drept;
d) acțiunea a fost depusă după expirarea termenului prevăzut la art.209;
e) reclamantul nu poate revendica încălcarea, prin activitatea administrativă, a unui
drept în sensul art.17;
f) nu sunt întrunite condițiile prevăzute la art.208;
g) acțiunea a fost depusă de o persoană fără împuterniciri în acest sens;
h) cererea de chemare în judecată nu corespunde cerințelor prevăzute la art.211
alin.(1) și (2) și art.212 alin.(1) și reclamantul nu a înlăturat neajunsurile în termenul
stabilit de instanța de judecată.
21. Dispozițiile legale citate enunță temeiurile de bază de admisibilitate a cererii de chemare în
judecată formulată în instanța de contencios administrativ:
I. prezența unui act administrativ individual defavorabil (dispoziție, decizie sau altă
măsură oficială) întreprinsă de autoritatea publică pentru reglementarea unui caz
individual în domeniul dreptului public, comunicat destinatarului ;
II. competența jurisdicțională materială și teritorială a instanței de judecată pentru
examinarea acțiunii în contenciosul administrativ;
III. respectarea cerințelor de formă și conținut a acțiunii în contencios administrativ
IV. respectarea procedurii prealabile;
V. respectarea termenului de înaintare a acțiunii;
VI. prezența unui drept vătămat căruia i s-a adus atingere prin activitate administrativă.
Președintele ședinței,
Judecătorul /semnătura / Violeta Chisilița