Sunteți pe pagina 1din 19

Dosar nr.

3-2041/20

HOTĂRÂRE
în numele Legii

01 februarie 2021 mun. Chișinău

Judecătoria Chișinău sediul Rîșcani


în componență:
Președintele ședinței, judecătorul Violeta Chisilița
grefier Victoria Pascaru

examinând în ședință publică acțiunea în contencios administrativ înaintată de Oxana


Țurcanu împotriva Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal cu privire la
impunerea la acțiune și obligarea reexaminării cererii,

constată

Argumentele participanților la proces:

1. La 26 octombrie 2020, Oxana Țurcanu a depus cerere de chemare în judecată împotriva


Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal cu privire la impunerea la
acțiune și obligarea reexaminării cererii.
2. În motivarea acțiunii, reclamanta a indicat că, pe parcursul lunilor ianuarie -februarie 2020
procurorul pentru misiuni speciale din cadrul Procuraturii Generale, *****, a întocmit mai
multe rapoarte în coraport cu activitatea desfășurată de șeful Aparatului Procuraturii
Generale și Direcția finanțe și administrare. În rapoartele sale, ***** a făcut trimitere la
modalitatea de angajare indicând că potrivit înscrisurilor în formularul de participare la
concurs și curriculumul vitae, Oxana Țurcanu cunoaște două limbi de circulație
internațională, franceza și engleza la nivelul A, cu toate că se cere cunoașterea unei limbi
de circulație internațională (nivelul B2). În perioada 2012-2018 dna Oxana Țurcanu a
activat în cadrul Curții Constituționale în funcția de șef al Serviciului registratură grevă și
arhivă, iar din 25 aprilie 2018 până la 01 aprilie 2019 în funcția de șef al Direcției cercetare
și analiză. Din fișa postului ocupat la Curtea Constituțională din 02 aprilie 2018, reiese că a
fost responsabilă pentru coordonarea și organizarea activității direcției, asigurarea analizei
și sistematizării actelor emise de Curte și nu avea competențe manageriale de planificare
funcțională a activității instanței judecătorești, de gestionarea a resurselor financiare,
umane, tehnice și materiale. Astfel, nu întrunește cerințele specifice minime la numire în
funcția de șef al Aparatului Procuraturii Generale, conform Clasificatorului unic al
funcțiilor publice, deoarece nu dispune de 5 ani de experiență în domeniul și cunoașterea
unei limbi de circulație internațională (nivelul B2), precum și la modalitatea de stabilire a
sporului lunar pentru activitatea desfășurată în cadrul Procuraturii Generale, salariul lunar
calculat în lunile august-decembrie 2019: salariul de bază - 20 060 lei, sporul lunar pentru
gradul profesional - 400 lei și spor lunar pentru performanță 100% din salariu de bază de
20 060 lei. A început activitatea în Procuratură la 04 iulie 2019 și nu este clar care a fost
aportul la obținerea rezultatelor și evaluarea performanțelor cu calificativul final de
evaluare „forte bine” începând cu luna august 2019 și până în decembrie 2019, pentru a-i
atribui spor pentru performanță 100 % din salariu de bază. La 1 aprilie 2019, prin ordinul
Președintelui Curții Constituționale nr.l6-p din 03 aprilie 2019 a încetat raporturile de
serviciu, prin demisie din funcția de șef al Direcției cercetare și analiză din cadrul Curții
Constituționale. În continuare, până la angajare în Procuratură în iulie 2019, nu a activat și
respectiv, nu putea beneficia de sporul pentru performanță în activitate. Altor funcționari
publici din cadrul Direcției finanțe și administrare, *****, *****, ***** și *****, numiți
în septembrie - octombrie 2019 în funcție prin transfer din alte autorități publice în
Procuratură, fără concurs, în lunile septembrie- decembrie 2019 le-a fost calculat salariul
lunar constituit din salariul de bază, sporul lunar pentru gradul profesional, și sporul de
performanță din salariu de bază 100%, în lipsa datelor despre sporul de performanță
individuală acordat la locul de muncă precedent. Astfel, menționează reclamanta că,
Inspecția procurorilor a inițiat în privința sa procedură disciplinară în baza acestor rapoarte.
3. Totodată a mai indicat că, la 06 iulie 2020, a primit prin poștă o informație parvenită de la
CNPDCP datată cu 23 iunie 2020 nr.02/1-06-1921, conform căreia a fost informată despre
faptul, că dacă nu este de acord cu prelucrarea datelor cu caracter personal de către
angajator, atunci urmează să se adreseze în instanța de judecată. La fel, în acest răspuns, se
indică că CNPDCP nu are dreptul, potrivit prevederilor art.20 din Legea nr.133 din
08.07.2011, să verifice legalitatea procedurilor de angajare a careva angajați din anumite
instituții. Totodată, cererea din 09 iunie 2020 a fost redirecționată Procurorului General
pentru verificarea întrunirii în acțiunile procurorului *****, a elementelor de abuz în
serviciu.
4. Reclamanta a mai indicat că, la data de 14 iulie 2020, a înaintat o cerere prealabilă prin
care a solicitat, anularea răspunsului expediat de către CNPDCP, datat cu 23 iunie 2020
nr.02/1-06-1921, la cererea din 09 iunie 2020 privind tragerea la răspundere
contravențională conform art.741 CC a procurorului pentru misiuni speciale din cadrul
Procuraturii Generale *****. Reexaminarea de CNPDCP a cererii adresate la 09 iunie
2020 privind tragerea la răspundere contravențională conform art.741 CC a procurorului
pentru misiuni speciale din cadrul Procuraturii Generale, *****. La cererea prealabilă,
până la momentul înaintării prezentei cereri careva răspuns nu a primit.
5. Reclamanta a menționat că, CNPDCP reprezintă o autoritate publică în sensul
corespunderii criteriilor stabilite de prevederile art. 7 din Codul administrativ. Astfel,
CNPDCP întrunește criteriul de instituire prin lege sau act normativ, fiind instituită în
temeiul prevederilor art. 19 din Legea privind protecția datelor cu caracter personal, nr.133
din 08.07.2011, atribuțiile acestuia fiind prevăzute la art.20 din aceiași lege. CNPDCP
întrunește și cel de al doilea criteriu stabilit de art. 7 din Codul administrativ, pentru
identificarea unei entități organizatorice ca fiind autoritate publică și anume - acțiunea în
regim de putere publică în scopul realizării unui interes public, competența CNPDCP fiind
conform art.26 din Legea nr.133 din 08.07.2011. Activitatea CNPDCP și relațiile acestuia
cu diferiți subiecți de drept cad sub incidența întregului areal legislativ, care reglementează
activitatea autorităților publice. Potrivit prevederilor art.20 din Codul administrativ, dacă
printr-o activitate administrativă se încalcă un drept legitim sau o libertate stabilită prin
lege, acest drept poate fi revendicat printr-o acțiune în contencios administrativ, cu privire
la care decid instanțele de judecată competente pentru examinarea procedurii de contencios
administrativ, conform prezentului cod. Potrivit prevederilor art. 60, termenul general în
care o procedură administrativă trebuie finalizată este de 30 de zile, dacă legea nu prevede
altfel. Potrivit art. 162 din Codul administrativ, procedura prealabilă urmărește scopul de a
verifica legalitatea actelor administrative individuale. Dacă autoritatea publică nu
soluționează petiția în termenele prevăzute de prezentul cod, persoana afectată este în drept
să depună cerere prealabilă. Cererea prealabilă poate fi îndreptată spre: a) anularea în tot
sau în parte a unui act administrativ individual ilegal sau nul; b) emiterea unui act
administrativ individual. Potrivit prevederilor art.167 alin.(3) din Codul administrativ,
autoritatea publică emitentă soluționează cererea prealabilă în termen de 15 zile
calendaristice. În concordanță cu art. 206 din Codul administrativ, o acțiune în contencios
administrativ poate fi depusă pentru: a) anularea în tot sau în parte a unui act administrativ
individual (acțiune în contestare); b) obligarea autorității publice să emită un act
administrativ individual (acțiune în obligare); c) impunerea la acțiune, la tolerare a acțiunii
sau la inacțiune (acțiune în realizare); d) constatarea existenței sau inexistenței unui raport
juridic ori nulității unui act administrativ individual sau a unui contract administrativ
(acțiune în constatare); sau e) anularea în tot sau în parte a unui act administrativ normativ
(acțiune de control normativ).
6. Făcând referire la Legea cu privire la procuratură, reclamanta a menționat că, potrivit art.
5, în condițiile legii, Procuratura îndeplinește următoarele funcții: a) conduce și exercită
urmărirea penală și reprezintă învinuirea în instanța de judecată; b) organizează, conduce și
controlează activitatea organelor de urmărire penală în cadrul procesului penal; c)
efectuează, inclusiv din oficiu, controlul asupra respectării legislației privind activitatea
specială de investigații; d) efectuează, inclusiv din oficiu, controlul asupra respectării
legislației privind înregistrarea sesizărilor despre săvârșirea sau pregătirea săvârșirii unor
infracțiuni; e) pornește, examinează și participă la judecarea cauzelor contravenționale; f)
asigură asistența juridică internațională în materie penală și colaborarea internațională în
domeniul său de activitate; g) participă la implementarea unitară a politicii naționale și
internaționale a statului în materie penală; h) prezintă propuneri privind perfecționarea
legislației și participă la elaborarea de acte normative în domeniul său de activitate; i)
aplică măsurile de protecție a martorilor, a victimelor infracțiunii și a altor participanți la
procesul penal; j) în cazul neînceperii sau al încetării urmăririi penale, în condițiile legii,
intentează acțiunea civilă și participă la examinarea acesteia; k) exercită controlul privind
respectarea legilor în aplicarea măsurilor de protecție a martorilor, a victimelor infracțiunii
și a altor participanți la procesul penal; l) examinează cereri și petiții conform competenței.
Potrivit art.6, în vederea executării funcțiilor Procuraturii, procurorul își exercită atribuțiile
pe întreg teritoriul Republicii Moldova, în toate instanțele judecătorești și, în condițiile
legii, are următoarele drepturi: a) în cadrul procedurilor penale sau contravenționale, are
acces liber în localurile instituțiilor publice, ale agenților economici, ale altor persoane
juridice; b) inițiază proceduri disciplinare pentru încălcările de lege, pentru neîndeplinirea
sau îndeplinirea necorespunzătoare a obligațiilor în cadrul procedurilor penale de către
ofițerii de urmărire penală, lucrătorii organelor de constatare, lucrătorii organelor care
exercită activitatea specială de investigații, precum si de către lucrătorii responsabili de
