M ISTERELE

ASCENSIU N II

Reveloreo batAliei cosmice

dintre bine gi rdu

\\/4
7,S

DAVID WILCOCK

Traducerea din limba englezd:

Cristian HANU

ADEVAR&DIVIN
BraEog 2017
 Cu prins

ClprroLur- 1 lntroducere ................. I

Clplrolur 2 BAtdlio impotrivo?ntunericului .......29
ClprroluL 3 Atingereo in{initului...., .................47
Cnprrorur- 4 intunericul qi lumino..... ................6.l
Clprrolul- 5 Ar puleo ESP sd solveze lumeo?................"......7j
ClprroLur- 5 S-o ldsot ?niunericul .....................9-l
Clprrolur- 7 Roiul 9i iodu1.......... ................... I 09
Crprrolur- 8 Noopteo intunecotd o sufletului ...,l33
CnplroluL 9 in cdutoreo unei cdi de iegire ......-l5.|
Clplrolur- 10 indlloreo pe oripile euforiei
gi prdbuEireo de dupd ................167
Clplrolul 11 Evodoreo ................ l8Z
Clprror-ul 12 prdpostiei
Atingereo fundului ......203
Clrrrolul 13 Morele experimenl .....................23.l
Clplrolul 14 Dezvdluireo ............251
Clplrolul 15 ,,Morele An" ol lui Choteloin
se incheie cu surle si tr6mbite... ...273
Clprrolur- 16 Suprovieiuitorii uitofi de pe 1und.. ..................289
Clprrolul 17 ,,lmogineo de onsomblu"
este uno extrem de cosmicd ........3.l3
Caprrorul 18 Pete Peterson - un veritobil Teslo
ol ,,operofiunilor negre"... ...........33,l
 1,

19 Jocob si Progromul Spoliol Secret .................. 35

Clprrorut I
Lista ilustratiilor
Clprrolur. 20 Strdvecheo Rosd o Constructorilor .............. ...37 5

Clprtotur 21 Dote provenite de lo insider-i

Fig. t : Modelul lui Sir Roger Penrose referitor la un tipar geometric
despre Construciori. ...................395 ca sursi a Universului cunoscut ..........9
Clprrolur- 22 Motriceo lunord o lmperiului .......407 Sursa: DavidWilcock
Fig. 2' ,,Amplituhedronul" - simAnla geometricd a Universului................l0
Clprrorur 23 ingerii c62ufi......... ....................427 Sursa: David Wilcock

