SERII NUMERICE. NOŢIUNI GENERALE.

CRITERIUL NECESAR DE CONVERGENŢĂ

NC 5.1. EXEMPLE

 Şiruri numerice (recapitulare)

 Serii numerice. Definiţii, exemple
 Proprietăţi ale seriilor numerice. Operaţii cu serii numerice

Şiruri numerice (recapitulare)

Se numeşte şir numeric o funcţie f definită pe mulţimea numerelor naturale N
(sau pe o submulţime a ei ) cu valori în mulţimea numerelor reale R.
Dacă notăm cu xn = f (n) , atunci şirul numeric definit de funcţia f poate fi notat
cu {xn : n ∈ N} , sau mai succint ( xn ) . Şirul ( xn ) se mai scrie şi astfel: x1 , x2 ,..., xn ,... .
Termenul xn se numeşte termen general sau termen de rang n al şirului.
Exemple de şiruri numerice:
1 1 1
1. 1, , ,..., ,...
2 3 n
1 2 3 n
2. , , ,..., ,...
2 3 4 n +1
3. 1,−11, ,−1,...,( −1) n +1 ,...
4. 1,2,3,..., n,...

Un şir ( xn ) se numeşte:
majorat sau mărginit de sus, dacă există aşa număr real M încât xn ≤ M , ∀n ∈N;
minorat sau mărginit de jos dacă există aşa număr real m încât xn ≥ m, ∀n ∈N;
mărginit, dacă el este majorat şi minorat.
Şirurile 1), 2) şi 3) sunt mărginite, iar şirul 4) este minorat şi nu este majorat.
Un şir numeric ( xn ) se numeşte:
strict crescător, dacă xn < xn +1 , n = 1,2,...;
strict descrescător, dacă xn > xn +1 , n = 1,2,...;
descrescător, dacă xn ≥ xn +1 , n = 1,2,...;
crescător, dacă xn ≤ xn +1 , n = 1,2,...;
monoton, dacă el este sau crescător, sau descrescător, sau strict crescător, sau
strict descrescător;
strict monoton, dacă el este crescător sau descrescător.
Şirurile 2) şi 4) sunt crescătoare, şirul 1) este descrescător, iar şirul 3) nu este
monoton.
Numărul real a se numeşte limită a şirului ( xn ) , dacă:
1
 SERII NUMERICE. NOŢIUNI GENERALE.
CRITERIUL NECESAR DE CONVERGENŢĂ
NC 5.1. EXEMPLE

∀ε > 0, ∃n0 : n ≥ n0 ⇒ xn − a ≤ ε .
Dacă a este limita şirului ( xn ) , atunci se scrie lim xn = a .
n→∞

Şirul ( xn ) care admite o limită finită a se numeşte convergent. Un şir care nu

este convergent se numeşte divergent.
Un şir crescător şi mărginit de sus este convergent; un şir descrescător şi
mărginit de jos este convergent; un şir monoton şi mărginit este convergent.

Serii numerice
Definiţie. Se numeşte serie numerică o expresie de forma a1 + a2 + ... + an + ...

∑
∞
,unde a1 , a2 ,..., an ,.. sunt numere reale. Seria numerică se mai notează cu a .
n =1 n

Numerele a1 , a2 ,..., an ,.. se numesc termeni ai seriei, iar an se numeşte termen

general sau termen de rang n al acestei serii.
Exemple de serii numerice.
11 1 1
∑n
∞
1) =1 n
+= 1+
+ ...+ +... (seria armonică)
2 3 n
1 1 1 1
2) ∑n =1
∞
= 1+ + +...+ +...
n 2 3 n
1 1 1 1
∑
∞
3)
n =1 α
=1 + α + α + ... + α + ... (seria Dirichlet)
n 2 3 n
∑n n = 1 + 2 + 3+...+n+...
∞
4) =1

∑n aq n = a + aq + aq +...+aq n
∞
5) =1
−1 2 −1
+... (seria geometrică)

∑n ( −1) n = 1 − 1 + 1 − 1+...
∞ +1
6) =1

1 1 1 1 1
∑n
∞
7) =1 n = + 2 + 3 +...+ n +...
2 2 2 2 2

∑
∞
Definiţie. Suma primilor n termeni ai seriei a se numeşte sumă parţială
n =1 n

de rang n a acestei serii şi se notează cu Sn .

Din definiţie rezultă că S1 = a1 , S2 = a1 + a2 ,..., Sn = a1 + a2 + ... + an ,...
Definiţie. Dacă există limita finită S a şirului sumelor parţiale ( Sn ) : S = lim Sn ,
n→∞

∑
∞
atunci se spune că seria a este convergentă, iar numărul S se numeşte sumă a
n =1 n

acestei serii. Dacă limita sumelor parţiale nu există sau este infinită, atunci se spune că
seria dată este divergentă.

