Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Artroza mai este denumita si osteoartrita, fiind cea mai frecvent intalnita forma de artrita. Boala
este cauzata de uzura cartilajului articular, acel tesut care acopera capetele oaselor si care ajuta la
miscarea articulatiilor. In forma avansata, cartilajul poate sa dispara complet, ajungandu-se la
frictiunea oaselor si remodelarea tesutului osos.
Artroza apare in urma degradarii treptate a cartilajului articulatiilor. Cartilajul este un tesut
hialin, viu, fara vase de sange si fara nervi, alunecos, cu grosimea de 2-3 mm, care permite
micarea lina a articulatiilor, prin atenuarea fortelor de frecare si amortizarea socurilor. In cazul in
care cartilajul se distruge, osul se va freca direct pe os.
Artroza poate sa afecteze orice articulatie, dar este mai frecventa la articulatiile care sunt mai
expuse solicitarilor, asa cum sunt articulatiile mari – ale soldului (coxartroza) sau ale genunchilor
(gonartroza). Artroza mai este intalnita la nivelul articulatiilor mainii si al regiunii cervicale.
Deteriorarea articulatiilor determina durere care creste in general la efort si se reduce in reapaus.
Simptomele se agraveaza frecvent pana la finalul zilei. Desi se considera ca artroza este o
afectiune de uzura, care apare odata cu inaintarea in varsta, in realitate boala se poate produce la
orice varsta, chiar daca debuteaza mai frecvent dupa 50 de ani. Este mai frecventa in randul
femeilor.
Nu ignora simptomele durerii articulare cronice si nici intepenirea articulatiilor – cu cat mai
repede ajungi la medic, cu atat mai repede vei primi diagnosticul, vei primi tratamentul si iti vei
imbunatati calitatea vietii. Osteoartrita este o afectiune progresiva, care cuprinde 4 stadii, unde
stadiul 0 inseamna articulatie normala, iar gradul 4, artroza severa. Afectiunea se poate stabiliza
inainte sa ajunga la ultimul stadiu.
Cauze
Structura cartilajului articular este una particulara fata de alte tesuturi din organism; 95% din
cartilaj este reprezentat de o matrice de fibre de colagen si proteine speciale (proteoglicani si alte
tipuri de proteine) si apa si doar 5% celule – condrocite. Condrocitele sunt celule cu durata
lunga de viata – asemanator celulelor nervoase si celulelor musculare care, datorita lipsei vaselor
sangvine din structura cartilajului se hranesc prin imbibitie, absorbind nutrentii, electrolitii si
hidratandu-se prin lichidul din spatiul intraarticular. Sanatatea si buna functionare a cartilajului
articular depinde de pastrarea unei bune hraniri a condrocitelor.
Mecanismul care conduce la aparitia artrozei nu este cunoscut cu exactitate de cele mai mute ori,
dar poate sa inceapa prin o deterioare de tesut datorita unei suprasolicitari, un efort la care este
supusa articulatia, prin o leziune mecanica (de exemplu o torsiune de menisc) insotite de
transmiterea unor mediatori ai inflamatiei din sinoviala la nivelul cartilajului, sau datorita unui
defect al metabolismului cartilajului.
Deteriorarea cartilajului stimuleaza condrocitele sa repare defectul produs prin producerea in
plus de proteoglicani si colagen, dar si prin stimularea unor enzime care intervin in degradarea
cartilajului si producerea de citokine inflamatorii. Surplusul de substante care mediaza inflamatia
stimuleaza ciclul inflamator prin care va fi stimulata in continuare producerea de condrocite si
celule sinoviale, care vor ajunge sa distruga cartilajul. Odata distrus cartilajul, tesutul osos devine
expus si se sclerozeaza. Incercarile de reparare a tesutului osos vor conduce catre scleroza si
aparitia de osteofite (mici proeminente osoase,”ciocuri”) care se pare ca apar ca o incercare de
stabilizare a articulatiei respective. Membrana sinoviala se inflameaza, va produce lichid din ce
in ce mai vascos, tendoanele si ligamentele periarticulare sunt afectate, aparand tendinite sau
contracturi, musculatura slabeste.
Factori de risc
Artroza apare de obicei in urma actiunii mai multor factori de risc. Astfel, printre factorii care
cresc riscul de a face osteoartrita, se numara:
Simptomele artrozei apar lent si se agraveaza in timp, iar recunoasterea lor inca de la debut poate
sa te indrepte sa cauti ajutor din vreme, astfel incat sa se poata incetini procesul degenerativ.
Atata timp cat afectiunea este depistata timpuriu, luarea unor masuri precum pastrarea unui stil
de viata activ, a unei greutati corporale optime si administrarea corecta a anumitor tratatmente
pot incetini progresia boli si ameliora durerea si functia articulara.
Daca este afectata articulatia genunchiului, chiar daca intial va fi lezat doar unul dintre genunchi,
cu timpul va fi afectat si genunchiul celalalt (exceptand situatia in care artroza apare ca urmare a
unui traumatism suferit la un genunchi).
Durerea apare mai ales cand te ridici in picioare, cand incepi sa mergi sau cand urci sau cobori
scarile.
Daca este afectat soldul atunci durerea se inrautateste cand se mobilizeaza articulatia, dar poate
sa te afecteze si in timpul somnului sau perioadelor de relaxare.
Rigiditatea. Intepenirea articulatiilor este frecventa indeosebi la trezire sau dupa o perioada in
care nu faci miscare (perioada de inactivitate). De obicei, rigiditatea articulara dispare la
aproximativ 30 de minute de activitate fizica.
