FIZIOLOGIA SOMNULUI8

Cuprins
Introducere
Definitie
Tipuri de somn
Arhitectura somnului
Mecanismul producerii somnului
Rolul somnului

A. Introducere
Somnul este o nevoie a tuturor fiintelor superioare, iar absenta sa are consecinte fiziologice serioase. Cu
toate acestea, somnul este unul dintre procesele fiziologice mai putin cunoscute.

B. Definitie
Somnul este o stare comportamentala ciclica reversibila, de suprimare tempoirara a functiilor constiente
de relatie, de diminuare a functiilor vegetative, insotite de aparitia activitatii onirice.
Somnul este fundamental diferit de alte forme de tulburari ale constientei.

C. Tipuri de somn
Exista 2 tipuri de somn care se succed ciclic: somnul lent si cel paradoxal.

1. Somnul lent sau nonREM (NREM)

Somnul NREM este divizat in 4 stadii, progresiv mai profunde.
Stadiul I
 2-5 % din totalul orelor de somn
 Este o faza de tranzitie intre starea de veghe si somn
 Superficial, poate fi usor intrerupt
 EEG: amestec de componente de frecventa crescuta (≥ 14Hz) si amplitudine redusa si unde Θ
Stadiul II
 45-55%
 Miscari oculare si ale membrelor absente
 Necesari stimuli mai intensi pentru trezire; stimuli care produc trezirea din stadiul I de somn rezulta
in acest stadiu in potentiale evocate
 EEG: unde Θ la care se adauga,characteristic, fusurile de somn si complexele k
Stadiile III si IV
 Somn profund
 Miscari oculare absente
 Trezirea este dificila, reusita doar de stimuli emotionali intensi; daca individual se trezeste, este
dezorientat pentru cateva minute
 EEG: unde lente δ (20-50% in stadiul III, ≥ 50% in stadiul IV)
 Stadiul III reprezinta tranzitia spre stadiul IV, dureaza cateva minute
 Stadiul IV – 10-15% din durata somnului

2. Somnul paradoxal REM

 Este perioada activa a somnului
 Pragul de trezire este ridicat pentru stimuli indiferenti si scazut pentru stimuli cu incarcatura afectiv-
emotionala
 Sunt prezente miscari rapide ale ochilor (frecventa 60-70/min) si ale unor segmente de membre
 Tonusul muschilor scheletici este abolit (exceptie diafragmul si muschii extrinseci ai globului ocular)
 EEG: 2 componente
o Tonica, continua, de lunga durata – unde de amplitudine mica si frecventa ridicata (4-8 Hz)
o Fazica, discontinua, de scurta durata – descarcari in salve, amplitudine mare (25-75 µv) si
frecventa joasa (2-3 Hz) – unde “in dinti de fierastrau”, mai ales in regiunea frontala, urmate
de REM

D. Arhitectura somnului
a. Definitie
Arhitectura somnului = organizarea structurala de baza a somnului
b. Arhitectura somnului la adult
Somnul se desfasoara, la adult, pe durata a 7-9 ore, in care se succed 4-6 cicluri de somn. Un ciclu este
format din NREM si REM. . Primul ciclu NREM-REM dureaza 70-100 min. Ciclurile ulterioare dureaza mai
mult, 90-120 min.
La incepututl noptii individual adoarme prin somn NREM; trece progresiv prin cele 4 stadii ale
acestuia,appoi, dupa aproximativ 120 minute, se instaleaza primul episode de somn REM, de
aproximativ 10 minute. Urmeaza un al doilea ciclu, al treilea s.a.m.d. Individul se trezeste prin/din REM.
In prima parte a noptii, episoadele de somn REM sunt mai scurte si mai rare. Spre dimineata, somnul
este alcatuit din NREM stadiile I si II si REM, care dureaza pana la 60 min. Perioadele de veghe din cursul
noptii ocupa mai putinde 5% din durata de timp petrecuta in pat.
c. Variatii cu varsta ale arhitecturii somnului
Arhitectura somnului variaza considerabil si continuu cu varsta in cee ace priveste modul de initiere si de
mentinere, prioportia tirpurior de somn, eficienta si latenta somnului.
Nou nascut: 16-18 ore somn, distributie uniforma a somnului pe durata intregii zile; 3 tipuri de somn:
lent, activ, indeterminate. Dupa 3 luni nou-nascutul prezinta perioade mai lungi de veghe ziua si de
somn noaptea, iar dupa 6 luni somn neintrerupt noaptea dureaza 6 ore.Din luna a II-a apar fusurile de
somn, iar din luna a VI-a complexele k
Copii – Durata somnului se reduce cu 2 ore de la 2 la 5 ani, iar somnul profund are o durata
substantiala; pe masura avansarii in varsta, stadiile III-IV se reduc ca durata. Intre 3-5 ani somnul de
dupa amiaza este eliminat, iar latenta mai scurta.
Adolescentii au o durata a somnului de 9-10 ore, creste proportia stadiului II de somn, iar latenta este
mica.
Varstnici: necesitatile de somn nu scad cu varsta, dar somnul este perturbat. 43% din varstnici prezinta
dificultati de adormire si de mentinere a somnului. Latenta este prelungita, iar eficienta somnului este
redusa.

