Capitolul | OPTICA GEOMETRICA 1, REFLEXIA LUMINII, LEGILE REFLECTIE! LUMINII (SW 1.1. De ce in class este luminos chiar gi atunci cind razele solare nu pitrund direct in ferestre? 1.2. De ce nu este recomandat sa citim la masa avand lampa asezata in fata? 1.3. De ce imediat dupa apusul Soarelui nu se face intuneric? 1.4. In cazul unei raze de lumina care se reflect pe o suprafata stralucita, unghiul de incidenta este de 45°. Aflati unghiul de reflexie. 1.5. Unghiul de incident al unei raze de lumina este de 15°. Cu ce este egal unghiul dintre raza incidenta gi cea reflectata? 1.6. O raza incidenta formeaza cu raza reflectata eee . un unghi de 80°. Ce valoare are unghiul de incidenta? 1.7, La ce unghi de incidenta razele incidenta gi reflectata formeaza intre ele un unghi drept? un unghi de 100°? de 120°? 1.8. In figura 1.1 sunt indicate raza incidenta si raza reflectata. Cu ce litera este notat unghiul de reflexie? 1,9. Unghiul de incidenta al unei raze de lumina pe o suprafata plana este egal cu 35°. Construiti raza re- flectat. Reprezentati pe acelagi desen traseul razelor in cazul in care unghiul de incidenta este egal cu 70°. 1.10. Unghiul de incidenta al unei raze este de 0°. Cu ce este egal unghiul de reflexie? 1.11. Unghiul de incidenga al razei de lumina este de 30°. Unghiul de reflexie este: a) 0%; b) 30°; ©) 60%; d) 90°. My 1.12. Raza incidenta si cu raza reflectata formeaza un unghi de 36°. Sa se calculeze un- ghiul format de raza incidenta cu suprafata reflectoare. 1,13, O raza de lumina cade pe o suprafata lucitoare, formand cu raza reflectaté un unghi de 80°. Sa se afle suma unghiurilor facute de raza incidenta si de raza reflectata cu suprafata. 1.14. Raza reflectata face cu suprafata de reflexie un unghi de 33°30’. Care este unghiul de incidenta corespunzator? 1.15. Unghiul pe care il formeaza raza incidenta cu suprafata reflectoare este de 42°30’. Sa se calculeze unghiul format de raza incident cu raza reflectata, 001.16, O raz cade oblic pe o suprafata plana. Dintr-un punct al normalei coboara 0 perpendiculara pe raza incidenta. Sa se determine unghiul format de perpendiculara cu normala, stiind ci unghiul de incident este de 29°29'30". 1.17. Raza incidenta formeazi cu raza reflectata un unghi de 60°40’. Sa se calculeze unghiul pe care il formeaza raza incidenta cu suprafata reflectoare. 1.18. Unghiul de incidenta format de o raz de lumina, care cade oblic pe suprafata unui lac, creste cu 12%, Cu cat va creste unghiul format de raza incidenta cu raza reflec- tata? 1,19, Doua cincimi din unghiul dintre raza incidenta si cea reflectata reprezinti 40°. Care este unghiul de incidenta al razei? 1.20. Un observator se afl la bordul unui vas care pluteste pe apa linistita a mari cu viteza constanta gi trece pe langa un far, lampa caruia se afla la indltimea de 15 m fata de suprafata apei. Dupa un timp f=18 s, misurat de la momentul trecerii vasului pe Ling’ far, observatorul, aflat la inaltimea de 3 m fata de nivelul mari, vede lumina farului reflectata pe suprafata apei sub un unghi a =45°. Cu ce viteza se deplaseaza vasul? 1.21, Lampa unui far se afla la 25 m de la suprafata mari. Un observator situat la bor- dul unui vas la inaltimea de 5 m fata de suprafata marii vede lumina farului reflectata pe suprafata marii formand cu ea un unghi de 30°. Care este distanta dintre far si observator? 