Artroza la nivelul soldului afecteaza capacitatea de a face miscari uzuale, s-ar putea sa gasesti
dificil sa iti pui pantofii sau sa te urci si sa cobori din masina.
Lipsa flexibilitatii. Nu iti poti misca articulatia optim in timpul miscarii care solicita articulatia
respectiva. Se observa mai ales dupa perioade de neutilizare a articulatiei respective.
Este important sa te adresezi medicului la primele semne pe care le observi, pentru ca poti sa
beneficiezi de abordari modern in tratamentul acestei afectiuni, in functie de stadiul sau.
Tipuri de artroza
Artroza afecteaza cu preponderenta articulatiile mainilor, gatului, genunchilor si soldurilor.
Explorari imagistice
Teste de laborator
Analize de sange. Nu exista un test anume pentru osteoartrita, dar unele analize pot
exclude alte cauze ale durerii articulare precum artrita reumatoida.
Analiza lichidului sinovial. Pentru efectuarea acestui test, este nevoie de prelevare de
lichid sinovial, care se face prin introducerea unui ac in spatiul dintre oase. Lichidul este
analizat pentru a se detecta inflamatia sau pentru a se determina daca durerea are alta
cauza decat artrita, precum guta sau o infectie.
Tratament
Nu exista tratament care sa vindece osteoartrita, dar terapiile disponibile ajuta la reducerea
durerii, cresterea mobilitatii articulare si optimizarea functionalitatii.
Terapii fizice
O scadere ponderala moderata la persoanele supraponderale contribuie semnificativ la scaderea
durerii, chiar poate reduce progresia afectiunii, mai ales in cazul artrozei genunchiului.
Kinetoterapie. Un fizioterapeut iti va recomanda exercitii pentru intarirea muschilor din jurul
articulatiei, care cresc flexibilitatea si reduc durerea. Exercitiile izotonice, izokinetice, posturale,
de intindere cresc capacitatea musculaturii si tendoanelor de a absorbi presiunea, stresul in
timpul miscarilor, ceea ce poate stopa evolutia leziunilor. De asemenea, exercitiile acvatice sunt
recomandate, pentru ca elibereaza din presiunea pusa pe articulatie in timpul miscarilor.
Tratament medicamentos
Daca tratamentele conservatoare nu te ajuta, ai putea avea nevoie de anumite proceduri precum:
Infiltratii cu acid hialuronic – rol de lubrifiere. Acestea pot ajuta la ameliorarea durerii,
avand efect de lubrifiere la nivelul articulatiilor genunchiului; pentru ca in artroza
cantitatea de lichid sinovial scade, inflitratiile cu acid hialuronic au rolul de inlocuire a
acidului hialuronic.
Osteotomie. Daca osteoartrita a afectat o parte din genunchi mai mult decat la celalalt, o
osteotomie ar putea fi de ajutor. Osteotomia presupune o realiniere osoasa, care are ca
rezultat o redistribuire normala a greutatii pe suprafata articulara.
Tratament chirurgical
Cand masurile conservatorii nu sunt suficiente, iar durerea face dificila miscarea unor articulatii,
se impune interventia chirurgicala de inlocuire a articulatiilor din zonele afectate, pentru
revenirea la activitatile cotidiene normale.
Terapii alternative/naturiste
Se recomanda utilizarea unei diete anti-inflamatorii, bazate pe legume, si evitarea dietelor bogate
in grasimi saturate. Exista studii care au dovedit un efect benefic in ceea ce priveste scaderea
durerii si imbunatatirea functiei articulare la utilizarea aciziilor grasi Omega-3 din uleiul de
peste, totusi este nevoie de dovezi suplimentare pentru a stabili cu certitudine efectul benefic.
Printre remediile utilizate popular pentru ameliorarea durerilor cauzate de artroza se numara si
plante precum ghimbirul, guava, salcia si extractul de Boswelia. Este recomandat sa intrebi
medicul despre utilizarea acestor produse, deoarece ele nu pot fi administrate oricui, avand efecte
nedorite, sau neputand fi asociate cu alte tratamente medicamentoase.
Complicatii
Artroza are efecte asupra sanatatii, precum obezitatea, diabetul si boala cardiaca. Durerea de
genunchi sau de sold face dificila miscarea, ceea ce poate ingreuna efectuarea de exercitii fizice,
aspect care poate determina obezitatea – la randul ei, boala duce la cresterea nivelului de
colesterol, la instalarea diabetului, a bolilor cardiovasculare si a hipertensiunii arteriale. O alta
problema determinata de artroza sunt caderile – persoanele care au boala au risc cu 30% mai
mare de cadere si 20% risc crescut de fracturi.
Preventie
In ceea ce priveste preventia, exista factori de risc pe care nu ii poti controla – mostenirea
genetica, varsta, genul. Insa, alti factori pot fi controlati. Acestia sunt: miscarea si activitatea
fizica pentru intarirea musculaturii, monitorizarea greutatii, alimentatia sanatoasa cu focus pe
legume si fructe crude, iar sursele de calciu nu trebuie sa iti lipseasca din dieta. Daca ai diabet,
controlul glicemiei poate, de asemenea, contribui la gestionarea artrozei.
Excesul de kilograme pune presiune pe articulatii, de aceea, daca ai greutate peste medie,
slabeste.
Consultant: Sef Lucrari dr. Vlad Petrescu, medic primar Ortopedie şi Traumatologie si Doctor in
Stiinţe Medicale, este Coordonatorul Sectiei de Ortopedie si Traumatologie sportiva
din Ponderas Academic Hospital. Medicul are la activ 800 de intervenții chirurgicale ortopedice
pe an: