FORMULE TRIGONOMETRICE

1 Rezolvarea triunghiului dreptungic

1.1 Definirea rapoartelor sin, cos, tg (tan), ctg (cot)

Definit, ie:
Întru-un triunghi dreptunghic, raportul dintre cateta
opusă unui unghi ascut, it s, i ipotenuză se numes, te
sinusul unghiului respectiv.

cateta opusă
sin = ipotenuză

b = b,
sin B sin C
b= c
a a

Definit, ie:
Întru-un triunghi dreptunghic, raportul dintre cateta
alăturată unui unghi ascut, it s, i ipotenuză se numes, te
cosinusul unghiului respectiv.

Figure 1: Triunghi dreptunghic cateta alăturată

cos =
ipotenuză

c b
cos B
b= , cos C
b=
a a

Definit, ie:
Întru-un triunghi dreptunghic, raportul dintre cateta opusă s, i cateta alăturată a unui unghi
ascut, it se numes, te tangenta unghiului respectiv.

1
 cateta opusă
tg = tan =
cateta alăturată

b = b,
tan B b=c
tan C
c b

Definit, ie:
Întru-un triunghi dreptunghic, raportul dintre cateta alăturată s, i cateta opusă unui unghi
ascut, it se numes, te cotangenta unghiului respectiv.

cateta alăturată
ctg = cot =
cateta opusă

b = c,
cot B b=b
cot C
b c

1.2 Relat, ii ı̂n triunghiul dreptunghic

Pentru orice α ∈ (0, 90o ) au loc relat, iile:

1. sin α = cos(90o − α);

2. cos α = sin(90o − α);

3. tan α = cot(90o − α);

4. cot α = tan(90o − α);

1
5. tan α = cot α ;

6. sin2 α + cos2 α = 1.

1.3 Rezolvarea triunghiurilor dreptunghice cu unghiuri de 30o , 45o , 60o

2
 Considerăm triunghiul echilateral ABC, cu lungimea
laturii de 2a. Mediana [AD] formează două triunghiuri
cu măsurile unghiurilor de 30o , 60o , 90o , iar lungimile
laturilor sunt:

• CD = BD = a (teorema unghiului de 30o );

√
• AD = a 3 (din teorema lui Pitagora).

Figure 2: Triunghi 30-60-90 În 4ADC se obt, in relat, iile:

CD a
sin A
b=
AC ⇒ sin 30o = 2a ⇒ sin 30o = 12 . tan A
b= CD
AD ⇔ tan 30o = a
√
a 3
⇔ tan 30o =
√
3
3 .

√ √
AD a 3 3
sin C
b=
AC ⇔ sin 60o = 2a ⇔ sin 60o = 2 .
√
AD a 3
tan Cb= ⇔ tan 60o = ⇔ tan 60o =
√ CD a
3.

√
AD a 3
cos A
b=
AC ⇔ cos 30o = 2a ⇔ cos 30o =
√ √
3 AD a 3
2 . cot Ab= ⇔ cot 30o = ⇔ cot 30o =
√ CD a
3.

CD a
cos C
b=
AC ⇔ cos 60o = 2a ⇔ cos 60o = 12 . CD a
cot C
b=
AD ⇔ cot 60o = √
a 3
⇔ cot 60o =
√
3
3 .

Considerăm pătratul ABCD, cu lungimea laturii

de a. Diagonala [AC] determină două triunghiuri cu
măsurile unghiurilor de 45o , 45o , 90o , iar lungimile
laturilor sunt:

• AB = BC = a (latura pătratului);
√
• AC = a 2 (din teorema lui Pitagora).

În 4ABC se obt, in relat, iile:

√
BC a 2
sin A
b=
AC ⇒ sin 45o = √
a 2
⇒ sin 45o = 2 .

Figure 3: Triunghi 45-45-90

3
 √
AB a 2
cos A
b=
AC ⇒ cos 45o = √
a 2
⇒ cos 45o = 2 .

BC a
tan A
b=
AB ⇒ tan 45o = a ⇒ tan 45o = 1.

AB a
cot A
b=
BC ⇒ cot 45o = a ⇒ cot 45o = 1.

Toate aceste rezultate pot fi sintetizate ı̂n tabelul următor:

30o 45o 60o

√ √
1 2 3
sin 2 2 2
√ √
3 2 1
cos 2 2 2
√
3
√
tan 3 1 3
√ √
3
cot 3 1 3

2 Unităt, i de măsură pentru arce s, i unghiuri

Unitatea de măsură pentru arce s, i unghiuri este gradul sexagesimal, care reprezintă a 360-a
parte dintr-un cerc.

Notat, ie: 1o

O altăunitate de măsură pentru unghiuri s, i arce este radianul. Un radian (notat, ie: 1 rad
sau 1) reprezintă măsura unui arc ce are lungimea egală cu raza cercului.

Asta ı̂nseamnă că 360o = 2π rad sau 180o = π rad.

Folosind regula de trei simplă se obt, ine relat, ia:

xo · π
xo = rad
180o

Pentru transformarea radianilor ı̂n grade sexagesimale se foloses, te formula:

180 · n o
 
n rad =
π

Conform formulelor anterioare, avem următoarele corespondent, e:

4
 grade 0o 30o 45o 60o 90o 120o 135o 150o 180o

π π π π 2π 3π 5π
radiani 0 6 4 3 2 3 4 6 π

3 Cercul trigonometric

3.1 Definit, ie, cadrane, coordonate, simetrii

Definit, ie:
Un cerc cu centrul ı̂n originea sistemului de axe, cu
raza egală cu unitatea (R=1), pe care se alege un sens
de măsurare al arcelor s, i unghiurilor se numes, te cerc
trigonometric.

Sensul de măsurare este invers decât sensul mis, cării

acelor ceasornicului s, i se numes, te sens trigonometric.

Toate unghiurile se măsoară pornind de la semi-

axa pozitivă Ox, respectând sensul trigonometric, iar
toate arcele se măsoară ı̂ncepând cu punctul A -
intersect, ia cercului trigonometric cu semiaxa pozitivă
Ox, respectând acelas, i sens trigonometric.

Not, iunea de unghi se poate generaliza de la inter-

valul [0o , 180o ] la R cu ajutorul cercului trigonomet-
ric.
Astfel, unghiul cu măsura de −45o se va măsura de
la semiaxa pozitivă Ox, ı̂n sens invers trigonomet-
ric.
Unghiul cu măsura de 240o = 180o + 60o Figure 4: Cercul trigonometric
se va măsura, pe cerc, ı̂n sens trigonomet-
ric.

Cadrane:
Cele două axe de coordonate ı̂mpart cercul trigonometric ı̂n patru cadrane:

Coordonate:
Orice punct de pe cercul trigonometric poate fi determinat prin două metode:

1. prin coordonatele carteziene;

2. prin măsura α a unghiului orientat - măsurat ı̂n sens trigonometric, pornind de la
semiaxa pozitivă Ox.

Dacă punctul M (x, y) este un punct pe cercul trigonometric, atunci M (cos α; sin α), unde
α este unghiul orientat de mai sus.

5
 cadran grade radiani semne (x, y)

(0o ; 90o ) 0; π2


I (+; +)

π
(90o ; 180o )


II 2;π (−; +)

(180o ; 270o ) π; 3π


III 2 (−; −)

3π
(270o ; 360o )


IV 2 ; 2π (+; −)

În acest caz:

x = cos α; y = sin α.

Material interactiv

4 Formule trigonometrice

4.1 Formula fundamentală a trigonometriei

sin2 x + cos2 x = 1, ∀x ∈ R

4.2 Formule de reducere la primul cadran

4.2.1 Cadran 2 - Cadran 1

• sin(π − x) = sin x
• cos(π − x) = − cos x
• tan(π − x) = − tan x

4.2.2 Cadran 3 - Cadran 1

• sin(π + x) = − sin x
• cos(π + x) = − cos x
• tan(π + x) = tan x

6
4.2.3 Cadran 4 - Cadran 1

• sin(2π − x) = − sin x
• cos(2π − x) = cos x
• tan(2π − x) = − tan x

4.3 Relat, ii ı̂ntre funct, iile trigonometrice ale aceluias, i unghi

sin x cos x tan x cot x

√
sin x = sin x ± 1 − cos2 x √ tan x √ 1
± 1+tan2 x ± 1+cot2 x

p
cos x = ± 1 − sin2 x cos x √ 1 √ cot x
± 1+tan2 x ± 1+cot2 x

√
√sin x ± 1−cos2 x 1
tan x = cos x tan x cot x
± 1−sin2 x

√
± 1−sin2 x
cot x = √ cos x 1
cot x
sin x ± 1−cos2 x tan x

4.4 Formule pentru suma s, i diferent, a unghiurilor

• sin(a + b) = sin a · cos b + sin b · cos a

• sin(a − b) = sin a · cos b − sin b · cos a
• cos(a + b) = cos a · cos b − sin a · sin b
• cos(a − b) = cos a · cos b + sin a · sin b, ∀a, b ∈ R.

Consecint, e:

π


• sin 2− x = cos x
• cos π2 − x = sin x, ∀x ∈ R

• tan π2 − x = cot x, ∀x ∈ R − {kπ|k ∈ Z}

• cot π2 − x = tan x, ∀x ∈ R − π2 + kπ|k ∈ Z



tan a+tan b
• tan(a + b) = 1−tan a·tan b
tan a−tan b
• tan(a − b) = 1+tan a·tan b

7
4.5 Formule pentru unghiul dublu

• sin 2x = 2 sin x · cos x

• cos 2x = cos2 x − sin2 x = 2 cos2 x − 1 = 1 − 2 sin2 x

2 tan x
• tan 2x = 1−tan2 x

2 cot2 x−1
• cot 2x = 2 cot x

4.6 Formule pentru arcul triplu

• sin 3x = 3 sin x − 4 sin3 x

• cos 3x = 4 cos3 x − 3 cos x

3 tan x−tan3 x
• tan 3x = 1−3 tan2 x

cot3 x−3 cot x

• cot 3x = 3 cot2 x−1

4.7 Formule pentru jumătatea unghiului

q
• sin x2 = ± 1−cos
2
x

q
• cos x2 = ± 1+cos
2
x

4.8 Transformarea sumelor ı̂n produse

• sin a + sin b = 2 sin a+b a−b

2 cos 2

• sin a − sin b = 2 sin a−b a+b

2 cos 2

• cos a + cos b = 2 cos a+b a−b

2 cos 2

• cos a − cos b = −2 sin a+b a−b

2 sin 2

4.9 Transformarea produselor ı̂n sume

sin(a+b)+sin(a−b)
• sin a · cos b = 2
cos(a+b)+cos(a−b)
• cos a · cos b = 2
cos(a+b)−cos(a−b)
• sin a · sin b = 2

8
4.10 Exprimarea funct, iilor trigonometrice ı̂n funct, ie de tan x2
2 tan x2
• sin x = 1+tan2 x2

x
1−tan2
• cos x = 1+tan2
2
x
2

2 tan x2
• tan x = 1−tan2 x2

5 Aplicat, ii ale trigonometriei ı̂n geometrie

5.1 Relat, ii ı̂ntre elementele tiunghiului dreptunghic

• a2 = b2 + c2 (Teorema lui Pitagora)

bc
• S= 2
a
• ma = R = 2
S bc
• r= p = 2p

• b = a sin B = a cos C

• b = c tan B = c cot C

5.2 Relat, ii ı̂ntre elementele tiunghiului oarecare

5.2.1 Teorema sinusurilor

a b c
= = = 2R
sin A sin B sin C

5.2.2 Teorema cosinusurilor

• a2 = b2 + c2 + 2bc cos A

• b2 = c2 + a2 + 2bc cos B

• c2 = a2 + b2 + 2bc cos C

9
5.2.3 Formule pentru arie
ac sin B
• S= s, i analoagele
2
p
• S = p(p − a)(p − b)(p − c)
abc
• S= 4S

