MINISTERUL EDUCAŢIEI CERCETĂRII ŞI TINERETULUI

Proiectul Phare TVET RO 2006/018-147.04.01.02.01.03.01

MECI–CNDIPT / UIP

AUXILIAR CURRICULAR
CLASA a XI -a

MODULUL:
ASAMBLAREA MAŞINILOR ŞI APARATELOR
ELECTRICE

DOMENIU: ELECTRIC
NIVEL: 2
CALIFICARE: CONFECŢIONER PRODUSE ELECTROTEHNICE

MARTIE 2009

1
 AUTOR: DR.ING.LUCICA STĂNCULEANU-PROFESOR GRADUL I,
GRUP ŞCOLAR TEHNOLOGIC “DIMITRIE FILIPESCU” BUZĂU

2
1. Competenţe......................................................................................... Pag. 5
2. Informaţii despre specificul agenţilor economici............................ Pag. 6
3. Modalitatea de organizare a practicii............................................... Pag . 8
4. Recomandări privind respectarea normele de sănătatea şi
Pag . 10
securitatea muncii.............................................................................
5. Instrumente de lucru ale elevului necesare desfăşurării
Pag.16
practicii................................................................................................
5.1. Fişe de observaţie........................................................ Pag. 16

5.1.1 Fişe de observaţie nr.1....................................... Pag. 15

5.1.2. Fişe de observaţie nr.2...................................... Pag. 17

5.1.3. Fişe de observaţie nr.3...................................... Pag. 18
5.1.4. Fişe de observaţie nr.4..................................... Pag. 19
5.2. Fişe de lucru................................................................ Pag. 20
5.2.1. Fişe de lucru nr. 1............................................ Pag . 20
5.2.2. Fişe de lucru nr. 2....................................... Pag. 21
5.2.3. Fişe de lucru nr. 3............................................. Pag. 22
5.3. Studiu de caz............................................................... Pag. 23
5.3.1. Studiu de caz nr. 1....................................... Pag. 23
5.3.2. Studiu de caz nr. 2....................................... Pag. 24
5.3.3. Studiu de caz nr. 3........................................ Pag. 25
5.4. Fişe tehnologice.......................................................... Pag. 26
5.4.1. Fişe tehnologice nr.1........................................ Pag. 26
5.4.2. Fişe tehnologice nr.2........................................ Pag. 27
5.5. Jurnal de practică................................................... Pag. 28
5.6. Proiect/ miniproiect..................................................... Pag. 29
5.5.1. Proiect/ miniproiect nr.1.................................... Pag. 29
5.5.2. Proiect/ miniproiect nr.2................................... Pag. 30
5.7. Portofoliul de practică................................................. Pag. 31
6. Evaluarea elevului.............................................................................. Pag. 34
8. Bibliografie.......................................................................................... Pag. 37

3
4
 Modulul „Asamblarea maşinilor şi aparatelor electrice” oferă elevilor
oportunitatea de a-şi forma competenţe tehnice în legătură cu realizarea principalelor
tipuri de maşini şi aparate electrice, specificate în Standardul de Pregătire Profesională,
calificarea Confecţioner produse electrotehnice.

Parcurgerea conţinuturilor modulului şi adecvarea strategiilor didactice

utilizate are drept scop formarea competenţelor tehnice specializate aferente, în
scopul pregătirii profesionale a elevilor şi dezvoltării capacităţilor care să le
permită integrarea pe piaţa muncii.
Parcurgerea conţinuturilor se va realiza în integralitatea lor. Cadrele
didactice au posibilitatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei
teme, în funcţie de:
o dificultatea temelor
o nivelul de cunoştinţe anterioare ale grupului instruit
o complexitatea şi varietatea materialului didactic utilizat
o ritmul de asimilare a cunoştinţelor şi de formare a deprinderilor proprii
grupului instruit.
Între competenţe şi conţinuturi este o relaţie biunivocă, competenţele
determină conţinuturile tematice, iar parcurgerea acestora asigură dobândirea de
către elevi a competenţelor dorite. Competenţele dobậndite la sfậrsitul modulului

”Asamblarea maşinilor şi aparatelor electrice” sunt:

 Montează elementele auxiliare pentru maşini şi aparate electrice

 Asamblează maşinile, aparatele şi transformatoarele electrice
 Pune în funcţiune maşinile, aparatele şi transformatoarele electrice
 Elimină defectele maşinilor, aparatelor şi transformatoarelor electrice
 Verifică maşinile, aparatele şi transformatoarele electrice

5
 Orele de instruire practică se vor desfăşura la agentul economic cu care
unitatea şcolară a încheiat o convenţie cadru pentru claificările pentru care este
relevant modulul « Asamblarea maşinilor şi aparatelor electrice» sau în atelierele
şcoală (acestea trebuie să aibă o dotare minimă pentru asamblarea maşinilor şi
aparatelor electrice, utilizậnd panoplii cu maşini şi aparate electrice, aparate electrice,
conductoare, subansambluri ale maşinilor şi aparatelor electrice, SDV-uri, aparate de
măsură).

