limbii germane contemporane Pieetey peepee Ceei Cuprins [3 Gramatica limbii germane contemporane Volumul a fost elaborat de colectivul de autori al Linghea S.R.L. si Lingea s.r.0. ‘Cuvant inainte z Publicat de Editura Linghea, Timisoara, 2016, Bibliografie 8 ae Lae 1 Alfabetul si pronuntia 10 Ei, 2016 1.1 Pronuntia iteelor din alfabetul german, 10 12 Sunetele 10 13 Accentul n Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romaniei 2 Substantivul i2 Gramatica limbii germane contemporane. — Timisoara: Linghea, 2016 2.1 Genul 2 Contine bibliografie 22 Articolul 15 index 23 Formarea pluralului 18 ISBN 978-606-8491-85-1 24 Declinarea substantivelor a 811.1122°36 25 Substantive care cer prepozitii diferite 25 3 Adjectivul 26 3.1 Declinarea adjectivelor. I 3.2 Gradele de comparatie ale adjectivelor 29 3,3. Adjective cu constructie diferita 31 4 Pronumele 32 4.1 Pronumele personal 32 42 Pronumele posesive 33 43 Pronumele demonstrativ 36 44 Pronumele interogative 38 45 Pronumele relativ 40 4.6 Pronumele reflexiv 41 47 Pronumele nehotdrat si negativ 4l 5 Numeralul 45 5.1 Numeralul cardinal 45 5.2 Numeralul ordinal 47 5.3 Numeralul adjectival 48 ©Lingea s.r.0,, 2016 5.4 Numeralul adverbial 49 www.linghea.ro 5.5 Numeralul distributiv 49 56 Fractile 50 Toate drepturile sunt rezervate. ac Operate ailtetice. e 7 5.8 Informatii despre timp St Niciun fragment al acestei publicatiinu poate f reprodus, copiat sau transmis Fira BD Ned centres a acordul scris al editurii 6 Verbul 54 Printed in the EU. 6.1 Timpul verbelor 62 62 Conjugarea 67 63 Modurile vetbelor 784 | Cuprins 64 Diateza 65 Infinitivul 66 Patticipiul 67 Regimul verbal 7 Adverbul 7.1 Adverbele de tipul ,hin’ gi her’ exprima directia 72 Adverbele pronominale. 73 Gradele de comparatie ale adverbelor. 8 Prepozitia 81 Prepozii sicazuri 82 Unirea prepozitilor cu aticolul 9 Conjunctiile si locutiunile conjunctionale 9.1 Conjunctiile coordonatoare. 9.2 Ordinea cuvintelor dupa conjunctiile coordonatoare 93 Conjunctile subordonatoare 9.4 Subordonatele introduse prin ,dass" 9.5 Subordonatele temporale 96 Subordonatele modale 10 Interjectia 11 Ordinea cuvintelor in propozitie 11.1 Propezitia simpli 11.2 Constructille verbale 11.3 Ordinea cuvintelor in fraza. 12 Contragerea propozitillor secundare 13 Negatiain limba german 14 Compunerea cuvintelor in germané 14.4 Compunerea cuvintelor 142 Derivarea, 15 Lista verbelor tari 83 89 a1 95 9 100 102 103 107 108 108 10 m 112 m2 113 116 7 7 118 9 119 121 124 124 125 130 Ortografia germana 1 Introducere 2 Ce a SET Ea 2.1 Verbul eee 22 Adjectivul 3 Substantivul 4 Adverbul 1.5 Numeralele. 3 Scrierea cu liter mare sau cu literd mica 31 Substantivul 3.2 Parjle de vorbire substantivizate 33 Formulele de adresare ... 34 Titluri sinume 35 Inceputul propozitilor 10 Literele independent si abrevierile 4 Despartireain silabe 5 Cuvintele compuse 6 Substantivele proprii 6.1 Nume de persoane 6.2 Denumirile geografice 63 Alte nume 7 Denumirea strazilor 8 Cuvintele imprumutate 9 Abrevieri 10 Punctuatia 10.1 Punctul 10.2 Semnul exclamari 103 Semnul intrebarit 10.4 Virgula 105 Punct si virgula 106 Dou puncete 107 Liniuta de unire 10.8 Cratima 10.9 Linia de fractie 10.10 Apostroful 136 136 136 138 139 140 140 140 