Sunteți pe pagina 1din 22

PROIECT

TEHNOLOGII DE PRELUCRARE PRIN


DEFORMATIE PLASTICA

Student: Gal SI.dr.ing. Adrian


Madalina-Roxana POPESCU
AN IV-TCM Zalau

2020-2021
ALEGEREA MATERIALULUI
Denumirea otelului: Tabla subtire de otel carbon obisnuit ,STAS 500
g=1,5mm
Marca otelului: OL42
Rezistenta la rupere σr :42-52 daN/mm2
Rezistenta la forfecare τ :36-45 daN/mm2
τ = (0,75 —0,90) σr
CONDITII TEHNOLOGICE
Distanta minima dintre doua orifici perforate alaturate precum si distanta
dintre marginea orificiului si cea a piesei vor trebui astfel alese incat sa
corespunda calitativ si al preciziei de executie a pieselor stantate.
Astfel : g=1,6mm
a=4,0mm
Razele minime de racordare la contururile unghiulare R si R1
Decupare : α≥90o ; 0.3*g
Perforare : α≥90o;0.4*g

Dimensiunile minime obtinute prin perforare se obtin conform relatiilor


k=(2-3)g, pentru g≥1mm
k=3
Dimensiunea minima a orificiului d=1,8mm
a=1.65mm

2020-2021
PRECIZIA DIMENSIONALA
Precizia la dimensiunile pieselor obtinute prin decupare .Valorile trecute la
numarator se refera la piesele obtinute pe stante de precizie obisnuita iar
cele de la numitor la stante cu precizie ridicata .
Pentru grosimea materialului g=1,5mm si dimensiunea piesei pana la
50mm precizia dimensionala este de 0,20/0,06
Precizia la dimensiunile pieselor obtinute prin perforare este de 0,08
pentru stantele cu precizie obisnuita iar 0,03 pentru cele cu precizie ridicata

2020-2021
DESENUL DE EXECUTIE AL PIESEI
30
10

10 15±0,15 1,50
50 ±0,05

Proiectat Gal Madalina –Roxana Data: 23.10.2020 Material OL42


Verificat SI.dr.ing Adrian POPESCU
Scara 1:1 UNIVERSITATEA TEHNICA CLUJ-NAPOCA
Format A4 Piesa nr.10

2020-2021
Nr.op Denumire Piesa finala
operatie
Varianta I Varianta II Varianta III
1 Perforare
profil
Dreptunghiular

2 Perforare
profil
circular

3 Decuparea
profilului
Final piesa

2020-2021
VARIANTE DE CROIRE
Problema metalelor este o serie de factori de natura costructiva,tehnologica
si organizatorica a economisiri metalelor .
Una din principalele moduri de economisire este croirea judicioasa a
semifabricatelor .Croierea este amplasarea pe semifabricat a produselor cu
forme tehnologice determinate .In functie de modul de asezare a piesei pe
banda ,cantitatea de deseuri poate fii mai mare sau mai mica .
La croirea in vederea prelucrari ,economia de material se realizeaza prin:
- Croirea optima a tablelor in semifabricat individual sau benzi
cunoscute ca fiind faptul ca dimensiunea materialelor la cele ale
semifabricatelor constituie una din principale surse de deseuri .
- Croirea economixca a benzilor si dispunerea rationala ,ce conduce la
realizarea unui gard inalt de utilizare a semifabricatului .
- Readucerea cantitatii de rebuturi
- Micsorarea consumului de material
- Marirea preciziei de calcul a dimensiunilor semifabricatelor si
micsorarea adaosurilor la decupare
- Stabilirea latimi optime a puntitelor
In cadrul procesului de obtinere a semifabricatelor prima operatie este
croirea tablelor in semifabricate individuale sau fasii
-taierea semifabricatelor sa se faca conform unor fise de croire
-fasiile inguste se vor taia in lungul tablei
-micsorarea numarului de taieturi

2020-2021
Varianta I

Varianta II

Varianta III

2020-2021
ALEGEREA PUNTITELOR
Marimea corecta a puntitelor reprezinta un alt factor care conduce la
economii de material .
Dimensionarea puntitelor se face in functie de natura si grosimea
materialului ,trebuie sa fie suficient de mari sa perimta decuparea
completa a piesei(compensand erorile de pas).
Ca urmare a celor prezentate ,la alegerea puntitelor trebuie sa se tina
seama de :
-grosimea si duritatea materialului
-dimensiunile si configuratia piesei
-tipul de croire
-procedeul de realizare a avansului
-tipul limitatorului
a1=K1 K2K3a [mm]
b1 =K1 K2K3b [mm]
Grosimea materialului :1,5
 Pentru piesele rotunde si ovale : b=1,5mm; a=1,9mm
 Pentru piesele patrate si dreptunghiulare : b=1,4mm; a=1,9mm