Clptrolur- 24 Bdtdlio cosmicd devine uno personold............45l Fig. 3: Modelul geometric al atomului, de dr. Robert Moon ....................... I I
Sursa: Tom Denney
Clprrolut" 25 Tipore posibile ole viitorului ........465 Fig. 4r Tipare geometrice intr-o piclturi de apd aflati in vibrafie,
observatededr.Hanslenny........,...... .........................12
Sursa: Dr. Hans )enny, ilustralie preluati din revista gtiin[ifici
Cymatics: A Study of Wave Phenomena and Vibration @ 2001
MACROmedia Publishing, Newmarket, NH, USA.
wwwcymaticsource.com
Fig. 5'Desen creat in liceu de David Wilcock despre
fiinfe aseminitoare unor extrateregtri ..............................................165
Sursa: David Wilcock
Fig. Oa gi 6b: Desene ale lui Robert McCall care includ ruine de tip
,,Stonehenge" propuse ca logo-uri pentru misiune a Apollo 17 ........2g7
Sursa: NASA/Robert McCall
Fig. 7, Imagine originaH NASA,L)Z-6lH3,luati de sonda spaliali
Lunar Orbiter 2, care arati existenla unor obeliscuri 1unare..........294
Sursa: NASA/GSFC/NSSDC
Fig. 8: Analizi geometrici rusi a obeliscurilor lunare publicati
de revista Technology for Youth ............... .................295
Strsa: Technology for Youth
Fig. S, Imagine,,oficiali" NASA a obeliscurilor lunare luati
de sonda spalial6 Lunar Orbiter 2, care arate existenta
unor gropi dreptunghiulare...................... ..............,..296
Sursa: NASA
Fig. t O: Serie de structuri geometrice pe cadrul NSSDC 4822.
La dreapta apare versiunea lui Ken fohnston decupati
din versiunea ,,oficialii'.......... ...........2gg
Sursa: NASA/NSSDC
Fig. I l: Imagine NASA a Craterului Ukert, care arate existenla
unei forma{iuni degradate, dar simetrici qi triunghiulari.............300
Sursa: NASA
 Fig. t Z' Imagine din apropiere a Cadrului ASl O-32-4g22 Fig. 2+: Soarele nostru situat in centrul unui ,,gemineu,,
luat de misiuneaApollo 10..................... ....................301 -este
din plasmi in form6 de tub care se intinde
Sursa: NASAiNSSDC
pdni la haloul ga1actic............
Fig. t 3: Detalii suplimentare legate de cadrul ..........382
Sursa: NASA/Iohns Hopkins/UC Berkeley
ASl0-32-4822 surprins de Apollo 10.................................................302 Fig. :s: Hannibal gi Hitler au awt destine similare,
Sursa: HoaglandiNASA/NSSDC
Fig. t 4: Comparafie intre imaginile din cadni,,4g22"
degi au fost despirfi{i de 2.160 de ani............... ........389
Sursa: Tom Denney
surprinse de Misiunea Enterprise, Fig. 26: Pitrat masiv aflat pe suprafa(a Lunii,
oferite de Centrul Spalial Goddard
ce sugereazi prezenla unei civilizafii
gi de Centrul Houston, care arati reflec{ia unui dom.....................303 interne gigantice,
care l-a construit cu o tehnologie superavansatd.
Sursa: NASA/ Enterprise Mission
Imagine vizibili, topografie gradienli
Fig. t S: Comparafie realizatd de Enterprise Mission intre versiunile 9i