2,OGLINDA PLANA 1,22. De ce la automobile se instaleaza in stanga si in dreapta automobilistului oglinzi Cum sunt aranjate ele fata de gofer? 1.23. Cum putem vedea un obiect situat in spatele nostru fara sa ne intoarcem? 1.24. Am putea citi intr-o carte, folosind o oglinda plana? 1.25. Cum explicati luminozitatea Lunii? 1.26. Ce tip de reflexie va avea loc la iluminarea unui ecran de cinema? 1.27. Cum pot fi folosite oglinzile pentru semnalizare in caz de pericol? 1.28. Unghiul dintre raza incidenta gi cea reflectata este de 70°. Sub ce unghi fata de oglinda plana cade lumina? 1,29. in figura 1.2 a, b sunt reprezentate raza in- 1 cidenta AO pe suprafata reflectoare S;, normala ON Bb AM BR in punctul de incident si directiile OB, OC, OD si ge Ea ? OE, care formeaza cu normala ON unghiuri egale cu unghiul de incidenta. In care din aceste directii se propaga raza reflectata? 1.30. Care dintre punetele din figura 1.3 (p. 92) este imaginea punctului $ in oglinda plana? Fig 1.2 =o1.31. Un autovehicul se apropie de 0 oglinda insta lata pentru dirijarea circulatiei cu o distanta de 7 m. Cu cat se va apropia imaginea autovehiculului de oglinda? 1.32, Reprezentati pozitiile imaginilor virtuale ale figurilor geometrice in oglinda OO’ (fig. 1.4 a, b). el 1.33, Reprezentati pozitiile imaginilor virtuale ale 5 4 figurilor geometrice in oglinda plana OO’ (fig. 1.5). a Fig. 13 — 1,34, Sub ce unghi se roteste raza reflectaté de la ~ a oglinda, daca aceasta se roteste sub un unghi p=25°in = 4A——-B ,O. jurul axei situate in planul oglinzii perpendicular pe normala in punctul de incident al razei? | C B 1.35, Pe o oglindi plana cade o raz de lumina | sub un unghi de incidenta de 45°. Cu cat se modifica @ unghiul dintre raza de incident si cea reflectata, daca | unghiul de incidenta creste pana la 60°? Ni ¥ 1.36. Un elev care se afla in fata unei oglinzi plane uM’ se indeparteaza de ea cu 1 m. Cu cat creste distanta dintre elev si imaginea lui in oglinda? Figs | Fig 6 — 1.37. Doua becuri se afla in punctele A gi B, in care OO’ este o oglinda fixata pe un perete vertical (fig. 1.6). Determinati prin constructie unde se gaseste ochiul baiatului care vede imaginile becurilor suprapuse? 1,38. Stabiliti prin constructie pozitia oglinzii plane din figura 1.7, daca AO este raza incidenta, iar OB cea J o reflectata. if 1.39. O fetita se apropie de oglinda cu viteza de 0,5 m/s, Cu ce viteza se apropie imaginea fetitei de oglinda? Dar de fetita? 1.40. Un obiect luminos, punctiform se afl la distanta de 80 cm de o oglinda plana. Calculati distanta dintre imagine gi oglinda daca: a) oglinda este indepartata cu 20 cm; b) oglinda este apropiata cu 20 cm. 1.41. O raz de lumina, care cade pe o oglinda plana, formeaza cu raza reflectata un unghi de 68°. Sa se afle suma unghiurilor formate de raza incidenta gi de cea reflectata cu oglinda plana. = 071.42. Cum se poate modifica cu ajutorul unor oglinzi plane directia propagérii unui fascicul de lumina cu 90° Dar cu 180°? Fira a schimba directia propagarii, depla- sati fasciculul paralel cu el insusi 1.43. Construiti schema mersului fasciculului hi- minos AB, reprezentat in figura 1.8, intre cele doud oglinzi plane paralele. 1.44. In interiorul unor cutii (fig. 1.9) se afla una sau mai multe oglinzi. Cum veti plasa oglinzile, ca razele de lumina reflectate si se propage in modul indicat? 