înregistrarea sesizărilor; c) alte drepturi prevăzute de legislația în vigoare. Procurorul
beneficiază, de asemenea, de următoarele drepturi: a) asocierea în organizații profesionale
sau în alte organizații care au drept scop reprezentarea și protejarea intereselor
profesionale; b) accesul liber la dosarul său personal si la datele sale personale din alte acte
ținute în cadrul Procuraturii; c) informarea cu privire la toate deciziile Procuraturii si ale
organelor de autoadministrare a procurorilor care îl vizează. Procurorul este obligat: a) să-
și îndeplinească obligațiile de serviciu în conformitate cu Constituția, legislația Republicii
Moldova și cu tratatele internaționale la care Republica Moldova este parte: b) să respecte
prevederile actelor cu caracter normativ adoptate în cadrul Procuraturii; c) să asigure
respectarea drepturilor și a libertăților fundamentale ale omului în exercitarea atribuțiilor
sale; d) să respecte regulile deontologice ale procurorilor si să se abțină de la fapte care ar
discredita imaginea Procuraturii sau ar afecta prestigiul profesiei de procuror; e) să își
perfecționeze în mod continuu abilitățile profesionale; f) să depună anual o declarație pe
propria răspundere din care să rezulte că nu este ofițer de investigații, inclusiv sub
acoperire, sau informator, sau colaborator al organului care efectuează activitatea specială
de investigații; g) să depună, în condițiile legii, declarația de avere și interese personale; h)
să informeze procurorul ierarhic superior despre indicațiile sau solicitările efectuate cu
încălcarea legii, precum și despre un conflict de interese existent sau un conflict de interese
ce poate să apară: i) să declare actele de corupție, actele conexe actelor de corupție și
faptele de comportament corecțional care i-au devenit cunoscute; i) să întreprindă măsuri
în vederea denunțării și înregistrării tuturor încălcărilor de lege care i-au devenit cunoscute
în exercițiul funcției sau în afara exercițiului funcției; k) să respecte regimul secretului de
stat, precum și al altor informații cu acces limitat care i-au devenit cunoscute în exercițiul
funcției
7. Reclamanta a relatat că, potrivit art.2 din Legea privind protecția datelor cu caracter
personal, prezenta lege reglementează relațiile juridice care apar în procesul de prelucrare a
datelor cu caracter personal ce fac parte dintr-un sistem de evidență sau care sunt destinate
să fie incluse într-un asemenea sistem, efectuată în totalitate sau în parte prin mijloace
automatizate, precum și prin alte mijloace decât cele automatizate. Domeniul de acțiune al
prezentei legi se extinde asupra: a) prelucrării datelor cu caracter personal efectuate în
cadrul activităților desfășurate de operatori aflați pe teritoriul Republicii Moldova; b)
prelucrării datelor cu caracter personal efectuate în cadrul misiunilor diplomatice și
oficiilor consulare ale Republicii Moldova, precum și de către alți operatori aflați în afara
teritoriului țării, dar pe teritorii în care se aplică dreptul intern al Republicii Moldova, în
temeiul dreptului internațional public; c) prelucrării datelor cu caracter personal efectuate
de operatori aflați în afara teritoriului Republicii Moldova, cu utilizarea mijloacelor aflate
pe teritoriul Republicii Moldova, cu excepția cazului în care aceste mijloace nu sunt
utilizate decât în scopul tranzitării pe teritoriul Republicii Moldova a datelor cu caracter
personal care fac obiectul prelucrării respective; d) prelucrării datelor cu caracter personal
în cadrul acțiunilor de prevenire și investigare a infracțiunilor, punerii în executare a
sentințelor de condamnare și al altor acțiuni din cadrul procedurii penale sau
contravenționale în condițiile legii. Prevederile prezentei legi sunt aplicabile persoanei
împuternicite de către operator, fără a exclude dreptul de a intenta acțiune injustiție
împotriva operatorului. Domeniul de acțiune al prezentei legi nu se extinde asupra: a)
prelucrării datelor cu caracter personal efectuate de către operatori exclusiv pentru nevoi
personale sau familiale, dacă prin aceasta nu se încalcă drepturile subiecților datelor cu
caracter personal; b) prelucrării datelor cu caracter personal atribuite la secret de stat în
modul stabilit, cu excepția celor indicate la alin. (2) lit. d); c) operațiunilor de prelucrare și
transmitere transfrontalieră a datelor cu caracter personal ce se referă la făptuitorii sau
victimele crimelor de genocid, ale crimelor de război și ale crimelor împotriva umanității.
Conform art.3, termenii și expresiile utilizate în prezenta lege au următoarele semnificații:
date cu caracter personal- orice informație referitoare la o persoană fizică identificată sau
identificabilă (subiect al datelor cu caracter personal). Persoana identificabilă este persoana
care poate fi identificată, direct sau indirect, prin referire la un număr de identificare sau la
unul ori mai multe elemente specifice identității sale fizice, fiziologice, psihice, economice,
culturale sau sociale; categorii speciale de date cu caracter personal - datele care dezvăluie
originea rasială sau etnică a persoanei, convingerile ei politice, religioase sau filozofice,
apartenența socială, datele privind starea de sănătate sau viața sexuală, precum și cele
referitoare la condamnările penale, măsurile procesuale de constrângere sau sancțiunile
contravenționale; prelucrarea datelor cu caracter personal- orice operațiune sau serie de
operațiuni care se efectuează asupra datelor cu caracter personal prin mijloace automatizate
sau neautomatizate, cum ar fi colectarea, înregistrarea, organizarea, stocarea, păstrarea,
restabilirea, adaptarea ori modificarea, extragerea, consultarea, utilizarea, dezvăluirea prin
transmitere, diseminare sau în orice alt mod, alăturarea ori combinarea, blocarea, ștergerea
sau distrugerea; consimțământul subiectului datelor cu caracter personal - orice manifestare
de voință liberă, expresă și necondiționată, în formă scrisă sau electronică, conform
cerințelor documentului electronic, prin care subiectul datelor cu caracter personal acceptă
să fie prelucrate datele care îl privesc; depersonalizarea datelor- modificarea datelor cu
caracter personal astfel încât detaliile privind circumstanțele personale sau materiale să nu
mai permită atribuirea acestora unei persoane fizice identificate sau identificabile ori să
permită atribuirea doar în condițiile unei investigații care necesită cheltuieli
disproporționate de timp, mijloace și forță de muncă. Articolul 5 stipulează că, prelucrarea
datelor cu caracter personal se efectuează cu consimțământul subiectului datelor cu
caracter personal. Consimțământul privind prelucrarea datelor cu caracter personal poate fi
retras în orice moment de către subiectul datelor cu caracter personal. Retragerea
consimțământului nu poate avea efect retroactiv. În cazul subiectului datelor cu caracter
personal adult sau minor care este supus măsurii de ocrotire judiciare sub forma tutelei,
consimțământul privind prelucrarea datelor cu caracter personal se acordă, în formă scrisă,
de către reprezentantul legal, în cazul minorului, sau de către tutore, în cazul adultului. În
cazul subiectului datelor cu caracter personal adult care este supus măsurii de ocrotire
judiciare sub forma ocrotirii provizorii sau curatelei, consimțământul privind prelucrarea
datelor cu caracter personal se acordă, în formă scrisă, de către persoana ocrotită. Dacă
starea acesteia nu-i permite să ia de sine stătător o decizie privind prelucrarea datelor cu
caracter personal, ocrotitorul provizoriu sau curatorul va asista persoana ocrotită, prin
contrasemnarea acordului, în condițiile legii. În cazul decesului subiectului datelor cu
caracter personal, consimțământul privind prelucrarea datelor sale se acordă, în formă
scrisă, de către succesorii acestuia, dacă un astfel de consimțământ nu a fost dat de
subiectul datelor cu caracter personal în timpul vieții. Consimțământul subiectului datelor
cu caracter personal nu este cerut în cazurile în care prelucrarea este necesară pentru: a)
executarea unui contract la care subiectul datelor cu caracter personal este parte sau pentru
luarea unor măsuri înaintea încheierii contractului, la cererea acestuia; b) îndeplinirea unei
obligații care îi revine operatorului conform legii; c) protejarea vieții, integrității fizice sau
a sănătății subiectului datelor cu caracter personal; d) executarea sarcinilor de interes
public sau care rezultă din exercitarea prerogativelor de autoritate publică cu care este
învestit operatorul sau terțul căruia îi sunt dezvăluite datele cu caracter personal; e)
realizarea unui interes legitim al operatorului sau al terțului căruia îi sunt dezvăluite datele
cu caracter personal, cu condiția ca acest interes să nu prejudicieze interesele sau drepturile
și libertățile fundamentale ale subiectului datelor cu caracter personal; f) scopuri statistice,
de cercetare istorică sau științifică, cu condiția ca datele cu caracter personal să rămână
anonime pe toată durata prelucrării; g) schimbul de date în condițiile legislației în vigoare
cu privire la schimbul de date și interoperabilitate. Potrivit ar.6, prelucrarea categoriilor
speciale de date cu caracter personal este interzisă, cu excepția cazurilor în care: a)
subiectul datelor cu caracter personal și-a dat consimțământul. În cazul subiectului datelor
cu caracter personal în privința căruia a fost instituită măsura de ocrotire judiciară sub
forma tutelei, prelucrarea categoriilor speciale de date cu caracter personal se efectuează
numai cu obținerea consimțământului în formă scrisă al tutorelui; b) prelucrarea este
necesară pentru îndeplinirea obligațiilor sau drepturilor specifice ale operatorului în
domeniul dreptului muncii, cu respectarea garanțiilor prevăzute de lege și ținând-se cont de
faptul că o eventuală dezvăluire către un terț a datelor cu caracter personal prelucrate în
acest scop poate fi efectuată numai dacă există o obligație legală a operatorului în acest
sens; c) prelucrarea este necesară pentru protecția vieții, integrității fizice sau a sănătății
subiectului datelor cu caracter personal ori a altei persoane, în cazul în care subiectul
datelor cu caracter personal se află în incapacitate fizică sau juridică de a-și da
consimțământul; d) prelucrarea este efectuată în contextul activităților legitime de către
asociații obștești, partide și alte organizații social-politice, de către sindicate, asociații de
patronat, organizații filozofice sau religioase, organizații cooperatiste necomerciale, cu
