ELEMENTE DE COMBINATORICǍ

Contents
1 Probleme de numǎrare 2
1.1 Mulţimi finite ordonate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2
1.2 Numǎrul funcţiilor definite pe un domneniu finit . . . . . . . . . . . . . . . . 2
1.3 Exemple . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2

2 Permutǎri 2
2.1 Definiţie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2
2.2 Formulǎ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3
2.3 Exemple . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3
2.4 Exerciţii propuse . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 4

3 Aranjamente 4
3.1 Definiţie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 4
3.2 Formulǎ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 4
3.3 Exemple . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 4
3.4 Exerciţii propuse . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 5

4 Combinǎri 5
4.1 Definiţie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 5
4.2 Formulǎ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 5
4.3 Proprietǎţi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 5
4.4 Exemple . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 6
4.5 Exerciţii propuse . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 6

5 Binomul lui Newton 7

5.1 Formulǎ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8
5.2 Exemple . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8
5.3 Exerciţii propuse . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8

1
1 Probleme de numǎrare
1.1 Mulţimi finite ordonate
Definiţia 1 Numǎrul elementelor unei mulţimi finite se numeşte cardinalul mulţimii.

Definiţia 2 O mulţime finitǎ se numeşte ordonatǎ dacǎ fiecǎrui element i se asociazǎ un

rang (o poziţie ı̂n cadrul mulţimii).

În acest caz {a, b, c, d} =

6 {b, a, d, c}.

1.2 Numǎrul funcţiilor definite pe un domneniu finit

Teorema 1 Se dau douǎ mulţimi finite: A cu card(A) = m şi B cu card(B) = n.
Numǎrul funcţiilor f : A → B este nm

1.3 Exemple
1. Câte numere de trei cifre se pot forma cu cifrele 1,3,5,7,9? Soluţie:
Consider funcţiile f : {a, b, c} → {1, 3, 5, 7, 9}, unde a, b, c sunt cele trei cifre ale
numǎrului. Fiecare funcţie reprezintǎ un numǎr de trei cifre. Numǎrul acestor funcţii
este 53 = 125, aşadar existǎ 125 de numere de trei cifre ce se pot forma cu cifrele
1,3,5,7,9.

2. Câte numere de trei cifre se pot forma cu cifrele 0,2,4,6,8? Soluţie:

Problema este identicǎ cu cea precedentǎ, dar trebuie ţinunt cont de faptul cǎ nici
un numǎr nu ı̂ncepe cu cifra 0. Numerele de trei cifre ce ı̂ncep cu 0 sunt funcţii
g : {d, e} → {0, 2, 4, 6, 8}. Aşadar, existǎ 53 − 52 = 125 − 25 = 100 numere de trei cifre,
ce se pot forma cu cifrele 0,2,4,6,8.

2 Permutǎri
2.1 Definiţie
Definiţia 3 Fie A o mulţime nevidǎ finitǎ. Se numeţe permutare a mulţimii A orice
mulţime ordonatǎ obţinutǎ cu elementele mulţimii A.
Numǎrul permutǎrilor unei mulţimi cu n elemente se noteazǎ Pn .
2.2 Formulǎ
Teorema 2 Fie A o mulţime nevidǎ finitǎ cu card(A) = n. Numǎrul permutǎrilor mulţimii
A este:
Pn = n! = 1 · 2 · 3 · · · · n.

2.3 Exemple
1. Care sunt mulţimile ordonate generate de mulţimea {a, b, c}?
Soluţie:
{a, b, c}; {a, c, b}; {b, a, c}; {b, c, a}; {c, a, b}; {c, b, a}.

2. Arǎtaţi cǎ Pn+1 = (n + 1) · Pn , ∀n ∈ N.

Soluţie:
(n + 1) · Pn = 1 · 2 · 3 · · · · · (n − 1) · n · (n + 1) = (n + 1)! = Pn+1 .

3. În câte moduri pot fi aşezate 6 cǎrţi pe un raft?

Soluţie:
6! = 24

4. Câte mulţimi ordonate poate genera o mulţime cu n elemente?

Soluţie:
n! mulţimi ordonate.

5. Simplificaţi:
12!
(a) 10!
;
(n+1)!
(b) (n+2)!
.

Soluţie:
12! 10!·11·12 10!·11·12
(a) = =  = 11 · 12 = 132;

10! 10! 10!

(n+1)! (n+1)! 1
(b) (n+2)!
= (n+1)!(n+2)
= n+2
.

6. Rezolvaţi ecuaţia:
n! (n + 1)!
+ = 35
(n − 1)! (n − 1)!
Soluţie:
n!
+ (n+1)! = 35 ⇔ n(n−1)! + n(n+1)(n−1)! = 35 ⇔ n(n−1)! n(n+1)
(n−1)!
 
(n−1)! (n−1)! (n−1)! (n−1)!