1.45. Un obiect punctiform se afla la distanta d = 20 cm de 0 oglinda 4. Apoi el este indepartat cu d, = 0,05 m de oglinda. Care a fost si cu cat a deve- nit egala distanta dintre obiect si imaginea lui in oglin- ——— da plana? Dar daca s-ar fi deplasat cu aceeasi distanta E iL paralel oglinzii? o ¢ Oo 1.46. Un punct luminos isi formeaza imaginea in- L tr-o oglinda plana. Oglinda se deplaseaza pe o distanta | 20 cm, ramanand paralela cu ea insasi. Sa se afle cu B . cat se deplaseaza imaginea? Fig. 1.10 147, Alege\i rispunsul corect. 8 Rotind o oglinda plana cu 20”, raza reflectata se ro-_ | teste cu: oO; a) 20°; b) 40°; c) 30°; d) niciunul dintre raspunsuri °A nu este corect. oO, 1.48, Care trebuie si fie inaltimea minima a unei oglinzi plane, pentru ca sa te vezi in intregime in ea? Alegeti raspunsul din variantele pro- puse si argumentati-l, ilustrandu-I cu figura respectiva: a) un sfert din indltimea ta; b) jumatate din inaltimea ta; o) egala cu inaltimea ta; d) raspunsul depinde de distanta dintre tine si oglinda. 1.49. intr-o parte de la oglinda OO’ in punctul A sta un elev (fig. 1.10). Al doilea elev se apropie de oglinda pe directia BC, perpendicular pe mijlocul oglinzii. Dimensiunile oglinzii L = 2CO = OD = DA = 2 m, Lace distanta de la oglinda se va afla al doilea elev in momentul in care ambii se vad in oglinda? 1.50. in figura 1.11 este reprezentat un sistem de doua oglinzi plane 0,0; si pozitia sur- sei de lumina A. Construiti imaginile sursei de lumina in acest sistem optic. 1.51. Doua oglinzi plane, paralele se afl la distanta de 4 m una fata de cealalta. La ju matatea distantei dintre cele doua oglinzi se afla o sursa punctiforma de lumina. Analizati imaginile sursei de lumina in acest sistem optic. Calculati distanta dintre a doua sia treia imagine a sursei in una dintre oglinzi. 05 91.52. Sub ce unghi fata de orizontala iese raza de lumina dupa reflexia pe cele doua oglinzi O; si 0,2 (Fig. 1.12) 1.53. Construiti traseul razei care, iegind din punc- tul A dupi reflexii succesive in doua oglinzi reciproc perpendiculare, va trece prin punctul B (fig. 1.13). 1.54. Se da sistemul de oglinzi din figura 1.14. Con- struiti raza care, reflectandu-se succesiv in oglinzile 1, 2 si 3, se intoarce in punctul A, din care a pornit. 1.55. O fetita tine in mana o oglinda, la distanta de 0,25 m, in spatele capului gi sti in picioare la distanta de 1 m de oglinda mare, dupa cum este indicat in figura 1.15. La ce distanta fata de oglinda mare se for- meaza imaginea florii din parul ei: a) 1m; b) 1,25 mjc) 1,5 m;d) 2m. (ew 1.56, Tineti cu mana o oglinda in fata voastra, astfel incat s& puteti vedea citeva obiecte din spatele vostru. Miscati-va inainte si observati in oglinda cum se vor migca obiectele. Explicati cele remarcate. (EW 1.57. 0 sursi de lumina punctiforma se deplaseaza rectiliniu si uniform sub un unghi =45° fata de su- prafata unei oglinzi plane, cu viteza de 10 m/s. Calcu- lai viteza relativa a imaginii sursei in raport cu sursa. 1.58, Se iau trei oglinzi plane (fig. 1.16). Pe oglinda 0, cade o raza de lumina sub un unghi de incidenta de 30°. Construiti traseul razei si calculati unghiul format de raza reflectata pe oglinda O, cu cea incident pe oglinda O,. 1.59. Oglinda plana AB (fig. 1.17) se de- plaseaza cu viteza v = 2 dm/s, iar sursa punc- tiforma de lumina S$ cu viteza u = 3 dm/s. Cu ce vitezi imaginea sursi i pe ce directie se deplaseaza in oglinda? 