La agentul economic practica se va sesfăşura :

 în atelierul de bobinaj electric ;

 locaţia va fi stabilită de agentul economic;

 perioada de lucru/ orele de practică pe parcursul unei zile se stabilesc în

colaborare, agentul economic şi unitatea de învătănậnt astfel încật să se
respecte condiţile de lucru pentru minori;

 practica se va desfăşura numai sub îndrumarea coordonatorului de

practică din partea agentului economic (mentorul de practică care poate fi
electrician, maistru electrician) şi sub îndrumarea/verificarea periodică a
profesorului /maistrului coordonator din partea unităţi de învăţămănt;

 convenţiile cadru vor fi semnate de agentul economic şi unitatea de

învăţămậnt specificậndu-se drepturile şi obligaţiile fiecăruia, perioada de
practică, durata programului, echipamentul de lucru necesar,
responsabilităţile elevului faţă de agentul economic (să nu întậrzậie la
program, să utilizeze echipamentul de lucru, să respecte normele de
securitatea şi sănătatea muncii, normele PSI, sa aibă o conduită adecvată
unui elev, să nu lucreze nesupraveghiat) , agentul economic trebuie să

6
 asigure condiţiile de desfăşurarea practicii în condiţii de siguranţă, elevii să
nu fie supuşi riscurilor şi să asigure un mentor (electrician, maistru
electrician) care să răspundă de buna desfăşurare a orelor de practică şi
să anunte situaţiile problemă create;

 Practica la agentul economic se recomandă să se desfăşoare în grupuri

mici de 2-3 elevi pe unitate/loc de lucru pentru a evita unele situaţii
problemă sau accidentele.

7
 Pentru atingerea obiectivelor programei şi dezvoltarea la elevi a competenţelor
vizate de parcurgerea modulului, recomandǎm ca în acest proces sǎ se utilizeze
metode :
 metodele bazate pe acţiune: exercitiul practic sau simularea
 metodele explorative (vizite de documentare, excursii tematice,
studii de caz, problematizarea, observarea independentă)
 metodele expozitive (explicaţia, descrierea, exemplificarea) ş.a .
Diferenţierea sarcinilor şi timpului alocat, se va face prin:
 gradarea sarcinilor de la uşor la dificil, utilizând în acest sens fişe
de lucru
 fixarea unor sarcini deschise, pe care elevii să le abordeze în ritmuri
şi la niveluri diferite
 fixarea de sarcini diferite pentru grupuri sau indivizi diferiţi, în funcţie
de abilităţi
 prezentarea temelor în mai multe moduri (raport sau discuţie sau
grafic);
Se va urmării:
 abordarea tuturor tipurilor de învăţare (auditiv, vizual, practic sau
prin contact direct)
 formarea de perechi de elevi cu aptitudini diferite care se pot ajuta
reciproc
 utilizarea verificării de către un coleg, verificării prin îndrumător,
Avantajele efectuării practici la agentul economic
 practica se va desfăsura în grupuri de 2-3 elevi
 diversitate mare în modul de realizare a instalaţiilor electrice

8
  diversitate mare de aparate electrice
 elevul se confruntă cu situaţii concrete apropiate de cele pe care le v-a
întậlni după angajare
 adaptarea la cerinţele unui agent economic
 tranziţia de la şcoală la locul de muncă nu va fi bruscă, elevul
cunoscậnd cerinţele unui agent economic
Dezavantajele efectuării practici în unitatea de învăţămậnt:
 practica se desfăşoara cu o grupă de elevi (minim 10 elevi) astfel
timpul acordat fiecărui elev este mai mic
 nu se poate asigura o mare diversitate de aparate electrice, instalaţii
electrice şi situaţii problemă
 tranziţia de la şcoală la locul de muncă va fi bruscă elevul
necunoscậnd cerinţele unui agent economic