 +
(n−1)! (n−1)!
  = 35 ⇔
n + n(n + 1) = 35 ⇔ n(n + 2) = 5 · 7 ⇔ n = 5.
2.4 Exerciţii propuse
1. Rezolvaţi ecuaţiile:
Pn+1
(a) Pn−1
= 72.
(b) (2n)! = 30(2n − 2)!

2. Demonstraţi cǎ n · n! = (n + 1)! − n!, ∀n ∈ N.

3. Arǎtaţi cǎ pentru orice n ∈ N∗ au loc egalitǎţile:

(a) 1! · 1 + 2! · 2 + 3! · 3 + · · · + n! · n = (n + 1)! − 1
(b) 1! · (1 + 12 ) + 2! · (1 + 22 ) + 3! · (1 + 32 ) + · · · + n! · (1 + n2 ) = (n + 1)! · n

3 Aranjamente
3.1 Definiţie
Definiţia 4 Submulţimile ordonate cu k elemente ale unei mulţimi cu n elemente se numesc
aranjamente de n luate câte k.
Numǎrul aranjamentelor cu k elemente ale unei mulţimi cu n elemente se noteazǎ: Akn .

3.2 Formulǎ
Teorema 3 Fie A o mulţime finitǎ cu card(A) = n şi 0 ≤ k ≤ n un numǎr natural. Atunci:

n!
Akn = = (n − k + 1)(n − k + 2) · · · (n − k).
(n − k)!

3.3 Exemple
1. Aranjamentele cu 2 elemente ale mulţimii A = {a, b, c} sunt:
{a, b}; {b, a}; {c, b}; {b, c}; {a, c}; {c, a}.
Ak+1
2. Calculaţi: An+1
k
n
Soluţie:
Ak+1 (n+1)! (n−k)! (n−k)!
n!(n+1)  
n+1
Ak
= (n+1−k−1)! · n!
=  · 
(n−k)! n!
= n + 1.
n 
3.4 Exerciţii propuse
Ak−1
1. Calculaţi n
Akn +Ak+1
.
n

2. Demonstraţi egalitatea:
n n+1 n+k Ak+1 −1
+ + ··· + = n−k+1
(n + 1)! (n + 2)! (n + k + 1)! (n + k + 1)!

3. Câte numere de douǎ cifre distincte se pot forma cu cifrele 1,3,5,7,9?

4. Câte numere de douǎ cifre distincte se pot forma cu cifrele 0,2,4,6,8?
5. Se dau 5 puncte, oricare 3 necoliniare. Câte unghiuri se pot forma?
6. Câţi vectori determinǎ 8 puncte distincte, oricare trei necoliniare?

4 Combinǎri
4.1 Definiţie
Definiţia 5 Submulţimile cu k elemente ale unei mulţimi cu n elemente se numesc com-
binǎri de n luate câte k.
Numǎrul combinǎ rilor de n luate câte k se noteazǎ Cnk .

4.2 Formulǎ
Teorema 4 Fie A o mulţime finitǎ cu card(A) = n şi 0 ≤ k ≤ n un numǎr natural. Atunci:
Akn n!
Cnk = = , ∀n ∈ N∗ , ∀0 ≤ k ≤ n.
Pk k!(n − k)!
Observaţii:
(n−k+1)(n−k+2)···(n−k)
1. Cnk = 1·2·····k
.
n(n−1)
2. Cn0 = Cnn = 1; Cn1 = Cnn−1 = n; Cn2 = Cnn−2 = 2

4.3 Proprietǎţi
1. Suma combinǎrilor (numǎrul submulţimilor): Cn0 + Cn1 + Cn2 + · · · + Cnn = 2n ;
2. Formula combinǎrilor complementare: Cnk Cnn−k ;
k+1
3. Formula de recurenţǎ: Cnk + Cnk+1 = Cn+1 .
4.4 Exemple
1. Combinǎrile cu 2 elemente ale mulţimii A = {a, b, c} sunt:
{a, b}; {a, c}; {b, c}.
8 9
2. Comparaţi C10 şi C11 .
Soluţie:
8
C10 = 10·92
= 45; C119
= 11·10
2
8
= 55 ⇒ C10 9
< C11 .
k−1
3. Demonstraţi relaţia: Cnk = nk · Cn−1 .
Soluţie:
n! (n·(n−1)!) (n−1)! k−1
Cnk = k!·(n−k)! = k·(k−1)!·(n−k)! = nk · (k−1)!·[(n−1)−(k−1)]! = n
k
· Cn−1 .
k k−1 k−2
4. Demonstraţi egalitatea: Cn−2 + 2Cn−2 + Cn−2 = Cnk
Soluţie:
k−1 k−1 k−1 k−2
Se aplicǎ formula de recurenţǎ: Cnk =Cn−1
k
+ Cn−1 k
=Cn−2 + Cn−2 +Cn−2 + Cn−2 =
k k−1 k−2
= Cn−2 + 2Cn−2 + Cn−2 .