ALEGEREA VALORILOR COEFICIENTILOR


 K1 sunt: 0,08 …0,9  pentru oţel dur;
 K2 sunt: 1,0  pentru banda care trece prin ştanţă o singură dată
 K3 sunt: 1,0  pentru ştanţe cu avans şi ghidare neprecisă a benzii

2020-2021
DETERMINAREA LATIMII BENZII SEMIFABRICATULUI
Procedeul Lăţimea nominală
de a benzii
alimentare
VARIANTA I B=D2a1l
B=50+2*1.9+0.8
Cu apăsare B=54.6
laterală

VARIANTA II B=D2a1l
B=50+2*1.9+0.8
Cu apăsare B=54.6
laterală

VARIANTA III B=D+2a1b1+l


B=51.9+2*1.4+1.9+
Cu apăsare 0.8
laterală B=57.9

2020-2021
ABATERILE LA LATIME , l ALE BENZII TAIATE LA FOARFECA

La calculul latimii benzii fisei se tine seama de urmatoarele indicatii:


-latimea nominala a benzii depinde de marimea campului de toleranta
-la stantare fara apasare laterala a semifabricatului latimea nominala
a benzii depinde de jocul j,care trebuie pastrat in limite cat mai stranse
Rezultatele obtinute in urma calcului latimi benzii se rotunjesc pana la
1mm in plus saul la valoarea standardizata apropiata superioara .
Latimea benzii in toate cele 3 variante nu depaseste 100mm ,iar in functie
de grosimea benzii, g=1,6 mm ; abaterea la latime este de l =0,8

DETERMINAREA COEFICIENTULUI DE CROIRE Kc


Dintre variantele de croite analizate ,alegerea celei mai avantajoase se
face pe baza eficientei economice ,prin intermediul a doi coeficienti :
-coeficientul de croire
-coeficientul de folosire a materialului

Coeficientul de croire se calculeaza cu formula : Kc= 100%

A 0  este suprafaţa piesei, în *mm+;

r  numărul rândurilor de croire;

B  lăţimea benzii semifabricatului, în *mm+;

p  pasul de avans, [mm]

2020-2021
La varianta I La varianta II La varianta III

Kc= *100=72.84 Kc= *100=72.84 Kc= *100=70.15

Kc=72.84% Kc=72.84% Kc=70.15%

Kf= *100
Kf= Kf= Kf=
65.67% =65.67% =61.92%

Kf=65.67% Kf=65.67% Kf=61.92%

Dintre cele două variante de croire întocmite se va alege aceea variant ă


pentru care valoare coeficientului de croire Kc, este cea mai mare.

2020-2021
CALCULUL DIMENSIUNILOR NOMINALE ŞI A TOLERANŢELOR DE EXECUŢIE
ALE ELEMENTELOR ACTIVE

Operaţia de PERFORARE: Operaţia de DECUPARE:


Cote :10±0,02 şi Φ15±0,15 Cota: 30±0,02 si 20±0,03
Formule de calcul: Formule de calcul:
Dp=(Dmax-0.2T)-Tp0 Dpl=(Dmin+0.2T)+0Tpl

Dpl=(Dp+Jmin)+0Tpl Dp=(Dpl-Jmin)-Tp0

Pentru cota de 10±0,02 → Dmax=10,02 Pentru cota de 30±0,02→Dmin=29.98


iar iar
T – reprezintă câmpul de toleranţă: T – reprezintă câmpul de toleranţă:
T=ES-EI T=ES-EI
T=0,02-(-0,02)=+0,04; T=0,02-(-0,02)=+0,04;
Tp=Tpl=T/4=0.04/4=0.01 Tp=Tpl=T/4=0.04/4=0.01

Pentru cota de Φ 15±0,15→Dmax=15,015 Pentru cota de 20±0,03→Dmin=19.97


iar iar
T – reprezintă câmpul de toleranţă: T – reprezintă câmpul de toleranţă:
T=ES-EI T=ES-EI
T=0,015-(-0,015)=+0,03; T=0,03-(-0,03)=+0,06;
Tp=Tpl=T/4=0.03/4=0.0075 Tp=Tpl=T/4=0.06/4=0.015

2020-2021
Pentru cota de 10±0,02 Pentru cota de 30±0,02
Dp=(10.02-0.2*0.04)-0.010= Dpl=(29.98+0.2*0.04)+00.01=
(10.012)-00.01=11-0.988-0.998 (29.988) +00.01=29 +0.998+0.988

Dpl=(10.012+Jmin)+00.01 Dp=(29.988-jmin)-0.010

Pentru cota de Φ 15±0,15 Pentru cota de 20±0,03

Dp=(15.015-0.2*0.03)-0.00750= Dpl=(19.97+0.2*0.06)+00.015=
(15.009)-00.0075=16-0.991-0.998 (19.982) +00.015=19 +0.977+0.982

Dpl=(15.009+Jmin)+00.0075 Dp=(19.982-jmin)-0.0150

ALEGEREA JOCULUI MINIM, jmin


0,07*g
jmin=0.105
Pentru cota de 10±0,02 Pentru cota de 30±0,02
Dpl=(10.012+jmin)+00.01 Dp=(29.988-jmin)-0.010