condiția ca prelucrarea să se refere numai la membrii acestora sau la persoanele cu care
acestea au contacte permanente în legătură cu scopurile lor și cu condiția ca datele să nu fie
dezvăluite terților fără consimțământul subiecților datelor cu caracter personal; e)
prelucrarea se referă la date făcute publice în mod voluntar și manifest de către subiectul
datelor cu caracter personal; f) prelucrarea este necesară pentru constatarea, exercitarea sau
apărarea unui drept în justiție al subiectului datelor cu caracter personal; g) prelucrarea este
necesară în scopul asigurării securității statului, al reducerii riscului de declanșare sau în
cazul declanșării urgențelor de sănătate publică, cu condiția ca aceasta să se efectueze cu
respectarea drepturilor subiectului datelor cu caracter personal și a celorlalte garanții
prevăzute de prezenta lege. Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal
poate dispune, din motive întemeiate, interzicerea prelucrării categoriilor speciale de date
cu caracter personal, chiar dacă subiectul datelor și-a dat consimțământul, iar acesta nu a
fost retras, cu condiția ca interdicția să nu fie înlăturată prin unul din cazurile stabilite la
alin. (1) lit. b)-g). Conform art.19 și 20, controlul asupra conformități prelucrării datelor cu
caracter personal cu cerințele prezentei legi se efectuează de către Centrul Național pentru
Protecția Datelor cu Caracter Personal (în continuare - Centru), care acționează în condiții
de imparțialitate și independență. Centrul este persoană juridică, dispune de ștampilă și de
antet cu imaginea Stemei de Stat a Republicii Moldova. Sediul permanent al Centrului se
află în municipiul Chișinău. Regulamentul Centrului, structura și personalul-limită ale
acestuia se aprobă de Parlament. Centrul se finanțează de la bugetul de stat în limita
alocațiilor bugetare aprobate prin legea bugetară anuală. Bugetul Centrului se elaborează,
se aprobă și se administrează conform principiilor, regulilor și procedurilor prevăzute de
Legea finanțelor publice și responsabilității bugetar-fiscale nr. 181/2014. Centrul are
următoarele atribuții: a) monitorizează respectarea legislației cu privire la protecția
informației și controlează aplicarea acesteia, în special dreptul la informare, de acces la
date, de intervenție asupra datelor și de opoziție; b) autorizează prelucrările de date cu
caracter personal în cazurile prevăzute de lege; c) emite instrucțiunile necesare pentru a
aduce prelucrările de date cu caracter personal în conformitate cu prevederile prezentei
legi, fără a atinge sfera de competență a altor organe; d) oferă subiecților datelor cu
caracter personal informații referitoare la drepturile lor; e) dispune suspendarea sau
încetarea prelucrării datelor cu caracter personal efectuate cu încălcarea prevederilor
prezentei legi; f) ține registrul de evidență al operatorilor de date cu caracter personal, ale
cărui formă și conținut se aprobă de Guvern; registrul este public, cu excepția informației
prevăzute la art. 23 alin. (2) lit. 1); g) emite ordine în domeniul protecției datelor cu
caracter personal și formulare tipizate ale notificărilor și ale registrelor proprii; h) primește
și analizează notificările privind prelucrarea datelor cu caracter personal; i) efectuează
controlul legalității prelucrărilor de date cu caracter personal conform unui regulament pe
care îl elaborează și îl aprobă; j) face propuneri privind perfecționarea legislației în vigoare
în domeniul protecției și prelucrării datelor cu caracter personal; k) cooperează cu
autoritățile publice, cu mijloacele de informare în masă, cu asociațiile obștești și cu
instituțiile similare din străinătate; l) centralizează și analizează rapoartele anuale de
activitate a autorităților publice privind protecția persoanelor în ceea ce privește
prelucrarea datelor cu caracter personal; m) sesizează organele de drept în cazul existenței
unor indicii privind săvârșirea infracțiunilor legate de încălcarea drepturilor subiecților
datelor cu caracter personal; n) constată contravenții si încheie procese-verbale conform
Codului contravențional al Republicii Moldova; o) informează autoritățile publice despre
situația din domeniul protecției drepturilor subiecților datelor cu caracter personal, de
asemenea răspunde la demersurile si interpelările acestora; p) efectuează controlul
îndeplinirii Cerințelor față de asigurarea securității datelor cu caracter personal la
prelucrarea acestora în cadrul sistemelor informaționale de date cu caracter personal,
aprobate de Guvern; q) informează periodic instituțiile și societatea despre activitatea sa,
despre problemele și preocupările prioritare în domeniul protecției drepturilor persoanei; r)
acordă asistență și execută cereri de asistență privind punerea în practică a Convenției
pentru protecția persoanelor cu privire la prelucrarea automatizată a datelor cu caracter
personal; s) îndeplinește alte atribuții prevăzute de lege. Articolul 33 prevede că, pentru
încălcarea prezentei legi, persoanele vinovate răspund în conformitate cu legislația civilă,
contravențională sau penală.
8. A mai comunicat reclamanta că, potrivit art.741 Cod contravențional, nerespectarea
cerințelor față de asigurarea securității datelor cu caracter personal la prelucrarea lor în
cadrul sistemelor informaționale de date cu caracter personal se sancționează cu amendă de
la 60 la 90 de unități convenționale aplicată persoanei fizice, cu amendă de la 90 la 180 de
unități convenționale aplicată persoanei cu funcție de răspundere, cu amendă de la 120 la
300 de unități convenționale aplicată persoanei juridice cu sau fără privarea, în toate
cazurile, de dreptul de a desfășura o anumită activitate pe un termen de la 3 luni la un an.
Prelucrarea datelor cu caracter personal fără notificarea și/sau autorizarea organului de
control în domeniul prelucrării datelor cu caracter personal, atunci când notificarea sau
obținerea autorizării este obligatorie, precum și prelucrarea datelor cu caracter personal de
un operator neînregistrat în modul stabilit, se sancționează cu amendă de la 60 la 90 de
unități convenționale aplicată persoanei fizice, cu amendă de la 90 la 180 de unități
convenționale aplicată persoanei cu funcție de răspundere, cu amendă de la 120 la 300 de
unități convenționale aplicată persoanei juridice cu sau fără privarea, în toate cazurile, de
dreptul de a desfășura o anumită activitate pe un termen de la 3 luni la un an. Încălcarea
drepturilor subiectului datelor cu caracter personal de a fi informat, de acces la datele cu
caracter personal, de intervenție asupra datelor cu caracter personal, de opoziție și de a nu
fi supus unei decizii individuale, se sancționează cu amendă de la 60 la 90 de unități
convenționale aplicată persoanei fizice, cu amendă de la 90 la 180 de unități convenționale
aplicată persoanei cu funcție de răspundere, cu amendă de la 120 la 300 de unități
convenționale aplicată persoanei juridice cu sau fără privarea, în toate cazurile, de dreptul
de a desfășura o anumită activitate pe un termen de la 3 luni la un an. Încălcarea regulilor
de prelucrare, stocare și utilizare a datelor cu caracter personal, se sancționează cu amendă
de la 60 la 90 de unități convenționale aplicată persoanei fizice, cu amendă de la 90 la 180
de unități convenționale aplicată persoanei cu funcție de răspundere, cu amendă de la 120
la 300 de unități convenționale aplicată persoanei juridice cu sau fără privarea, în toate
cazurile, de dreptul de a desfășura o anumită activitate pe un termen de la 3 luni la un an.
Potrivit articolul 4234 , Contravențiile prevăzute la art. 74 -74 se constată de Centrul
Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal. Sunt în drept să constate
contravenții și să încheie procese-verbale directorul, directorul adjunct și personalul abilitat
cu funcții de control al Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal.
Procesele-verbale cu privire la contravenții se remit spre examinare în fond instanței de
judecată competente.
9. De asemenea reclamanta a consemnat că, potrivit Regulamentului Procuraturii aprobat prin
Ordinul Procurorului General nr.24/28 din 24.09.2016, în activitatea sa, Procurorul General
este ajutat de procurori pentru misiuni speciale. (2) Procurorii pentru misiuni speciale se
subordonează nemijlocit Procurorului General și la indicația acestuia exercită următoarele
atribuții: a) efectuează sau participă la elaborarea unor studii, evaluări, sinteze și a altor
acte privind activitatea Procuraturii; b) contribuie la elaborarea programelor de activitate
ale Procuraturii și la verificarea executării lor; c) formulează propuneri privind organizarea
și funcționarea eficientă a procuraturilor pe care le prezintă Procurorului General; d) la
dispoziția Procurorului General, asistă la primirea în audiență sau personal primesc în
audiență persoane și informează Procurorul General asupra posibilităților de soluționare a
problemelor expuse, colaborând în acest scop cu celelalte structuri ale Procuraturii; e)
examinează proiecte de acte normative ori note de studiu și formulează propuneri sau
observații asupra cuprinsului acestora; f) examinează adresările, sesizările, materialele,
cauzele de complexitate sporită sau importanță majoră cu privire la încălcări de legislație
ori comiterea infracțiunilor; g) participă în calitate de conducător sau membru al grupurilor
de lucru, instituite de către Procurorul General pentru realizarea sarcinilor și atribuțiilor
Procuraturii; h) participă în calitate de conducător sau membru al grupurilor de urmărire
penală create pe cauze de importanță; i) studiază materiale, acte și documente, procese și
cauze penale și informează Procurorul General despre legalitatea deciziilor și hotărârilor
adoptate în cadrul acestora; j) elaborează proiecte de acte procesuale de intervenție în
ordine ierarhic superioară sau alte acte de reacționare din numele Procurorului General; k)
contribuie la pregătirea discursurilor sau a rapoartelor Procurorului General pe chestiuni ce
țin de activitatea Procuraturii; 1) îndeplinesc alte sarcini și activități dispuse de Procurorul
General. (3) Procurorii pentru misiuni speciale exercită atribuțiile procesuale de procuror
în corespundere cu prevederile Codului de procedură penală, altor legi speciale. Potrivit
Hotărârii Guvernului nr.201 din 11.03.2009 privind punerea în aplicare a prevederilor
Legii nr.l58-XVI din 4 iulie 2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului
public, anexa nr.11 - Instrucțiune cu privire la gestionarea dosarului personal al
funcționarului public. Instrucțiunea cu privire la gestionarea dosarului personal al
funcționarului public (în continuare - Instrucțiune) este elaborată în vederea executării
art.13 alin.(5) din Legea nr.l58-XVI din 4 iulie 2008 cu privire la funcția publică și statutul
funcționarului public și reglementează conținutul, modul de întocmire, completare,
actualizare, păstrare și acces la dosarul personal al funcționarului public. Dosarul personal
al funcționarului public reprezintă o totalitate de acte și informații care cuprind date cu
caracter personal și profesional despre persoana care exercită o funcție publică. Pentru
fiecare funcționar public se întocmește un singur dosar personal. Dosarul personal se
întocmește în termen de 10 zile de la numirea funcționarului public debutant într-o funcție
publică. Funcționarul public are dreptul, ca urmare a unei solicitări verbale adresate
conducătorului subdiviziunii resurse umane, de acces la dosarul său personal. Fiecare acces
la dosarul personal se consemnează în fișa de evidență a persoanelor care au avut acces la
dosarul personal. Dreptul de acces la dosarul personal îl au și conducătorii autorității
publice sau ai subdiviziunii în care își desfășoară activitatea funcționarul public.
Dispozițiile pct.32 al prezentei Instrucțiuni se aplică în mod corespunzător. Funcționarul
public are dreptul, la cererea sa verbală sau scrisă adresată conducătorului subdiviziunii
resurse umane, de a primi: a) copii simple de pe documentele din dosarul său personal sau
certificate prin ștampilă și semnătură de către conducătorul subdiviziunii resurse umane; b)
extrase de pe documentele întocmite, certificate prin ștampilă și semnătură de către
conducătorul subdiviziunii resurse umane; c) adeverințe care să ateste informații cuprinse
în dosarul său personal. Copiile, extrasele și adeverințele, de genul celor specificate la
pct.34 al prezentei Instrucțiuni, pot fi obținute, în condițiile legii, și de către alte persoane
sau instituții. Persoanele care au acces la datele cuprinse în dosarul personal au obligația de
a păstra confidențialitatea datelor cu care au tăcut cunoștință, în condițiile legii. încălcarea
normelor de confidențialitate atrage, după caz, răspunderea civilă, contravențională sau
penală. Toate dosarele personale se păstrează în safeuri sau dulapuri metalice la care au
acces doar conducătorul subdiviziunii resurse umane și persoana cu atribuții în domeniul
gestionării dosarelor personale. Se interzice scoaterea dosarelor personale din încăperile
unde se păstrează, cu excepția cazurilor prevăzute de prezenta Instrucțiune.
10. Cu referire la respectarea termenelor de depunere a cererii prealabile și a acțiunii în
instanța de judecată, reclamanta a specificat că, conform art.10 alin.(1) din Codul
administrativ, actul administrativ individual este orice dispoziție, decizie sau altă măsură
oficială întreprinsă de autoritatea publică pentru reglementarea unui caz individual în
domeniul dreptului public, cu scopul de a produce nemijlocit efecte juridice, prin nașterea,
modificarea sau stingerea raporturilor juridice de drept public. Potrivit art.17 a legii numite
supra, drept vătămat este orice drept sau libertate stabilit/stabilită de lege căruia/căreia i se
aduce atingere prin activitate administrativă. Iar potrivit art. 20 din Codul administrativ,
dacă printr-o activitate administrativă se încalcă un drept legitim sau o libertate stabilită
prin lege, acest drept poate fi revendicat printr-o acțiune în contencios administrativ, cu
privire la care decid instanțele de judecată competente pentru examinarea procedurii de
contencios administrativ, conform prezentului cod. În conformitate cu prevederile art. 164
din Codul administrativ, cererea prealabilă se depune în scris la autoritatea publică
emitentă. Potrivit art. 165 alin. (1),(2),(3) din Codul administrativ, cererea prealabilă se
depune în termen de 30 de zile de la comunicarea sau notificarea actului administrativ
individual ori a respingerii petiției. Daca autoritatea publică nu soluționează cererea în
termenul prevăzut de prezentul cod, cererea prealabilă poate fi depusă în decursul unui an
de la expirarea termenului. Dacă informația cu privire la exercitarea căilor de atac nu se
conține în actul administrativ individual sau este indicată incorect, cererea prealabilă poate
fi depusă în termen de un an de la comunicarea sau notificarea actului administrativ ori a
respingerii petiției. Nulitatea unui act administrativ individual poate fi invocată și fără
obligația de a respecta un termen. Termenul de depunere a cererii prealabile a fost
respectat, Or, CNPDCP a informat-o doar printr-o scrisoare din 23 iunie 2020, recepționată
la 06 iulie 2020 că sesizarea a fost examinată, iar cererea a fost readresată spre examinare
Procuraturii Generale deoarece nu ține de competența CNPDCP.
11. Totodată, potrivit art.209 alin. 1) lit.a) din Codul administrativ, acțiunea în contestare și
acțiunea în obligare, precum și impunerea Ia acțiune, la tolerare a acțiunii sau la inacțiune
(acțiune în realizare), se înaintează în decurs de 30 de zile, dacă legea nu prevede altfel.
Acest termen începe să curgă de la data comunicării sau notificării deciziei cu privire la
cererea prealabilă sau data expirării termenului prevăzut de prezentul cod pentru
soluționarea acesteia. Termenul de soluționare a cererii prealabile în condițiile enunțate a
fost 29 iulie 2020, deci cererea de chemare în judecată urma a fi înaintată până la data de
28 august 2020, prezenta cerere fiind în termenul legal.
12. Consideră reclamanta că, răspunsul CNPDCP din 23 iunie 2020 este formal, verificarea
efectuată fiind una superficială, iar neînceperea unui control și netragerea la răspundere a
procurorului A. ***** la răspundere contravențională ca nejustificată. Organele
Procuraturii își desfășoară activitatea în conformitate cu prevederile Legii nr.3 din
25.02.2016, Codul de procedură penală și alte legi. Oricare nu ar fi legea în conformitate
cu care un procuror își desfășoară activitatea (Codul administrativ, Codul de procedură
penală, Codul contravențional ș.a.), dânsului urmează să îi fie repartizate spre soluționare
anumite cereri, plângeri, sarcini etc. În cererea din 09 iunie 2020 a indicat direct, că
procurorul pentru misiuni speciale *****, fără a avea careva acte în lucru, sesizări
înregistrate în mod corespunzător, indicații scrise ale conducerii Procuraturii Generale etc.,
contrar prevederilor art.5 și art.6 din Legea nr.3 din 25.02.2016 cu privire la Procuratură,
accesând si prelucrând ilegal datele cu caracter personal, a efectuat samavolnic și abuziv
un „control” al modalității angajării în funcția de șef al Aparatului Procuraturii Generale,
precum și a activității și remunerării în funcția respectivă pentru perioada iulie-decembrie
2019. Astfel, CNPDCP injust a apreciat că a solicitat acestei instituții verificarea legalității
angajării, a fost solicitat verificarea legalității accesării datelor cu caracter personal ce țin
de angajare și care se află în secția personal a Procuraturii Generale de către o persoană
neautorizată în nici un mod în acest sens și care nu avea careva acte în procedură pentru a
accesa aceste informații și a se expune asupra lor peste mai bine de jumătate de an de la
angajarea (04 iulie 2019).
13. Astfel susține că, că procurorul *****, contrar atribuțiilor funcționale stabilite în
Regulamentul Procuraturii, Legea cu privire la Procuratură, nefiind agent constatator
(art.273 CPP), a inițiat de sinestătător un control vis-a-vis de activitatea desfășurată în
Procuratura Generală, solicitând și accesând în acest sens documente, informații de la
diferite subdiviziuni din cadrul Procuraturii și din afara acesteia, iar concluziile
nejustificate făcute de el în baza acestor documente le-a înscris în rapoarte semnate în
perioada ianuarie-februarie 2020 și le-a expediat Procurorului General. În cadrul activității
abuzive și samavolnice desfășurate de A. *****, acesta a accesat și prelucrat informații
(informații contabile, informații de ordin personal cu privire la promovări în funcție,
caracteristici ș.a. acte care se conțin doar în dosarele personale) care, potrivit Legii privind
protecția datelor cu caracter personal, se atribuie la date cu caracter personal și care urmau
a fi accesate/acumulate/prelucrate într-o anumită ordine stabilită de legea menționată.
Accesarea făcută de dl. ***** este inclusiv contrară capitolului IV al Instrucțiunii cu
privire la gestionarea dosarului personal al funcționarului public, aprobat ca anexă la
Hotărârea de Guvern nr.201 din 11.03.2009. Stabilirea accesării neautorizate a datelor și
informațiilor cu caracter personal, este în competența exclusivă a CNPDCP, motiv din care
și s-a adresat instituției respective la 09 iunie 2020, la puțin timp după pornirea procedurii
disciplinare în baza informațiilor oferite de A. *****. Este eronată reexpedierea de către
CNPDCP a cererii din 09 iunie 2020 Procurorului General pentru examinarea și stabilirea
întrunirii în acțiunile procurorului A. ***** a abuzului de serviciu, așa cum faptele de abuz
au fost sesizate în ordine corespunzătoare organelor de resort. În așa caz, urmează ca în
ordine ierarhică să fie reexaminată solicitarea din 09 iunie 2020, precum și cea din 14 iulie
2020, deoarece accesarea, acumularea și prelucrarea datelor cu caracter personal și a altor
informații, a fost făcută contrar normelor legale citate, motiv din care procurorul *****
este pasibil de răspundere contravențională prevăzută de art. 741 din Codul
contravențional.
14. Cere reclamanta, Oxana Țurcan:
- anularea răspunsului expediat de către CNPDCP din 23 iunie 2020 nr.02/1-06-
1921 la cererea din 09 iunie 2020 privind tragerea la răspundere contravențională
conform art.741 Cod contravențional, a procurorului pentru misiuni speciale din
cadrul Procuraturii Generale *****;
- impunerea la acțiune și obligarea Centrului National pentru Protecția Datelor cu
Caracter Personal de a supune examinării, în limitele competențelor funcționale,
în ordinea prevăzută de Codul contravențional, cererea adresată la 09 iunie 2020
privind tragerea la răspundere contravențională conform art.741 Codul
contravențional, a procurorului pentru misiuni speciale din cadrul Procuraturii
Generale *****.
15. În ședința de judecată reclamanta Oxana Țurcanu, nu s-a prezentat fiind citată legal despre
data, locul și ora ședinței de judecată.