9
 Pe parcursul desfăşurări orelor de practică se vor respecta următoarele normele
de securitatea muncii, PSI şi normele de asamblare a maşinilor şi aparatelor electrice:
 în timpul lucrului se va utiliza echipamentul de protecţie;
 nu se utilizează scule defecte, deteriorate sau care nu respectă
normele de siguranţă
Pentru evitarea accidentelor prin electrocutare, este necesara eliminarea posibilitatii de
trecere a unui curent periculos prin corpul omului.
Masurile, amenajarile si mijloacele de protectie trebuie sa fie cunoscute de catre
tot personalul muncitor din toate domeniile de activitate.
Principalele masuri de prevenire a electrocutarii la locurile de munca sunt:
 Asigurarea inaccesibilitatii elementelor care fac parte din circuitele electrice si care
se realizeaza prin:
o amplasarea conductelor electrice, chiar izolate, precum si a unor
echipamente electrice, la o inaltime inaccesibila pentru om. Astfel, normele
prevad ca inaltimea minima la care se pozeaza orice fel de conducto electric
sa fie de 4M, la traversarea partilor carosabile de 6M, iar acolo unde se
manipuleaza materiale sau piese cu un gabarit mai mare, aceasta inaltime
se depaseasca cu 2.25m gabaritele respective.
o Izolarea electrica a conductoarelor;
o Folosirea carcaselor de protectie legate la pamant;
o Ingradirea cu plase metalice sau cu tablii perforate, respectandu-se distanta
impusa pana la elementele sub tensiune.
 Folosirea tensiunilor reduse (de 12, 24, 36V) pentru lampile si sculele electrice
portative. Sculele si lampile portative care functioneaza la tensiune redusa se
alimenteaza la un transformator coborator. Deoarece exista pericolul inversarii
bornelor este bine ca atat distanta picioruselor fiselor de 12, 24 si 36V, cat si
10
 grosimea acestor picioruse, sa fie mai mari decat cele ale fiselor obisnuite de 120,
220 si 380 V, pentru a evita posibilitatea inversarii lor.
La utilizarea uneltelor si lampilor portative alimentate electric, sunt obligatorii:
o varificarea atenta a uneltei, a izolatii ai a fixarii sculei inainte de incperea
lucrului;
o evitarea rasucirii sau a incolacirii cablului de alimentare in timpul lucrului si a
deplasarii muncitorului, pentru mentinerea bunei stari a izolatiei;
o menajarea cablului de legatura in timpul mutarii uneltei dint-un loc de munca
in altul, pentru a fi solicitat prin intindere sau rasucire; unealta nu va fi
purtata tinandu-se de acest cablu;
o evitarea trecerii cablului de alimentare peste drumurile de acces si in locurile
de depozitare a materialelor; daca acest lucru nu poate fi evitat, cablul va fi
protejat prin ingropare, acoperire, cu scanduri sau suspendate;
o interzicerea repararii sau remedierii defectelor in timpul functionarii motorului
sau lasarea fara supraveghere a uneltei conectate la reteua electrica.
 Folosirea mijloacelor individuale de protectie si mijloacelor de avertizare. Mijloacele
de protectie individuala se intrebuinteaza de catre electricieni pentru prevenirea
electrocutarii prin atingere directa si pot fi impartite in doua categorii: principale si
auxiliare.
Mijloacele principale de protectie constau din: tije electroizolante, clesti izolanti si
scule cu manere izolante. Izolatia acestor mijloace suporta tensiunea de regim a
instalatiei in conditii sigure; cu ajutorul lor este permisa atingerea partilor conductoare de
curent aflate sub tensiune.
Mijloacele auxiliare de protectie constau din: echipament de protectie (manusi,
cizme, galosi electroizolanti), covorase de cauciuc, platforme si gratare cu picioruse
electroizolante din portelan etc. Aceste mijloace nu pot realiza insa singure securitatea
impotriva electrocutarilor.
Intotdeauna este necesara folosirea simultana cel putin a unui mijloc principal si a
unuia auxiliar.
Mijloacele de avertizare constau din placi avertizoare, indicatoare de seuritate
(stabilita prin standarde si care contin indicatii de atentionare), ingradiri provizorii

11
prevazute si cu placute etc. Acestea nu izoleaza, ci folosesc numai pentru avertizarea
muncitorilor sau a persoanelor care se apropie de punctele de lucru periculoase.
 Deconectarea automata in cazul aparitiei unei tensiuni de atingere periculoase sau
a unor scurgeri de curent periculoase. Se aplica mai ales la instalatiile electrice
care functioneaza cu punctul neutru al sursei de alimentare izolat fata de pamant.
Mentionand faptul ca un curent de defect 300-500A poate deveni in anumite
conditii, un factor provocator de incendii, aparatul prezentat asigura protectia si
impotriva acestui pericol.
Intreruptorul este prevazut cu carcase izolante, si este echipat cu declansatoare
termice, electromagnetice si releu de protectie la curenti de defect.
 Separarea de protectie se realizeaza cu ajutorul unui transformator de separatie.
Prin acesta, se urmareste crearea unui circuit izolat fata de pamant, pentru
alimentarea echipamentelor electrice, la care trebuie inlaturat pericolul de
electrocutare. In cazul uni defect, intensitatea curentului care se inchide prin om
este foarte mica, deoarece trebuie sa treaca prin izolatia care are o rezistenta
foarte mare.
Conditiile principale care trebuie indeplinite de o protectie prin separare sunt:
o la un transformator de separatie sa nu se poata conecta dacat un singur
utilaj;
o izolatia conductorului de alimentare sa fie intotdeuna in stare buna, pentru a
fi exclusa posibilitatea aparitii unui curent de punere la pamant de valoare
mare.
 Izolarea suplimentara de protectie consta in executarea unei izolari suplimentare
fata de izolarea obtinuta de lucru, dar care nu trebuie sa reduca calitatile mecanice
si electrice impuse izolarii de lucru.
Izolarea suplimentara de protectie se poate realiza prin:
o aplicarea unei izolari suplimentare intre izolatia obisnuita de lucru si
elementele bune conducatoare de electricitate ale utilajului;
o aplicarea unei izolatii exterioare pe carcasa utilajului electric;
o izolarea amplasamentului muncitorului fata de pamant.

