CURS II - BRONHOPNEUMOPATIA OBSTRUCTIVĂ

CRONICĂ (BPOC). ASTMUL BRONȘIC

BRONHOPNEUMOPATIA OBSTRUCTIVĂ CRONICĂ (BPOC)

Definiții:

 Bronhopneumopatia obstructivă cronică (BPOC) este o boală caracterizată prin

limitarea fluxului de aer care este de obicei progresivă și asociată cu un raspuns
anormal inflamator al plamanilor la particule nocive sau gaze. Termenul de BPOC
sau bronhopneumopatie cronică obstructivă este folosit pentru a desemna pacienţii cu
bronşită cronică şi emfizem pulmonar, la care există o combinare a celor două entităţi,
cu predominanţa uneia dintre ele

 Bronşita cronică – prezenţa tusei productive timp de cel puţin trei luni pe an,
continuu sau intermitent, minimum doi ani consecutiv

 Emfizemul pulmonar - dilatarea anormală, permanentă a spaţiilor aeriene distale,

asociată cu distrucţia pereţilor alveolari
 1. Forma predominant bronsitica

 aspectul de “blue-bloater” (albastru buhait)

 supraponderal, tahipneic, cianoză la nivelul buzelor şi a patului unghial, ulterior
hipocratism digital
 torace normal conformat sau globulos
 debut insidios, între 40-60 ani
 istoric de tuse cronică productivă, ce devine permanentă şi severă
 dureri la baza toracelui, prin solicitarea musculaturii
 dispneea - initial la efort; in final - scăderea capacităţii de muncă

2. Forma predominant emfizematoasa

 aspectul de „pink-puffer“ (roz-gâfâitor)
 dispnee de efort, evoluţie progresivă către dispnee de repaus
 tusea
 uscată, iritativă sau
 cu expectoraţie mucoasă şi muco-purulentă
 astenic, scăderea ponderală datorata efortului respirator
 torace expansionat (emfizematos)
 jugulare turgescente
  muşchii sternocleidomastoidieni prezintă contracţii evidente la fiecare inspir

Explorari paraclinice
 de laborator: VSH accelerat, PCR crescut , poliglobulie (Ht > 60%), leucocitoză cu
neutrofilie în perioadele de acutizare
 examenul microbiologic de obicei evidenţiază floră patogenă, comună pentru căile
respiratorii
 spirometria - disfuncţie ventilatorie de tip obstructiv
 radiografia toracica - hipertransparenţă pulmonară, hiperinflaţie cu coborârea şi
aplatizarea diafragmului, accentuarea desenului bronhovascular
 CT toracic – utilizat mai ales pentru evidentierea emfizemului

Tratament
 Profilactic
 combaterea tabagismului
 eliminarea sau reducerea expunerii la noxe profesionale
 scăderea ponderală
 vaccinarea antigripală anuală
 Medicamentos
 Bronhodilatatoarele - relaxează musculatura bronşică şi ameliorează dispneea;
administrare inhalatorie
 simpatomimetice – cu durata scurta de actiune (Ventolin) si cu durata lunga de
actiune (Salmeterol, Formoterol)
 metilxantine – Miofilin, Teofilin (forme retard), i.v. sau p.o.
 anticolinergice – bromura de ipratropium
 Corticosteroizi – diminua edemul mucoasei bronsice si hipersecretia
 Antibiotice – in perioadele de acutizare
 Mucolitice – lizeaza dopurile de mucus
 Oxigenoterapie de lunga durata – pana la 15 ore / zi
 ASTMUL BRONSIC (AB)

 Astmul bronsic este o boala inflamatorie cronica a mucoasei bronsice ce duce la

obstructie bronsica reversibila, provocata de stenoza functionala spastica a
bronhiilor, caracterizata prin crize de dispnee paroxistica expiratorie.
 Inflamatie cronica a mucoasei bronsice:
 este determinata de diversi factori cu rol de trigger
 se manifesta la persoane cu hiperreactivitate bronsica
 Atopia = predispoziția personală sau familială de a produce anticorpi de tip IgE ca
răspuns la doze mici de alergene, de obicei proteine, și de a dezvolta simptome tipice
de astm, rinoconjunctivită sau eczemă
 Hiperreactivitatea bronsica = raspuns bronhoconstrictor important la anumiti stimuli
care nu au nici un efect sau un efect minim la persoanele normale

Factori trigger
 alergeni – praf de casa, polen, spori de mucegaiuri sau fungi, par de animale, puful
sau penele pasarilor, alimente (lapte, oua, peste, crustacee, cereale, arahide, capsuni,
soia, ciocolata), bauturi , medicamente (antibiotice, AINS, βblocante etc.)
 factori infectiosi – infectii virale, bacteriene
 poluarea, fumatul
 substantele chimice folosite in anumite industrii
(platina, crom, nichel, cobalt,etc.) – AB profesional
 efortul fizic intens
 factori psihologici
 BRGE (boala de reflux gastro-esofagian)
 factori genetici – AB are o prevalenta crescuta printre rudele pacientilor atopici; cand
unul dintre parinti sau ambii sunt astmatici creste riscul copiilor de a dezvolta AB.

Etiopatogenie
 Dispneea are ca substrat:
 contractia musculaturii bronsice
 edemul mucoasei
  hipersecretia bronsica
ce vor determina dificultate la eliminarea aerului in timpul expirului.

Astmul intermitent– forma tipica de astm în care toate cele trei elemente ale triadei:
dispnee, tuse, wheezing, coexistă.
Tablou clinic
 Criza apare brusc, mai frecvent noaptea, la 2-3 ore dupa adormire, sau in timpul
zilei dupa expunerea la factori alergici, stresuri psihice sau efort fizic; uneori criza
este precedata de iritabilitate, rinoree, stranuturi repetate, care corespund unei faze
prodromale
 Dispnee paroxistica predominant expiratorie - expir fortat, prelungit, suierator, de
obicei cu bradipne, ce determina pacientul sa adopte o pozitie specifica – ortopnee –
cu capul inclinat spre spate si sprijinit in maini;
 Tuse cu expectoratie mucoasa (sputa perlata), filanta - senzatie de eliberare
 Wheezing - respiratie suieratoare , zgomot asemanator cu cel de “porumbar”
 Facies caracteristic - exprima spaima, sete de aer (exoftalmie, gura intradeschisa),
palid-cenusiu, cu transpiratii reci
 tratament de fond: corticoizi spray în doza adaptata nivelului de severitate
(beclometazona, budesonid), medicatia bronhodilatatoare (beta 2 agonisti),
antileucotriene (montelukast), teofiline, sau combinatii ale lor.
 tratament de salvare (in criza de AB): salbutamol sau atrovent, sub forma de spray
(exista si solutie pentru aerosoli sau unele preparate injectabile).
 Schema uzuala de tratament:
 un spray cu cortizon folosit cu regularitate zilnic în doza prescrisa,
 un spray cu salbutamol folosit la nevoie (criza de sufocare, tuse, senzatie de
constrictie a pieptului sau orice alt simptom respirator). Daca nevoia este
zilnica si depaseste 6-8 pufuri, înseamna ca boala nu e bine tinuta în frâu si
tratamentul de fond trebuie amplificat.
 Starea de rau astmatic - tratament intensiv, de urgenta, in spital:
 Hidratare orala sau i.v. cu SF, SG
 Oxigenoterapie, 2-6 l/min
 Miofilin i.v. / in perfuzie
 HHC i.v. / in perfuzie
 Beta 2 adrenergice in aerosoli sau i.v.