Vocea Mea Te Va Însoţi Povestiri Didactice de Milton H. Erickson

7/25/2019 Erickson Milton-Vocea Mea Te Va Insoti.
doc
Milton H. Erickson (1901-1980) a fost psihiatru de renume mondial, specializat n hipnoterapie medical! "i
terapia familiei. # fost pre"edinte-fondator ai $ociet!%ii #mericane de
Hipnoz! &linic! "i mem'ru marcant al #socia%iei sihiatrilor
#mericani "i al #socia%iei #mericane de sihopatoloie.
Este considerat * p!rintele+ hipnozei clinice, cercet!rile "i studiile sale fiind reunite su' un domeniu de sine
st!t!tor
hipnoterapia
clinic!, dintreericksonian!.
care amintim#utof prolific,
Hypnotic a scris Hypnotherapy
Realities, mpreun! cu Emest
/ . ossi numeroase studii despre hipnoza
An Exploratory Casebook, Experiencing Hypnosis, Time
Distortion în Hypnosis.
a &urtea eche u'lishin a mai ap!rut Tehnicile hipnoterapiei ericksoniene  ichard 2andler 3 4ohn
5rinder,
6008.
Vocea mea te va însoţi

Povestiri didactice de Milton H. Erickson
Ediţie îngrijită şi comentarii de Sidney Rosen, M..
!"v#nt înainte de $ynn Ho%%man
&nstit"t"l 'ckerman de (era)ie a *amiliei
7raducere din lim'a enlez! de
&:E7# #;<
2<&<E=7, 6008
;escrierea &> a 2i'liotecii a%ionale a om?niei
E&@$:, M7: II.
ocea mea te Aa nso%i poAestiri didactice B de
Milton H. EricksonC trad icoleta aduC ed. Dnriit! "i comentarii $idneF osen. / 2ucure"ti &urtea eche
u'lishin,
2i'iior. 6008
$2 9G8-9G-II9-I1G-I
I. adu, icoleta (trad.)
II. osen, $idneF (ed.)
1.9
!o)erta+ ri%%on and S-ans ---.gri%ton.ro
MY VOICE WILL GO WITH YOU:
The Teaching Tales of Milton H. Erickson
Edited and Jith &ommentarF 'F $idneF osen
&opFriht K 1986 'F $idneF osen, M.;.
# rihts reserAed.
K &<7E# E&HE <2$H5, 600G
pentru prezenta Aersiune n lim'a rom?n!
$2 9G8-9G-II9-I1G-I
Pentru Estelle, e!! "i oanna, cu toat# $ragostea
C U V Â N T Î N A I N T E
oAestirile didactice ale lui Milton Erickson  cele pe care le-a spus pacien%ilor sau cele
relatate pelerinilor care au Aenit s! se hr!neasc! din nA!%!tura sa  sunt oriinale "i
nc?nt!toare. Ele constituie eLemple eLtraordinare de art! a persuasiunii. <nii ar putea spune
c! sunt mult prea 'une pentru a fi azA?rlite nelient pe raftul psihiatriei, c!ci, chiar dac!
inten%ia lor a fost una terapeutic!, sunt parte interant! a unei tradi%ii mult mai 'oate tradi%ia
american! a n%elepciunii "i umorului, al c!rei reprezentant prin eLcelen%! este Mark 7Jain.
#m aflat despre realiz!rile uimitoare ale lui Milton
Erickson atunci c?nd am nceput s! lucrez ca scriitor "i redactor la Mental esearch nstitute
din alo #lto, n 19I. #dunam material pentru cartea Techni%ues o! &amily Therapy
http://slidepdf.com/reader/full/erickson-milton-vocea-mea-te-va-insotidoc 1/131
7/25/2019 Erickson Milton-Vocea Mea Te Va Insoti.doc
mpreun! cu 4aF HaleF. HaleF, care nreistrase conAersa%ii de ceasuri ntrei cu Milton
Erickson, mi-a spus nenum!rate poAe"ti despre el, fac?ndu-m! s!-l ascult ca n trans!. #sta
f!cea parte din actiAitatea mea de ini%iere n terapia de familie "i a aAut asupra mea un impact
considera'il. &u at?t mai mult reprezint! o cinste pentru mine faptul de a mi se cere,
optsprezece ani mai t?rziu, s! scriu cuA?ntul nainte ia compila%ia de poAestiri didactice
ericksoniene realizat! de $idneF osen.
;atorit! modului neo'i"nuit n care Milton Erickson se situeaz! undeAa ntre statutul de
terapeut, cel de poet, de om de "tiin%! "i de 'ard, nu este deloc u"or s!-i descriem actiAitatea.
7ranscrierile "eminariilor sale, de"i uimitoare, sunt ntruc?tAa nesatisfac!toare. &uA?ntul scris
nu poate reda pauzele, z?m'etele "i priAirile scrut!toare prin care Erickson "i marca
poAestirile, nici nu poate surprinde m!iestria Aocii "i a tonului caracteristice lui. e scurt,
cuA?ntul scris nu poate da m!sura felului n care Erickson se insinuea'#.
$idneF osen a rezolAat aceast! pro'lem!, de"i nu "tiu eLact cum a reu"it. Erickson l-a
ales, n calitate de discipol, cole "i prieten, s! editeze acest Aolum. &a de o'icei, intui%ia lui
s-a doAedit corect!. osen are darul de a te lua de m?n! "i de a te insinua n prezen%a lui
Erickson. are s! nu eListe niciun o'stacol. #m asistat o dat! la un spectacol de not
su'acAatic n >lorida. u'licul st!tea ntr-un amfiteatru su'teran, separat printr-un panou de
sticl! de un izAor calcaros. #pa era at?t de limpede "i de transparent!, nc?t pe"tii care notau
aproape de panou p!reau c! lunec! prin aer.
ectura c!r%ii de fa%! mi-a proAocat o eLperien%! similar!, poate pentru c! osen ne face
s! percepem intens domeniul rela%ional care pentru Erickson nsemna mediul lui natural.
rimul r?nd din &apitolul 1 este o remarc! pe care Erickson a facut-o n prezen%a lui osen, "i
se refer! la natura su'con"tientului. #"a cum Erickson introduce n poAestirile sale
reminiscen%e, elemente din 'iorafia personal!, ?nduri ciudate sau fapte neo'i"nuite, "i
osen introduce n comentariul s!u referiri la una sau la alta dintre nt?lnirile cu Erickson,
asocieri cuoferind
pacien%ii, o anumit! poAestire
totodat!, pe tot"iparcursul
modul n c!r%ii,
care eleLplica%ii
nsu"i a folosit
priAindaceste poAestiri
diAersele lucr?nd
tehnici cu
ilustrate
n relat!ri. &omentariul constituie nsu"i domeniul rela%ional n care sunt proiectate
poAestirile, n plus, osen ne las! impresia c! Aor'e"te, nu scrie  o alt! asem!nare cu
Erickson , iar stilul s!u este prietenos "i familiar. <n stil simplu. nten%ionat sau nu, osen
creeaz! un cadru suficient de neutru pentru a scoate n eAiden%! Aeridicitatea "i splendoarea
poAestirilor. &u toate acestea, impresia de ansam'lu dep!"e"te efectul fiec!rui element luat
separat. $e acord! o aten%ie deose'it! fiec!rei anecdote, iar un hipnoterapeut priceput "i
eLperimentat, care aplic! el nsu"i, cu m!iestrie, tehnicile ericksoniene, ne ofer! o carte care
este, de fapt, o poAestire didactic! despre alte poAestiri didactice.
;a%i-mi Aoie sa eLemplific modul n care comentariile se ntre%es n fluLul poAestirilor,
folosindu-m! de prima parte a &apitolului , intitulat *$! aAem ncredere n su'con"tient+.
#cest capitol ncepe cu o scurt! anecdot! despre un discurs pe care Erickson a tre'uit s!-l %in!
f!r! s! fi fost anun%at din timp, drept pentru care "i-a spus c! nu era necesar s! se pre! easc!,
fiindc! aAea ncredere n ideile "i eLperien%a adunate de-a lunul anilor. osen su'liniaz!
aceast! tem! a ncrederii n puterile stocate su'con"tient, "i insereaz! apoi o scurt! Ainiet!,
* insoare sla'!+, remarca'il! prin simplitatea ei, despre o amintire din copil!rie "i despre
rememorarea momentului n care acea amintire a fost nreistrat!. oAestirea este urmat! de
alte dou! pe aceea"i tem!. <ltima este despre Erickson, care la patru ani nc! nu Aor'ea, iar
mama lui le-a spus celor care se nriorau din pricina asta *&?nd Aa Aeni Aremea, o s!
Aor'easc!.+ osen interAine scurt "i ne spune c! aceast! poAestire este potriAit! pentru a fi
folosit! n cazul pacien%ilor care a'ia nAa%! s! intre n trans!.
oAestirea care urmeaz! este pur "i simplu eLtraordinar!. $e nume"te *$c!rpinatul
porcilor +. ;escrie perioada n care Erickson, t?n!r fiind, Aindea c!r%i pentru a se ntre%ine la
coleiu. E Aor'a de momentul n care ncearc! s!-i A?nd! c?teAa unui fermier '!tr?n "i ursuz.