60. Intr-o zi mohoraté un tanar naturalist s-a apropiat de un mesteacan singuratic si a hotarat sa-i determine indltimea fara a se urca in el. A putut oare naturalistul sa-si realizeze intentia, avand doar ° oO o oglind’ de buzunar si cunoscand indlltimea sa si lungimea pasului? = 94 Fig. 1.16 Fig, 1.171.61. Fie o sursa de lumina, punctiforma, situata la inaltimea h = 2 m, care emite lumina numai spre podea. Pe podea se afl o oglinda plana, de forma unui patrat cu latura de 10 cm, ce se deplaseaza rectiliniu uniform cu vitezd orizontala v = 10 cm/s. La distanta d = 2 m de sursa se afl un perete vertical, pe care este amplasat un tablou de forma unui patrat cu latura de 60 cm. Marginea inferioara a tabloului se afla la inaltimea h = 1,4 m. La momentul initial, marginea oglinzii in directia de deplasare se afla sub sursa de lumina. Sa se calculeze: a) timpul dupa care incepe iluminarea tabloului; b) distanta oglinzii fata de perete in momentul inceperii iluminarii; ©) durata iluminarii tabloului; d) distanta de la oglinda pana la perete in momentul incetarii iluminarii. 3, REFRACTIA LUMINII. LEGILE REFRACTIE! LUMINII 1.62. La ce fenomen fizic se refer zicala ,,Apele limpezi sunt adanci 1.63. Se vor vedea deplasate literele unui cuvint, cind le citim privind printr-o lama cu fetcle plan paralele? 1.64, Exista raze de lumina care nu deviaza la trecerea printr-o lama de sticla? 1.65. Exista raze care nu isi schimba directia cand trec din aer in apa? Dar din apa in aer? 1.66. Daca privesti peste un foc de tabard, iti pare ca obiectele oscileaza. De ce? 1.67. Un elev estimeaza din ochi adancimea unui rau si ajunge la concluzia ca ar putea si ridice o piatra de pe fundul apei. Incercand sa faca acest lucru, nu reuseste, deoarece piatra se afla la o distant mai mare decat crezuse el. Explicati, carui fenomen se datoreaza eroarea facuta de elev? 1.68. Prin ce se deosebeste refractia de reflexie? Sunt legate intre ele aceste doua feno- mene? 1.69. Cum se vad din apa obiectele aflate in aer? 1.70. Stiind ci unghiul dintre raza refractata si prelungirea razei incidente este de 25°, iar unghiul de incidenta este egal cu 60°, aflati valoarea unghiului de refractie. 1.71. Trecand din aer intr-un lichid oarecare, raza de lumina formeazi cu normala in punctul de incidenta un unghi de incidenta de 45°, iar prin refractie un unghi de 30°, 4 se afle valoarea unghiului de abatere al razei de la directia initiala. 1.72. O razi de lumina cade pe suprafata de separatie aer-apa si formeaza cu normala un unghi de incident de 60°, iar prin refractie - unghiul de 40°40°30". Sa se calculeze va- loarea unghiului de deviatic. 1.73, Sa se calculeze unghiul de incidenta al unei raze de lumina care cade pe un bloc de gheata si se refracta. Unghiul de refractie este de 25°40’, iar unghiul de deviatie ~ de 9°20’. 1.74, O raza de lumina face cu normala un unghi de 35°35’. Raza de lumina trece din aer in apa si este deviata cu un unghi de 13°5’ fata de prelungirea directiei ei in aer. SA se calculeze unghiul de refractie. p551,75, Unghiul de incidenta al unei raze de lumina ce trece din aer in apa este de 60°, iar unghiul de refractie - de 47°45’. Si se calculeze unghiul de abatere al razei refractate de la directia razei incidente. 1.76. Indicele de refractie al sticlei este de 1,5. Lumina trece din sticla in aer. Care unghi este mai mare, cel de incident& sau cel de refractie? 1.77. Determinati indicele de refractie in mica, daca Ja un unghi de incidenté al fasciculului luminos egal cu 54° unghiul de refractie este de 30°. 1.78. O raza de lumina cade perpendicular pe su- prafata de separatie a doua medii transparente. Cum se refracta ea? Pentru a raspunde, trebuie sa stii din ce materiale sunt facute cele doua corpuri. 1.79. Care dintre variantele schitate in figura 1.18 se _ Fig. 1.18 realizeaza cand lumina trece din apa in sticla. 1.80. Desenati razele refracta- te in cele trei situatii, tinind cont ca ening ticld cy : benzind sticla | de valorile indicilor de refractie pt ' n=150 n=1,52\ (fig. 1.19). apa gheata aer 7 1.81. fn care varianta din figu- n= 1,33 | n= 1,33 n=1 ! ra 1,20 este indicaté corect re- fractia luminii? ——_—_—— fgg —______ aer\ | ae aer aer apa! apa apa apa a) b) d) °) ——————— Fig, 1.20 — 1.82. In figura 1.21 sunt reprezentate: raza incidenta AO pe suprafata apei, normala ON in punctul de incidenté si directiile OB, OC, OD si OE, care formeaza cu normala ON unghiuri egale cu unghiul de refractie. In care dintre aceste directii se propaga raza refractata? oy 1.83. Indicele de refractie absolut al sticlei, in func- tie de sortul ei, este egal cu 1,5+1,9, iar al diamantu- lui - cu 2,42. Ce valori are indicele de refractie relativ al diamantului in raport cu sticla? 1.84. O raza de lumina trece din aer intr-un lichid oarecare sub un unghi de incidenta de 50°. Care este indicele de refractie al lichidului, daca unghiul de re- fractie este cu 20° mai mic decat cel de incidenta? ~ 96 -1.85. O raza de lumina trece din apa in sticla. Unghiul de incidenta este egal cu 45°. Sa se afle unghiul de refractie? Se va lua yas = 1,60. 1.86, O raza de lumina trece din apa in sticla. Sa se afle unghiul de incident, dacd un- ghiul de refractie este egal cu 30°, Se va lua Maxis = 1,60. 1,87. Unghiul de refractie al razei iegite din sticla in aer este de 60°. Sa se afle indicele de refractie al sticlei, dacd unghiul de incidenta este egal cu 30°. 1.88. Pe suprafata apei dintr-un vas cade 0 raz de lumina sub un unghi de incident de 45°, raza refractata cade pe o oglinda aflata pe fundul orizontal al vasului. $a se reprezinte mersul razelor de lumina gi sa se calculeze unghiul de refractie pe suprafata de separare apa-aer a razei reflectate de oglinda. 1.89. Sub ce unghi de incident cade raza de lumina pe sticla, daca unghiul de refractie 7 = 30°, Se va lua Mya =1,60. 1.90. O raza de lumina patrunde sub acelagi unghi de incidenta: a) din aer in apa; b) din aer in sticla; c) din aer in diamant. Asezati in ordine crescitoare unghiul de refractie. 1.91. Unghiul de incident al unui fascicul de lumi- | — — ni este de 60°, iar unghiul de refractie - de 30°. Deter mina{i unghiul de refractie in acelasi mediu pentru un unghi de incident egal cu 45°, Determinati indicele de refractie. 1.92. Construiti traseul razei incidente pe fata pris 4 mei (fig. 1.22), daca indicele de refractie al substantei din care este confectionata prisma e mai mare decat indicele de refractie al substantei mediului din jurul ei. 1.93. Construiti traseul razei AB reprezentate in Fig. 1.22 figura 1.23, daca indicele de refractie al substantei din care este confectionata prisma este mai mic decat indi- cele de refractie al mediului din jurul ei. 1.94. O raza de lumina face un unghi de 30° cu su- prafata unui mediu transparent cu indicele de refrac- tie n. Ce valoare are n, daca raza refractata este perpen- diculara pe cea reflectata? Alege valoarea corecta: a) 3; b) 2/3; ¢) 3/2; d) 4/3; €) 1/3. 