cRAlLaigravita{iei........................,......:.....
4514-66-9301 9i A514-66-9279, care arati o matrice .. . ......................405
Sursa: NASA/GSFC/IpLlColorado School of Mines/MIT
a unor ruine ce par construite din sticli.... ..............304 Fig. 27, Diagrami NASA a tiparelor cildurii
Sursa: NASA/Enterprise Mission de tip,,pac_Man,
de pe lunile lui Saturn: Mimas gi Tethys..........
Fig. I 6' Retuqare prin inchiderea deliberati la culoare a fundalului ........413
Sursa: NASA/|pL
din jurul astronautului Harrison Schmitt depe Apollo 12.............305
Fig. 28a pi 28b: Ecuatorul ridicat al lui
Sursa: NASA/Enterprise Mission Iapetus gi forma geometrici
Fig. I 7: ,,Panoul solar" din cadrul ,,lipsf'nr. 4BZ2 a|NASA.............. .........307
a suprafefei saIe.................. ...............415
Sursa: NASA/JpL/Space Science Institute
Sursa: NASA/ Enterprise Mission
Fig. Ze: Luna lui Uranus, Miranda,
Fig. I a, Turn gigantic aflat in partea intunecati a Lunii, pe care apar formafiuni ,,trapezoidale,,
ce apare intr-o fotografie fbcuti de satelihrl rusesc 2ond3.............30g .....,.............416
Sursa: NASA/fpL
Sursa: RKA Fig. 30: Pete Iuminoase pe miniplaneta
Fig. l9: Dom gigantic,,din sticlf'aflat in partea intunecati a Lunii,
Ceres....,.......... ........41g
Sursa: NASA/DAWN
intr-o imagine a satelitului rusesc Zondj..........................309
ce apare
Fig. 3 I : Prezumtivi ,,piramidi luminoasf,pe
Sursa: RKA Ceres.....................................419
Sursa: NASA/f pL_Caltech/UCLA/MpS/DLR/IDA/LpI
Fig. ZO, Imagine de aproape a domului gigantic,,din sticlf,
Fig. 3 Z : Structuri pitrati a distributiei cildurii
aflat in partea intunecati a Lunii, ce apare intr-o imagine peluna lui Saturn,
Enceladus. Insider_iisusfin ci aceasta arati
surprinsi de satelitul rusesc Zond3 ............,.............310 identic
cu imaginile in infrarogu ale bazelor subterane...........,..
Sursa: RKA .,...,...,...,,..420
Sursa: NASA-Goddard/CIRS/SwRI
Fg. f t: Imagine a platoului cu mincare al lui David Wilcock,
Fig. 33: ,,Monolittrl,,de pe phobos, a cirui umbri lungi
care s-a spart in doui, la o cini serviti in compania
insider-lor |acob gi Pete Peterson.. ...........................356
poate fi vizuti pe suprafafa lunari................. .........423
Sursa: NASA
Sursa: David Wilcock
Fig. 34: Imagini in oglindi ale unei fefe
Fig. Z2: Schimbare misterioasi a unei formaliuni umane (stinga)
9i ale unei fefe de felini (dreapta) pe Marte....... .. . ..
geologice petrecute pe luna Titan a lui Saturn .......364
Sursa: Enterprise Mission/NASA
...........42g
Sursa:NASA/|PL-Caltech/ASI/Cornell
Fig. 35: Imagine dlaproape a cadrului
Fig. 2 a , Vecinitatea interstelari a sistemului solar ........................................3g0 35476 surprins de Viking,
care arati Fa{a de pe Marte gi piramidere
Sursa: Andrew Z. Colvin, 3 martie 20ll de ra vest d,e aleasta......429
Sursa: NASA/Enterprise Mission