2!r'atul nu Area s! cumpere niciuna "i-i spune lui Erickson s!-"i Aad! de trea'!. >!r! s! se
?ndeasc!, Erickson ia de pe os ni"te sc?ndurele "i ncepe s! scarpine pe spinare porcii pe
care-i hr!nea %!ranul. #cesta se r!z?nde"te "i accepta s!-i cumpere c!r%ile, fiindc!, spune el,
*te pricepi s! scarpini porcii+.
oAestirea este urmat! de comentariul lui osen, care ne precizeaz! "i mpreurarea n
care a auzit-o prima dat! / dup! ce l-a ntre'at pe Erickson de ce l-a ales pe el s!-i scrie
prefa%a la Aolumul Hypnotherapy. ;up! ce i-! eLplicat care nsu"iri ale lui osen l-au
determinat sa-i ncredin%eze scrierea acelui cuA?nt nainte, Erickson a ad!uat *mi place
cum scarpini porcii.+
#cest frament ne aut! s! ne facem o idee despre 'o!%ia c!r%ii. >iecare poAestire este
priAit! ca un o'iect pre%ios dintr-o colec%ie, nc!rcat de amintiri, iar osen mp!rt!"e"te eu
cititorul sensurile diferite pe care acestea i le eAoc!, deopotriA! ca om "i terapeut. ;ac! a" fi
"ireat!, ca acel %!ran, a" cump!ra cartea aceasta. $idneF osen se pricepe s! scarpine porcii.
 H:>>M#
(nstitutul Ackerman $e Terapie a &amiliei
N O T A E D I T O R U L U I
4oi, 6G martie 1980, m-au sunat de la 'iroul meu din eJork "i mi-au spus c! Milton
Erickson murise. M! aflam ntr-o Aacan%! la schi n $noJ'ird, <tah. M-am ?ndit mai nt?i la
2ettF Erickson, "i i-am telefonat. #m aflat c! Milton "i ncheiase, ca de o'icei, s!pt!m?na de
cursuri Aineri, d!duse autorafe pe dou!sprezece c!r%i, "i c! s?m'!t! se sim%ise oarecum
o'osit toat! ziua. ;uminic! diminea%! ncetase 'rusc s! mai respire. 2ettF Erickson i f!cuse
respira%ie artificial!, "i ncepuse din nou s! respire. # fost autat! de o echip! de paramedici
care l-au dus
patruzeci, nu la spital,fiunde
a putut niAelul
ridicat tensiunii
nici prin arteriale
inectarea sistolice a $-a
de dopamina. pacientului,
sta'ilit c!nur de
Erickson
suferea de *"oc septic+. # fost dianosticat! o infec%ie cu streptococul 'eta, care luase forma
de manifestare a unei peritonite. acientul nu mai reac%iona la dozele masiAe de anti'iotice.
$-au reunit to%i mem'rii familiei Erickson, de pe tot cuprinsul $tatelor <nite. Este Aor'a
despre o familie foarte unit! "i numeroas!, const?nd din patru fii "i patru fiice, mpreun! cu
nepo%ii "i str!nepo%ii. 7o%i i-au fost al!turi n timpul st!rii semicomatoase. otriAit relat!rilor
lor, se pare c! a murit a"a cum a spus mereu c!-"i dore"te  cu z?m'etul pe fa%!, nconurat de
prieteni "i de familie. #Aea "aptezeci "i opt de ani.
n ceea ce priAe"te funeraliile, 2ettF Erickson a spus * u te da peste cap s! faci prea
multe, $id. a fi o reuniune restr?ns!. =tiu c! sunt persoane care Aor s! oranizeze
manifest!ri comemoratiAe n diferite ora"e.+ ;in fericire, am putut s! m! duc cu ma"ina p?n!
la aeroportul din $alt ake &itF "i s! aun n hoeniL dup! un z'or scurt. ini"tea "i c!ldura
acelei zile contrastau puternic cu friul "i A?ntul din zona de munte de unde tocmai plecasem.
# fost ntr-adeA!r o reuniune restr?ns!. 7rupul lui Erickson fusese incinerat, iar cenu"a
urma s! fie mpr!"tiat! n A?nt de pe $NuaJ eak. a slu'a reliioas! au Aor'it patru oameni
/
4effreF Oei, o'ert earson, @aF 7hompson "i Emest ossi.
mi amintesc comentariul final al lui earson *Erickson "i-a asumat de unul sinur
fundamentarea psihiatriei ca "tiin%! "i i-a dep!"it pe to%i. ;e"i ei nu "tiu nc! astaP+
ecur?nd la melodie "i la Aersuri, ossi a poAestit Aisul care l-a f!cut sa se trezeasc!
pl?n?nd chiar nainte de a primi telefonul din hoeniL cu Aestea mor%ii lui Erickson.
;up! ncheierea funeraliilor, 2ettF Erickson mi-a spus c! are ceAa pentru mine. Era Aor'a
despre un schim' de scrisori ntre Erickson "i $alAador Minuchin. Minuchin l nt?lnise pe
Milton doar cu o s!pt!m?n! nainte ca acesta s! moar!.
Erickson nu mai apucase s! citeasc! ultima scrisoare, la care r!spunsese, con"tiincioas!, so%ia.
#ceasta i-a cerut lui Minuchin permisiunea ca eu s! folosesc coresponden%a lor n cartea de
fa%!, iar Minuchin a aAut ama'ilitatea s! accepte.
lat! cum ncepe ultima scrisoare *nt?lnirea mea cu dumneaAoastr! se nscrie n cateoria
eLperien%elor fundamentale, n Aia%a mea, am cunoscut doar c?%iAa oameni remarca'ili /
dumneaAoastr! sunte%i unul dintre ci.+
=i continu! *#m fost eLtrem de impresionat de felul n care priAi%i momentele simple "i
le descrie%i n toat! compleLitatea lor, ca "i de ncrederea dumneaAoastr! n capacitatea
fiin%elor umane de a Aalorifica un stoc de eLperien%e pe care nu "tiu c! le posed?.+
n timpul Aizitei mele n hoeniL, din 19G9, am fost inAitat sa dorm n ca'ana care se afl!
chiar l?n! 'iroul lui Erickson. #m profitat de ocazie pentru a cerceta c!r%ile din 'i'lioteca sa
"i am fost impresionat A!z?nd c! multe dintre ele i fuseser! d!ruite cu dedica%ie de autorii
lor, con%in?nd mesae de recuno"tin%!. olumele a'ordau multe domenii /nu doar pe cele ale
hipnozei
ur'an! "i "idespre
psihoterapiei.
literatur!.;e eLemplu, autorilor
;edica%iile erau acolo c!r%i Erickson
pentru despre 5urdieff, desprest!ri
irizau adesea planificarea
eLtatice 
cum era, de pild!, acel *! mul%umesc ca m-a%i nA!%at diferen%a dintre cunoa"tere "i simplul
fapt de a "ti+
entru cei, asemenea mic, care urm!riser! lucr!rile lui Erickson nc! din anii 19Q0 "i
19R0, era o 'ucurie s! afle c!, pe m!sur! ce se apropia de optzeci de ani, era n sf?r"it
recunoscut ca Aaloare de un pu'lic tot mai numeros "i c! tehnicile "i strateiile sale Aor fi de
folos unui num!r din ce n ce mai mare de oameni. ;esiur, n cercurile speciali"tilor n
hipnoz!, Erickson era de mult recunoscut ca lider. El ntemeiase #merican $ocietF of &linical
HFpnosis. Dn anii SR0, a scris articolul despre hipnoz! pentru Encyclopae$ia )ritannica.
$peciali"tiimodificate.
con"tien%! i solicitau 7ot
adesea sfaturile
n anii cu priAire
SR0, aplicase la tehnicile
hipnoza hipnotice
n cazul "i laHuLleF,
lui #ldous st!rile de
cu care
cola'o rase apoi la ela'orarea studiului despre st!rile de con"tien%! modificate. Mararet
Mead a studiat su' ndrumarea lui peste patruzeci de ani, deAenind mem'r! n $ocietF of
&linical HFpnosis. Dn anii SQ0, reAista *i!e luase n discu%ie actiAitatea lui Erickson. Dn 19R6, a
fost un participant actiA la &onfe- rin%ele MacF, unde autorit!%i precum 5reorF 2ateson,
Mararet Mead "i aurence @u'ie, eminentul psihanalist, au dez'!tut o serie de pro'leme ce
au condus la fundamentarea domeniului ci'erneticii. &u toate acestea, mul%i oameni care nu
erau speciali"ti, 'a chiar "i mul%i psihoterapeu%i nu auzi- ser! niciodat! de elC c?nd era
men%ionat numele *Erickson+, o'i"nuiau s! spun! *:, da, Erik EriksonT+
nteresul pentru Milion Erickson a fost stimulat de lucr!rile lui 4aF HaleF, care a studiat
cu Erickson timp de "aptesprezece ani "i a deAenit apoi un nume de referin%! n dome niul
terapiei de familie. Dn ultimul timp, ideile lui Erickson au fost r!sp?ndite de lucr!rile "i
seminariile lui ichard 2andler "i 4ohn 5rinder.
ELista o list! lun! de candida%i care doreau s! participe la nt?lnirile de rup %inute de
Erickson. 7uturor celor care l-au sunat pe Erickson n ultimul s!u an de Aia%! li s-a spus c!
lista de a"teptare era mai mare de un an "i c! nu se mai f!ceau rezerA!ri dec?t dup! &onresul
nterna%ional despre HipnozaEricksonian!, care urma s! ai'! loc n hoeniL, n decem'rie
1980.
&?nd i prezentam actiAitatea n fa%a unui pu'lic specializat, cu demonstra%ii asupra
hipnozei, apel?nd uneori la nre- istr!ri Aideo, constatam c! mult! lume dorea s!-l Aiziteze
pe Erickson.
particular &um pentru cei
al nA!%!turilor salemai
ar fimul%i
pututacest
s! lelucru
ofereera
cel imposi'il, m-am
mai 'ine, lor ntre'at
"i altora, ce aspect
sentimentul
unui contact direct cu el, "i totodat! s! redea esen%a a'ord!rilor sale terapeutice.
