Biodiversitatea

1. Ce este biodiversitatea?

"Biodiversitatea" este termenul pe care îl utilizăm pentru a pune în evidență bogăția mediului natural.

Este varietatea imensă a animalelor și plantelor și a habitatelor și genelor acestora. Biodiversitatea
interacționează cu mediul fizic pentru a crea ecosistemele care vin în sprijinul organismelor vii, din
rândul cărora facem parte și noi. Nu putem supraviețui fără mediul natural, însă, de prea multe ori,
considerăm că este ceva ce ni se cuvine de la sine.

Biodiversitatea este vitală pentru numeroase activități umane. O mare parte din producția alimentară este

posibilă numai datorită avantajelor naturale, cum ar fi solul fertil, apa și albinele care asigură polenizarea
plantelor și a arborilor.

Plantele curăță aerul prin eliberarea de oxigen și absorbția poluanților dăunători.

Garderobele noastre sunt pline de materiale naturale, cum ar fi bumbacul, lâna și mătasea. Sistemele
naturale ne furnizează lemn și alte materiale pe care le folosim în construcții și la fabricarea mobilei.

Multe medicamente, precum aspirina, au origini naturale. Și sistemele naturale, cum ar fi pădurile

tropicale și recifurile de corali, conțin substanțe nedescoperite încă, a căror valoare ar putea fi imensă
pentru sănătate.

Jumătate din dioxidul de carbon pe care îl emitem în atmosferă este absorbit de sistemele naturale de
pe mare și de pe uscat. Aceste „rezervoare de carbon” joacă un rol enorm în încetinirea schimbărilor
climatice.

Recifurile de corali și pădurile de mangrove reprezintă o barieră care ne protejează de furtuni și tsunami.

Zonele umede acționează ca niște bureți, absorbind excesul de apă și prevenind inundațiile.
Zonele naturale deosebite atrag un număr mare de vizitatori, reprezentând o sursă de venit pentru
localnici.

Mulți oameni își petrec o mare parte din timpul lor liber bucurându-se de frumusețea mediului natural.
Unele culturi atașează o valoare spirituală specială anumitor specii și locuri.

2. Care este importanța biodiversității ?

Biodiversitatea are un rol important în viaţa fiecărei societăţi, reflectându-se în cultura şi

spiritualitatea acestora (folclor, artă, arhitectură, literatură, tradiţii şi practici de utilizare a terenurilor şi a
resurselor etc.). Valoarea estetică a biodiversităţii este o necesitate umană fundamentală, peisajele
naturale şi culturale fiind baza dezvoltării sectorului turistic şi recreaţional. Din punct de vedere etic,
fiecare componentă a biodiversităţii are o valoare intrinsecă inestimabilă, iar societatea umană are
obligaţia de a asigura conservarea şi utilizarea durabilă a acestora.

Pe biodiversitate se bazeaza intreaga noastra rezerva de hrana. Recifele de corali si iarba de mare
produc pestii pe care noi ii mancam. Pasarile si insectele ne polenizeaza recoltele. Si, desigur, recoltele au
la origine plantele.

Oamenii au depins intotdeauna de biodiversitate, dar in secolul acesta va trebui mai mult ca niciodata
sa ne protejam recoltele de boli, secete si alte efecte ale schimbarilor climatice. Daca permitem disparitia
alimentelor de baza, cum ar fi orezul, porumbul si graul, riscam sa ne confruntam cu o criza a recoltelor
in viitor, cu toate ca exista cercetari recente care arata ca deja trei sferturi dintre speciile agricole de pe
pamant au disparut

Ecosistemele sanatoase ne ajuta, de asemenea, sa tinem piept schimbarilor climatice intr-un mod direct.

Biodiversitatea are si alte beneficii importante. Padurile si zonele umede sunt o sursa vitala de apa.
Aproape o treime din cele mai mari orase din lume se ba zeaza pe ariile naturale protejate pentru apa
potabila. Poluarea si defrisarea ameninta deja sursele de apa potabila a mai mult de un miliard de oameni,
iar pana in 2050 se estimeaza ca numarul va creste pana la 2,8 miliarde. Biodiversitatea este vitala si
pentru sanatatea noastra. Jumatate din medicamentele existente provin din plante. Mai mult de doua
treimi dintre oamenii care traiesc in Africa Sub-sahariana folosesc ierburi traditio nale si plante
medicinale pentru ingrijirile medicale.