140 142 144 145 146 146 147 148 149 149 150 151 151 182 153 isd 154 155 2155 156 162 163 163 164 2165: 166a) Opes = 10.11 Punctele de suspense 10:12-Ghilimelele 10.13 Parantezele 11 $S,68 12 Sunetele siliterele Index 167 167 168 168 170 172 Cricine invagd sau foloseste o limbs stri- ind are nevoie de cunostinte temeinice de gramatic’. De aceea, va prezentim © carte de gramatics nou-nouya care cuprinde toate fenomenele gramaticale comune, prezentate intr-un format gra- fic special care vi ajutd s8 gasiti rapid un rspuns a toate intrebatile de care vi lo- vill in timp ce studiagi sau folositi limba, In ultimil ani au avut loc mai multe mo- dificiri ale imbii germane, iar la 1 august 2007 au intrat in vigoare noile norme ale brtografiei germane. Chiar daca unele fe- nomene sunt inc& in discuti, far ger- mana austriac’ sau cea elvetiand. pre~ zint numeroase abateri de la aceste re «jul, ghidul nostru, inclusiv exemplele si xplicatille, respect8 noile legi gramati- sie. Unul dintre capitole prezinta schim- ie realizate, explicate si exemplificate \ajutorul propoztiior sau al expresilor. \imba getmana este una dintre acele limbi care necesita, inc& de la bun tnce~ put, rabdare gi munca, Trebuie s stip: hii un volum destul de mare de cunos linte pentru a reugis8 legati o conversa ¢ ugoar8, Sistemul gramatical este rela- ‘omplicat, dar regulat. De aceea, in f- vecare capitol am redus la minimum ex- plicatil gi am adugat, in schimb, tabele exemple care permit o orientare ra- ppd siusoarétn text. Pentru fiecare feno- ‘neni am prezentat numeroase exemple siese atent din presé sou din surse fabile je pe internet, pentru a reda imaginea {els a limbii germane contemporane. Venti tealizarea acestel publicatii am omit de la ghidurile si gramaticile mo- lore, folosindu-ne si de o bogati ex: pevient’ in predarea limbilor stine. Ex. plicatile si exemplele selectate au fost Cuvantinainte | > completate de o serie de note si ob- servatii menite sé-l ajute pe student si ingeleaga si s& utiizeze corect fenome- rnele gramaticale, Ar pus accent pe as- pectele imaortante pentru comunicarea obignuita si pe cele care nu se asea- mani cu Imba romana. De aceea, veti ‘g8si capitole separate in care sunt tra- tate, de exemplu, adverbele de direc tie hin a her, aticolele, constructia pro- poaitiel in limba germand sau locutiu- nile prepozitionale, completate de nu meroase exemple. Pe de altS parte, for: mele verble mai putin folosite sunt doar amintite, iar fenomenele care nu nece- sitd explicati suplimentare (formele ver belor auxiliare, numeralele etc) sunt pre- zentate in tabele, Aceastd pcblicatie nu isi propune si cu- prind’ intreaga gramatica a limbil ger- mane, ci si fie un ajutor practic tn in- vajarea limi, Explicaile gramaticale au fost completate cu informati utile, pen- tru a v8 gjuta 58 v8 largiti posiblitagile de exprimare. Pe ling observatile prac- tice, veti gist in text, la sférgitul pst in cate este prezentata gramatica, informa: {fi despre formarea cuvintelor gi lista pre~ fixelor 51 a sufixelor verbale cu ajutorul «Brora cei interesati ig pot lirgivocabule rul Am introdus, de asemenea, lista ver- belor neregulate, care prezint’ toate for- mele verbale importante, Suntem convingi