2
 SERII NUMERICE. NOŢIUNI GENERALE.
CRITERIUL NECESAR DE CONVERGENŢĂ
NC 5.1. EXEMPLE

Exemple:
∑n
∞
1) Seria =1
n este divergentă, deoarece lim Sn = lim(1 + 2 +...+ n) =
n→∞
n→∞

1
lim n(n + 1) = ∞
n→∞ 2

2) Seria ∑n =1 ( −1) n +1 este divergentă, deoarece

∞
Sn = 1 , dacă n este impar, şi
Sn = 0 , dacă n este par. Deci nu există limita şirului sumelor integrale.
1
∑n
∞
3) Seria este convergentă, deoarece ea reprezintă suma termenilor unei
=1
2n
1 1
progresii geometrice infinit descrescătoare cu primul termen şi cu raţia şi deci
2 2
1 1
−
1 1 1 2 2n  1 
lim Sn = nlim  + 2 +...+ 2  = lim
→∞  2
= lim  1 − n−1  =
1
n→∞ 2 n  n→∞ 1 n→∞
 2 
1−
2
∞
4) Considerăm seria a + aq + aq + ... + aq 2 n −1
∑ aq n−1 , a ≠ 0.
+ ... =
n =1

Această serie reprezintă suma termenilor unei progresii geometrice cu primul

a − aq n
termen a şi cu raţia q. Cum pentru această serie Sn = a + aq + aq + aq 2 n −1
= ,
1− q
avem:
a − aq n a
=
a) dacă q < 1 , atunci =
lim Sn lim ;
n→∞ n→∞ 1 − q 1− q

b) dacă q > 1, atunci lim Sn = ∞;

n→∞

c) dacă q = 1 atunci Sn = a + a + ... + a = na → ±∞ când n → ∞;

d) dacă q = −1 , atunci Sn = 0 , dacă n este par, şi Sn = a , dacă n este impar.
∞
a
Reţineţi !!! Seria ∑ aq
n =1
n −1
este convergentă cu suma S =
1− q
dacă q < 1 .

Altfel, seria dată este divergentă.

1 1 1
5) Seria 1 + + +...+ +... care se numeşte serie armonică este divergentă.
2 3 n
1 1 1 1  1 1 1 1
∑n
∞
Într-adevăr, putem scrie = 1+ + + + + + + +
=1 n 2  3 4   5 6 7 8 
1 1 1 1 1 1 1 1 1  1 1  1 1 1 1
 9 + 10 + 11 + 12 + 13 + 14 + 15 + 16  +... > 1 + 2 +  4 + 4  +  8 + 8 + 8 + 8  +

1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1
16 + 16 + 16 + 16 + 16 + 16 + 16 + 16  + ... = 1 + 2 + 2 + 2 + 2 +...
3
 SERII NUMERICE. NOŢIUNI GENERALE.
CRITERIUL NECESAR DE CONVERGENŢĂ
NC 5.1. EXEMPLE

1 1 1 1
Din aceste relaţii avem: S1 = 1, S2 = 1 + , S4 > 1 + ⋅ 2, S8 > 1 + ⋅ 3, .. , S2n > 1 + n, ...
2 2 2 2
Evident că sumele parţiale cresc nemărginit când n → ∞ , ceea ce înseamnă că seria
armonică este divergentă.
∑
∞
Teoremă (Criteriul necesar de convergenţă) Dacă seria a
n =1 n
este
convergentă, atunci lim an = 0 .
n→∞

∑
∞
Demonstraţie. Fie că seria a este convergentă şi suma ei este S. Atunci
n =1 n

= =
lim Sn lim Sn−1 S . Deci lim an = lim( Sn − Sn−1 ) =
lim Sn − lim Sn−1 = S − S =
0.
n→∞ n→∞ n→∞ n→∞ n→∞ n→∞

A cerceta convergenţa unei serii înseamnă a determina dacă ea este convergentă

sau este divergentă.
n −1
Exemplu. Să se cerceteze convergenţa seriei de termen general an = .
n
n −1
Rezolvare. Cum lim an = lim = 1 ≠ 0 , seria dată este divergentă.
n→∞ n→∞ n

Menţionăm că condiţia lim an = 0 nu este suficientă pentru convergenţa seriei. De

n→∞

exemplu, termenul general al seriei armonice verifică această condiţie, dar seria este
divergentă.

Proprietăţile seriilor convergente. Operaţii cu serii şi proprietăţile lor

∑
∞
Teoremă. Seria a
n =1 n
este convergentă atunci şi numai atunci, când este
convergentă seria obţinută din ea prin suprimarea unui număr finit de termeni.
∑
∞
Demonstraţie. Fie că din seria a au fost înlăturaţi k termeni, suma cărora
n =1 n

este egală cu pk , şi ei se află printre primii m termeni ai acestei serii. Atunci, pentru
∑
∞
n > m , avem sn = pk + q n − k , unde sn sunt sumele parţiale ale seriei a , iar q n − k sunt
n =1 n

sumele parţiale ale seriei noi obţinute. Cum nlim

→∞
sn = pk + lim q n − k , limitele lim sn şi lim q n − k
n→∞ n→∞ n→∞

∑
∞
există şi sunt finite simultan. Deci şi seriile a şi cea nouă sunt convergente sau
n =1 n

divergente simultan.
∑ ∑
∞ ∞
Definiţie. Fie date seriile a şi
n =1 n
b
n =1 n

1) se numeşte sumă a seriilor date seria de termen general an + bn

∑
∞
2) se numeşte produs dintre seria a şi numărul c seria de termen general can
n =1 n

se numeşte produs al seriilor date seria de termen general wn = ∑ k =1 ak bn−k .

n −1
3)
4
 SERII NUMERICE. NOŢIUNI GENERALE.
CRITERIUL NECESAR DE CONVERGENŢĂ
NC 5.1. EXEMPLE

∑ ∑ ∑
∞ ∞ ∞
Teoremă . Dacă seriile a şi
n =1 n
b
n =1 n
sunt convergente şi a = s,
n =1 n

∑ ∑ ∑
∞ ∞ ∞
b = σ , atunci sunt convergente şi seriile
n =1 n n =1
(an + bn ) , n =1
can şi au loc

∑ ∑
∞ ∞
egalităţile: n =1
s σ,
(an + bn ) =+ n =1
can = cs.
La demonstrare teoremei se folosesc proprietăţile şirurilor convergente.