Mi-am amintit de o conAersa%ie din 19G8 ntre Erickson "i unul dintre psihiatrii care
asistau la seminariile lui. a un moment dat, Erickson se ntorsese c!tre psihiatru "i, z?m'ind
u"or, l ntre'ase *nc! mai crede%i c! terapia se rezum! la a spune poAe"tiT+ #st!zi este
eAident c!, de"i terapia lui Erickson nu consta $oar n *a spune poAe"ti+, relatarea a ceea ce
eu numesc * poAestirile sale didactice+ a reprezentat unul dintre elementele maore ale terapiei
sale.
n auust 19G9, Milton Erickson mi-a acordat permisiunea de a scrie o carte despre aceste
* poAestiri didactice+. ?n!-n noiem'rie acceptase s! fie coautorul Aolumului respectiA, iar
contractul de pu'licare l-am semnat cu circa trei luni nainte de moartea lui.
*oAestirile didactice+ sunt istorisiri pe care Erickson le-a spus pacien%ilor "i studen%ilor
s!i de-a lunul anilor. Dn ultimii "ase ani de Aia%a, s-a nt?lnit cu rupuri de psihoterapeu%i
aproape zilnic, n "edin%e care durau, f!r! ntrerupere, patru sau cinci ore, "i n care discuta
despre hipnoz!, terapie "i Aia%!, folosind cu enerozitate * poAestirile didactice+.
Maoritatea numelor care apar n poAestirile ce urmeaz! au fost modificate, cu eLcep%ia
celor ale numele.
folosesc mem'rilor familiei
Dn toat! Erickson,
cartea, care
n afara m-au asiurat
cazurilor c! nu
n care am au nimicenul,
specificat mpotriA! s! le
am desemnat
pacientul sau studentul prin pronumele *el+, deoarece folosirea constant! a lui *el sau ea+
ar fi fost o'ositoare. at! un caz n care pronumele enleze"ti nu s-au aliniat nc! la niAelul
ridicat al con"tien%ei noastre.
#dresez mul%umirile mele lui Elaine osenfeld, ;aAaUeinstein "i 4oan oelAoorde pentru
autorul oferit la o'%i- nerea materialuluiC lui Ernest ossi pentru spriin "i ncura- areC lui
4effreF Oei pentru enerozitatea cu care mi-a oferit din timpul "i din ideile lui pre%ioase. ui
2ettF Erickson i se cuAin mul%umiri speciale  pentru ncrederea c! nu Aoi tri- Aializa
actiAitatea so%ului ei, pentru toate acele zile n care a reAizuit manuscrisul "i poAe"tile de
familie "i pentru c! a insistat asupra acurate%ei, n cele mai mici detalii,. :rice a'atere de la
standardele ;omniei-$ale mi se poate imputa mie.
$;E :$E, M.;.
+e -ork, /0
=i Areau s! alei un moment din trecut c?nd erai foarte, foarte mic!. ar Aocea mea te Aa
nso%i. ocea mea se Aa preschim'a n Aocea p!rin%ilor t!i, a Aecinilor, prietenilor, coleilor de
"coal!, toAar!"ilor de oac!, profesorilor t!i. =i Areau s! te descoperi pe tine st?nd n sala de
clas!, o feti%! care este foarte fericit! dintr-un motiA anume, ceAa ce s-a nt?mplat cu mult!
Areme n urm!, ceAa ce ai uitat cu, mult! Areme n urm!.
Milton H. Erickson
<n om a Arut s! "tie mai multe despre minte, ns! nu din natur!, ci din marele s!u
computer personal. -a ntre'at (f!r! ndoial!, n cel mai 'un lim'a >ortran) *rocesezi c!
Aei aune
analiza Areodat!
propriile s! ?nde"ti
deprinderi ca oprocesarea.
priAind fiin%! uman!T+ #paratul s-a pus
Dn cele din urm!, pe trea'!,
a tip!rit pentru
r!spunsul pea-"i
o foaie
de h?rtie, a"a cum fac aparatele de acest en. :mul a dat fua sa afle r!spunsul "i a citit,
foarte nriit tip!- rite, urm!toarele cuAinte *#$7# DM #;<&E #M7E ;E :
:E$7E.+
5reoiF 2ateson, 1in$ an$ +ature
C A P I T O L U L I
Transformarea inconştientului
9
*&eea ce nu n%elei, $id, este c! cea mai mare parte din Aia%a ta este determinat! n mod
incon"tient.+ &?nd Erickson mi-a spus aceste cuAinte, am reac%ionat ca mul%i dintre pacien%ii
mei atunci c?nd le spun acela"i lucru. ntuiam c! a Arut s! spun! c! Aia%a mea era predestinat!
"i c! nu puteam dec?t sa sper c! Aoi aune s! con"tientizez tiparele incon- "tiente care erau
ferm sta'ilite. <lterior ns!, mi-am dat seama ca incon"tientul nu este neap!rat neschim'!tor.
7oate eLperien%ele de ast!zi ne afecteaz! deopotriA! incon"tientul "i con"tientul. ;ac! citesc
ceAa ce ma inspir!, incon"tientul meu a fost dea transformat. ;ac! am o nt?lnire cu o
persoan! important! pentru mine  incon"tientul meu este transformai. ;e fapt, Aaloarea
pozitiA! a oric!rei psihoterapii se 'azeaz!, n mod eAident, pe capacitatea unei persoane de a
se schim'a, n mare parte ca rezultat ai nt?lnirii cu o alt! persoan! sau cu alte persoane.
n opinia mea, aceast! transformare se. roduce n mod eficient "i este permanent!
atunci c?nd terapeutul se concentreaz! asupra model!rii tiparelor incon"tiente ale
pacientului, care includ adesea Aalorile "i cadrele de referin%! ale acestuia.
Erickson mp!rt!"ea acest punct de Aedere. &!tre sf?r"itul Aie%ii, el a conceput o modalitate
foarte eficient! pentiu a realiza acest scop  seminariile sale didactice.
<ltima dat! c?nd ne-am nt?lnit, mi-a eLplicat cum se con- turase aceast! metod! de
a'ordare.
/ 7re'uia s! petrec prea mult timp cu un sinur pacient.
referam s! nA!% mai mul2i oameni cum s! ?ndeasc!, cum s! fac! fa%! pro'lemelor cu care
se confrunt!. rimeam teancuri de scrisori n care mi spuneau *Mi-a%i schim'at radical ma-
niera de a-mi trata pacien%iiBQ #m mul%i pacien%i, dar i Aad mai rar. 7ratez mai mul%i pacien%i,
"i i tratez ntr-un timp mai scurt.
-am ntre'at
/ =i !sta este rezultatul faptului caPT
Mi-a r!spuns
/ ezultatul faptului c! ei Ain aici "i m! las! s! le spun poAe"ti. ;up! care se duc acas!
"i "i schim'! maniera de a'ordare.
n mod eAident, faptul c! *ei Ain aici "i m! las! s! le pun poAe"ti1Q implic! a"tept!ri "i
comunicarea pe multiple planuri.
;e eLemplu, pro'a'il
eLperimentat c! oricine
niAeluri diferite aleatransei
petrecut ceAa timp
hipnotice. Dn n com-
stare de pania
transa,luicuErickson
a"tept!riapozitiAe,
suntem deschi"i la maLimum pentru mesaele "i influen%ele transmise de poAestirile
ericksonienc. Erickson considera c!, dac! ascul- t!torul *uit!QQ o poAeste  dezAolt! o
amnezie n acest sens , efectul ei poate fi "i mai puternic.
#tunci c?nd *spunea poAe"ti1Q, f!r! ndoial! c! Erickson urma o tradi%ie str!Aeche. ;in
timpuri imemoriale, poAe"tile au fost folosite ca miloc de transmitere a Aalorilor culturale,
etice "i morale. : pilul! amar! poate fi nhi%it! mai u"or dac! este nAelit! ntr-o ciust!
dulce. : predic! moral! seAera poate s! fie respins!, dar sfaturile "i ndrum!rile deAin
accepta'ile atunci c?nd sunt incluse ntr-o poAestire spus! ntr-o manier! proAocatoare,
amuzant! "i interesant!. Dn acest scop, poAestirile lui Erickson utilizeaz! multe strateii nara-
tiAe eficiente, inclusiA umorul "i inserarea unor informa%ii interesante, cum sunt unele aspecte
medicale, psiholoice "i antropoloice mai pu%in cunoscute. $uestiile terapeutice sunt
ntre%esute n poAestiri al c!ror con%inut se men%ine la distan%! at?t de nelini"tile pacientului,
c?t "i de insisten%a f!%i"! a terapeutului.
n opinia lui Erickson, transa este starea n care nA!%area "i deschiderea c!tre schim'are
au cele mai mari "anse sa se produc!. Ea nu se refer! la o stare de somnolen%! indus!.
acien%ii nu sunt *anestezia%i+ de c!tre terapeut, nici nu sunt priAa%i de capacitatea de
autocontrol "i condu"i de Aoin%a altei persoane. 7ransa este, de fapt, o stare natural!, pe care o
eLperiment!m cu to%ii. &ele mai familiare eLperien%e ale noastre surAin atunci c?nd Ais!m cu
ochii deschi"i, dar st!ri de trans! pot sa apar! "i atunci c?nd medit!m, ne ru!m sau practic!m
anumite eLerci%ii  ca oinul, de pild!, care a fost numit "i *medita%ie n mi"care+. Dn astfel
de situa%ii, sun tem con"tien%i de acuitatea eLperien%elor l!untrice mentale "i senzoriale, iar
stimulii eLterni, precum sunetele "i mi"carea, sunt mai pu%in importan%i.
Dn trans!, pacien%ii n%ele adesea, pe cale intuitiA!, semnifica%ia Aiselor, a sim'olurilor "i
a altor forme de eLprimare a incon"tientului. Ei se apropie mai mult. ;e ceea ce Erickson a
numit *nA!%are incon"tient!+, care se ocup! n mai mic! m!sur! de ?nduri "i preocup!ri. Ei
pot s! accepte suestiile hipnoterapeutului cu un spirit critic diminuat, dar, dac! aceste
suestii intra n conflict cu Aalorile pacientului, acceptarea nu se Aa produce sau Aa fi una
temporar!. #mnezia poate s! fie prezent! ntr-un moment al eLperien%ei de trans! sau pe tot
parcursul acesteia, ns! reprezint! un aspect esen%ial al transei.