4.5 Exerciţii propuse

1. Demonstraţi relaţia:
n
(a) Cnk = n−k
k
· Cn−1
n−k+1
(b) Cnk = k
· Cnk−1

2. Demonstraţi egalitǎţile:
k k−1 k−2 k−3
(a) Cn−3 + 3Cn−3 + 3Cn−3 + Cn−3 = Cnk
k+1
(b) Ckk + Ck+1
k k
+ · · · + Cn+k = Cn+k+1

3. Sǎ se arate cǎ:

C21 +C42 +C63 +···+C2n
n
(a) C11 +C32 +C53 +···+C2n−1
n =2
C21 ·C42 ·C63 ·····C2n
n
(b) C11 ·C32 ·C53 ·····C2n−1
n = 2n

4. Sǎ se calculeze:
 (a) C22 + C32 + · · · + Cn2
2 2 2 2
(b) (C22 ) + (C32 ) + (C42 ) + · · · + (Cn2 )
(c) 1 · C11 + 2 (C21 + C22 ) + 3 (C31 + C32 + C33 ) + · · · + n (Cn1 + Cn2 + · · · + Cnn )

5. Calculaţi suma:
(k + 1)! (k + 2)! (k + n)!
S = k! + + + ··· +
1! 2! n!

6. Demonstraţi egalitǎţile:
k−1
2
(a) 1 + Cn1 + Cn+1 3
+ Cn+2 + · · · + Cn+k−2 k
+ Cn+k−1 k
= Cn+k
n!n (n+1)!n (n+2)!n (2n−1)!n (2n)!
(b) n! + 1!
+ 2!
+ 3!
+ ··· + n!
= n!

7. Câte submulţimi cu un numǎr impar de elemente are mulţimea {2, 4, 6, 8, 10, 12}?

8. La o reuniune de 16 persoane fiecare a dat mâna cu fiecare din ceilalţi participanţi.

Câte strângei de mânǎ au fost?

9. Din 5 trandafiri roşii şi 5 trandafiri albi se formeazǎ un buchet cu un numǎr impar de
flori. În câte moduri poate fi alcǎtuit buchetul?

10. Într-un grup sunt 5 bǎieţi şi 7 fete. În câte moduri se poate alcǎtui un comitet din 5
persoane din care cel puţin douǎ fete şi un bǎiat?

11. Câte diagonale are un poligon cu n laturi? În câte puncte se intersecteazǎ acestea?

12. Cei 18 bǎieţi ai unei clase formeazǎ trei echipe de volei A, B, C. În câte moduri se pot
forma echipele?

5 Binomul lui Newton

Binomul lui Newton este o formulǎ ce permite calculculul puterii unui binom cu ajutorul
combinǎrilor.
5.1 Formulǎ
Teorema 5 Formula lui Newton Fie a, b ∈ R, n ∈ N∗ . Atunci:
n
(a + b)n = Cnk an−k bk = Cnk an + Cn1 an−1 b + Cn2 an−2 b2 + · · · + Cnn bn .
X

k=0

Observaţie:
Numerele Cn0 , Cn1 , Cn2 , Cnn se numesc coeficienţi binomiali ai dezvoltǎrii.
Termenul de rang k + 1 este:
Tk+1 = Cnk an−k bk .

5.2 Exemple
1. (a + b)2 = C20 a2 + C21 ab + C22 b2 = a2 + 2b + b2 .

2. (a − b)3 = C30 a3 + C31 a2 · (−b) + C32 a · (−b)2 + C33 (−b3 ) = C30 a3 − C31 a2 b + C32 ab2 − C33 b3 =
a3 − 3a2 b + 3ab2 − b3 .

3. Calculaţi al cincilea termen al dezvolatǎrii:

 √6
9
2+ 3 .

Soluţie:
√ 6·7·8·9 √ √
T5 = T4+1 = C94 · 29−4 · ( 3)4 =
6 3 3
· 32 · 9 = 4032 · 9.
1·2·3·4

4. Determinaţi rangul termenului ce conţine x6 din dezvoltarea:

 √
3
1
x+ x 0.

Soluţie: k
1 k 30−2k

k
Tk+1 = C10 · x10−k · x 3 k
= C10 k
· x10−k+ 3 = C10 ·x 3 .
Tk+1 conţine x6 ⇔ 30−2k
3
= 6 ⇔ k = 6.
6 6 6
Termenul ce conţine x este: T7 = C10 x.

5.3 Exerciţii propuse

1. Calculaţi al şaptelea termen al dezvoltǎrii:
!12
√ 1
a a+ √ .
3
a
2. Calculaţi termenul ce nu conţine x din dezvoltarea:
√ !18
3
x 4
+√ .
3 4
x

q 21
y
q
3. Calculaţi termenul din dezvoltarea: 3 √x + √
3x ı̂n care x şi y au puteri egale.
y

4. Determinaţi rangul termenului ce nu conţine x din dezvoltarea:

!26
√ 1
5
x− √ .
8
x

5. Suma coeficienţilor binomiali ai dezvoltǎrii

!n
√ x
3
x+ √ .
2· 4
x

este 128. Calculaţi rangul termenului ce conţine x4 .