xil
Fig. 30, Imagine de aproape a cadrului 70413 surprins de Viking,
care-aratd, piramida pentagonall situati la sud de Fafn"""""""""'430
Sursa: NASA/Viking Ceprrolur 1
Fig. zf t,Cratere pltrate' aflate pe Asteroidul 433 Eros """"""""' """""""'434
Sursa: NASA/NEAR
Fig. a8: Detaliu din ,,Bolovanul in formh de diamant lntroducere
care vArf'l aflat pe 433 Eros
sti pe """""""""""""'435
Sursa: NASA/NEAR
Fig. a9: Alte ,,cratere pltratd'9i un,,bolovan dreptunghiulal'
aflate pe 433 Eros..'. """"""""""""'436
Sursa: NASA/NEAR
Fig. +o, Imagine de aproape a,,bolovanului dreptunghiular"
o viagi in care eqri inzestrat cu puteri
de pe 433 Eros """""437
rl::|rij;?:*gi
zeu, bttl capabil si citegti instantaneu
supranaturale, de
Sursa: NASA/NEAR mint"a p..ro"r, e, a$a cd.
Fig. lt, Scenl din filmrl, Tom Corbett: Cadetul stelar, care prezinti
nu mai ai nevoie de cuvinte. pogi levita,
plutind"lto.
prin'^", p.i":ir.pl;
o piramidi transparenti pe Luni, cu o harti citre Marte"""""""438 Putere a gindurilor tale. Dispui d" pot".i teleciietice,po.a.rd
Sursa: Patrick Blaine obiectele, chiar gi cele de dirnensioni.olo.d", ^ii.,
Fig. +2, Sceni din filmri Tom Corbett: Cadetul stelar, care prezinti
--"ndindu-le si faci
purerea mingii tate. pogi material izaoriceigi
Fa[a de Felini cu o harti citre centura de asteroizi"""" """"""""'439
;:'::1"1::jlfrin do."fti
deschideri altidati gura penru a vorbi. pogi
Sursa: Patrick Blaine l.X,l:'^_1".:::.:"T ifi
calatort ln tlmp, ficind salturi in trecur sau in viitor gi privind ce se
Fg. Reconstrucfie a ruinelor lunare din emisiunea
a3, intimpli aici cu o claritate uimitoare.,,Vilul,,care
TV ,Omul gi Luna" din anul 1955.......'.....'.. """"""443 vii de lumea de dincolo gi care te-a
separi. lumea celor
Sursa: Patrick Blaine
ficut si uigi ciai o identitate mai
rnireati decnt x6ssx a unui muritor _
Fig. 44, Revista grafici,,Fa!a de pe Marte" din septembrie 1958""""""""'444 s_a ridicat. Eqti in permanenji
congtient d; ci egti un sufler nemur
Sursa: fack KirbY/HarveY Comics -!fr4 itor caretrlieqte o experi-
cnti umani. Nvelul inteligengei tale depipegte cu mult tot."
Fig. n5, Prinpl Lionello gi Prinfesa D'Este, cu craniile vizibil alungite """463
rimentat in trecut. "i "^*p"-
Sursa: Antonio di Puccio Pisanello, c. 1444
Si fie un simplu visi O doringi ridicoli
f,ri nicio bazi reald.? Este
oare posibil ca rnarii maeqtri spirituari
umanitltii si fi spus adeviruf
ai
ci triiegti intr's 514ss de amnezie, nemaigtiind cine gi ce egti in reali-
t:rtei Este oare posibil ca alegerile p"
, rlle faci gi gindurile pe care
lc emiti si fie infinit mai impo.tani
e d,ecitigi dai seama? Existi oare
irtr-adevir o birilie intre bine gi riu,
care iii viaga de zi cu
zi? Sti aceasti bitilie invizib iliiabaza-olto* ^i"rt"^ze
d,n marile evenimente
:rlc lumiil Este xs6615;snea
- aceasti. absolvire pe un nivel superior al
^Existi
cxistengei - scop*l suprem ar existen,tei
umanei in univers forge
rrcgative care hling5c cu temerile', mi,,nia,vinovitia gi ruqinea
se
(:Ire nu se dau in lituri
ta, gi
de la nimic pentru a te impiedic a si rcalizezi