12
  Protectia prin legarea la pamant este folosita pentru asigurarea personalului contra
electrocutarii prin atingerea achipamentelor si instalatiilor care nu fac parte din
circuitele de lucru, dar care pot intra accidental sub tensiune, din cauza unui defect
de izolatie. Elementele care se leaga la pamant sut urmatoarele: carcasele si
postamentele utilajelor, masinilor si ale apartelor electrice, scheletele metalicecare
sustin instaltiile electrice de distributie, carcasele tablourilor de distributie si ale
tablourilor de comanda, corpurile mansoanelor de calibru si mantalele electrice ale
cablurilor, conductoarele de protectie ale liniilor electrice de transport etc. Instalatia
de legare la pamant consta din conductoarele de legare la pamant si priza de
pamant, formata din electrozi. Prizele de paman verticale sau orizontale se
realizeaza astfel incat diferenta de potential la care ar putea fi expus muncitorul
prin atingere directa sa nu fie mai mare de 40V.
In general, pentru a se realiza o priza buna, cu rezistenta mica, elementele ei
metalice se vor ingropa la o adancime de peste 1M, in pamantul bun conducator de
electricitate, bine umezit si batut.
Sistemul de priza (legare la pamant) separata pentru fiecare utilaj prezinta
urmatoarele dezavantaje: este costisitor (cantitati mari de materiale si manopera); unele
utilaje (transformatoare de sudura, benzi transportoare etc.) se muta frecvent dintr-un
loc in altul; legatura este de multe ori incorect executata datorita caracterului de
provizorat al instalatiei.
 Protectia prin legare la nul se realizeaza prin construirea unei retele generale de
protectie care insotesc in permanenta reteua de alimenare cu energi electrica a
utilajelor.
Reteaua de protectie are rolul unui conductor principal de legare la pamant, legat
la prize de pamant cu rezistenta suficient de mica.
Sistemul prezinta o serie de avantaje:
- utilajle electrice pot fi legate la o instalatie de legare la pamant cu o rezistenta
suficient de mica;
- este economic, deoarece la instalatiile provizorii pentru santiere, materialele
folosite pot fi recuperate in cea mai mare parte;

13
- este usor de realizat, putand fi folosite prizele de pamant naturale, constituite
chiar din constructiile de beton armat;
- permite sa se execute legaturi sigure de exploatare, deoarece are prize stabile cu
durata mare de functionare;
- toate utilajele electrice pot fi racordate cu usurinta la reteua de protectie;
- se poate executa in mod facil un control al instalatiei de legare la pamant,
deoarece legaturile sunt simple si vizibile, iar prizele de pamant pot fi separate pe rand
pentru masurare, utilajele ramanand protejatesigur de celelalte prize. Pentru cazul unei
intreruperi accidentale a legaturii la nul se prevede, ca o masura suplimentara, un
numar de prize de pamant.

In aceeasi instalatie nu este permisa protejarea unor utilaje electrice prin legare
la pamant, iar a altora prin legare la nul. Instalatia de protectie nu poate fi modificata in
timpul exploatarii, fara un proiect si fara dispozitia sefului unitatii respective.
Conductoarele de legare la pamant si la nul nu se vor folosi pentru alte scopuri
(alimentarea corpurilor de iluminat, a prizelor monofazate etc.). Conductoarele circuitelor
electrice prin care circula curentul de lucru (conductoarele de nul, de lucru) nu pot fi
folosite drept conductoare de protectie. Pentru a nu se crea confuzii, conductoarele de
nul de protectie se vopsesc in culoarea rosie (sau se folosesc conductoare cu izolatie
rosie), iar cele de lucru in culoare alb-cenusie.
 Protectia prin egalizarea potentialelor este un mijloc secundar de protectie si
consta in efectuarea unor legaturi, prin conductoare, in toate partile metalice ale
diverselor instalatii si ale constructiilor, care in mod accidental ar putea intra sub
tensiune si ar fi atinse de catre un muncitor ce lucreaza sau de catre o persoana
care trece prin acel loc.
Prin intermediul legatuirlor se realizeaza o reducere diferentelor de potential
dintre diferite obiecte metalice sau chiar o anulare a acestor diferente, obtinandu-se
astfel egalizarea potentialelor si deci eliminarea pericolului de electrocutare. De precizat
insa ca reteua de egalizare trebuie conectata la instalatia de legare la pamant sau la
nul.

