UNIVERSITATEA ECOLOGICĂ din BUCUREȘTI

FACULTATEA DE DREPT

ECOLOGIE
-referat-
PROF. UNIV. DR. MIRCEA DUTU-BUZURA

Student: Stoica Andreea

An I, 2020 – 2021
 Circulația auto și poluarea atmosferică.
Cauze, efecte și soluții posibile

Poluarea reprezintă totalitatea proceselor prin care se introduc în mediu, direct

sau indirect, materie sau energie cu efecte dăunătoare sau nocive, care alterează
ecosistemele, diminuează resursele biologice şi pun în pericol sănătatea omului.
Poluantul este un factor (materie sau energie), produs de om sau datorat unor
procese naturale, a cărui prezență în mediu într-o cantitate care depăşeşte o limită care
poate fi tolerată de una sau mai multe specii de viețuitoare, sau de către om, împiedică
dezvoltarea normală a acestora. Chiar dacă uneori poluarea mediului înconjurător este un
rezultat al cauzelor naturale, cum ar fi erupțiile vulcanice, cea mai mare parte a
substanțelor poluante provine din activitățile umane. Se disting următoarele categorii:
poluare fizică (incluzând poluarea fonică și poluarea radioactivă), poluarea chimică
(produsă de diverse substanțe eliberate în mediu sub formă gazoasă, lichidă sau de
particule solide), poluare biologică (cu germeni patogeni, substanțe organice putrescibile
etc.).
Aerul reprezintă componenta de bază a atmosferei, înveliş gazos ce înconjoară
Pământul până la altitudinea medie de 3.000 km. Gazele care formează aerul atmosferic
sunt: azotul în proporție de 79,2%, oxigenul cu 20,8% si intr‐o proportie neinsemnata
dioxid de carbon, amoniac şi vapori de apă.
Prin poluarea aerului se înțelege prezența în atmosferă a unor substanțe străine de
compoziția normală a acestuia, care în funcție de concentrație şi timpul de acțiune
provoacă tulburări în echilibrul natural, afectând sănătatea şi comfortul omului sau
mediul de viață al florei şi faunei.
Poluarea aerului poate fi provocată de diverse surse de poluare cum ar fi:
- după origine (naturale, artificiale);
- după formă (de volum , liniare, de suprafaţă , punctate);
- după înălţime (la sol, joase ,medii, înalte, foarte înalte);
- după regim de funcţionare (continuă, intermitente, instantanee);
-după mobilitate (fixe , mobile).
Aerul atmosferic reprezinta un element important pentru menţinerea veţii pe
Terra, de aceea de calitatea lui depinde şi calitatea vieţii în ansamblu. Aerul este unul din
elementele de bază ale mediului înconjurător şi participă în toate procesele care au loc la
suprafaţa scoarţei terestre şi în interiorul acesteea. Prin funcţiile sale aerul participă la
procesele geologice, ecologice, de reglare termică, de protecţie, obţinere a resurselor
energetice, necesităţi tehnice şi auxiliare, şi este un component al proceselor de producere
cu importanţă vitală directă şi hotărâtoare asupra sănătăţii şi capacităţii de muncă a
omului, activităţii vitale a plantelor şi lumii animale,climei, stării şi integrităţii valorilor
materiale. Importanţa aerului pentru activitatea normală a organismului este una
primordiala .
Din punct de vedere al acţiunii substanţelor poluante în atmosferă asupra
organismelor şi mediului pot fi: cu efect direct şi efect indirect.
Poluanţii care au efectele directe- se caracterizează prin modificări promte ale
morbidităţii şi mortalităţii organismelor (monoxidul de carbon, dioxidul de sulf
oxizii de azot, hidrogenul sulfurat, metalele grele ).
Poluanţii care au efecte indirecte- se caracterizează prin influienţă indirectă
asupra mobirdităţii şi mortalităţii organismelor (efectul de seră, ploile acide,
distrugerea stratului de ozon).
Transporturile reprezintă un sector indispensabil al activității economico-
sociale pentru că prin intermediul lor se realizează deplasarea bunurilor și a oamenilor în
scopul satisfacerii nevoilor materiale și spirituale ale societății. În cadrul societății
umane, circulatia auto reprezintă o componentă fundamentală. Însă, pe termen lung,
circulatia auto degradează calitatea mediului și afectează direct sau indirect starea de
sănătate a populației.
Din cauza numeroaselor activități de transport si a circulatiei autovehiculelor,
mediul suferă schimbări și își pierde din calitate prin :
● Generarea de efecte asupra climei prin apariția efectului de seră cauzat de