xtv
 2 T MISTERELE ASCENSIUNII
acesf salt cuantic in evolugia tai Asistim noi oare la o competitie incre-
dibil de vasri in vederea obtinerii controlului asupra planetei noastrel
Ar muri literalmente aceste forte negative daci nu s-ar hri.ni cu egois-
mul, invidia, materialismul, licomia gi singuritatea noasrri, carele f cr.-
nizeazi o rezewl.energetici inepuizabilii Au dus acesre forte o bitilie
care dureazi. de sute de mii de ani gi de care sunr perfect congtiente?
Egti pe punctul de a inrra intr-o lume a rispunsurilor la toate
aceste intreblri. Noi suntem amenintari de o distrugere totali pusi la
cale de tot felul de forge malefice, in existenta cirora ne vine de multe
ori imposibil si. credem. Nu numai ci dispunem de o,,elitii' carc pare
si infloreasci de pe urma rizboaielor pe carcle creeazi, a catastrofelor
financiare pe cerc le pune la cale, a epidemiilor gi a haosului pe carele
grtverneazi din umbri, dar natura insigi pare si ne fi trildat, Planeta
noastri este pe moarte. Rezervele de api seaci gi un numir din ce in
ce mai mare de specii de animale dispar, din carza civilizatiei umane,
Temperaturile par sI creasci de la un an la altul, iar cutremurele, vul-
canii, tsunami-urile, uraganele qi super-furtunile tropicale ne pun in
pericol viata, provocind distrugeri colosale.
Oamenii au tendinga de a crede ci poveqtile spirituale din antichi-
tate sunt o simpli,,,mitologieiin timp ce noi triim in,,lumea rcali', care
pare mult mai singuratici gi mai amenintiroare. Tot mai mulgi oameni
adoptl comportamente dependente sau tipare ale negirii pentru a uita
de adevlrul neplicut gi aparent inevitabil al distrugerii in masi, for-
ginduJ si. intre in subcongtient. Cind acesta ribufnegte insi. inapoi in
mintea conttientl, el reactualizeazi. starea de disperare, iar noi ci"dem
din nou in depresia inrunecati generatl. de singuritatea profundi in
capcana cireia suntem pringi, Cind nu mai vedem niciieri vreo spe-
ranti, incepem sI credem subit in Dumnezeu gi in iad, qi ne intrebi.m
la infinitl,,De cei De cei De cei"
Poate ci ai avut norocul si intri in contact cu ceea ce mulgi vizio-
nari au numit,,intelepciunea angelic!'.Poate ci.aitriit o experiengi in
apropierea mortii gi ai surprins un crS.mpei din realitatea infinit mai
mireatl. care se ascunde dincolo de vilul care separi via;a de moarte.
Poate ci ai avur un vis atnt de frumos incit te-ai uezit ct ochii in
lacrim| tinjind dupl promisiunea unei zile de miine mai frumoase.
Poate ci ai trlit o experienti emogionali. aporeorici, fie de teroare
extremi,, fie de extaz pur, in urma cireia ai intrat in acea stare de calm
absolut care este apanajul marilor maeprri, in care timpul pare si se
lntroducere o 3
ol)rcasci gi in care igi percepi viaga dintr-o perspectivi mai vasti, ca gi
r un1 xi privi-o,,de sui'. Poate ci ji s-a intimplat ceva atat de bizar, de
rrrpranaturaf incit te-a flcut si te cutremuri de uimire. Pentru citeva
Inomente prefioase, ai intrat in contact cu esenfa unei realitigi incredi-
Iril de profunde. Ai experimentat o stare in care nu mai existi teami,
.lurcre, pierdere sau singuritate, ci doar iubire, bucurie gi o luminl
,r lb-stri"lucitoare nemirginiti.
Aceasti senzalie cutremuritoarc a eternitlgii pare adeseori efe-
rrcri. Dupi un crimpei de magie, realitatea viegii de zi crtzite asalteazl
,lin nou, ftcindu-te si uigi. Flaclrapotentialului tiu infinit este stinsi
,lc vintul rece 9i dur al realitigii curente, ata cum o percep cei mai mulgi
,lintre oameni la ora actuali. Din fericire, aceasti realitate se poate
rchimba. Unul din marile mistere ale epocii noastre este chiar existenga
liinjelor spirituale pozitive, cu care putem intra oricind in contact, daci
rrrmim anumite precepte gi linii directoare. Personal, primesc aproape
:lilnic scrisori de la oameni care triiesc fenomene bizare gi mistice. Am
incercat eu insumi din risputeri si intru in contact cu fiingele spirituale,