#ut?nd un pacient s! intre n trans!, terapeutul i capteaz! aten%ia "i i-o direc%ioneaz! n
interior, conduc?ndu-l c!tre autoanaliz! "i reac%ie hipnotic!. eac%ia hipnotic!, corelat!
deopotriA! cu neAoile "i a"tept!rile pacientului "i cu ndrumarea terapeutului, deriA! din
*Aastul 'aa de nA!%!turi+ al pacientului. entru a o'%ine aceast! reac%ie, suestiile tera-
peutice pot s! fie indirecte, disipate ntr-o conAersa%ie o'i"nuit! sau ntr-o poAestire
interesant!. &?teAa a'ord!ri utile, specifice, au fost descrise n Hypnotherapy, scris! de
Erickson n cola'orare cu Emest ossi.
7erapeutul
*aten%ia este atent
de reac%ie+ a. la schim'!rile
acientului. su'tileaplatizarea
Ea include care indic!eLpresiei faciale, priAirea fiL!,
a'sen%a mi"c!rilor de clipire a pleoapelor "i o imo'ilitate aproape total!. &?nd se o'serA!
acest ansam'lu de elemente, terapeutul poate presupune, f!r! teama de a re"i, c! pacientul a
intrat ntr-o trans! u"oar!.
#tunci poate s!-i ofere o suestie sau, pur "i simplu, s!-i spun! ceAa de enul *#sta e. !m?i
a"a+, "tiind c!, pro'a'il, pacientul se confrunt! cu un material din incon"tient.
oAestirileS urmeaz! adesea tipare arhetipale, ca acelea din 'asme, din nara%iunile 'i'lice
sau din miturile populare. &a "i n mituri, multe dintre ele includ tema unei c!ut!ri. oate c!
ndeplinirea uneia dintre sarcinile trasate de Erickson nu are dramatismul eroic al mitului
?nii de
multe #ur,poAestirile
dintre dar z'uciumul l!untric
sale au "i sentimentul
ceAa tipic american,mplinirii
cu deose-sunt
'ire asem!n!toare. Dn plus,
cele care se refer! la
propria familie. ;in acest motiA Erickson a fost numit un erou popular american.
&u toate acestea, cineAa se poate ntre'a cum l aut! pe un pacient ori pe un discipol
faptul c! ascult! o poAeste, chiar n stare de trans! hipnotic!. Dn multe priAin%e, efectul este
similar entuziasmului pe care l sim%im dup! ce am A!zut un film 'un. Dn timpul filmului,
mul%i dintre noi intr! ntr-o stare de con"tient! modificat!. e identific!m cu unul sau mai
multe dintre personae, "i plec!m trans-forma%i1. #cest sentiment este ns! de scurt! durat! 
zece, cel mult cincisprezece minute. Dn schim', oamenii se trezesc, mul%i ani mai t?rziu, c!-"i
amintesc de una dintre poAestirile lui Erickson. Este posi'il ca atitudinile "i comportamentul
lor s! fi fost schim- 'ate pentru totdeauna.
ELplica%ia lui Erickson pentru aceste schim'!ri perma- nente este c! ele au surAenit n
conteLtul *hipnozei+, pe care o define"te ca fiind *eAocarea "i utilizarea nA!%!turilor su'-
con"tiente+. &?nd terapeutul este capa'il, cu sau f!r! a recure la poAestiri, s!-"i aute
pacientul s! ia contact cu propriile sale resurse neutilizatc, respectiAul pacient are toate
"ansele s! ncorporeze n comportamentul s!u acele cuno"tin%e uitate.
ezultatul poate fi, de multe ori, un comportament mai constructiA "i asertiA.
n ce fel este acest proces diferit de *sp!larea creierului+T
oate c! diferen%a fundamental! este c!, n a'sen%a conso- lid!rii culturale, *sp!larea
creierului+ tinde s! piard! teren. Dn timpul !z'oiului din &oreea, de pild!, mul%i prizonieri
americani supu"i acestei proceduri au fost determina%i s! accepte conAineri antiamericane.
1 4oc de cuAinte 'azat pe omofonia dintre adectiAul
trans!orme$ 3
*transformatV "i sintama trance4!orme$ 3 *format prin trans!V 5n. tr. ).
2a chiar au fost mii care Aoiau s! r!m?n! n &hina comunist!, n loc s! se ntoarc! acas!.
7otu"i, dup! ce au fost repatria%i, se pare c! cei mai mul%i dintre ei, dac! nu to%i, au reAenit la
conAinerile anterioare.
nterAen%iile lui Erickson aAeau toate "ansele s! conduc! la schim'!ri de natur! asertiA!,
care enerau, la r?ndul lor, alte schim'!ri. oate c! acest lucru se nt?mpla pentru c! toate
aceste schim'!ri erau orientate n direc%ia eAolu%iei "i a*deschiderii+. ;esiur, era de a"teptat
ca ele s! fie mai eficiente ntr-o cultur! care sus%ine filosofia lui Erickson  c! indiAidul este
important, c! el se poate perfec%iona "i c! fiecare dintre noi are posi'ilit!%i unice de
dezAoltare.
Transformarea intrasihic!
#"a cum am men%ionat, incon"tientul nostru poate fi influen%at de un imput pozitiA.
&ola'orarea cu un psihoterapeut ca Erickson, care este tonic "i adept al schim'!rii, poate
constitui ea ns!"i un imput pozitiA. #d!uarea * poAestirilor didactice+nt!re"te, m'o!%e"te
"i direc%ioneaz! acest imput pozitiA.
elat?ndu-le, Erickson Aine cu. nforma%ii noi, eAoc! sentimente noi "i prescrie eLperien%e
noi. <nui pacient
de AinoA!%ie carefi se
i poate z'ate de ani
prezentat!, prindeintermediul
zile ntr-o Aiziune despre
acestor po- Aia%!filosofia
Aestiri, nust! ericksonian!,
"i mpoA!rat!
care cele'reaz! Aia%a "i este tole- rant!. #ceste perspectiAe aun la el pe multe planuri,
inclusiA prin incon"tient. Ele i pot fi prezentate pacientului deopotriA! n stare de Aehe "i n
stare de trans!. acientul descoper! astfel c! nu e neAoie s! se 'azeze doar pe propriile tipare
de ?ndire, circulare "i fiLe. El nu este neAoit *s! se descurce+ cu propria filosofie limitat! "i
cu propriile tipare mentale limitate. Dn parte "i prin intermediul acestor poAestiri, el deAine
con"tient de posi'ilit!%ile noi, pe care este li'er s! le accepte sau s! le respin! at?t n plan
con"tient, c?t "i incon"tient.
<neori, pacientul se Aa identifica cu un persona dintr-o poAestire sau cu Erickson nsu"i 
maestrul
sentimentcare poate s! fac!
de mplinire. fa%!
#cest cu succesdeproAoc!rilor
sentiment mplinire i dificile.
permite #stfel, aune
s! a'ordeze s! tr!iasc!
o situa%ie un
cu mai
mult! ncredere. <n eLemplu potriAit n acest sens l constituie tratamentul dis- func%iilor
seLuale, cum ar fi eacularea precoce. &?nd un pacient este capa'il s! tr!iasc! eLperien%a
satisfac%iei seLuale n stare de trans! hipnotic!, terapeutul adau! setului s!u de amintiri
personale sentimentul succesului "i a"teptarea leat! de succesele Aiitoare.
;esiur, nu toate poAestirile lui Erickson, "i n mod cert nu toate p!r%ile din toate
poAestirile, "i propun s! adaue n incon"tient astfel de imputuri pozitiAe. <nele au scopul de
a r!scoli "i de a aduce la suprafa%a con"tien%ei sentimente precum cel al apatiei, al unui
'loca sau al lipsei de sinceritate.
#scult!torul este astfel neAoit s!-"i sondeze resursele incon- "tiente pentru a m'un!t!%i
situa%ia. $au poate s! !seasc! sus%inere emo%ional! "i intelectual! ntr-o alt! poAestire erick-
sonian!.
ememorarea unei sinure fraze dintr-o poAestire a lui
Erickson poate schim'a starea de spirit a unei zile ntrei.
#sta mi s-a nt?mplat mie nsumi n timp ce m! plim'am pe l?n! o pai"te. 2rusc, mi-a
r!sunat n minte propozi%ia
*=tia%i c! fiecare fir de iar'! are o alt! nuan%! de AerdeT+, "i atunci m-am uitat cu aten%ie la
iar'!. Dntr-adeAar, a"a eraW
7oata ziua aceea m-am plim'at pe acolo cu ochii mult mai deschi"i dec?t de o'icei.
Multe dintre poAestirile lui Erickson par s! implice interac%iuni "i chiar manipul!ri ntre
oameni. $-arinten%ia
aceasta este putea crede c! el i nAa%!
poAestirilor, pe oameni
sau efectul cum
lor, care ses! manipuleze
manifest! al%i oameni.
preponderent :r nu
prin
transform!ri interioare. Mul%i oameni care au ascultat aceste poAestiri descoper! c! se

comport! mai li'er "i mai creatiA. Este eAident c! acest lucru se dato- reaz! transform!rilor
intrapsihice. utem n%elee mai 'ine aceste transform!ri dac! Aedem poAestirile "i
personaele din ele ca reprezent?nd structuri psihice interne. ;e pild!, p!rin%ii din poAestiri
pot reprezenta ndrum!tori, surse de draoste "i spriin, ori surse de ndrumare ira%ional!. ;e
multe ori, ei reprezint! surse ale for%ei coercitiAe ira%ionale. <n copil dintr-o poAestire poate
sa reprezinte copilul din noi  lipsit de eLpe- rien%!, dornic s! nAe%e, dar ne"tiind cum,
spontan, dar ino- rant, cu un repertoriu de comportamente "i reac%ii limitat.