• S = rp

• S 2 = r · ra · rb · rc

5.2.4 Raza cercului ı̂nscris

abc
R=
4S

5.2.5 Raza cercului ı̂nscris

S
r=
p
S A
ra = = p · tan
p−a 2

5.2.6 Lungimea medianei

a2
• m2a = b2 + c2 − 2

b2
• m2b = c2 + a2 − 2

a2
• m2c = a2 + b2 − 2

5.2.7 Lungimea bisectoarei

2
p
• la = b+c p(p − a)bc
2
p
• lb = c+a p(p − b)ca
2
p
• lc = a+b p(p − c)ab

10
5.2.8 Alte formule

• a = b cos C + c cos B s, i analoagele

• tan B2C = b−c A

b+c cot 2 teorema tangentelor
q
• sin 2 = (p−b)(p−c)
A
bc
q
• cos A2 = p(p−a)
bc
q
• tan A2 = (p−b)(p−c)
p(p−a)

6 Ecuat, ii trigonometrice

6.1 Ecuat, ii trigonometrice elementare

• sin x = a, a ∈ [−1; 1]
Solut, ie:
x ∈ (−1)k arcsin a + kπ|k ∈ Z

• cos x = a, a ∈ [−1; 1]
Solut, ie:
x ∈ {± arccos a + 2kπ|k ∈ Z}

• tan x = b, b ∈ R
Solut, ie: x ∈ {arctan b + kπ|k ∈ Z}

7 Ecuat, ii trigonometrice de forma a sin x + b cos x + c = 0

• Metoda I
Se formează un sistem din ecuat, ia dată s, i formula fundamentală a trigonometriei:

a sin x + b cos x + c = 0
sin2 x + cos2 x = 1

Rezolvare:

1. din ecuat, ia dată se exprimă sin x ı̂n funct, ie de cos x;

2. se ı̂nlocuies, te rezultatul ı̂n formula fundamentală. Se obt, ine o ecuat, ie de gradul
al doilea ı̂n cos;
3. se notează cos x = t, t ∈ [−1; 1];
4. se află t;
5. se rezolvă ecuat, ia cos x = t;
6. se verifică solut, iile obt, inute;
7. se scrie solut, ia.

11
• Metoda a II-a Se folosesc expresiile ı̂n funct, ie de tan x2 ale funct, iilor sin s, i cos :
Rezolvare:

1. se exprimă sin s, i cos ı̂n funct, ie de tan x2 ;

2. se notează tan x2 = t;
3. se rezolvă ecuat, ia ı̂n t;
4. se rezolvă ecuat, ia tan x2 = t;
5. se verifică dacă numerele de forma 2kπ, k ∈ Z sunt solut, ii ale ecuat, iei; aceasta
deoarece funct, ia tangentă nu este definită pe mult, imea kπ|k ∈ Z, deci x2 6= kπ ⇒
x 6= 2kπ;
6. se scrie solut, ia ecuat, iei.

• Metoda a III-a a sin x + b cos x = c ⇔ √ a sin x + √ b cos x = √ c

a2 +b2 a2 +b2 a2 +b2
Notăm α = √a2a+b2 s, i β = √a2b+b2 .
Cum α, β ∈ [−1; 1] s, i α2 + β 2 = 1 ⇒ ∃t ∈ R astfel ca α = cos t, β = sin t. Ecuat, ia
devine:
sin x cos t + sin t cos x = √a2c+b2 ⇔ sin(x + t) = √a2c+b2 .
Cazul I: | √a2c+b2 |> 1 - ecuat, ia nu are solut, ie;
Cazul 2: −1 ≤ √a2c+b2 ≤ 1 ecuat, ia devine: sin(x + t) = √a2c+b2 .

12