i;rr rezultatele pe care le-am obginut au fost pe cit de profunde, pe atet
drr semnificative.
igi voi relata in aceasti carte povestea experiengelor mele, marile
grcutigi prin care am trecut pentru a descoperi in cele din urmi ade-
v:irurile profunde qi ascunse ale ascensiunii gi ale viitorului nostru.
'l'radijia spirituali gnostici ne invagi ci informagiile sunt vii, iar expu-
ncrea noastri la informagiile referitoere la natura real| a cosmosului
poate declanga in noi o metamorfozl care ne va conduce in cele din
rrrmi la ascensiune. in cirgile mele precedente am prezentat tceste
informagii dintr-o perspectivi qtiingifici, dar in primajumitate a cirgii
de fagi voi incerca o abordare noui, aritindu-gi cum se poate manifesta
rcest adevi.r metafizicin viaga ta la nivel personal.
Misterele istoriei
$tiinga ne invagi ci noi am evoluat de la o viagi incredibil de plic-
ticoasi petrecuti in pegteri, in care strimogii nogtri erau nigte vini-
tori-culegitori analfabegi forgagi si supravieguiasci in condigii ostile,
luptindu-se cu elementele dezlinguite ale naturii. La un moment dat,
;rce$ti strimoqi au devenit suficient de inteligengi pentru a inventa
roata, culturile agricole, domesticirea animalelor, sistemele comerciale,
4 o MISTERELE ASCENSIUNII
construind adiposturi din ce in ce mai solide gi adunAndu-se in sate
gi orage. Civikzagiile au evoluar treptart, iar oamenii ta creet limba-
jul scris, matematica, cer amica, metalurgia, astronomia, gav erner ea,
legile 9i religra.
Printre altele, ei au invigat si ii venereze pe zei,Practic toate cul-
turile care au triit vreodari pe Pimint au descris o anumiti formi de
contact direct cu diferite fiinge avansate, cu o inteligengi considerabil
mai inalti decit * oamenilor. Din cite ne spun sursele istorice, civfiza-
gia umani. nu a api.rut aleatoriu. Oamenii au fost inviga,ti si. vorbeasci.,
si citeasci, si scrie, si cultive recolte, sI igi construiasci adiposturi, si
studieze stelele gi si ingeleagi limbajul universal al gtiinjei de citre alte
6ingc mai sofisticate. lzltoarcle scrise din antichitatea cea mai inde-
pirtati repeti din nou gi din nou povestea unor fiin9e umanoide mai
avansate decit oamenii care le-au dat acestora din urmi cheile cunoag-
terii superioara Adeseori, aceste fiinge au colaborat cu oamenii sute sau
chiar mii de ani, guvernind aficerile lumii antice de pe pozigia drep-
tului aparent divin al regalitigii lor, Unii din acegti ,zei" i-au invigat
pe oameni si fie mai plini de iubire gi si se ierte unii pe ceilalgi, dind
naftere marilor religpi, cerc conrin misrere pe care pugini oameni le mai
ingeleg ln epoca noastri. Algi,,zsi" nu au fost insi nici pe departe la fel
de buni gi de binevoitori. Ei s-au luptat unii cu algir, au dat dovadi. de
viclenie 9i de josnicie, de minciuni. gi de inqelitorie, qi de mulre ori au
fost detronagi 9i ucigi arunci cind supugii lor furiogi gi tridagi s-au ridi-
cat ln cele din urmi impotriva lor.
Este oare posibil ce ece$ti,,zei" din antichirate si fi fost de fapt
fiinge extraterestrei Am inceriat si rispund public la aceasti intre-
bare de aproximativ 20 de eni incoace, prin diferite mi1'loace, inclu-
siv pe site-ul meu, DivineCosmos.com, in clrgile mele, Intestiga[ii
revelatocre qsul)ra c,impului constiingei Si Cbeia Sinuonicitdfii, precum
9i in peste 80 de episoade diferite ale emisiunii Ancient Aliens
(Extraterestrii din antichitate), ceamai populari emisiune difaztti de
canalul Historp care intri. in al zecelea sezon in momentul scrierii
cirgii de fagi. Din pilcete, existl inci foarte mulgi oameni care conri-
nui si se comporte la, fel ca preogii ce au rcfuzat si se uite prin tele-
scopul lui Galileo. Perspectiva asupra lumii pe care o cultivi cei mai
mulgi dintre oameni nu este altceva decit un sistem de convingeri,
similar unei religii. Noi ne apirim modelele gdingifice curente la 6l
ca zelogii cere militetzi cu ardoare in favoarea Bibliei lor, afirm6.nd
lntroducere o 5
ci nu existi decit un singur adevir gi ci magii gtiingei degin toate
rispunsurile (sau o vor faceintr-an viitor apropiat).
,,Povestea" s-a schimbat
in mod tradigional, scepticii gi-au apirat sistemul convingerilor
invocind gtiin+e ce autoritate supremi, Argumennrl rimine insi destul
de confaz, cici aceste autoritigi gi-au schimbat incontinuu povestea.
Ceea ceni se cere si credem s-a schimbatdiscretin datade22octombrie
2013, cind revista Proceedings of the National Academy of Sciences t
publicat un articol, fafi. camedia centrali si ii faci vreo publicitate. O
echipi alcfuuiti din trei oameni de gtiinji condugi de dr. Erik Petigura
a folosit telescopul Kepler al NASA pentru a studia 42.000 de stele
din vecinitatea sistemului solar, mai mult sau mai pugin similare soa-
relui nostru. Cercetitorii au sflrdiat momentele in care luminozitatea
fiecirei stele a scizut suficient de mult pentru a fi mi.surabili. Aceste
scideri ale luminozitigii se datorau trecerii unei planete prin faga stelei
respective. Echipa lui Petigura a descoperit un total de 6A3 planete,
din care zece de mirimea Pimintului 9i cu orbite in,,zone locuibile'i pe
care se pot forma oceane, intrucit temperatura planetelor nu este nici
prea ridicati, nici prea scizutl. De alt6l echipa lui Petigura dejinea
deja date care confirmau faptul cI pe aceste planete existi api. in stare
lichidi. Atunci cind combini doi atomi de hidrogen cu unul de oxigen,
obgii api lichidi. NASA dovedise anterior ci stelele emani nenumi-
rate tone de hidrogen qi oxigen sub formi de geze. Atunci cind aceste
gaze ajtrng pe o planeti cu o temperaari adeaneti, ele se combini gi
dau nagtere apei, atmosferei, ploii gi oceanelor.
Stufiul lui Petigura seincheie cu concluzia uluitoare ci 22o/o dintre
toate stelele comparabile cu soarele nostnr care existi. in Univers au
planete inzesffate cu api similare Pimintului, care orbiteazl in jurul
lor, in zone in care viaga intrunegte condigii adecvate pentru e eperce.
Cea mai apropiati stea cu o planeti similari Pimintului injurul ei este
situati la doar 12 ani-lumini, putind fi atinsl cu uguringi in decursul
unei viegi umane daci tehnologia noastrl ar avansa suficient de mult
pentru a ne oferi posibilitatea de a cdliltori cu viteza luminii. Adevirata
magie se produce insl daci aplicim procentul de 22o/o intregului
Univers cunoscut. Rezultatele sunt incredibile, fiind sintetizate intt-un
articol intitulat,,Paradoxul Fermi" pe site-ul WaitButBuy.com.
6 o MISTERELE ASCENSIUNII
Astfel, se estimeazi ci existi intre 100 gi 400 de miliarde de stele
cu planete locuibile injur numai in CaleaLactee,Pe de alti parre, se ttie
la ora actuali. ci pentru fiecare stea din Cd.eaLactee existi o intreagi
galaxie in Univers. O galaxie nu este altceva decit un grup uriag de stele.
Odati inarmati cu aceste cifre, patem dovedi ci. pentru ftecare bob de
nisip de pe PimS.nt existi cite 10.000 de stele in Univers. Acest numir
este atit de mare incit mintea umani nu il poate cuprinde, cici boabele
de nisip de pe Pi.mint sunt practic nenumirabile. Povestea devine gi
mai fascinantS. dac5. ne gindim ci aproximativ 5o/o din acesre stele sunr
similare soarelui nostru, conform datelor furnizate de NASA. Cu alte
cuvinte, in Univers existi circa 500 de cvintilioane, adici de miliarde de
miliarde de stele similare soarelui nostru.
Fiecare din aceste stele similare soarelui arc o ,,zon5.locuibili' in
care o planeti poate da nagtere oceanelor gi apei lichide.Drcl. 5o/o din
totalul stelelor care existl in Univers sunt similare soarelui nostru, iar
echipa lui Petigura a descoperit ci" o cincime din acestea ar purea avea
planete similare pimintului in jurul 1or, inseamni c5.lo/o dinroate ste-
lele din Univers ar putea avea in jur o planeti pe care am putea locui.
Cu alte cuvinte, in cosmos ar putea exista 100 de miliarde de miliarde
de planete similare Pimintului, ceea. ce inseamni ci pentru fiecare bob
de nisip de pe Pimint existi cnte o suti. de planete similare Pimintului
in Univers. Pornind de la aceste ci&e, putem presupune ci numai in
galaxia noastri existi aproximativ un miliard de piminturi. Daci
pornim de la premisa ci doar Lo/o din aceste lumi ce congin api gi-au
creat forme de viagi, puternttege conclazia ci fiecare bob de nisip de pe
PimXnt rcprezinti,o planeti locuiti similari Pimintului din Univers.
Si presupunem ci doar l% din acesre planete locuite au forme de
viegi. care au evoluat pinila creeret unor civilizagii inteligente, precum
cea umani de pe Pimnnt. Acest lucru ar insemna ci in Universul
nostru existi 10 cvadrilioane, adici zece milioane de miliarde de civi.
lizagii inteligente. Daci aplicim eceasti logici Ciii Lactee, numai in
galaxia noastri existi 100.000 de civilizaEii inteligente pe cele circa un
miliard de planete similare Pimintului, care ne agteaprl. Aceasti per-
spectivi. schimbi dramatic paradigma actuali, fiind cu atir mai veridici
cu cnt provine de la surse oficiale ce opereazi. cu datele NASA. Daci
ginem cont de aceste calculg ipotezaci suntem singuri in Univers pare
dintr-odati rificoli, fiind similari cu credingele fanatice ale fundamen-
taligtilor religiogi, care por fi atit de ugor demontate.
lntroducere o 7
,,Paradoxul Fermi" ne cere si ginem cont inclusiv de virsta
Universului, estimati la ora actuali la aproximativ 13 miliarde de
rni. Pimintul s-a format doar in urmi cu 4,54 miliarde de ani. Prin
rrrmare, putem presupune ftri an efort pree mare ci o alti planeti
similari pimintului nostru s-ar fi putut forma in urmi cu 8 miliarde
.lc ani, in jurul unei stele mai vechi (similare soarelui). Si ne imagi-
nlm acum ci aceasti planeti a evoluat pini la nivelul nostru curent de
inteligengi gi de tehnologie in acelaqi interval de timp ca gi noi: de 4,54
rrriliarde de ani. Acest lucru ar insemna cl civilizagia de pe respectiva
planeti a avut la dispozigie alte3,46 de miliarde de ani pentru a evolua
dincolo de nivelul pe care l-am atins noi la ora actuali. Gradul teh-
nologiei, inteligen;ei qi sofisticirii atinse de aceasti civilizaqie intr-un
inrerval de timp atat de lung ar depigi probabil tot ce Putem ingelege
rroi cu mintea pe care o avem.
Pe data de 5 martie 201-5, NASA a anuntat ci aproape jumitate
.lin planeta Marte a fost acoperitl cindva de un ocean similar celor
de pe PimXnt, cu o adXncime de aproximativ L,6 kilomeri. Pe 28
septembrie in acelagi an, NASA a anungat cL apa lichidi continui
si existe gi astlzi pe Marte, dar in cantitigi limitate. in sfirqit, pe
5 noiembrie 2015, NASA a anunfat ci Marte a avut o atmosferi
similari celei terestre care a dispirut, posibil in urma unui eveniment
solar. La rindul ei, planeta Pluto are o atmosferi uimitor de asemi-
nitoare celei terestre. Potrivit unui articol BBC publicat in data de
12 matie 20L5, in care este citati NASA, s-a descoperit cI luna
lui Jupiter, Ganymede, are un ocean chiar sub suprafaga sa, la fel ca
mul;i algi sateligi:,,Este vorba gi de planetele pitice Pluto gi Ceres; de
celelalte luni ale lui Jupiter, Europa gi Calisto; de lunile lui Saturn:
Enceladus, Titan qi Mimas; gi posibil de luna lui Neptun, titon.
,sistemul solar pare dina-odati un loc destul de umed', glumeqteJim
Green, directorul agengiei spatiale a Statelor Unite responsabil de gti'
inga planetelorl'
Aceste descoperiri oficiale schimbi tot ce am fost invigagi de mici
si credem. in propriul nostru sistem solar existi agadar mai multe
locuri in cate ar putea exista forme de via;i (de un tip sau altul). Marte
pare sL fi fost o planetl suficient de aseminitoare Pimintului pentru
ca o civilizagieinteligenti si fi inflorit pe ea in trecut. Aceste descoPeriri
care schimbi paradigma sunt publicate ici gi colo in media oficiali, cite
una pe rind. Ele nu au parte niciodati de o publicitate majori, fiind