14
5.1. Fişe de observaţie a procesului tehnologic a instalaţiei
5.1.1. Fişe de observaţie nr. 1
5.1.2. Fişe de observaţie nr. 2
5.1.3. Fişe de observaţie nr. 3
5.1.4. Fişe de observaţie nr. 4
5.2. Fişe de lucru
5.2.1. Fişe de lucru nr. 1
5.2.2. Fişe de lucru nr. 2
5.2.3. Fişe de lucru nr. 3
5.3. Studiu de caz
5.3.1. Studiu de caz nr. 1
5.3.2. Studiu de caz nr. 2
5.3.3. Studiu de caz nr. 3
5.4. Fişe tehnologice
5.4.1. Fişe tehnologice nr.1
5.4.2. Fişe tehnologice nr. 2
5.5. Proiect/ miniproiect
5.5.1. Proiect/ miniproiect nr.1
5.5.2. Proiect/ miniproiect nr. 2
5.6. Jurnal de practică
5.7. Portofoliul de practică

15
 Fişă de observaţie
a procesului tehnologic de asamblare a aparatelor electrice

1. Desfăşuraţi practica la un agent economic care asamblează maşini şi aparate

electrice.
2. Observaţi procesul tehnologic de asamblare a aparatelor electrice şi
completaţi fişa următoare:
Localizare: Data:

Tipul aparatelor electrice

Tipuri de aparate Contactoare Relee termice Întreruptoare

electrice automate
Aparate electrice
utilizate
Conductoare
electrice
Subansambluri
componente
Elemente
auxiliare
SDV-uri
Defecte ce pot să
apară
Situaţii deosebite
Observaţiile coordonatorului de practică
Evaluator: Control calitate:

16
 Fişă de observaţie
a procesului tehnologic de reparare a aparatelor electrice
1. Sunteţi chemat împreună cu coordonatorul de practică (electricianul) pentru a
depista şi remedia defecte la câteva tipuri de aparate electrice (contactor, releu
termic, întreruptor automat).
2. Urmăriţi procesul tehnologic de reparare a defectelor.
3. După încheierea activitătii de observare, completati fişa de mai jos:

Denumirea Norma de timp: Data:

aparatului
electric:

Ce defecte
posibile pot fi?

Care sunt
etapele de
depistare a
defectului?

Cum este
remediat
defectul
constatat?

Ce SDV-uri se
utilizează?

Verificarea Electrician
aparatului Evaluator
electric

Observaţiile
coordonatorului
de practică

17
 Fişă de observaţie
a procesului tehnologic de asamblare a maşinilor electrice rotative
1.Împreună cu coordonatorul de practică vă deplasaţi
pentru asamblarea maşinilor electrice la “ATELIERUL DE
BOBINAJ”
2.Urmăriţi procesul tehnologic de asamblare a maşinilor
electrice rotative

După încheierea activitătii de observare, completati fişa de mai jos:

Denumirea instalaţiei: Data:

Tipuri maşini electrice Motoare electrice de curent Motoare electrice de curent
continuu alternativ

Tipuri de circuite:
(după modul cum sunt
amplasate)
Etapele procesului
tehnologic

Obdervaţiile
coordonatorului de practică
Evaluator: Control calitate:

18
 Fişă de observaţie
a procesului tehnologic de asamblare a transformatoarelor electrice
1. Împreună cu colegul de grupă identificaţi elementele componente ale
transformatoarelor de măsură
2. Identificati elementele componente ale transformatoarelor de putere.
3. Completaţi fişa de observaţie

Transformatoare de măsură Transformatoare de putere

S.D.V.-uri utilizate S.D.V.-uri utilizate

Etapele procesului de Etapele

asamblare a procesului de
transformatoarelor asamblare a
transformatoarel
or

Observaţiile coordonatorului de practică

Evaluator: Control calitate:

19
 Fişă de lucru nr.1
1. Realizaţi asamblarea unui aparate electric de joasă tensiune.
2. Identifivăţi subansamblurile componente ale aparatului electric.
3. Completaţi fişa de lucru:

Denumirea aparatului Data

electric:

Elev: Clasa:

Etapele procesului
tehnologic

Stabilirea priorităţilor

Subansambluri Caracteristici tehnice Cantitate

componente utilizate

SDV-uri utilizate

Verificarea aparatului
electric

Obdervaţiile
coordonatorului de
practică

Evaluator: Control calitate:

20
 Fişă de lucru nr.2
1. Întocmiţi împreună cu colegul de grupă un necesar de material pentru
asamblarea unei maşini electrice de curent alternativ monofazat
2. Completaţi fişa de mai jos

Denumire lucrare: Data:

Întocmit: Clasa: Grupa

Subansambluri
componente

SDV-uri utilizate

Etapele asamblării
maşinii electrice

Verificarea maşinii
electrice

Observătiile
coordonatorului de
practică

Evaluator: Control calitate:

21
 Fişă de lucru nr.3
1. Întocmiţi împreună cu colegul de grupă un necesar de material pentru
asamblarea unui transformator de măsură
2. Completaţi fişa de mai jos

Denumire lucrare: Data:

Întocmit: Clasa: Grupa

Subansambluri
componente

SDV-uri utilizate Aparate Tipuri de Tipuri Receptoare Tipuri de

electrice conductoare de electrice instalaţii
tuburi
de necesare
protecţie
Etapele asamblării maşinii
electrice

Verificarea
transformatorului electric

Observătiile
coordonatorului de
practică

Evaluator: Control calitate:

22
 Studiu de caz nr.1

Trebuie să se pună în funcţiune o maşină electrică de curent continuu, după asamblare.