emisiile de gaze care au un impact semnificativ pe termen lung; Temperatura medie a
aerului în apropierea suprafeței Pământului a crescut în ultimul secol cu aproximativ 0,7
0C. Experții ce studiază evoluția climei afirmă că cea mai mare parte a creșterii
temperaturii medii în a doua jumătate a secolului XX-lea se datorează probabil creșterii
concentrației gazelor cu efect de seră, de proveniență antropică, iar fenomenele naturale
precum variațiile solare și vulcanismul au avut un efect de încălzire până în anii 1950.
Indiferent care sunt cauzele, cert este că încălzirea globală are loc cu adevărat;
● Producerea a unor cantități remarcabile de deșeuri, cum ar fi anvelope,
caroserii și uleiuri uzate;
● Poluarea sonoră. În zonele urbane, cel mai des, sursele remarcabile de zgomot
sunt datorate traficului rutier, care poate avea urmări dintre cele mai grave asupra
sănătății populației;
● Producerea de gaze toxice cum sunt NOx, CO;
● Producerea de pulberi în suspensie, datorate cauciucurilor și a arderii
motorinei în motoare.
Cea mai importantǎ sursǎ de CO din poluarea generalǎ a atmosferei (60%) este
produsǎ de gazele de eşapament a autovehicolelor. S-a estimat cǎ 80% din cantitatea de
CO este produsǎ în primele 2 minute de funcţionare a motorului şi reprezintǎ 11% din
totalul gazelor de eşapament . În oraşele mari, poluarea este cauzată de transport, în
categoria căruia intră: transportul rutier, feroviar, naval, aeriantre, datoritǎ numǎrului
foarte mare al acestora. Şi deoarece majoritatea autovehiculelor sunt concentrate în
zonele urbane (aprox. 90%), se poate înţelege rolul lor deosebit de important în poluarea
oraşelor.În ultimul deceniu ca şi în alte oraşe din Europa în Republica Moldova
transportul auto, a devenit şi continuă sa ramîna sursa principala de poluare a bazinului
aerian în prezent ponderea lui constituie 159, 0 mii tone (gaze de esapament) sau 92% din
emisiile sumare. Emisiile de poluanţi ale autovehiculelor prezintă două mari
particularităţi. În primul rând eliminarea se face foarte aproape de sol, fapt care duce la
realizarea unor concentraţii ridicate la înălţimi foarte mici, chiar pentru gazele cu
densitate mică şi mare capacitate de difuziune în atmosferă.. În al doilea rând emisiile se
fac pe întreaga suprafaţă a localităţii, diferenţele de concentraţii depinzănd de intensitatea
traficului şi posibilităţile de ventilaţie a străzii.Ca substanţe poluante, formate dintr-un
număr foarte mare (sute) de substanţe, pe primul rând se situează gazele de eşapament.
Volumul, natura, şi concentraţia poluanţilor emişi depind de tipul de autovehicul, de
natura combustibilului şi de condiţiile tehnice de funcţionare.
Compoziţia gazelor de eşapament este urmatoarea:
a) CO– monoxidul de carbon;
b) CHx- hidrocarburi
c) SO₂- dioxidul de sulf;
d) NOx- oxizii de azot;
e) compuşi organici volatili (benenul);
f) funigine, azbest.
Printre efectele negative asupra sănătaţii organismelor şi mediului se regăsesc:
- Monoxidul de carbon(CO) este un gaz foarte periculos, ce are o pondere din ce
în ce mai mare printre poluanţii devastatori. Monoxidul de carbon este un compus al
gazului natural se formează în urma arderii combustibilului, în mod natural în urma
metabolismul microorganismelor şi în cel al anumitor plante. El se răspandeşte în
atmosferă sau se formează în stratosferă sub efectul razelor UV. O cantitate echivalentă
de CO se formează prin acţiunea omului în momentul combustiei carbonului şi
hidrocarburilor. 67% din CO provine de la vehicule, combustia carora nefiind complete
decât dacă motoarele merg în plină viteză. Cantităţile reziduale se ridică în straturile mai
înalte ale atmosferei . Monoxidul de carbon este un gaz toxic pentru oameni şi animale.
El pătrunde în organism prin plamâni şi blochează fixarea oxigenului prin atomul central
de Fe al hemoglobinei puterea sa de fixare este de 240 de ori mai importantă decât cel al
oxigenului. Nivelul de otrăvire depinde de saturaţia sanguină, de cantitatea de CO din aer
şi volumul respirat. Monoxidul de carbon este toxic, dar în condiţii atmosferice se leagă
repede cu oxigenul atmosferic şi formează CO2 , CHx şi oxizii toxici emişi în atmosferă
participă la aş anumitul efect de seră.
- Bioxidul de carbon întalnit în atmosferă în proporţie de 0,03% nu produce