c& gramatica noastia va fi utili 1u doar studentilor si profe- sorilor, ci tuturor celor care se intalnesc cu limba germand in practic’ si vor s& aiba la indemand toate informatile im- portante despre gramatica acest limb AutorWet rape Dts Alfabetul si pronuntia PUCLO en 1.1 Pronuntia literelor din alfabetul german 2 [al [tha 6 [lel ail a 1 [tl P| Ipedl v_[ tau b 110i g_| thud [w_ | iver} c eT that 1 [ter] x_| ks] d IT tel) | les iypsilon] e m [lem] [| [estset] | tset f [en] rt | tes [fo [tod uli) 1.2 Sunetele En 2, & le], 1,0, 6 [cl (e pronuntat rotuniit), u, di (yl (i pronuntat rotunjit) nr ei [ail ai fal, au [aul, eu [oy], du boy) > 1.2.1 Pronuntia vocalelor a) Vocalele se pronuntaé scurt daca sunt urmate de doua sau mai multe consoane, Molen nennen, ire 'b) Vocalele urmate de o consoana, vocalele dupa care nu urmeaza nicio consoana si vocalele urmate de h se pronunta lung. 3 Lage er nefmen ©) Vocalele deschise, lungi sau scurte, se pronunta la fel ca in limba romana. ‘Mlacke, messen, Madchen d) Vocalele lungi (cu exceptia lui e deschis, adica &) se pronunta inchis, palatal, mai intens, cu limba aproape de cerul gu les in cazul vocalelor e si ©. Pronuntia lui e inchis se apropie se pronuntia lui [i] din limba romana. O inchis se pronunta aproape ca [u:] din romana. M eben, nehmen, Kohl bohren ) E scurt se pronunta inchis in prefixele neaccentuate be- neaccentuat e. ‘M behaupten, gewinnen, Sonne ye- si in sufixul > 1.22 Pronuntia consoanelor sctiere _ pronuntie si exemple chs [ks] sechs, Wachs ck (hk) Hacke,trocken dtm {dtl dein, tun, neds h nu se aude dupa vocale: gehen, Sehr excep: Ahorn, Uhu oho, ng Iqlanfangen, Menge qu kvl Quiz qudten : {alla inceputul cvantulu: sagen, Sieg s Ez} in interiorulcuvintelo, inte doua wacale sau intro vocal gi una dintre CConsoanele r |, m, n: Hase, unser, lesen 5 [a] in grupul -stin interior sia sfarsitul cuvantului: Fenster, Fest . [g]n grupul -sp in interiorul cuvantulul: Wespe sch Ul schnell Feisch p Ufpl spielen, Spa, Beispie) ss [s!Intre doua vocale, dupa 0 vocals scurta: wissen, Gasse 8 [s] StraBe Fut sch if Ticheche, deutsch a {ts sitzen, Witz, Matze v {fl Verlag Vater, verbinden w {v] Weihnachten, wollen z lis] zahlen, Ziege, Herz 1,3 Accentul ‘Accentul principal in cuvintele din limba german se afla de regula pe prima silaba si este mai intens dec&t in limba romand. M lesen trinien, Bosen Particulele inseparabile be-, ge-, ent-, er-, ver-, zer- sunt neaccentuate. La verbele cu particuld separabila ab-, an-, auf-, aus-, ein-, vor-, zu- 5..m.d, accentul este pe prima silab. Daca verbul are particula inseparabila accentul cade pe radacina. MN wiederholen, unterschreiben, ‘iversetzen In cazul cuvintelor compuse, prima parte a acestora se pronunta accentuat. Pronuntia respecta limitele fiecarui cuvant din compunere. Altfelspus, cuvintele compuse se pronunt cu 0 mic’ pauz’ intre cuvintele care le compun (se pronunta fiecare cuvant separat). M Tiseh/tuch, Wand/ampe, Tar/kiinke Cuvintele strine pastreaza accentul original, situat de cele mai multe ori la sfarsitul cuvantului. | Universit, fiktiv, Fiseur, MedizinReMi inlimba germana, substantivele se scriu intotdeauna cu literd mare. Substantivele isi modifica forma dupa gen, numar si