1. Precizaţi etapele de verificare vizuală a corectitudinii asamblării maşinii electrice;
2. Alegeţi încercările specifice acestui tip de maşină electrică;
3. Efectuaţi măsurătorile specifice
Completaţi fişa de mai jos

Etapele de Aparate
verificare utilizate
vizuală

Încercările Ce defecte
pot să
specifice
apară în
timpul
funcţionării

Măsurătorile Concluzii
specifice

Observăţii ale mentorului sau coordonatorului de Observator: Data:

practică

23
 Studiu de caz nr.2

1. Observaţi cu atenţie următoarele aparate electrice şi prezentaţi semnificăţia

fiecăruia.
2. Identificăti aceste aparate electrice pe durata unei săptămâni de practică la
agentul economic.

1 2 3
Anexa 22
3. Completaţi tabelul următor.

Nr.crt Tipul aparatului Unde se folosesc Avantajele Dezavantajele

aceste aparate aparatelor aparatelor

1.

2.

3.

Data: ……………………………………Grupa……………………….…………….
Completat : …………………………………………………………………………...
Observaţiile coordonatorului de practică……………………………………………….

24
 Studiu de caz nr.3
1 Observaţi cu atenţie următoarele transformatoare electrice şi precizaţi elementele
componente
2 Identificăti aceste aparate electrice pe durata unei săptămâni de practică la
agentuleconomic.

1 2 3
3 Completaţi tabelul următor.

Nr.crt Tipul Unde se Avantaje Dezavantaje

transformatorului folosesc
electric

1.

2.

3.

Data: …………………………………………Grupa……………………….…………….
Completat : ……………………………………………………………………………...
Observaţiile coordonatorului de practică………………………………………………………

25
 Fişă tehnologică nr. 1

asamblarea unei maşini electrice de mică putere

1. Completaţi fişa tehnologică pentru asamblarea unei maşini electrice de mică

putere
2. Precizaţi etapele de asamblare a maşinilor electrice de mică putere
3. Completaţi tabelul următor.

Denumirea etapei de Denumirea Caracteristici Cantitate

asamblare subansamblurilor tehnice
utilizate

Verificarea
funcţionării
inatalaţiei
Rezulratele confruntării…………………………………………………………………..
………………………………………………………………………………………………
Observaţii ale maistrului sau mentorului de practică………………………………….
…………………………………………………………………………………………………..
Executant: Control calitate:

26
 Fişă tehnologică nr. 2
asamblarea unei maşini electrice de medie putere

1. Completaţi fişa tehnologică pentru asamblarea unei maşini electrice de medie

putere
2. Precizaţi etapele de asamblare a maşinilor electrice de medie putere
3. Completaţi tabelul următor.

Denumirea Denumirea Caracteristici tehnice Cantitate

etapei de subansamblurilor
asamblare utilizate

Verificarea
Rezultatele confruntării………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
Observaţii ale maistrului sau mentorului de practică……………………………..
………………………………………………………………………………………...........

Executant: Control calitate:

27
 JURNAL DE PRACTICĂ

Elev:
Perioada:

Locaţie (Agent
economic şi
departament):
Modul:
Tema:
Coordonator
de practică:

În jurnalul de practică, elevul va completa următoarele informaţii:

1. Care sunt principalele

activităţi relevante
pentru modulul de
practică pe care le-aţi
observat sau le-aţi
desfăşurat?
2. Ce lucruri noi aţi învăţat?

3. Care au fost
evenimentele sau
lucrurile care v-au
plăcut? Motivaţi.

4. Ce lucruri/ evenimentele
care nu v-au plăcut?
Motivaţi.

28
 PROIECTUL NR 1
1. Împreună cu grupul din care faceţi parte realizăţi un proiect pe parcursul a 3
săptămâni de practică. Tema proiectului este:”Asamblarea unui aparat
electric de comandă, de joasă tensiune”
2. Pentru acesă aparat precizaţi:
 Etapele de montare
 Subansamblurile componente
 Încercările după asamblare
 Tipuri de defecte
 Remedierea defectelor
3. Respectaţi cerinţele unui proiect:
 Foaia de capăt
 Argument
 Cuprins
 Memoriu tehnic
 Lista de material
 Procesul tehnologic
 Norme de protecţia muncii
 Bibliografie
 Anexe (scheme, tabele, pliante cu produse)