tulburări manifestate decât în situaţiile în care este împiedicată trecerea gazului din
sângele venos în alveola pulmonară şi eliminarea lui prin aerul expirat. De fapt
fenomenele toxice apar în momentul în care presiunea parţială a CO2 din aer creşte atât
de mult încât împiedică eliminarea acestui catabolit. Iniţial apare o creştere a CO2 din
sânge , mai puţin datorită pătrunderii lui din aerul exterior, cât datorită autointoxicării
organismului. Pe măsură ce creşte concentraţia în aerul atmosferic, intervine şi
solubilizarea lui în plasma sanguină datorită presiunii parţiale crescute; la autointoxicare
se asociază intoxicaţia exogenă .Primele tulburări apar în jurul concentraţiei de0,05 %
manifestată prin tulburări respiratorii(accelerarea respiraţiei), apare apoi cianoza, urmată
de tulburări respiratorii şi circulatorii însoţite de fenomene legate de disfuncţia SN
central. Aditivii din combustibili sedimentează pe suprafaţa solului, ca apoi , cu hrană, să
se depoziteze în organism.
- Dioxidul de sulf (SO2), produs în principal de arderea cărbunelui dar prezent şi
în emisiile motoarelor diesel, se combină cu apa din atmosferă şi provoacă ploile acide
care distrug vegetaţia şi clădirile.
- Azotul– compuşii azotului contribuie constant la poluarea atmosferei, bioxidul
de azot NO2 este unul din cei mai periculoşipoluanţi. Sursa principală a acestui gaz o
reprezintă motoarele cu ardere internă, în special a automobilelor.NO2 se formează la
temperatură ridicată din tevile de eşapament.Cantităţi importante de NO2 dau naştere şi
la arderea cărbunilor. În afară de faptul că NO2 este toxic ca atare la anumite
concentraţii, el contribuie nemijlocitla formarea smogului –fotochimic, un produs
complex alcătuit din diverşi compuşi chimici şi avândca substrat fizic particule de
aerosoli (suspensii solide sau lichide din atmosferă).Sub influenţa razelor solare mai ales
ultraviolete (UV) între aceşti compuşi se produc reacţii secundare şi terţiare din care iau
naştere alte substanţe, ca ozon, acroleina, formaldehida, peroxiacetilnitraţi, etc. Dintre
acestea PAN şi ozonul au efecte toxice deosebit de puternice. Bioxidul de azot sub
acţiunea razelor UV reacţionează şi dă oxid de azot şi oxigen atomic. O parte din acesta
se combină cu oxidul de azot regenerând NO2, proces ce duce la menţinerea NO2
înatmosferă. Altă parte a oxigenului atomic se combină cu O2 şi dă ozonul, foarte reactiv
şi puternic oxidant. În rezultatul măririi concentraţilor de noxe eliminate în atmosferă duc
la formarea dezechilibrului ecologic sau problemele ecologice mondiale cu care se
confrunta omenirea în sec. XXI.
Totuşi în prezent vehiculele polueazǎ de 8-10 ori mai puţin decât cele care au
existat în circulaţie acum 30 de ani dat fiind faptul că s-au intensificat preocupǎrile
privind diminuarea poluǎrii produse de motoarele autovehiculelor şi s-a realizat
optimizarea procedeului de ardere şi prin utilizare a dispozitivelor antipoluante. Orasele
au capacitatea de a-si imbunatati considerabil calitatea aerului prin masuri locale, ca de
exemplu:
- diminuarea traficului prin imbunatatirea transportului public
- amenajarea de piste pentru biciclete
- taxe de acces in centru, cresterea impozitelor la masini si a taxei pentru
parcarile publice
– folosirea de automobile putin poluatoare

Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), poluarea atmosferică

constituie cel mai mare risc legat de mediu pentru sănătatea umană în Uniunea Europeană
(UE). În fiecare an, în UE, acest tip de poluare cauzează în jur de 400000 de decese
premature, iar costurile sale externe legate de sănătate se ridică la sute de miliarde de
euro. Persoanele din zonele urbane sunt deosebit de expuse la acest risc. Particulele în
suspensie, dioxidul de azot și ozonul de la nivelul solului constituie poluanții atmosferici
considerați răspunzători pentru cea mai mare parte dintre aceste decese premature.
 BIBLIOGRAFIE:

 http://bioclima.ro/ECO.pdf
 https://ro.wikipedia.org/wiki/Poluare
 http://ies.gov.md/2016/09/poluarea-de-la-traficul-auto/?
fbclid=IwAR39xN5PouieE0osnsHYqyr2CyronOpzcuAa-
EQIx2QMhc0irGWwmkmYkpI
 http://stiintasiinginerie.ro/
 https://respirogrup.ro/poluarea-atmosferica-o-problema-de-sanatate-
publica/
 https://op.europa.eu/