caz. Substantivele se declind si se asociaza cu un articol, care determina genul substantivului 2.1 Genul Facem diferenta intre genul gramatical si cel natural. Genul natural este a) EEE 'M der Mann, der Junge, der Hengst, der Hahn b) 1 cle Frau, die Mutter cle Stute, die Henne Distingem urmatoarele genuri gramaticale: a) EE Mi der Stub, der Loffel. der Schrank, der Kapitalismus, der Darsteller >) EE M oie Tur die Mannschati, de Brcke, de dee, die Donau © Ey 3 das Bett, das Messer, das Madchen, das Waschen, das Englisch Genul substantivelor in limba germana difera de multe ori de cel din limba romana. ‘Moder Loffet lingura ‘das Madchen fata der Wein vinul das Jahr anul das Kétzchen pisicuya Pentru a fine minte m limba germana, se pot folosi regulile urmatoare: igor genul substantivelor > 2.1.1 Genul masculin + nume de persoane si meserii barbatesti 1M Vater Her, Sohn, Junge Tischer, Maurer Substantivul masculii animalelor ‘M Hahn, Hengst, Kater zilele saptamanii lunile anului si anotimpurile ‘M Sommer Januar, Montag Dar: die Woche, das Jahr punctele cardinale, numele de vantur si precipitatil ‘M Westen, Monsun, Schnee, Regen, Nebel. marcile de automobile 1M Skoda, Jaguar, Au bauturile alcoolice ‘M Viodka, Wein, Schnaps, Whisky Dar: as Bier majoritatea rdurilor strdine si unele rauri M Dnjeps, Mississippt, Rhein, Main, Ian, Lech Uunele nume de tari gi regiuni ‘M Balkan, ak, kan, Peloponnes, Jemen,Libanon substantivele derivate din verbe fara sunete de legatura M Betrieb, Sprung substantivele derivate cu sufixele M Bruder, Korbel Plennig, Sdugling jprumutate, terminate in -ant, -ent, -eur, -ier, -iker, -ist, Praktikant, Journalist, Alkoholike, Professor, Zyktus, Realismmus 2.1.2 Genul feminin fine de gen feminin Frau, Mutter, Tochter Dari das Miichen, des Frdlein, das Weib femelele animalelor ‘M Henne, Stute Katze majoritatea numelor de copaci si flori ‘M fuche, Fiche linde, Tanne Kiefer Blume, Rose. Nelke Dar: der Ahosn, der Lorber numerale cardinale substantivizate ‘Eins Zine Vie, Ef unele nume de t8ti, regiuni si denumiri la plural M Riviera, Torkel, Provence, Normandle Niederlande, USAeu “4.3 Pronumele demonstrativ 4 Pronumele demonstrative sunt utilizate pentru a face referire la un obiect sau la 0 persoana cunoscute deja si stau in locul articolului hotarat. In timpul conversatiei sunt foarte accentuate. ‘M Suchst du deine Tante? Die kommt gleich. O cauti pe matusa ta? Aceasta vine imediat. Dieser Rock gefalt mir nicht. ‘Aceast8 ust nu imi place. ‘ohne jenes schéine Bild fara imaginea cea frumoasa Pronumele demonstrative: der, die, das, di Ce cea, acela,acela dieser, diese, dieses, diese cesta, aceasta, acesta,acestia “Jener, jene, jenes, jene ~Tacela, aceea,acela,aceia solcher, solche, solches, solchs stfel de derselbe, dieselbe, dasselbe, dieselben | acelasi, aceeasi acelag, aceiag 7 selbst, selber nsusi.insisl, Ings, Insel a) Se referd la un element mentionat anterior in propozitie. ‘M Die missen neu gerat werden. Acestea trebule revopsite, Dem antivortet er niche. Acestula nui réspunde. Ich sage denen bald was ‘Acestora o s3 le spun in curand ceva, ‘mit seinem Freund und dessen Frau cu prietenul lui sicu sotia acestuia Sofia prietenulu) Se declina ca articolul hotarat, difera