16. Reprezentantul pârâtului, Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal,
Oleg Angheluță, în ședința de judecată a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată. În
susținerea poziției a indicat că, la 09 iunie 2020, Centrul Național pentru Protecția Datelor
cu Caracter Personal al Republicii Moldova (CNPDCP) a recepționat plângerea
reclamantei Țurcanu Oxana, care a solicitat intervenția și investigarea pretinsului caz de
prelucrare ilegală a datelor cu caracter personal ce o vizează de către procurorul pentru
misiuni speciale din cadrul Procuraturii Generale, *****. S-a relatat că ultimul abuzând de
situația de serviciu și atribuțiile funcționale care îi revin și fără a avea careva acte în lucru
(sesizări înregistrate în modul corespunzător, indicații scrise ale conducerii Procuraturii
Generale etc.) având acces la datele cu caracter personal vizând petenta, conținute în
dosarul personal al acesteia a efectuat samavolnic și abuziv un „control” al modalității
angajării în funcția de Șef al Aparatului Procuraturii Generale, precum și a activității și
remunerării reclamantei în funcția respectivă pentru perioada iulie - decembrie 2019.
Examinând plângerea respectivă reclamantă a fost informată prin răspunsul nr. 02/1-
06/1921 din 23 iunie 2020, că situația descrisă în plângere ar fi una de ordin intern, ce ar
viza respectarea regimului de protecție a datelor cu caracter personal în calitate de salariat
al Procuraturii Generale a Republicii Moldova, aspect statuat de Capitolul VI al Codului
Muncii, unde sunt prevăzute cerințele generale privind prelucrarea datelor personale ale
salariatului și garanțiile referitoare la protecția lor. În conținutul plângerii nu s-a reflectat
despre faptul că au avut loc anumite incidente de securitate ce au condus la
dezvăluirea/publicarea informației cu caracter personal ale dnei Țurcanu Oxana din dosarul
personal.
Art. 93 din Codul Muncii consacră drepturi personale și inviolabile, pe care petenta în
calitate de salariat al unei autorități publice centrale le poate realiza și anume: a) de a primi
informația deplină despre datele sale personale și modul de prelucrare a acestora; b) de a
avea acces liber și gratuit la datele sale personale, inclusiv dreptul la copie de pe orice act
juridic care conține datele sale personale, cu excepția cazurilor prevăzute de legislația în
vigoare; c) de a-și desemna reprezentanții pentru protecția datelor sale personale; d) de a
avea acces la informația cu caracter medical ce-l vizează, inclusiv prin intermediul
lucrătorului medical, la alegerea sa; e) de a cere excluderea sau rectificarea datelor
personale incorecte și/sau incomplete, precum și a datelor prelucrate cu încălcarea
cerințelor prezentului cod. In cazul în care angajatorul refuză să excludă sau să rectifice
datele personale incorecte, salariatul este în drept să notifice în scris angajatorului
dezacordul său motivat; f) de a ataca în instanța de judecată orice acțiuni sau inacțiuni
ilegale ale angajatorului admise la obținerea, păstrarea, prelucrarea și protecția datelor
personale ale salariatului.
Astfel, verificarea acțiunilor procurorului ***** vizând controlul efectuat în raport cu
angajarea reclamantei în calitate de Șef al Aparatului Procuraturii Generale, nu ține de
competența CNPDCP, or, controlul legalității procedurilor de angajare a funcționarilor
publici este efectuat nemijlocit de persoanele împuternicite cu astfel de atribuții, iar
atribuțiile funcționale și instituționale ale CNPDCP sunt prevăzute exhaustiv la art. 20 a
Legii nr. 133 din 08.07.2011 privind protecția datelor cu caracter personal. Întru elucidarea
exhaustivă a cazului deplâns prin prisma celor invocate de reclamantă, CNPDCP a
expediat plângerea respectivă după competență, către Procuratura Generală, care în speță
are calitatea de angajator, cu solicitarea de informare a reclamantei, asupra rezultatului
examinării plângerii, cât și a CNPDCP, pentru a decide asupra intervenției eventuale cu
acte de reacție. Drept urmare, Procuratura Republicii Moldova prin scrisoarea nr. 35-
16/13-593 din 20 iulie 2020, semnată de către inspectorul din cadrul Inspecției procurorilor
(înregistrată în cancelaria Centrului cu nr. 2927/02 din 22 iulie 2020), a comunicat că
Inspecția Procurorilor a examinat plângerea cet. Țurcanu Oxana adresată CNPDCP,
privind acțiunile pretins ilegale ale lui *****, procuror pentru misiuni speciale din cadrul
Procuraturii Generale, comunicând că, prin decizia emisă la 15 iulie 2020, din lipsa
temeiurilor de tragere la răspundere, procedura disciplinară inițiată pe numele acestuia, a
fost încetată.
Procuratura Republicii Moldova a examinat speța reclamată de cet. Țurcanu Oxana și a
emis Decizia din 15 iulie 2020, prin care a menționat expres că acțiunile procurorului
pentru misiuni speciale din cadrul Procuraturii Generale - ***** sunt legale și nu constituie
temei de atragere la răspundere disciplinară. Subsecvent, obiectul acestei plângeri constă în
relațiile de muncă dintre angajator și angajat, care în urma unei anchete de serviciu urma să
stabilească toate circumstanțele care au avut loc. Respectiv, Procuratura a examinat
plângerea reclamantei prin prisma unei situații de ordin intern, și în cazul în care avea să
constate că acțiunile procurorului pentru misiuni speciale din cadrul Procuraturii Generale,
*****, nu au fost conforme cu prevederilor legale, urma să sesizeze CNPDCP pentru a
interveni cu acte de reacție.
Prevederile art. 87 alin. (1) al Codului administrativ, statuează că autoritatea publică se
conduce de probele pe care le consideră necesare, conform dreptului discreționar, pentru
investigarea stării de fapt. Iar art. 93 alin (1) al Codului precitat, prevede că fiecare
participant probează faptele pe care își întemeiază pretenția. Nici în plângerea din 09 iunie
2020, precum și nici în cererea prealabilă din 14 iulie 2020, CNPDCP nu a identificat
existența unui probatoriu pertinent (adresări scrise către angajator, acte emise de către
inspecția procurorilor în care s-ar regăsi cele menționate în plângere) ce ar demonstra
realizarea drepturilor prevăzute de art. 93 al Codului Muncii, precum și de art. 13 al Legii
privind protecția datelor cu caracter personal, or, orice subiect al datelor cu caracter
personal are dreptul să obțină de la operator, la cerere, fără întârziere și în mod gratuit: a)
confirmarea faptului că datele care îl privesc sunt sau nu sunt prelucrate de acesta, de
asemenea informații referitoare la scopurile prelucrării, categoriile de date avute în vedere
și destinatarii sau categoriile de destinatari cărora le sunt dezvăluite datele; b) comunicarea,
într-o formă inteligibilă și într-un mod care nu necesită un echipament suplimentar, a
datelor cu caracter personal care fac obiectul prelucrării, precum și a oricărei informații
disponibile privind originea acestor date; c) informații privind principiile de funcționare a
mecanismului prin care se efectuează prelucrarea automatizată a datelor care vizează
subiectul datelor cu caracter personal; d) informații cu privire la consecințele juridice
generate de prelucrarea datelor cu caracter personal pentru subiectul acestor date; e)
informații privind modul de exercitare a dreptului de intervenție asupra datelor cu caracter
personal. Acuzațiile aduse de către cet. Țurcanu Oxana, precum că nu a primit nici un
răspuns la cererea prealabilă din 14 iulie 2020, sunt neîntemeiate deoarece, potrivit datelor
din avizul de recepție, reclamanta a făcut cunoștință cu răspunsul la cererea prealabilă nr.
02/1-06/2501, la data de 25 august 2020, cu o zi înainte de a depune cererea de chemare în
judecată. Acuzațiile aduse de către reclamantă sunt neîntemeiate și lipsite de orice
substanță, din considerentul că examinarea cazului deplâns nu ține de competența
CNPDCP, dar de competența angajatorului, în cazul de față de Procuratura Generală.