E. Mecanismele de producere a somnului

Somnul NREM
Ritmul somn/veghe este dat de balanta dintre circuitele neurologice care mentin starea de veghe si
determina trezirea si cele care promoveaza si mentin somnul.
Nucleul ventrolateral preoptic al hipotalamusului VLPO si nucleii mediani preoptici devin activi in timpul
somnului si utilizeaza neurotransmitatori inhibitori pentru a inhiba regiunile din SNC responsabile cu
atentia si cu mentinerea starii de veghe. Astfel, VLPO inhiba:
 Regiunea tuberoinfundibulara
 Nucleii talamici, cortexul
 Sistemul reticulat pontin
Structuri nervoase care intretin starea de veghe sunt sistemul reticulat activator ascendent, la care se
adauga contributia unor neuroni din hipotalamusul posterior, care produc orexine. Acestea actioneaza
asupra cortexului si amigdalei si stabilizeaza starea de veghe.
Momentul instalarii somnului si durata somnului sunt determinate de 2 factori:
 Factorul homeostatic: exista un factor neurobiologic care creeaza o presiune homeostatica pentru
somn, prezent in starea de veghe si care dispare odata cu somnul. Se crede ca adenozina, eliberata
de neuronii metabolic activi, creeaza nevoia de somn, deoarece:
o Concentratia ei extracelulara creste odata cu intensificarea metabolismului
o Se acumuleaza in spatial extracellular in cursul starii de veghe
o Are efecte hipnotice: injectata in ventriculii cerebrali, produce somn, prelungeste durata
somnului si induce unde lente pe EEG
o Inhiba neuronii care promoveaza starea de veghe
 Ritmul circadian – are o periodicitate de 24,2 ore si prezinta 1 varf, in perioada de expunere la
lumina, si un punct decliv, produs de absenta luminii. Ceasul biologic care serveste ca pace-maker
pentru ritmul circadian este nucleul suprachiasmatic. Acesta influenteaza ritmul somn-veghe direct
si prin influenta asupra glandei pineale, secretoare de melatonina. Melatonina este secretata ciclic,
sinteza sa fiind stimulata de intuneric si surpimata de lumina. Atat nucleul suprachiasmatic, cat si
melatonina semnalizeaza SNc ca noaptea s-a instalat si induc somnul.

Somnul REM este generat de neuroni REM-on colinergici din punte si mezencefal si este interrupt de
neuroni REM-off, adrenergici, din locus coeruleus si serotoninergici din nucleii rafeului.

Rolul somnului si efectele deprivarii de somn

Somnul este esential pentru mentinerea dispozitiei, memoriei, performantei cognitive si se pare ca joaca
un rol vital in functia imuna si cea endocrina. Tot mai multe dovezi leaga deprivarea de somn cu
obezitatea, diabetul azharat, HTA, depresia.
Deprivarea de somn scade metabolismul cerebral, mai ales in ariile corticale asociate cu atentia,
gandirea logica, controlul impusurilor. Deprivarea de somn determina prelungirea timpului de reactie si
scaderea performantelor motorii, diminuarea capacitatii de concentrare, diminuarea memoriei, scoruri
mai mici la teste de rationament. Stimulii vizuali sunt mai slab perceputi, iar riscul este ignorat pentru
obtinerea unui beneficiu relativ, ceea ce creste riscul accidentelor de circulatie.
Lipsa de somn este asociata cu anxietate, tristate, depresie, iritabilitate, furie.
Ciclurile de somn influenteaza secretia unor hormoni importanti pentru cresterea organismului si
controlul apetitului si a greutatii corporale. Astfel, se crede ca scaderea secretiei de STH, produsa de
deprivarea de somn, duce la modificarea raportului intre tesutul muscular si cel adipos, cu tendinta de a
castiga greutate pe seama celui din urma. Mai mult, somnul insuficient scade nivelurile de leptina, cu
cresterea apetitutlui pentru hidrati de carbon, indifferent de aportul caloric. Aceste modificari
hormonale pot contribui la instalarea obezitatii.
Functia imuna este scazuta la cei cu deprivare de somn: leucocitele sunt mai putine si mai putin active,
iar amplitudinea raspunsului imun este scazuta.
In ceea ce priveste functia cardiovasculara, deprivarea de somn se asociaza cu valori ridicate ale
tensiunii arteriale in ziua urmatoare, iar riscul de producere a unor evenimente cardiovasculare este mai
ridicat.