&?nd cititorul se transpune n acest copil, eList! "anse ca el s! se simt! plin de speran%!
auzind cum copilul dep!"e"te 'loca- ele care l mpiedicau s! eAolueze "i s! se simt! li'er.
<nele transform!ri intrapsihice pot s! fie determinate de procesul de reparenting.
Erickson a folosit acest concept ntr-un sens mai amplu dec?t 4acNui ee $chiff n cartea sa
Transactional Analysis o! Psychosis. Erickson aplic! termenul metodei sale de nlocuire a
interdic%iilor * parentale de odinioar! cu idei noi, pe care le induce prin intermediul su-
estiilor posthipnotice.
#ceste
adesea suestii posthipnotice
n induc%iile sale hipnoticepot fi facilitate de o fraz! pe care Erickson o includea
*=i Aocea mea te Aa nso%i oriunde Aei mere.+ #ceast! fraz! i-a permis s! men%in! contactul
cti pacientul aflat n trans!, indiferent c?t de profund! era reresia acestuia, serAind totodat!
drept indiciu pentru suestiile posthipnotice. : alt! eLpresie cu Aaloare de suestie poate fi
*ei Aedea o pat! de culoare.+ <lterior, la mult timp dup! "edin%a terapeutic!, de c?te ori
pacientul Aedea o pat! de culoare, era de a"teptat ca el s! reac%ioneze la alte suestii
posthipnotice corelate cu su- estia * petei de culoare+. #ceste suestii puteau s! includ!
interdic%ii "i puncte de Aedere, care erau apoi *auzite+ (frec- Aent prin Aocea lui Erickson) ca
Aocea unui p!rinte, prin introiec%ie, sau a supraeului. #ceast! introiec%ie a Aocii terapeutului
se poate
c?nd manifesta
pacientul n orice
se afl! tip de
n trans! psihoterapie,
hipnotic!. dar este
: posi'il! mai pro'a'il
eLplica%ie pentrus!acest
se produc! atunci
feno- men a fost
data de aJrence @u'ie la o ntrunire a #socia%iei #mericane de sihanaliz!. ;r @u'ie a
o'serAat c! n transa hipnotic! diferen%a dintre psihoterapeut "i su'iect este a'olit!. $u'iectul
aude Aocea hipnotizatorului ca "i cum ar Aeni dinl!untrul capului s!u  ca pe Aocea lui
interioar!. #cest lucru era adeA!rat n cazul lui Erickson. ocea lui deAenea Aocea ta, "i Aocea
lui te nso%ea, oriunde te-ai fi aflat.
EAident, cea mai 'un! modalitate de a surprinde impactul deplin al acestor poAestiri ar fi
s! le prezent!m pe 'and! Aideo sau cel pu%in pe 'and! audio. :amenii ar n%elee mai 'ine
c?t de importante erau la Erickson schim'!rile de Aoce, pauzele, pozi%ia corpului "i semnalele
nonAer'ale.
ar acurate%ea;in p!cate, n momentul
nreistr!rilor audio las!dedefa%! dispunem
dorit. #pari%iadepo-
pu%ine nreistr!ri
Aestirilor Aideo.
n forma tip!rit! ne
ofer! ns! aAantaul c! ele deAin astfel mai u"or accesi'ile pentru a fi studiate "i analizate.
Interretarea strategiilor terae"tice ale l"i Erickson
apoartele de caz ale lui Erickson par s! prezinte adesea solu%ii maice, iar unii au
manifestat o reac%ie de nencredere fa%! de ele. #l%ii au impresia c! sunt relat!ri fictiAe 
scrise "i prezentate ntr-o form! interesant!, dar totu"i fictiAe. ;in ce am o'serAat personal
priAindu-i pe Erickson n timp ce lucra cu pacien%ii, pot s! confirm c! cel pu%in unele dintre
relat!rile sale nu sunt fictiAe. ;e fapt, cu sunt conAins c! toate sunt reale "i c! au fost
pu'licate doar n Aederea unei prezent!ri mai atr!!toare "i poate mai spectaculoase dec?t se
o'i"- nuie"te n maoritatea rapoartelor clinice. <nele persoane, care chiar cre$ c! Erickson a
reu"it s! induc! transform!ri reale "i spectaculoase n r?ndul pacien%ilor, discipolilor "i al
altor terapeu%i, sus%in totu"i c! aceste rezultate au fost pro'a'il o'%inute datorit! charismei
speciale a lui Erickson, care nu
e putea fi transmis! altor terapeu%i. 7otu"i, n ultima Areme, s-au f!cut ncerc!ri de a studia
strateiile sale de comunicare ntr-o manier! mai analitic!.
n 6ncommon Therapy, 4aF HaleF su'liniaz! acest aspect strateic. El a definit *terapia
strateic!XQ1Q drept una n care
*terapeutul ini%iaz! ceea ce se petrece pe parcursul terapiei "i concepe o a'ordare specific!
pentru fiecare pro'lem!+. HaleF arat! c! Erickson nu folose"te metaforele numai ca miloc de
comunicare cu pacien%ii, ci *interAine n metafor! pentru a determina transformarea+. El
o'serA! c! Erickson eAit! interpret!rile, deoarece consider! c! *interpret!rile tipice Yde
fine%eZ
leate de ceea ce ne comunic! su'con"tientul simplific! lucrurile p?n! la a'surd, ca "i cum ai
rezuma ntr-o fraz! o pies! de teatru a lui $hakespeare+. HaleF a su'liniat, de asemenea, c!
printre caracteristicile principale ale terapiei cricksoniene. $e num!ra *ncuraarea atitudinii
de rezisten%a+,
*furnizarea unei alternatiAe
frustr!ri+, *s!direa mai
unor idei+, proaste+, *ncuraarea unui r!spuns prin proAocarea unor
*amplificarea unei deAia%ii+ "i * prescrierea simptomului+.
2andler "i 5rinder, cu a'ordarea lor *neurolinAistic!+, au interpretat maniera de
comunicare cricksonian! p?n! n cele mai mici detalii. Ei au remarcat, de pild!, tendin%a lui
Erickson de a *marca+ suestiile pe care le insereaz! ntr-o poAestire.
#ceast! *marcare+ se face, de eLemplu, prin pauze, prin schim- 'area pozi%iei sau a tonului.
Ea se poate realiza "i inser?nd numele pacientului nainte de suestia *marcat!+.
Emest ossi, n Hypnotic Realities "i n Hypnotherapy, a mp!r%it induc%iile hipnotice "i
formele indirecte de suestie utilizate de Erickson n cinci etape (1) captarea aten%ieiC
(6) dezactiAarea (Q) proce-
incon"tientuluiC cadrelor desarea
?ndire "i a sistemelor
incon"tient! de con-hipnotic!.
"i (R) reac%ia Aineri o'i"nuiteC () eLplorarea
>iecare etap! conduce la
urm!toarea. ossi "i coautorul c!r%ii, Erickson nsu"i, "i-au denumit a'ordarea *metod!
pentru utilizarea hipnoterapiei+. Dn c!r%ile men%ionate, ca "i n lucr!rile lui UatzlaJick,
The *anguage o! Change "i Change, se discut! teza potriAit c!reia Erickson ar comunica
folosindu-se de emisfera dreapt! a creierului, cu tendin%a acesteia de a ac%iona preponderent
n termenii proceselor primare, ai lim'aului arhaic, ai emo%iilor, spa%iului "i formei (i.e.,
imaini).
4eftrcF Oei, n cartea Teaching 7eminar ith 1ilion H.
Erickson, men%ioneaz! c?teAa dintre aAantaele folosirii anec- dotelor n terapie, dup! cum
urmeaz! (1) anecdotele sunt inofensiAeC (6) anecdotele o'li! la reac%ieC () anecdotele
promoAeaz! independen%a indiAidul tre'uie s! atri'uie un sens mesaului "i apoi s! aun! la
o concluzie dedus! pe cont propriu sau la o ac%iune ntreprins! AoluntarC (Q) anecdotele pot fi
folosite pentru a dep!"i rezisten%a natural! la schim- 'areC (R) anecdotele pot fi folosite pentru
a controla o rela%ieC
(I) anecdotele modeleaz! fleLi'ilitateaC (G) anecdotele pot crea confuzie, ncura?nd reac%ia
hipnotic!C (8) anecdotele fiLeaz! o amintire  *ele confer! ideii prezentate un caracter
memora'il+.
Trans"nerea o#estirilor $i$actice %n teraie
<na dintre cele mai importante "i mai utile strateii ale lui
Erickson s-ar putea numi *citirea min%ii+. :'serA?nd cu aten%ie pacientul "i olindindu-i
comportamentul "i reac%iile, Erickson i d! acestuia senza%ia ca i sunt citite ?ndurile "i c! el
l cunoa"te cu adeA!rat. #cest tip de *cunoa"tere+ conduce la o rela%ie foarte apropiat!.
*aportul+, care este imperios necesar n toate tipurile de psihoterapie, pare s! se formeze
mai repede n terapia hipnotic! dec?t n oricare alte forme de psihoterapie. (n acest sens, este
interesant faptul c! #nton
Mesmer a fost primul care a folosit termenul *raport+ cu referire la terapie). Maoritatea
terapeu%ilor, indiferent de *"coala+
din care proAin, Aor fi de acord c! acest raport, *rela%ia medic-pacient+, are o importan%!
coA?r"itoare. : rela%ie terapeutic! puternic! l face pe pacient s! se simt! n%eles, n siu-
ran%! "i proteat. #A?nd acest spriin, el se poate aAentura deopotriA! n uniAersul l!untric "i n
cel eLterior cu o mai mare ncredere "i mai pre!tit s!-"i asume riscuri.