3.Care sunt nivelurile biodiversității?

 Conceptul de biodiversitate sau diversitate biologică a fost definit pentru prima dată în contextul
adoptării unui nou instrument internaţional de mediu, în cadrul Summit-ului Pământului UNCED din
1992 de la Rio de Janeiro.

Acesta semnifică diversitatea vieţii de pe pământ şi implică patru nivele de abordare: diversitatea
ecosistemelor, diversitatea speciilor, diversitatea genetică şi diversitatea etnoculturală.

4. Care sunt factorii care influențează biodiversitatea?

Vânătoarea și pescuitul excesiv

Scăderea biodiversităţii este produsă de vânătoarea şi pescuitul excesive, distrugerea habitatelor,

poluare etc. Unul dintre cele mai mari pericole de care este ameninţată biodiversitatea este distrugerea
habitatelor.

Animalele de pradă vânează pentru a se hrăni şi pentru a-şi hrăni puii, dar omul este singurul animal
care ucide din plăcere. Suntem impresionaţi când vedem cazuri în care animalele atacă oameni, dar când
omul ucide cu cruzime aceste animale cei mai mulţi rămânem pasivi.

Oameni au vânat şi continuă să vâneze, nu pentru a-şi asigura hrana, ci pentru blănuri, fildeşi, oase
etc. Tigrii sunt ucişi pentru oasele lor, deoarece se consideră că acestea au proprietăţi afrodiziace.
Elefanţii sunt ucişi pentru a li se lua fildeşii, folosiţi pentru confecţionarea diverselor obiecte.

Influența agriculturii asupra mediului.

Habitatele terestre sunt ameninţate de extinderea aşezărilor şi de către agricultură. Creşterea

populaţiei globului determină extinderea aşezărilor şi terenurilor agricole.

Pădurile trebuie protejate şi  dintr-un alt motiv, şi anume pentru că ele constituie ,,plămânul verde al
Terrei", producând o mare cantitate de oxigen. De asemenea, defrişarea pădurilor produce eroziunea
solului.

Fiecare peisaj natural, fie că vorbim despre o pajişte, despre o pădure sau despre o mlaştină
constituie un mediu de viaţă important pentru diverse organisme, de aceea trebuie protejate.

Vânătoarea și pescuitul excesiv.

Animalele de pradă vânează pentru a se hrăni şi pentru a-şi hrăni puii, dar omul este singurul animal
care ucide din plăcere. Suntem impresionaţi când vedem cazuri în care animalele atacă oameni, dar când
omul ucide cu cruzime aceste animale cei mai mulţi rămânem pasivi.
 Poluarea

Poluarea are un efect nefast asupra biodiversităţii. Poluarea cu petrol are un efect devastator asupra
apelor. Deversarea în ape a resturilor organice determină dezvoltarea excesivă a algelor. După moartea
acestor alge, se consumă cantităţi mari de oxigen pentru a le degrada, astfel cantitatea de oxigen scade
mult şi îngreunează respiraţia faunei acvatice.

Încălzirea globală

Încălzirea globală este procesul de creştere a temperaturii atmosferei şi apelor, determinat de

eliberarea în atmosferă a gazelor cu efect de seră. Aceste gaze sunt eliberate în atmosferă ca urmare a
activităţi omului, dar şi ca efect al activităţii vulcanice de pe Terra.

Încălzirea globală este determinată de activităţile umane, care implică arderea combustibililor fosili.
Termocentralele, centrale energetice care furnizează energie electrică prin arderea combustibililor fosili,
eliberează în atmosferă cantităţi însemnate  de gaze cu efect de seră. Mijloacele de transport eliberează şi
ele cantităţi mari de dioxid de carbon.

Există şi adepţi ai teoriei conform căreia cauzele încălzirii globale nu sunt antropice, ci aceasta ar fi
produsul unui ciclu de încălzire-răcire a planetei.