Aprecierea instanței:

17. Audiind participanții la proces, studiind înscrisurile anexate la actele cauzei, instanța de
judecată apreciază cererea de chemare în judecată admisibilă, dar neîntemeiată și pasibilă
respingerii din următoarele considerente.
18. Conform art. 22 alin. (1) Cod administrativ, autoritățile publice și instanțele de judecată
competente cercetează starea de fapt din oficiu. Acestea stabilesc felul și volumul
cercetărilor și nu sunt legate nici de expunerile participanților, nici de cererile lor de
reclamare a probelor.
19. Conform art. 207 alin. (1) Cod administrativ, instanța verifică din oficiu dacă sunt întrunite
condițiile pentru admisibilitatea unei acțiuni în contenciosul administrativ. Dacă este
inadmisibilă, acțiunea în contencios administrativ se declară ca atare prin încheiere
judecătorească susceptibilă de recurs.
20. Alin. (2) al aceluiași articol stabilește că acțiunea în contencios administrativ se declară
inadmisibilă în special când:
a) există o hotărâre judecătorească definitivă cu privire la un litigiu între aceleași părți,
cu același obiect și pe aceleași temeiuri de drept;
b) există o încheiere judecătorească prin care s-a dispus încetarea procesului în
legătură cu faptul că reclamantul a renunțat la acțiune sau și-a retras acțiunea într-un litigiu
între aceleași părți, cu același obiect și pe aceleași temeiuri de drept sau că între parți s-a
încheiat o tranzacție de împăcare;
c) la aceeași sau la altă instanță de judecată se examinează o acțiune între aceleași
părți, cu același obiect și pe aceleași temeiuri de drept;
d) acțiunea a fost depusă după expirarea termenului prevăzut la art.209;
e) reclamantul nu poate revendica încălcarea, prin activitatea administrativă, a unui
drept în sensul art.17;
f) nu sunt întrunite condițiile prevăzute la art.208;
g) acțiunea a fost depusă de o persoană fără împuterniciri în acest sens;
h) cererea de chemare în judecată nu corespunde cerințelor prevăzute la art.211
alin.(1) și (2) și art.212 alin.(1) și reclamantul nu a înlăturat neajunsurile în termenul
stabilit de instanța de judecată.
21. Dispozițiile legale citate enunță temeiurile de bază de admisibilitate a cererii de chemare în
judecată formulată în instanța de contencios administrativ:
I. prezența unui act administrativ individual defavorabil (dispoziție, decizie sau altă
măsură oficială) întreprinsă de autoritatea publică pentru reglementarea unui caz
individual în domeniul dreptului public, comunicat destinatarului ;
II. competența jurisdicțională materială și teritorială a instanței de judecată pentru
examinarea acțiunii în contenciosul administrativ;
III. respectarea cerințelor de formă și conținut a acțiunii în contencios administrativ
IV. respectarea procedurii prealabile;
V. respectarea termenului de înaintare a acțiunii;
VI. prezența unui drept vătămat căruia i s-a adus atingere prin activitate administrativă.