1.95. Unghiul de incident al unei raze de lumina care cade pe suprafata apei este de 30°. Sub ce unghi trebuie si cadi raza de lumina pe suprafata sticlei pentru ca unghiul de refractie sa fie acelasi? In ambele cazuri, primul mediu este aerul. Se va lua 1yxu=1,60. Fig, 1.23 1.96. Aflati deplasarea razei de lumina la trecerea ei printr-o placa de sticla cu grosimea de 4.cm, daca unghiul de incidenta este egal cu 70°. Indicele de refractie al sticlei este egal cu 1,60. — 97 -1.97. O moneda sta pe fereastri cu rame duble, distanta dintre sticle fiind 4 cm. In fe- reastra se observa doua imagini ale monedei. Care este distanta dintre imaginile observate? 1.98. Se da o lama cu fetele plan paralele din sticla, o raz de lumina cade sub un unghi de incidenta i=60°. Se stie ca raza emergent este deviata fata de cea incidenta cu d=3 cm, cA raza refractata strabate in lama 6 cm. Sa se afle unghiul de refractie in lama. 1,99, O raza de lumina cade sub un unghi de incidenta i = 60° pe o suprafata ce separa doud medii diferite. Cunoscand indicele de refractie al mediului al doilea n, = 2,42 si unghiul format de raza reflectata cu cea refractati de 90°, sd se calculeze indicele de refractie al primului mediu. EW 1.100. Va aflati in baie gi tineti mana in apa, cu palma orizontala. Unde observati imaginea ei? Privind palma aflata vertical in apa, cum este imaginea palmei? Explicati cele observate. 1.101. Priviti de sus intr-un acvariu, pestele pe care il vedeti vi se pare: @) mai mare; b) mai mi ©) de marimea pe care ar avea-o, daca nu ar fi in apa? 1.102. Introduce{i o moneda in apa. Ea pare: a) mai aproape de suprafata decat este in realitate; b) mai departe de suprafata decat este in realitate; c) la adancimea la care este in realitate? Argumentati raspunsul. (EW 1.103. vn tux de raze paralele formeaza cu suprafata apei un unghi de 30°. Latimea fluxului in aer este de 10 cm. Ce litime va avea fluxul in apa? 1.104. Va construiti un acvariu cubic si neavand decat un pestigor, pentru ca acesta sa nu fie stresat de singuratate, asezati pe fundul si pe una dintre fetele laterale ale acvariului cate o oglinda plana. Deasupra acvariului, la o inaltime de 50 cm fata de suprafata libera a apei, montati un bec. a) Determinati cate imagini de-ale sale va vedea pestigorul. b) Determinati distanta dintre bec si imaginea sa in oglinda de pe fundul acvariului, daca adancimea apei este de 40 cm, iar indicele de refractie al apei este de 4/3. c) La un moment dat, pestisorul este imobil la o adancime de 20 cm si este privit dupa o directie verticala. Determinati la ce adancime pare a se afla pestigorul. 1.105. O raz de lumina trece din sticla in aer, unghiul de refractie find egal cu 60°. In aer la distanta de 4 cm fata de suprafata de separatie sticli—aer, raza de lumina intalneste o oglinda plana paralela cu suprafata de separatie. a) Sa se afle distanta dintre punctul de iesire a razei de lumina din sticla si punctul de intrare din nou in sticla. b) Cu ce unghi trebuie rotita oglinda astfel incat raza reflectata de aceasta s& cada per- pendicular pe suprafata sticlei? Justificati raspunsul. 