29
 PROIECTUL NR 2

1. Împreună cu grupul din care faceţi parte realizăţi un proiect pe parcursul a 3

săptămâni de practică. Tema proiectuluieste:”Asamblarea unei maşini
electrice de mică putere”
2. Pentru acesă aparat precizaţi:
 Etapele de montare
 Subansamblurile componente
 Încercările după asamblare
 Tipuri de defecte
 Remedierea defectelor
Respectaţi cerinţele unui proiect:
Foaia de capăt
Argument
Cuprins
Memoriu ethnic
Lista de material
Procesul tehnologic
Norme de protecţia muncii
Bibliografie
Anexe (scheme, tabele, pliante cu produse)

30
 Portofoliul elevului include rezultatele relevante, obţinute prin
metode şi tehnici de evaluare (probe scrise, verificări orale, probe practice,
autoevaluare, proiect, observarea sistematica a comportamentului, etc.) sau
prin activităţi extracurriculare. Elevul are libertatea de a cuprinde în portofoliu
materialele pe care le considera necesare sau care îl reprezintă cel mai bine.
Portofoliul reprezintă “cartea de vizita” a elevului, prin care profesorul poate
să-i urmărească progresul – în plan cognitiv, atitudinal şi comportamental – la
o anumită disciplină de-a lungul unui interval mai lung de timp ( un semestru,
perioada de practică sau un an şcolar). Reprezintă un pact între elev şi
profesorul care trebuie să-l ajute pe elev să se autoevalueze. Profesorul
discută cu elevul despre ce trebuie să ştie şi ce trebuie să facă acesta de-a
lungul procesului de învăţare. La începutul demersului educativ se realizează
un diagnostic în concordanţă cu stilul de învăţare a acestuia asupra
necesităţilor elevului de învăţare pentru a stabili obiectivele şi criteriile de
evaluare. Diagnosticul este facut de profesor şi este discutat cu elevul
implicat în evaluare.(Conform definiţiei dată de prof ec. Aneta Radu).
Portofoliul de practică poate să conţină o serie de materiale obligatorii cerute
de către profesor cật şi materiale obţionale lăsate la latitudinea elevului care
pun în evidenţă progresele sale, permit aprecierea aptitudinilor, contribuţiilor
personale la realizarea sarcinilor care îi revin pe parcursul parcurgerii
modulului.
Un exemplu de ceea ce poate să cuprindă un portofoliu :
 Pagina de început (care cuprinde : denumirea unităţii de învăţămậnt,
« Portofoliul de practică al elevului », numele elevului, clasa, numele
profesorului coordonator, anul şcolar)
 lista conţinutului acestuia (cuprinsul – cu numele fiecărei fişe/lucrare,
indicậnd numărul pagini umde se găseşte materialul )

31
 argumentaţia care explică ce lucrări sunt incluse în portofoliu, de ce
este importantă fiecare şi cum se articulează între ele într-o viziune de
ansamblu a elevului/grupului cu privire la subiectul respectiv şi locul
unde s-au desfăşurat orele de practică)
 lucrări efectuate de elev:
rezumate
eseuri
articole, referate, comunicări
fişe individuale de studiu
proiecte şi situaţii deosebite întậlnite la rezolvarea problemelor
temele de zi de zi
teste şi lucrări
chestionare de atitudini
înregistrări, fotografii care reflectă activitatea desfăşurată de
elev individual sau împreună cu colegii săi
observaţii pe baza unor ghiduri de observaţii
reflecţiile proprii ale elevului asupra a ceea ce lucrează
autoevaluări scrise de elev sau de membrii grupului
alte materiale, hărţi cognitive, contribuţii la activitate care
reflectă participarea elevului/ grupului la derularea şi
soluţionarea temei date
viitoare obiective pornind de la realizările curente ale
elevului/grupului, pe baza intereselor şi a progreselor
înregistrate
comentarii suplimentare şi evaluări ale profesorului, ale altor
grupuri de învăţare şi/sau ale altor părţi interesate, de exemplu
părinţii
Rezultate ale activităţilor de autoevaluare şi dovezi ale
discuţiilor care au avut loc
Opiniile elevilor privind activităţile desfăşurate

32
Planuri de acţiune/ evaluări/ activităţi viitoare planificate şi
efectuate de către elev
Comentarii ale profesorului privind atitudinea şi rezultatele
elevului

33
 Evaluarea elevilor se caracterizează prin integrarea sa în curriculum,
astfel încât să devină dificil de delimitat de instruire. Scopurile specifice evaluării
se diversifică şi se combină cu scopuri specifice predării şi învăţării. Evaluarea
devine într-adevăr o modalitate de a sprijini/ transforma procesul de predare-
învăţare, de a întări aspectele pozitive şi de corectare rapidă şi eficientă a
lacunelor.