22. Din actele cauzei, înscrisurilor dosarului administrativ și explicațiile participanților la


proces s-a constatat că, la 09 iunie 2020, Oxana Țurcanu a depus o plângere la Centrul
Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal solicitând atragerea la răspundere
contravențională a procurorului pentru misiuni speciale a Procuraturii Generale, *****,
pentru accesarea și prelucrarea ilegală a datelor cu caracter personal, contravenție
prevăzută de art.741 Cod contravențional. (f.d.11-13, dosar administrativ)
23. Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal, prin răspunsul nr.02/1-
061921 din 23 iunie 2020, i-a comunicat reclamantei că, situația descrisă în plângere ar fi
una de ordin intern, ce ar viza respectarea regimului de protecție a datelor cu caracter
personal în calitate de salariat al Procuraturii Generale a Republicii Moldova, aspect statuat
de Capitolul VI al Codului muncii, unde sunt prevăzute cerințele generale privind
prelucrarea datelor personale ale salariatului și garanțiile referitoare la protecția lor. Astfel,
plângerea a fost redirecționată spre soluționare Procuraturii Generale. (f.d.9, dosar
administrativ)
24. La 14 iulie 2020, reclamanta s-a adresat cu o cerere prealabilă înregistrată la Centrul
Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal cu nr.2774/02 solicitând anularea
răspunsului nr.02/1-061921 din 23 iunie 2020 și reexaminarea plângerii depuse la 09 iunie
2020. (f.d.4-8, dosar administrativ)
25. Prin răspunsul nr.02/1-062501 din 05 august 2020, Centrul Național pentru Protecția
Datelor cu Caracter Personal a menținut poziția enunțată în răspunsul nr. 02/1-061921 din
23 iunie 2020. (f.d.1, dosar administrativ)
26. Nefiind de acord cu răspunsul primit, reclamanta Oxana Țurcanu, la 26 august 2020, s-a
adresat cu prezenta acțiune în instanța de judecată. (f.d.2-7)
27. Prin acțiunea formulată, Oxana Țurcanu solicită, anularea răspunsului expediat de către
CNPDCP din 23 iunie 2020 nr.02/1-06- 1921, la cererea din 09 iunie 2020 privind
tragerea la răspundere contravențională conform art.741 CC a procurorului pentru misiuni
speciale din cadrul Procuraturii Generale ***** și impunerea la acțiune, și obligarea
Centrului National pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal de a supune examinării, în
limitele competențelor funcționale, în ordinea prevăzută de Codul contravențional, cererea
adresată la 09 iunie 2020 privind tragerea la răspundere contravențională conform art.741
Codul contravențional a procurorului pentru misiuni speciale din cadrul Procuraturii
Generale *****.
28. Reieșind din conținutul revendicărilor formulate, coroborate cu prevederile art. art.206 și
224 Cod administrativ, instanța de judecată va concluziona că reclamanta a formulat o
acțiune în obligare.
29. Competența pentru examinarea prezentei acțiuni, în conformitate cu prevederile art. 191
alin. (1) și art. 196 alin. (1) Cod administrativ revine Judecătoriei Chișinău (sediul
Rîșcani), cererea de chemare în judecată fiind depusă cu respectarea dispozițiilor legale
menționate.
30. Conform art. 10 alin. (1) Cod administrativ, actul administrativ individual este orice
dispoziție, decizie sau altă măsură oficială întreprinsă de autoritatea publică pentru
reglementarea unui caz individual în domeniul dreptului public, cu scopul de a produce
nemijlocit efecte juridice, prin nașterea, modificarea sau stingerea raporturilor juridice de
drept public.
31. Conform art. 11 alin. (1) Cod administrativ, actele administrative individuale pot fi: a) acte
defavorabile – actele care impun destinatarilor lor obligații, sancțiuni, sarcini sau afectează
drepturile/interesele legitime ale persoanelor ori care resping, în tot sau în parte, acordarea
avantajului solicitat, b) acte favorabile – actele care creează destinatarilor săi un beneficiu
sau un avantaj de orice fel.
32. Răspunsul Centrului National pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal nr.02/1-
061921 din 23 iunie 2020, în sensul art.10 și 11 Cod administrativ este act administrativ
individual defavorabil reclamantei, ținând cont că prin acesta, Oxanei Țurcan i s-a refuzat
examinarea și soluționarea revendicării formulate.
33. Conform art. 208 alin. (1) Cod administrativ, în cazurile prevăzute de lege, până la
înaintarea acțiunii în contencios administrativ, se va respecta procedura prealabilă.
34. Conform art. 19 Cod administrativ, cererea prealabilă este instituția care oferă o cale de
soluționare prejudiciară a litigiilor administrative.
35. În conformitate cu art.2 alin.(1) din Legea nr.133 din 08.07.2011 privind protecția datelor
cu caracter personal, prezenta lege reglementează relațiile juridice care apar în procesul de
prelucrare a datelor cu caracter personal ce fac parte dintr-un sistem de evidență sau care
sunt destinate să fie incluse într-un asemenea sistem, efectuată în totalitate sau în parte prin
mijloace automatizate, precum și prin alte mijloace deci cele automatizate.
36. Conform art.27 alin.(5) din Legea nr.133 din 08.07.2011 privind protecția datelor cu
caracter personal, operatorul, persoana împuternicită de către acesta sau subiectul datelor
cu caracter personal pot contesta decizia Centrului în instanța de contencios administrativ.
37. Din prevederile legale enunțate rezultă că la exercitarea acțiunii în contencios
administrativ, legea specială a instituit o procedură administrativă obligatorie (dacă legea
nu dispune altfel), prealabilă sesizării instanței.
38. În acest sens, instanța de judecată reține că această condiție a fost respectată de reclamanta
Oxana Țurcanu prin depunerea cererii prealabile înregistrată la Centrul Național pentru
Protecția Datelor cu Caracter Personal cu nr.2774/02 solicitând anularea răspunsului
nr.02/1-061921 din 23 iunie 2020 și reexaminarea plângerii depuse la 09 iunie 2020.
39. Prevederile art.209 alin.(1) Cod administrativ statuează că, acțiunea în contestare și
acțiunea în obligare se înaintează în decurs de 30 de zile, dacă legea nu prevede altfel.
Acest termen începe să curgă de la: a) data comunicării sau notificării deciziei cu privire la
cererea prealabilă sau data expirării termenului prevăzut de prezentul cod pentru
soluționarea acesteia; b) data comunicării sau notificării actului administrativ individual,
dacă legea nu prevede procedura prealabilă. Prevederile art.165 alin.(1) referitoare la
nesoluționarea în termen se aplică corespunzător.
40. Raportând circumstanțele constatate la normele de drept citate, instanța de judecată
concluzionează că termenul de înaintare a acțiunii a fost respectat.
41. Drept consecință a celor constatate, instanța de judecată reține că acțiunea reclamantei este
depusă cu respectarea competenței materiale și jurisdicționale, în termenul prevăzut de
lege, fiind contestat un act administrativ al autorității publice competente, care produce
efecte juridice în exterior și are caracter defavorabil reclamantei.
42. Astfel, acțiunea este admisibilă.