1.106. Un bloc de sticla cu indicele de refractie n = 1,50 are o cavitate cu pereti paraleli. O lama de grosime d, = 6,85 mm, cu fete paralele, confectionata dintr-un alt tip de sticla al cArei indice de refractie m = 1,65, este introdusa in cavitate paralel cu peretii ei. Restul spa- tiului cavitatii este umplut cu apa, al carei indice de refractie n,= 1,33. O raza de lumina ce se propaga prin blocul de sticla cade sub un unghi de incidenta i pe peretele cavitatii (fig. 1.24). ona) Sa se demonstreze ca pentru orice unghi i raza de lumina emergenta din cavitate este paralela cu raza incidenta. b) Sa se determine grosimea d, a stratului de apa din cavitate, daca se stie ca pentru i = 30° raza emergenta coincide cu prelungirea razei incidente. c) Sa se demonstreze ca rezultatele de mai sus nu depind de pozitia lamei in cavitate (lama ramane paralela cu peretii cavi iar restul spatiului ei este completat cu apa). Fig. 1.24 _ 4, DISPERSIA LUMINII sy 1.107. a steaua care-a rasarit -o cale-atat de lunga CA mii de ani i-au trebuit Luminii si ne-ajungi...” La ce distanfa se afl steaua amintita de Mihai Eminescu, daca lumina de la ea pana la Pamant ajunge la 1 000 de ani? 1.108. Renumitul autor de aforisme Cozma Prutcov sustinea ca Luna este de mai mare folos decat Soarele pentru oameni, fiindca ea lumineaza noaptea, cand e intuneric, in timp ce Soarele lumineaza ziua, cand gi aga ¢ lumina. Evaluati veridicitatea acestei afirmatii. 1.109. Un elev sustine cd omul vede mai intai fulgerul, apoi aude tunetul din cauza cd ochii sunt situati mai inaintea urechilor pe cap. Are dreptate elevul? Argumentati raspunsul. 1,110. Lumina emis de un bec electric ajunge pana la un observator in 1 us. In cat timp va ajunge lumina pana la observator, daca becul va lumina de 2 ori mai puternic? Cu ce este egala distanta dintre bec si observator? 1.111. Doi astri se afla la distantele de 1,2-10" m si, respectiv, 1,5-10"” m de la Pamant pe aceeasi directie unul dupa altul. In cat timp ajunge lumina de la un astru la altul? 1.112. Cum explicati faptul ci lumina de diferite culori se propaga in vid cu aceeasi vitez4? Daca lumina de diferite culori s-ar propaga cu diferite viteze, cum ar vedea omul lumina stelelor? my 1.113. Stiind cA Luna face o rotatie completa in : jurul Pamantului in 27,3 zile, determinati ce distanta , va parcurge ea in intervalul de timp in care lumina parcurge distanta Luna—Pamant egal cu 384 000 km? 1.114. In figura 1.25 sunt reprezentate pozitiile planetelor Pamant si Jupiter peste jumatate de an. Determinati cu cat mai mult timp lumina parcurge distanta d, decat distanta d,? Rezolvati problema apro- ximativ considerand distanta Pamant-Soare egala cu = 90emer a determinat viteza luminii facand observari ale satelitului Io al planetei Jupiter.) 1,115. O raza de lumina rosie cade perpendicular pe fata laterala a unei prisme triunghiulare din sticla cu unghiul de refractie egal cu 30° (fig. 1.26). Indicele de refractie este egal cu 1,64. Determinati unghiul devie- rii acestei raze, daca unul dintre celelalte unghiuri de refractie ale prismei este drept. 1.116. Rezolvati problema precedent considerand 150 mil. km. (in anul 1676 astronomul danez O. Ro- J | cA raza de lumina rosie cade perpendicular pe fata AC (fig. 1.26). 1.117. Determinati frecventa luminii violete si a luminii rosii. (Pentru aer 2, = 656 nm; A, = 405 nm.) 1.118. De cate ori se modifica lungimile de unda ale luminii rosii si luminii violete la trecerea: a) din aer in apa; b) din aer in sticla. Indicele de refractie al luminii rosii: n, = ,33 pentru apa gin, = 1,64 pentru sticla, iar al luminii violete: n,’ = 1,34 pentru apa gi ny’ = 1,69 pentru sticla. 