7ipul de *cunoa"tere+ la care ne referim aici este diferit de modul o'i"nuit n care un
terapeut analitic aune s! ai'! cuno"tin%e *despre+ pacient. ;e fapt, pentru Erickson nu era
necesar s! str?n! prea multe informa%ii despre trecutul unui pacient sau chiar despre
simptomele acestuia. EList! o oarecare doz! de adeA!r n teoria conform c!reia cunoa"terea
sa era una de tip *intuitiA+, dar numai dac! n%eleem c! intui%ia lui Erickson se ntemeia pe
ani ntrei de o'serAare atent! "i minu%ioas!. :'serAa%iile lui aAeau n Aedere nu doar
chestiuni
"i reac%iilesimple, precum
pacientului mi"c!rile
n timp corpului,
ce asculta respira%ia;e"i eLemplu,
o poAestire. pulsul (detecta'il n zonase?tului),
dac! pacientul ncorda ci
ntr-un anumit moment al poAestirii, era un indiciu c! fusese atins un punct important.
Erickson putea apoi s! recur! la o alt! poAestire sau s-o dezAolte pe cea n curs ntr-o
manier! care sa amplifice reac%ia pacientului. Dn felul acesta, poAestirile nu au doar o func%ie
terapeutic!, ci "i una de dianosticare.
oAestirile didactice au fost ntotdeauna folosite "i tre'uie aplicate ntotdeauna n
corela%ie cu alte principii ale terapiei cricksoniene. rintre aceste principii se num!r! cele
men%ionate de HaleF, dar "i altele, cum ar fi prescrierea simptomului, utilizarea rezisten%ei "i
rencadrarea. $unt prescrise diAerse actiAit!%i, chiar sarcini dificile. 7ransformarea se produce
ca urmare
rela%ii a interac%iunii
str?nse "i 'azate pedintre acestentre
ncredere actiAit!%i
medic"i"itransferul
pacient. psihic interior, n conteLtul unei
#"a cum se afirm! n lucrarea Hypnotherapy, Erickson a aplicat principiile de captare a
aten%iei pacientului prin intermediul surprizei, "ocului, ndoielii "i confuziei, al!turi de uti-
lizarea din plin a implica%iilor, ntre'!rilor, calam'ururilor "i umorului. >iecare poAestire are
o structur! "i un su'iect, adesea cu un final surprinz!tor. oAestirile conAer spre un punct
culminant, urmat de un sentiment de u"urare sau de reu"it!.
>olosirea poAestirilor didactice demonstreaz! un principiu pe care Erickson l-a conturat n
Hypnotic Realities, "i anume
*&?nd A! confrunta%i cu o pro'lem! dificil!, da%i-i o reprezentare interesant!. <lterior, A!
pute%i concentra asupra acestei reprezent!ri, inor?nd eforturile istoAitoare pe care le implic!.
Mai nt?i, identifica%i o reprezentare interesant! n reac%iile "i simptomele pacientului.
$electa%i apoi una sau mai multe poAestiri care A! pun la dispozi%ie mai nt?i un model analo
reprezent!rilor pacientului, apoi o reprezentare mai 'un!. $au, a"a cum i spunea Erickson
nurorii sale, *&ookie+
*Mai nt?i, modelezi lumea pacientului. #poi, modelezi lumea pacientului conform modelului
de Aia%!. <rm!toarea poAe stire, *l!cere perAers!, ne ofer! un eLemplu n acest sens.
Plăcere perversă
: femeie la Areo treizeci de ani a Aenit "i mi-a spus
/ u cred c! Are%i s! m! Aede%i.
l-am r!spuns
/ #sta-i ceea ce presupune%i dumneaAoastr!, Are%i s! auzi%i "i Aarianta meaT
/ Ei, 'ine, a continuat ea, nu merit aten%ia dumneaAoastr!. &?nd aAeam "ase ani, tata m-a
molestat seLual, "i de la "ase p?n! la "aptesprezece ani m-a folosit ca o'iect seLual, cu
reularitate, de mai multe ori pe s!pt!m?n!. =i de fiecare dat! c?nd o f!cea, eu eram cople"it!
de fric!. Eram paralizat! de spaim!. M! sim%eam murdar!, inferioar!, peni'il!, ru"inat!.
a "aptesprezece ani, m-am ?ndit c! am suficient! for%! ca s! fu, am muncit "i m-am
ntre%inut sinur! p?n! am terminat liceul, crez?nd c! asta mi Aa readuce respectul de sine,
dar nu s-a nt?mplat a"a. #poi am sperat c! o diplom! de licen%! Aa reu"i s! fac! asta. M-am
ntre%inut sinur! la cole- iu. M! sim%eam ru"inat!, inferioar!, indecent!. 7r!iam un
sentiment cumplit de dezam!ire. M-am ?ndit c!, poate, o diplom! de ma"ter mi Aa da
sentimentul de respect de sine, dar n-a fost a"a. =i, c?t au durat coleiul "i studiile postuni-
Aersitare, mi s-au tot f!cut propuneri indecente. &eea ce doAedea c! nu meritam s! m! 'ucur
de respect de sine. #poi m-am ?ndit s! m! nscriu la doctorat, dar '!r'a%ii continuau s!-mi
fac! propuneri indecente. #tunci am renun%at "i am deAenit prostituat! n toat! reula. umai
c! asta nu e deloc 'ine. ar un '!r'at s-a oferit s! m! lase s! locuiesc cu el. Ei, 'ine, am fost
de acord, pentru c! o femeie are neAoie de m?ncare "i de un acoperi" deasupra capului.
$eLul a fost o eLperien%! cumplit!. <n penis este at?t de dur "i pare a"a de amenin%!tor.
#m auns iar paralizat! de spaim! "i pasiA!. =i a fost o eLperien%! dureroas! "i ori'il!.
2!r'atul acela s-a plictisit de mine, "i atunci am nceput s! tr!iesc cu altul. =i tot a"a, iar
acum am Aenit la dumneaAoastr!. M! simt ca un unoi. <n penis n erec%ie m! nsp!im?nt!,
deAin neautorat!, moale "i pasiA!. $unt at?t de fericit! c?nd '!r'atul termin!.
&u toate acestea, tre'uie s! tr!iesc mai departe. 7re'uie sa-mi cump!r haine. 7re'uie sa
am un ad!postC numai c! nu merit toate astea.
l-am spus
/ E o poAeste trist!C dar partea cu adeA!rat trist! e c! sunte%i proast!W Dmi spune%i c! A!
teme%i de un penis ndr!zne%, n erec%ie, nt!rit  ceea ce e o prostieW 8ti2i c! aAe%i AainC "i eu
o "tiu. ar un Aain poate primi cel mai mare, mai ndr!zne% "i mai hot!r?t penis,
transform?ndu-l apoi ntr-un o'iect care at?rn! neautorat.
ar Aainul dumneaAoastr! poate !si o pl#cere per9ers# în a4l re$uce la ni9elul unui
obiect, care at:rn# nea;utorat.
$chim'area de eLpresie de pe fa%a ei a fost remarca'il!.
Mi-a zis
/ : s! m! ntorc la os #neles, dar pot s! trec iar pe la dumneaAoastr! peste o lun!T
/ ;esiur, i-am r!spuns.
# reAenit dup! o lun! "i mi-a spus
/ #%i aAut dreptateW M-am culcat cu un '!r'at "i am !sit o pl!cere perAers! n a-l face
s! se simt! neautorat. u mi-a tre'uit mult, "i mi-a pl!cut la ne'unie. #poi am ncercat cu
altul. $-a nt?mplat acela"i lucru. # urmat altul. =i e de-a dreptul nc?nt!torW #cum Areau s!-
mi iau doctoratul "i s! m! specializez n consiliere, iar ntre timp o s! a"tept s! apar! '!r'atul
al!turi de care s! Areau s! tr!iesc.
: f!cusem proast!. #"a i captasem cu a$e9#rat aten%ia. =i apoi i spusesem *l!cere
perAers!.+ ar ea chiar nu putea suferi '!r'a%ii. ;ar eu folosisem "i cuA?ntul * pl!cere+.
&?nd Erickson mi-a relatat aceast! poAestire, eu am Aenit cu urm!torul comentariu
*>elul n care ai descris penisul acela nt!rit l-a f!cut s! par! foarte atr!!tor  "i proAocator.
>iindc! a fost Aor'a "i de seduc%ie Aer'al!. E ca "i cum ai fi penetrat-o Aer'al "i n
imaina%ie.+
rima parte a poAestirii, care se termin! cu *nu merit toate astea+, reprezint! o modelare a
lumii pacientului. ;ac! aceast! poAestire i este spus! unei paciente care a ncercat f!r! suc-
ces s!-"i dep!"easc! ura de sine prin intermediul unor transform!ri eLterioare (o'%inerea
titlurilor academice, faptul ca s-a l!sat folosit! de oameni) "i dac! femeia este amenin%at! de
un stimul fo'ie (reprezentat, de eLemplu, de *un penis nt!rit, amenin%!tor +), eList! "ansa, cel
pu%in la niAel incon"tient, ca ea s! recunoasc! eListen%a unei asem!n!ri ntre poAestire "i
propriul s!u model despre lume.
Etapa a doua, *modelarea lumii pacientului conform modelului de Aia%!+, se realizeaz!
dup! ce Erickson reu"e"te s! capteze aten%ia pacientului. &u siuran%!, dac! auzim pe cineAa
relat?nd aceast! poAestire, aten%ia ne Aa fi atras! de introducerea spectaculoas! "i "ocant!.
#ten%ia e arantat! prin folosirea unor cuAinte precum *Aain+, * penis ndr!zne%, n erec%ie,
nt!rit+ "i * proast!+.
Modelarea conform modelului de Aia%! nu se realizeaz! doar prin con%inutul suestiilor
ericksoniene, ci "i prin atitudinea lui relaLat! "i plin! de umor atunci c?nd reformuleaz! "i
rencadreaz! pro'lema "i prezint! apoi o modalitate ren- cadrat! de a lua n considerare
comportamentul afi"at de pacient!, n ncercarea acesteia de a *tr!i+. ro'lema  teama de
'!r'a%i "i ura de sine  este reformulat! prin enun%ul
*mi spune%i c! A! teme%i de un penis ndr!zne%, n erec%ie, nt!rit.+ &uA?ntul *teme%i+ i
concentreaz! frica,
* prosteasc!+ (iar eanu doar
este de '!r'a%i,
o'i"nuit! s! seciperceap!