43. Totodată, instanța de judecată va concluziona și în privința netemeiniciei acțiunii.


44. Așa cum a fost statuat supra, la 09 iunie 2020, Oxana Țurcanu s-a adresat cu o plângere, la
Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal, invocând prelucrarea
datelor sale cu caracter personal de către procurorul pentru misiuni speciale, *****, care
abuzând de situația sa de serviciu și atribuțiile funcționale, fără a avea careva acte în lucru,
sesizări înregistrate în mod corespunzător, indicații scrise ale conducerii Procuraturii
Generale, contrar prevederilor art.5 și art.6 din Legea nr.3 din 25.02.2016 cu privire la
Procuratură, a efectuat samavolnic și abuziv un „control” al modalității angajării sale în
funcția de șef al Aparatului Procuraturii Generale, precum și a activității și remunerării în
funcția respectivă pentru perioada iulie-decembrie 2019.
45. În plângerea depusă, reclamanta a mai invocat că, în cadrul activității abuzive și
samavolnice desfășurate de procurorul pentru misiuni speciale, *****, acesta a accesat și
prelucrat informații contabile, informații de ordin personal cu privire la promovări în
funcție caracteristici ș.a. acte care se conțin doar în dosarele personale, și care, potrivit
Legii privind protecția datelor cu caracter personal, se atribuie la date cu caracter personal
care urmau a fi accesate, acumulate, prelucrate într-o anumită ordine stabilită de Lege,
motiv pentru care ultimul este pasibil de răspundere contravențională prevăzută de art.741
Cod contravențional.
46. Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal, prin răspunsul nr.02/1-
061921 din 23 iunie 2020, a redirecționat spre soluționare plângerea depusă Procuraturii
Generale, în vederea examinării acțiunilor procurorului pentru misiuni speciale, *****
privind pretinsul abuz de situația de serviciu și atribuțiile funcționale ce îi revin, în cazul
deplâns.
47. Din textul răspunsului nr.02/1-061921 din 23 iunie 2020, instanța de judecată reține că
autoritatea publică pârâtă a refuzat inițierea unei proceduri administrative, invocând lipsa
competenței în soluționarea plângerii și lipsa calității reclamantei de subiect de date cu
caracter personal (persoană fizică), în sensul art. 3 și art. 27 alin. (1) al Legii privind
protecția datelor cu caracter personal nr. 133 din 08.07.2011.
48. Reclamanta, prin prezenta acțiune, își exprimă dezacordul cu refuzul Centrului Național
pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal, expus în răspunsul nr.02/1-061921 din 23
iunie 2020, invocând ilegalitatea aplicarea și interpretarea eronată a normelor de drept
material.
49. În vederea exercitării atribuției de verificare a legalității actului administrativ contestat,
instanța de judecată, în temeiul principiului cercetării stării de fapt din oficiu, urmează să
supună verificării aspectele legalității formale și materiale ale actului administrativ
individual defavorabil.
50. Conform art.1 al Legii privind protecția datelor cu caracter personal nr.133 din 08 iulie
2011, scopul prezentei legi este asigurarea protecției drepturilor și libertăților fundamentale
ale persoanei fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal, în special a
dreptului la inviolabilitatea vieții intime, familiale și private.
51. În conformitate cu prevederile art.3 al Legii citate, date cu caracter personal, sunt orice
informație referitoare la o persoană fizică identificată sau identificabilă (subiect al datelor
cu caracter personal). Persoana identificabilă este persoana care poate fi identificată, direct
sau indirect, prin referire la un număr de identificare sau la unul ori mai multe elemente
specifice identității sale fizice, fiziologice, psihice, economice, culturale sau sociale. Prin
prelucrarea datelor cu caracter personal, în accepțiunea acestui articol este orice operațiune
sau serie de operațiuni care se efectuează asupra datelor cu caracter personal prin mijloace
automatizate sau neautomatizate, cum ar fi colectarea, înregistrarea, organizarea, stocarea,
păstrarea, restabilirea, adaptarea ori modificarea, extragerea, consultarea, utilizarea,
dezvăluirea prin transmitere, diseminare sau în orice alt mod, alăturarea ori combinarea,
blocarea, ștergerea sau distrugerea.
52. Conform art. 27 alin.(1) al Legii enunțate, subiectul datelor cu caracter personal care
consideră că prelucrarea datelor sale nu este conformă cu cerințele prezentei legi poate
înainta Centrului o plângere în termen de 30 de zile din momentul depistării încălcării.
53. Din actele cauzei și explicațiile participanților la proces, instanța de judecată reține că,
pretinsa prelucrare a datelor cu caracter personal ale reclamantei, Oxana Țurcan, a avut loc
de către procurorul pentru misiuni speciale, *****, în legătură cu modul de angajare și
deținere, de către reclamantă a funcției de Șef al Aparatului Procuraturii Generale.
54. Mai mult, datele care pretind a fi prelucrate, așa cm specifică reclamanta în acțiunea
depusă și în plângerea formulată în adresa autorității publice pârâte, sunt date care se
conțin în dosarul personal al Oxanei Țurcan, deținut și păstrat în secția de personal, și
informații cu caracter economic, care sunt prelucrate în secția de contabilitate a
Procuraturii Generale.
55. În această ordine de idei, ținând cont de faptul că Oxana Țurcan are calitatea de salariat al
Procuraturii Generale, iar pretinsa prelucrare a datelor cu caracter personal se referă la
informații ce țin de experiența profesională, remunerarea muncii și altor plăți salariale, care
au fost comunicate și aduse la cunoștința angajatorului în cadrul unor proceduri interne,
instanța de judecată va aprecia drept legale și întemeiate concluziile Centrului Național
pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal că, reclamanta nu întrunește calitatea de
subiect de date cu caracter personal în sensul art.3 și 27 al Legii privind protecția datelor cu
caracter personal nr.133 din 08 iulie 2011.
56. În același context, în opinia instanței de judecată este justificată concluzia Centrului
Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal că verificarea respectării drepturilor
reclamantei la protecția datelor cu caracter personal, în speța dedusă judecății, poate avea
loc prin prisma prevederilor legislației muncii.
57. Conform art. 93 lit. f) Codul muncii, în scopul asigurării protecției datelor sale personale
care se păstrează la angajator, salariatul are dreptul de a ataca în instanța de judecată orice
acțiuni sau inacțiuni ilegale ale angajatorului admise la obținerea, păstrarea, prelucrarea și
protecția datelor personale ale salariatului.
58. Conform art. 94 Codul muncii, persoanele vinovate de încălcarea normelor privind
obținerea, păstrarea, prelucrarea și protecția datelor personale ale salariatului poartă
răspundere conform legislației în vigoare.
59. În acest context, instanța de judecată, cu referire la actele cauzei, constată că pentru a
verifica legalitatea acțiunilor procurorului pentru misiuni speciale, *****, Oxana Țurcan a
adresat o sesizare angajatorului, Procuraturii General, solicitând atragerea la răspundere
disciplinară și investigarea circumstanțelor de prelucrare neconformă a datelor sale cu
caracter personal de către ultimul. În acest sens, la 15 iulie 2020, în baza probelor
acumulate, inclusiv al avizului Serviciului protecției datelor cu caracter personal, a fost
emisă decizia inspectorului Inspecției procurorilor a Procuraturii Generale, prin care
procedura disciplinară în privința procurorului pentru misiuni speciale, *****, a încetat,
fiind constatat că informațiile prelucrate nu constituie date cu caracter personal. (f.d.16)
60. Suplimentar, instanța de judecată va reține că atribuțiile funcționale și instituționale ale
Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal sunt prevăzute la art. 20 a
Legii nr. 133 din 08 iulie 2011 privind protecția datelor cu caracter personal, printre care
efectuarea controlului legalității prelucrărilor de date cu caracter personal și analizarea
notificărilor privind prelucrarea datelor cu caracter personal, în condițiile legii.
61. Coroborând dispozițiile art. 20 a Legii nr. 133 din 08 iulie 2011 cu prevederile art. 92-94
Codul muncii, instanța de judecată concluzionează că autoritatea publică pârâtă just a
concluzionat referitor la competența angajatorului de a verifica acțiunile procurorului
*****, sub aspectul prelucrării datelor cu caracter personal ce se referă la angajarea
reclamantei în calitate de Șef al Aparatului Procuraturii Generale. Corespunzător, Centrul
Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal corect a expediat plângerea
respectivă după competență, Procuraturii Generale, care are calitatea de angajator, pentru a
decide asupra intervenției sesizate.
62. Având în vedere cele stabilite, instanța de judecată ajunge la concluzia că temeiuri de
anulare a răspunsului expediat de către CNPDCP din 23 iunie 2020 nr.02/1-06- 1921 la
cererea reclamantei din 09 iunie 2020, fiind neîntemeiate și pretențiile Oxanei Țurcan cu
privire la impunerea la acțiune și obligarea Centrului National pentru Protecția Datelor cu
Caracter Personal de a supune examinării, cererea adresată la 09 iunie 2020.
63. Din considerentele menționate, instanța de judecată va respinge acțiunea înaintată de
Oxana Țurcanu împotriva Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal
cu privire la impunerea la acțiune și obligarea reexaminării cererii.
64. În conformitate cu art. 224, 232 Cod administrativ, art. 238-241 CPC, instanța de judecată
hotărăște

Se respinge acțiunea în contencios administrativ înaintată de Oxana Țurcanu împotriva


Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal cu privire la impunerea la
acțiune și obligarea reexaminării cererii.
Hotărârea poate fi atacată cu apel la Curtea de Apel Chișinău în termen de 30 zile de la
data pronunțării dispozitivului hotărârii, prin intermediul Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani.
Motivarea apelului se prezintă la instanța de apel în termen de 30 de zile de la data notificării
hotărârii motivate. Dacă se depune împreună cu apelul, motivarea apelului se depune la
Judecătoria Chișinău sediul Rîșcani.

Președintele ședinței,
Judecătorul /semnătura / Violeta Chisilița

Copia corespunde originalului


Judecător, Violeta Chisilița