1.119. Aflati frecventa unei unde luminoase in api cu lungimea de unda egal cu 410 nm. Indicele de refractie al apei este egal cu 1,34. oy 1.120. Trecand dintr-un mediu transparent in altul, lumina si-a micsorat viteza de 1,2 ori. Cu cate procente difera indicele de refractie al mediului al doilea? 1.121. Pe una dintre fetele laterale ale unei prisme transparente triunghiulare cad pe rand doua fascicule paralele de lumina sub acelasi unghi. Cum depinde claritatea spectru- lui obtinut dupa refractie de faptul cat este de ingust fasciculul incident? 1,122, Explicati de ce astrii la orizont par mai rosii decat la culminatii? 1.123. Un scafandru la adancime mare observa spectrul luminii albe care cade pe su- prafata apei? In ce cazuri ar vedea acest spectru? 1.124. O razi de lumina alba cade perpendicular pe suprafata apei unui lac. De cate ori mai repede ajunge la adancimea de 10 m lumina rosie decat cea violeta? Care va fi diferenta distantelor parcurse de raze in 1 ns? 1.125, Un fascicul ingust de lumina cade pe suprafata sticlei sub un unghi de 30°. Cu ce este egal unghiul dintre raza de lumina ro de lumina violeta refractata? Valorile indicilor respectivi de refractie sunt: n, = 1,644; n, = 1,685. 1,126. Daca ar fi atmosfera pana la Soare, cum am vedea rasiritul si apusul lui? De ce culori? ey 1.127. Avand la dispozitie un vas cu apa, o oglinjoara si o sursa de lumina, obtineti un spectru de culori. Executati desenul caracteristic si explicati cele observate. 1.128. Priviti spectrul de culori printr-o sticla de culoare rosie, verde s.a. Explicati cauza disparitiei celorlalte culori. 1.129. Inlocuiti ecranul alb pe care obtineti spectrul de culori cu un ecran de alta culoa- re. Ce culoare va rimane pe ecran? Explicati - 100 -1.130. Priviti printr-o prisma triunghiulara din sticla diverse surse de lumina. Studiati atent spectrele observate. Explicati deosebirile. 1.131, Examinati spectroscopul de laborator si ex- plicati destinatia partilor componente ale lui. cw 1.132. Turnati apa distilata intr-un vas sferic din sticla. Orientati spre el, printr-un orificiu al unui ecran alb, un fascicul de lumina de la Soare. Observati pe ccran, din partea vasului sferic plin cu apa, un curcu- beu rotund (fig. 1.27). Explicati cauza. Efectul carui fenomen fizic este curcubeul dupa ploaie? Figi2 = | 5. LENTILE SUBTIRI SW 1133. ce tip de lentila poate fi considerata o picatura de roua? 1,134, De ce este periculos si observi direct Soarele printr-o lentila convergenta? 1.135. Ce dauna pot aduce picaturile de apa cizute pe frunzele plantelor intr-o zi insorita? 1.136. Un fascicul de raze de lumina cade paralel cu axa optica principala a lentilei convergente. Ce puteti spune despre aceste raze dupa ce trec prin lentila? iar 1.137. Daca ati fi izolati pe o insula insorita, cum afi putea aprinde un foc, folosind obiectele uzuale? Propuneti mai multe solutii. 1.138. De ce trebuie si aduniim neaparat sticlele care s-au golit in timpul excursiilor in natura? 1.139. Sunt corecte urmatoarele relatii dintre convergenta si distanta focala a unei lentile? a) C=1/f, b)C-f=1; o) f=C. 1.140. Sa se afle convergenta unei lentile convergente cu distanta focala de 0,2 m. 1.141. Sa se afle distanta focala pentru lentilele caracterizate de urmatoarele convergen- Je: 2; 2,5; 45 8; 12,5; 25; ~5; -10; -16 dioptrii. 1.142. Care este convergenta unei lentile cu distanta focala de 250 mm? 1.143. Aflati convergentele sau distantele focale ale urmatoarelor lentile stiind ca: dm; - 101 -