"i de Aia%!.  se spune
ca fiind cateoric
proast!). c! aceast!
ropozi%ia fric! este
*=i penisul
acela ndr!zne%, nt!rit poate s! A! penetreze Aainul+ este o suestie posthipnotic!. #tunci
c?nd Aa fi urmat!, i Aa reaminti pacientei o perspectiA! oarecum matern!, ludic! asupra
penisului p?n! nu demult amenin%!tor  acel * penis ndr!zne%,. Dnt!rit+ pe care Erickson l-a
iro- nizat prin repetarea sintamei.
<ltima etap!, una rafinat! *a rencadr!rii pentru pacient este eLprimat! prin enun%ul *ar
Aainul dumneaAoastr! poate !si o pl#cere per9ers# î n a-l reduce la niAelul unui o'iect care
at?rn! neautorat.+
entru cititor, etapa final! a model!rii conform modelului de Aia%! o constituie hot!r?rea
de a seaceast!
spune Aindeca, pe care, ni
poAestire, n se
cazul de fa%!,
induce Erickson
speran%a i cere
c! pro- s! o descrie.
'lemele de acest &?nd
fel se elpotsau alt- cineAa
rezolAa. #"a
cum am suerat,
* pro'lemele de acest fel+ nu se limiteaz! la aria dificult!%ilor seLuale cauzate de incest, ci pot
s! includ! spaime fo'ice, situa%ii eneratoare de anLietate sau pro'leme leate de aser-
tiAitate. Metaforele din aceast! poAestire furnizeaz! multe
*c?rlie+ de care pot fi prinse pro'lemele ce %in de asertiAitate, furie "i neautorare.
*l!cere perAers!+ este un eLcelent eLemplu despre cum poate fi folosit! rencadrarea
pentru a transforma un sentiment de neautorare pasiA! ntr-unul de control actiA. Ea
demonstreaz! totodat! modul n care rencadrarea poate fi utilizat! pentru a auta pacientul s!
treac! n postura de *superioritate+. ;e"i pacienta "i-a su'liniat teama "i neautorarea,
Erickson a n%eles c! ea aAea "i resentimente puternice la adresa '!r'a%ilor. El a sta'ilit o
le!tur! ntre aceste resentimente "i un poten%ial sentiment de pl!cere, "i a creat sintama
foarte suestiA! * pl!cere perAers!+.
;up! ce am citit aceast! poAestire, Aom fi mai nclina%i sa ne recunoa"tem resentimentele
"i s! ne asum!m responsa'ilitateaT om fi n stare s! aunem p?n! la for%ele pe care le
sim%im c! eLercit! o presiune asupra noastr! "i s! ne 'ucur!m de pl!cerea procurat! de
preluarea controlului "i de neutralizarea lorT
<n terapeut care utilizeaz! poAestirile didactice ale lui
Erickso poate sa eLperimenteze o diminuare a propriei sale anLiet!%i o'i"nuite. Dn felul
acesta, el Aa putea s! se concentreze mai 'ine asupra pro'lemei care i se prezint!  s!-l aute
pe
faptpacient s! fie
c! de%ine un mai deschis,
reper- s! poAestiri
toriu de !seasc!isolu%ii
poateoriinale "i cadreundesentiment
da terapeutului referin%! de
noi.control,
$implulde
putere "i de competen%!. ;e asemenea, c?nd cite"te sau spune o poAestire de-a lui Erickson,
terapeutul poate intra el nsu"i n trans!, fie n urma asocierilor pe care le sta'ile"te ntre el "i
Erickson, fie datorit! *efectului hipnotic+ intrinsec al poAestirii. Dn stare de trans!,
terapeutul nu doar c! Aa deAeni mai pu%in anLios *ci Aa fi mai deschis fa%a de propriile
asocieri incon"tiente. rin urmare, Aa putea s!-l aute mai 'ine pe pacient s!-"i domine
anLiet!%ile, s!-"i eLploreze poten%ialul l!untric "i s! !seasc! modalit!%i diferite de raportare
la situa%ie.
#m descoperit c! cea mai 'un! metod! prin care un terapeut poate selecta poAestirile o
constituie propriile sale asocieri li'ere. u m! refer doar la asocierile li'ere de tip conitiA, ci
"i la reac%iile corpului, la emo%ii, percep%ii "i, n mod deose'it, la asocierile de imaini, lat! un
eLemplu despre cum am folosit eu poAestirile lui Erickson n tratarea a doi pacien%i diferi%i.
rimul dintre ei, un eAreu hasidic n A?rst! de treizeci de ani, Aenise la mine trimis de
so%ia lui. #ceasta citise despre tehnicile de tratament ale lui Erickson "i credea c! puteam s!-l
aut pe so%ul ei s!-"i dep!"easc! incapacitatea pe termen lun de a se trezi la o or! rezona'il!.
;e c?nd era eleA n clasa a zecea la eshiAa, nu putuse niciodat! s! se trezeasc! mai deAreme
de oraritmului
'ine 11 sau unei
16. ;in aceast!
afaceri cauz!,Era
familiale. nu-"i putuse de
c!s!torit p!stra nicio slu'!,
aproLimatiA dariar
un an, se so%ia
adaptase destul de
lui considera
incomod "i sup!r!tor faptul c! tre'uia s!-"i petreac! o or! zilnic ncerc?nd s!-l trezeasc!rn
timpul primei noastre "edin%e, pacientul mi-a spus c! fusese hipnotizat de mai multe ori de un
psihoterapeut renu- mit. Hipnoterapeutul era mul%umit c! pacientul intra n trans!, dar
pacientul nu era mul%umit. -am supus unei proceduri standard de inducere a transei
hipnotice, folosind tehnicile de leAita%ie a 'ra%elor "i de fiLare a priAirii. # fost capa'il s!
o'%in! at?t nchiderea ochilor, c?t "i senza%ia de reutate n 'ra%. Dns! la sf?r"itul "edin%ei a
sus%inut c! nu era hipnotizat, c! fusese mai dera'! cooperant, cu toate c! eu l preAenisem s!
nu ncerce s! fie cooperant. ;up! aceast! prim! "edin%!, mi-a dat un telefon. Mi-a spus c!,
atunci c?nd so%ia lui aaauzit

*neo'i"nuit!+ pentru despre procedura
fi considerat! o tehnic!noastr! hipnotic!,
erickso- s-a ndoit c! ar fi destul de
nian! standard.
a a doua "edin%!, i-am spus imediat pacientului *#m sta'ilit dea ca nu pute%i fi
hipnotizat ntr-o manier! de care $umnea9oastr# s! fi%i mul%umit, chiar dac! at?t eu, c?t "i
cel!lalt hipnoterapeut am crezut c! am reu"it s! A! hipnotiz!m. rin urmare, n-o s! mai
pierdem timpul ncerc?nd s! A! conAin c! pute%i fi hipnotizat.+
acientul a descris atunci istoricul unui caz despre care citise mpreun! cu so%ia sa
Erickson tratase un cuplu care suferea de enurezis spun?ndu-le ca, n fiecare sear!, s! ne-
nuncheze pe pat "i s! urineze inten%ionat. #poi s! doann! n a"ternuturile ude. #sta, sus%inea
pacientul meu, nsemna terapie *ecricksonian!+.
M-am lansat atunci ntr-o discu%ie lun! "i f!r! "ir despre Aaloarea incon"tientului, n
timpul c!reia pacientul s-a relaLat n mod Aizi'il "i a nchis ochii, p!r?nd s! fi intrat n trans!
hipnotic!. u l-am chestionat n le!tur! cu profunzimea transei. Dn timp ce Aor'eam, am
nceput s! fac asocieri cu poAestirea despre cei doi enuretici, "i mi-am amintit de comentariul
pe care Erickson l f!cuse la sf?r"itul altei poAe- stiri. at! ce spusese *rei o tehnic!
im'ata'il! ca s! tr!ie"ti o Aia%! lun!T 7reze"te-te n fiecare diminea%!W =i, ca s! fii siur c!
într4a$e9#r te treze"ti n fiecare diminea%!, 'ea multe lichide nainte de culcare, "i atunci 9ei
!i ne9oit s! te treze"ti /ca s! meri la 'aie s! urinezi.+
-am relatat pacientului meu aceast! poAestire, dup! care i-am suerat s! 'ea cel pu%in un
litru de lichid n fiecare seara, cu o or! nainte de culcare "i, n decursul a dou! s!pt!m?ni, s!-
"i am?ne ora de culcare cu c?te treizeci de minute. ?n! atunci se culca n ur de trei
diminea%a "i se
10, la 1 "i, n trezea
cele dinpeurma,
ia 11,lanainte
miezuldenop%ii,
pr?nz,c?nd
l-amsesuerat s!so%ia
culca "i nceap!
lui. s! se culce
-am pe ias!6,nu
mai spus la
l?ncezeasc! n pat dup! ce se treze"te. atul tre'uie s! fie asociat cu somnul sau cu seLul.
;ac! se trezea, tre'uia s! se dea os din pat, s! mear! n liAin "i s! citeasc! ceAa sau s! se
uite la teleAizor. =i tre'uia sa 'ea cel pu%in un litru de lichid nainte s! se culce.
-am asiurat c! astfel Aezica lui se Aa umple n "ase p?n! la opt ore "i c! 9a !i ne9oit s!
co'oare din pat ca s! urineze.
;up! ce urina, tre'uia sa fac! un du", termin?nd cu ap! rece, dac! era posi'il. #poi
tre'uia s! se m'race, s! ia micul deun "i s!-"i Aad! de tre'uri, f!r! s! se mai ntoarc! n pat.
acientul a o'iectat, spun?nd c! nu-i place s! fac! du" diminea%a, c! prefer! sa fac! seara.