Evaluarea poate îmbrăca următoarele forme :

Evaluarea "comparativă" a carei funcţie principală cea de a clasa elevi, de

a le acorda diplome dupa nivelul lor de reuşită, raportându-i pe unii la alţii

Evaluarea "prin obiective" sau evaluarea "criterială" care are ca rol să

furnizeze informaţii funcţionale, permiţând elevilor sa se situeze în raport cu
atingerea obiectivelor şi oferind soluţii de ameliorare (Cardinet, 1993)

Evaluarea "corectivă" care propune o nouă paradigmă, nu numai

"decizională" ci şi "informaţională". Ea are ca scop să ofere elevului
informaţii suplimentare în funcţie de dificultăţile constante pentru a-i facilita
învăţarea

Evaluarea "conştientizată" (Cardinet, 1993) corespunde unui demers

dominant pedagogic, care privilegiază participarea activă şi autonomia
elevului, furnizându-i repere explicite, în scopul de a lua în mâini propria
transformare, fiind conştient de propriile dificultati.
Evaluarea trebuie să fie un proces continuu şi sumativ, referindu-se în
mod explicit la criteriile de performanţă şi la condiţiile de aplicabilitate ale

34
acestora, corelată cu tipul probelor de evaluare specificate în Standardul de
Pregătire Profesională pentru fiecare competenţă şi vizând exclusiv probele de
evaluare solicitate în aceste standarde ( nimic mai puţin, nimic mai mult).
Demonstrarea altor abilităţi, în afara celor din competenţele specificate, este
lipsită de semnificaţie în cadrul evaluării. O competenţă se evaluează o singură
dată.
Ca metode de evaluare recomandăm :
 Observarea sistematică a comportamentului elevilor, activitate care permite
evaluarea capacităţilor şi atitudinilor lor faţă de o sarcină dată
 Investigaţia
 Autoevaluarea, prin care elevul compară nivelul la care a ajuns cu
obiectivele şi standardele educaţionale şi îşi poate impune / modifica
programul propriu de învăţare
 Metoda exerciţiilor practice
 Lucrul cu modele
 Fişe de observaţie ,fişe de lucru şi fişe tehnologice
 Fişe de autoevaluare
 Lucrări practice executate sub observaţia cadrului didactic
 Miniproiect/Proiectul se poate realiza individual sau în grup. Organizarea sa
în grup aduce mai multe beneficii. Particularităţile individuale reclamă
organizarea activităţilor în grupuri mici, unde sarcinile pot fi individualizate şi
pot fi mai uşor măsurate performanţele şi progresul înregistrat. Învăţarea
reciprocă este un tip de învăţare eficient şi, de obicei, puţin valorificat în
şcoală, care apare în contextul învăţării în grupuri mici şi în derularea de
proiecte. Strategiile didactice trebuie să includă învăţarea prin cooperare,
învăţarea prin descoperire, jocul, întrucât acestea sunt modalităţile de
abordare interdisciplinară care creează un context al învăţării plăcut,
stimulativ, care valorifică interesele, nevoile copilului şi experienţele lor de
viaţă şi creează premisele învăţării automone şi ale reuşitei şcolare
 Portofoliu - include rezultatele relevante, obţinute prin celelalte metode şi
tehnici de evaluare (probe scrise, verificări orale, probe practice,

35
 autoevaluare, proiect, observarea sistematică a comportamentului etc.) sau
prin activităţi extracurriculare. Reprezintă "cartea de vizită" a elevului,
urmărindu-i progresul pe o perioadă de timp.
Este important ca elevii să înţeleagă criteriile de evaluare, procesul evaluativ,
pentru a putea reflecta asupra performanţelor obţinute, a le explica şi a găsi
modalităţi de progres. Elevii nu trebuie evaluati unii în raport cu ceilalti, scopul nu
este de a-i ierarhiza ci de a vedea evolutia, progresul, achizitiile.

36
 Mira Niculae, Neguş Constantin, 1999, Instalaţii şi echipamente
electrice, Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică
 Cănescu Traian, Stan Alexandru Iulian, 1983, Tehnologia lucrărilor
electrotehnice, Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică
 Cioc, I., Instalaţii şi echipamente, Manual pentru licee industriale,
clasele a XIa şi a XIIa, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti,
1992
 Maier Virgil, Pavel GH. Virgil, Rafiroiu Corina, 2003, Instalaţii electrice
industriale-Lucrări practice, Cluj-Napoca, Editura U.T. Pres
 Radu Lucan, Dorina Săcăcian, 2008, Circuite electrice, Oradea,
Editura Imprimeriei de Vest
 Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor electrice cu
tensiuni până la 1000 v c.a. şi 1500 v c.c.indicativ: i 7 - 02înlocuieşte: i
7-98
 Olimpia Istrate, Botoşani, 2004, Către o abordare interdisciplinară prin
evaluarea autentică, EDICT Revista Educaţei nr 7
 www.finder.ro (sursa internet)

37