Dpl=(10.02+0.105)+00.01 Dp=(29.988-0.105)-0.010=

Dpl=(10.125)+00.01=10+0.125+0.135 Dp=(29.988)-0.010=30-0.012-0.022

Pentru cota de Φ 15±0,15 Pentru cota de 20±0,03


Dpl=(15.009+jmin)+00.0075 Dp=(19.982-jmin)-0.0150

Dpl=(15.009+0.105)+00.0075 Dp=(19.982-0.105)-0.0150=

Dpl=(15.114)+00.0075=15+0.114+0.121 Dp=(19.982)-0.0150=20-0.018-0.033

2020-2021
CALCULUL FOR ŢEI, LUCRUL MECANIC ŞI AL PUTERII NECESARE
PERFORĂRII RESPECTIV DECUPĂRII PIESEI FINALE

 Forţa de tăiere necesară


F =k*L*g*τ [daN]
F=1.2*180*1.5*36.8
F=11.923,2daN
F=119.232 N
K=1.1...1.3 –coef.de majorare
τ = (0,75 —0,90) σr=36.8

 Lucrul mecanic

A= [daJ]

A= =98.36 daJ

 Puterea utilă

Pu= [kw]= =18.03kw

n 110 cd/min

 Puterea necesară

Pnec=Pu =18.03 =39.06kw

a 1,1 1,4;

0,5 0,7.
2020-2021
CALCULUL CENTRULUI DE PRESIUNE

Metoda Analitică: X [mm];

Y [mm];

X1=96.7mm
Y1=35mm
L1= 47.1

X2=71.7mm
Y2=35mm
L2=36

2020-2021
X3=45mm X4=30mm X5=20mm X6=10mm
Y3=60mm Y4=55mm Y5=50mm Y6=35mm
L3= 30 L4=10 L5=20 L6=30

2020-2021
X7=20mm X8=30mm X9=45mm X10=55mm
Y7=20mm Y8=15mm Y9=10mm Y10=35mm
L7=20 L8=10 L9=30 L10=50

2020-2021
Metoda Analitică:
X

X=

X=51,44mm

Y=

Y=35,68mm

2020-2021
ELEMENTELE ACTIVE ALE ŞTANŢEI
Plăcile active sunt de o mare varietate constructivă, putând fi în general
clasificate după cum urmează:
 PLĂCI ACTIVE ÎN CONSTRUCŢIE MONOBLOC;
 PLĂCI ACTIVE ÎN CONSTRUCŢIE ASAMBLATĂ, CU PASTILE SAU SEGMENŢI;
 PLĂCI ACTIVE DIN BUCĂŢI.

Plăcile active în construcţie monobloc se execută din oţel de scule, iar


dimensiunile lor principale se stabilesc pe baza unor relaţii empirice.
Astfel,
Grosimea minimă a plăcii se calculează cu relaţia:
H=g+K√ ( 7...10 )[mm ]
g – grosimea materialului, iar cu K – coeficient

H = 1.5 + 1.3 √
H=120mm

2020-2021
Lăţimea maximă a plăcii active se calculeaz ă cu relaţia:
B= b + (2,5…4) H *mm+
B= 50 + 2,5+120
B=172.5mm
Dimensiunile de gabarit A X B Dimensiunile maxime ale
[mm] deschiderii din placă A X B *mm+

250X170 180X100

– diametrul găurilor, pentru fixarea cu şuruburi: d=12,5 mm


Grosimea materialului α * °+ h [mm]
de ştanţat g *mm+ H < 20 mm H > 20 mm
1,7 – 2,5 0 °20' 6 8
Pentru economisirea oţelului de scule, mai ales în cazul ştanţelor şi
matriţelor cu mai multe posturi de lucru, se utilizează plăci active in
construcţie asamblată, cu pastile sau cu segmenţi.
POANSOANELE
Ca şi plăcile active, poansoanele sunt de o mare varietate constructivă. Ele
pot fi clasificate după diferite criterii cum ar fi:

 după natura operaţiilor: pentru tăiere, îndoire, ambutisare etc.


 după forma staţiunii transversale: circulare, pătrate,
dreptunghiulare, hexagonale etc.;
după soluţia constructivă: în construcţie monobloc, în consucţie
asamblată.

2020-2021
Pentru forma statiunii transversale dreptunghiulara

d L l d1 D D1 l1
9-12 40-80 25-35 12.5 13 17 12

Pentru forma statiunii transversale circulare

d L l d1 D D1 l1
15–18 40-80 30-35 19.5 20 24 15

Lungimea poansoanelor poate fi stabilită cu relaţia:


L= H2+H3+H4+ (15...25) mm
In care H2; H3; H4 , reprezintă grosimile riglei de conducere, respectiv a
plăcii de ghidare şi a plăcii port-poanson

2020-2021
2020-2021

S-ar putea să vă placă și