Ambii domnitori au făcut diferite realizări asupra Țării Românești.

Alexandru Cel Bun a domnit în anii (1400-1432), iar Mircea Cel Bătrân (1386-
1417). Alexandru cel Bun a întreprins o importantă operă de organizare politică,
administrativă şi ecleziastică a Moldovei. A încurajat comerţul, confirmând
negustorilor polonezi un larg privilegiu în 1408, act în care este atestat şi oraşul
Iaşi. A obţinut recunoaşterea mitropoliei Moldovei de către Patriarhia de la
Constantinopol.
Mircea Cel Bătrân:
A desăvârşit organizarea imnternă a ţării
Viaţa economică a ţării a înflorit
Comerţul prosper
S-a dezvoltat agricultura şi mineritul
În această perioadă se bate moneda de argint
A zidit cetatea de scaun la Târgovişte
A rânduit judeţele
A organizat armata
A întărit cetăţile de pe dunăre
A încheiat alianţe cu regele Ungariei şi Poloniei
A anexat Ţării Româneşti ţinutul Dobrogei, pe care l-a pierdut spre sfârşitul
domniei
În timpul domniei lui Alexandru Cel Bun era o perioadă de pace, iar Mircea cel
Bătrân o domnie mai grea, luptându-se cu turcii.
Ambii după moartea sa, au fost îngropați în mănăstirea constriuită de ei.
Alexandru Cel Bun a fost înmormântat în mănăstirea Bistrița. Voievodul Mircea
cel Bătrân a murit în 1418 şi a fost îngropat la mănăstirea Cozia, ctitoria sa.