la genitiv sg. sip. sla dativ pl See A A N. die as, jie GC. deren, derer | dessen deren, derer D__|dem der dem denen ‘Ac [den de das die ‘M Ererinnert sich dessen nicht Nu tsi aminteste de asta, (Oper, ihre Komponisten und deren Leben Operele, compozitori lor si viata acestora denen, die betratfen sind acelora pe care ii priveste Genitivul se foloseste foarte rar. Facet diferenta intr folosirea pronumelor das si es. Pronumele das se refer la un >) ESS See at deere eee ore den nce O—aises Mannes — | sleser Wau ——[eses Wades [hse roe D.___|diesem Mann dieser Frau diesem 6.1.1 Timpul prezent Exprima in primul rand o actiune desfasurata in momentul vorbitl, De multe ori exprima si viitorul apropiat. Timpul prezent se foloseste pentru a exprit a) actiuni prezente M Frka unt, Wir esen 2u Mitag. Unsere Familie bleibt jetzt hier Was rinkst du? Bsistheute sehr bei. leh warte auf deine Antwort Sie arbeten immer noch daran. 1a: Erica face exerci, Lum masa de prénz. Familia noastrd ramane aici acum, Ce bel? Efoarte cald azi Astept aspunsl t8u. LLuereaz’ in continuare Ia asta b) actiuni vittoare In aceste cazuri se specifica, de obicei, timpul actiur ‘M Renate kommt heute Abend. Renata vine in seara aceasta, Maine diminesta treble 38 mera a med este dou aie merge la matuse Wir torechen fener Woche) noch 058, vorbim despre asta (peste einmal dru siptamand) Seah fiers én zwanzigsten Anul vitorimplineste douszecl dé ai Geburistag. ‘Morgen fh muss ich aum Avzt In zwei Tagen fart hr zur Tante. ©) actiuni trecute (prezentul istoric) M1945 endet der Zweite Weltkrieg, In anul 1945 se termind cel de-al Doilea Razboi Manial 1348 grtindet Karl V die Universitat in Im anul 1348 Ca i ib Inv an 0 al Wea tn Prag, Universitatea din Praga, _ Input precensfosyt, ce asemence in proverb imesae univer able, ‘M Helium ist ein Edelgas, Dede detest Hunde belo, dtc geen nach Rom Heliul este un gaz nobil Paméntul se invarte, Gini lat, , Toate drumurile duc la Roma, Bellende Hunde bein nicht Cainele care latrd nu musa, andwerk hat goldenen Boden. Meseria e bratara de aur. Se formeaza adaugand terminatiile urmatoare la radacina verbala: 1 ich-e es ‘witen 2 du-st ht — 3 sig, 5-8 sie-en > 6.1.2 Timpul trecut entru exprimarea trecutului, limba germans folo: ici " i seste trelt pvfectul timpul tecut) §imai-mul-caperfectul, CE perfectul, {xprimé 0 actiune petrecuta in trecut. Este. tir bxprima . Este principalul timp verb: ‘pri trecutl Se floseste a timp al nartiun — sagte die ganze Wahrheit. Wirlegten unsere Sachen ins Zimmer, thrkonatet kommen. lch hatte viel zu tun, Sie fubren nach Bertin, formeaza diferit in functie de ti 1 functie de tipul de verb. Persoanele I sia Ill \ntotdeauna terminatiiidentice la numarul singular. a » Mai multe despre formarea imperfectulu veet hut 674) Declinaaa verbeortah dla pag 72" ocnatea varblor abe del L perfectul compus ] {prima 0 actlune terminats in trecut Este foarte des intln Mv hat dle ganze Wahdheit gesagt. Wir haben unsere Sachen ins Zimmer jelegt Ihr habe kommen kénien. Ela spus tot adevarul Ne-arn pus cus lucrurile th camera Puteaji veni ‘Aveam o multime de treabs. ‘Au plecat la Berlin. in vorbirea Ela spus tot adevarul ‘Am pus lucturile noastre in camer’. Ay) putt veri