#m insistat, din nou, c! de acum ncolo tre'uia s! fac! du" diminea%a  cel pu%in p?n!
rezolAam pro'lema cu trezirea. Mi-a promis c! a"a o s! fac! "i c! m! sun! peste dou! sau trei
s!pt!m?ni ca s!-mi spun! dac! pianul a func%ionat sau nu. ;up! dou! s!pt!m?ni, m-a sunat "i
mi-a zis c! nu mai aAea pro'leme cu somnul sau cu trezirea.
# doua zi, a Aenit la consulta%ie o femeie intelient! "i rafinat! care m! contactase ini%ial
ca s-o aut s! dep!"easc! pro'lemele cauzate de o Aezic! dureros de inflamat!, dar "i pe cele
leate de somn. a nceputul "edin%ei, nu m! ?ndeam n mod con"tient la pro'lema Aezicii
inflamate. =tiam
procedurile c! se dar
de diAor%, pre-p!rea
zentase n instan%!
destul cu o"is!pt!m?n!
de lini"tit! nainte
de Aesel! c?nd pentrunaca'inet.
a intrat finaliza=tiam
c! o interesau tehnicile terapeutice ale lui Eriekson, a"a c! i-am poAestit eLperien%a pe care o
aAusesem cu eAreul hasidic.
-am poAestit cum l sf!tuisem s! 'ea ap! nainte de culcare "i am ncheiat reproduc?nd
comentariului final al lui Eriekson c?nd spusese poAestirea *&u to%ii ncepem s! murim chiar
din clipa n care ne na"tem. <nii o fac mai repede dec?t al%ii. 7ot ce putem face este s! ne
'ucur!m de Aia%!.+
acienta mea a nceput s! pl?n! n hohote. #m ntre'at-o dac! Area s!-mi spun! de ce
pl?ne. (M! ntre'am dac!, printr-o asociere, aAea le!tur! eu pro'lemele ei urinare "i cu
faptuleic!seeuterminase.
Aia%a Aor'isem&onAinerea
despre urinare.) Mi-a spus c! referirea
aceasta ncepuse la moarte
s! se formeze o f!cuse
de ceAa timp. s! simt!c!,
$im%ea c! n
ciuda succesului profesional "i a faptului c! reu"ise s! creasc!. =i s! educe doi copii, nu mai
aAea niciun motiA s! tr!iasc!.
Ea atri'uia acest sentiment faptului c! p!rin%ii ei nu diAor%aser!, chiar dac! tr!iau separat
de c?nd ea aAea unsprezece ani. Mama i interzisese s! p!streze le!tura cu tat!l ei. #r fi fost
considerat un semn de tr!dare fa%! de mam!. Dn consecin%!, pacienta sim%ea c!-i fusese refuzat
dreptul de a rela%iona cu tat!l. #Aea sentimentul c!, dac! p!rin%ii ar fi diAor%at, ea ar fi fost
li'er! s!-"i Aad! tat!l. 7at!l ar fi aAut dreptul s! o Aiziteze, "i a"a mai departe, iar le!tura
dintre ei nu s-ar fi rupt. Dn felul acesta, ea asocia propriul diAor% cu actul de a-"i eli'era copiii.
Dn acela"i timp, sim%ea c! Aia%a ei se terminase, odat! ce f!cuse acest lucru.
#sta m-a f!cut s! m! ?ndesc la o alt! poAestire, pe care i-am "i spus-o. ;up! prima mea
nt?lnire cu Eriekson, aAusesem un Ais. Dn Ais, Aizualizasem cuAintele * u duci nimic p?n! la
cap!t, niciodat!.+ =apte ani mai t?rziu, n timp ce ascultam ni"te nreistr!ri cu Erickson n
hoeniL, am aAut o reAela%ie *&ine spune c! tre'uie s! duci ceAa p?n! la cap!tT imic nu se
termin! cu adeA!rat at?ta timp c?t continu!m s! tr!im.+
-am relatat pacientei mele aceast! poAestire "i i-am suerat c! ar putea s!-"i conceap!
Aia%a ca o continuare a Aie%ii p!rin%ilor ei, iar Aia%a copiilor s!i ca pe o continuare a Aie%ii ei. =i
procesul Aa continua at?ta timp c?t eList! Aia%! pe p!m?nt. #cest ?nd i s-a p!rut d!t!tor de
speran%!.
Esen%ial la aceast! trecere n reAist! destul de ampl! a dou! "edin%e, de terapie cu doi
pacien%i
au izAor?tdiferi%i este c! nu
din propriile amasocieri
mele aAut idei preconcepute
li'ere, atunci
care au fost c?nd amdeales
influen%ate aceste poAestiri,
eLperien%ele mele deele
Aia%! "i perfec%ionate de peste treizeci de ani de eLperien%! clinic!. 7otodat!, este important s!
su'liniez c! procesul respectiA s-a desf!"urat n conteLtul unei 'une rela%ii terapeutice.
acien%ii s-au oprit asupra acelor secAen%e care se aplicau n cazul lor. u a fost Aor'a
neap!rat despre acele p!r%i pe care eu m! a"teptasem s! le alea!. ;ar s-au doAedit a fi utile.
&?nd folosim aceste poAestiri, ca "i atunci c?nd recurem la imaina%ie n eneral, eList!
riscul ca eLperien%a imainar! s! deAin! un sus'stitut pentru eLperien%a real! de Aia%!. ;ac!
cineAa simte c! a reu"it dea s!-"i satisfac! necesit!%ile de trai, nu are de ce sa se mai dea os
din pat diminea%a. ;esiur, atunci c?nd un terapeut adopt! filosofia actiAismului, a"a cum a
f!cut Erickson, el nu Aa ncuraa niciodat! un tip de Aia%! *dolce far niente+. E pu%in pro'a'il
ca persoanele care i ascult! poAestirile s! se retra! din Aia%a actiA!.
$e nt?mpl! uneori ca pacien%ii mei s! o'serAe c!, de"i au o eLperien%! captiAant! n
ca'inetul terapeutului, fantaz?nd "i chiar imain?ndu-"i rezolA!ri ale conflictelor, nu eList! o
continuitate. Ei se pl?n c! *nu s-a produs nicio transformare n!untrul meu. ;up! ce ies din
ca'inet nu fac nimic diferit fa%! de cum f!ceam nainte+. Dn astfel de cazuri, c?teodat! este
mai 'ine pentru pacient dac! p!streaz! t!cerea "i m! las! sa-i relatez n lini"te o poAestire
ericksonian!. oate s!pacientul
a sf?r"itul "edin%ei, fie o poAeste lun!c!
Aa declara "i nu
plictisitoare
i s-a p!rutdespre dezAoltarea
la fel de * 'un!+ can"edin%ele
copil!rie.
de
p?n! atunci "i Aa spune c! prefer! s! fie mai actiA. oate s! afirme c! s-a plictisit. #tunci o s!-
i eLplic c! ceea ce ncerc!m noi s! realiz!m se petrece la niAel incon"tient, "i c! nu conteaz!
ce face latura con"tient! a min%ii lui. <lterior, poate s! mi spun! c! n Aia%a lui au ap!rut
schim'!ri maore. # deAenit, de. ild!, mai ncrez!tor n sine pe plan social, a sta'ilit o serie
de contacte noi s!u "i-a schim- 'at locul de munc!. &u alte cuAinte, actiAismul s!u se
manifest! în a!ara "edin%elor terapeutice. Dn timpul "edin%elor, eu sunt cel care "i asum!
responsa'ilitatea n priAin%a ac%iunii.
;esiur, pot s! eListe pacien%i c!rora nu le place s! li se spun! o poAestire conceput! de
altcineAa dec?t terapeutul lor.
$-ar putea s! prefere o a'ordare mai personalizat!. : serie de c!r%i, precum Therapeutic
1etaphors a lui ;aAid 5ordon, inspirat! de modul n care Erickson utiliza metaforele, Ain n
autorul celor care doresc s! foloseasc! metoda eneral! ericksonian! pentru a-"i crea
metafore proprii.
EAident, este pu%in pro'a'il ca simpla citire sau relatare a uneia sau a mai multora dintre
aceste poAestiri s! determine o schim'are. Este de a"teptat ca schim'area s! se produc!
atunci c?nd receptorul, "i poate chiar transmi%!torul (a"a cum l numesc eu pe terapeut), se
afl! ntr-o stare de receptiAitate.
#"a cum am men%ionat, aceast! stare de receptiAitate se realizeaz! adesea cel mai u"or "i
mai rapid prin inducerea unei transe hipnotice. ela%ia terapeutic! optim! nu const! n ceea
ce, n mod frecAent, se nume"te *transfer pozitiAQQ. ;impotriA!, este una n care eList! un
*raportQQ ntre terapeut "i pacient. umai atunci incon"tientul pacientului "i cel al tera-
peutului pot interac%iona optim. ;ac! cineAa cite"te aceste poAestiri n a"a-numita stare de
Aehe, s-ar putea s! le respin!, consider?ndu-le *cli"eeQQ, *r!suflateQQ sau *interesante, dar
ireleAanteQQ. Dn stare hipnotic! ns!, c?nd tot ceea ce spune terapeutul "i intensific!
semnifica%iile, o poAestire sau chiar un sinur cuA?nt dintr-o poAestire pot s! induc! o
mmisatori /termenul Oen pentru iluminare.
& #   7 :  <  6
Povestiri motivationale
Erickson a folosit adesea descrieri ale dez\olt!rii. ;in prima copil!rie  cum nAe%i s!-%i
recuno"ti propria m?n!, cum nAe%i s! stai n picioare, s! meri "i s! Aor'e"ti  ca modalitate
de a construi sim%ul propriei eAolu%ii "i dezAolt!ri.
&?nd mi spunea poAestiri n care eram hidat s! m! ntorc spre cele mai timpurii lec%ii, eram
capa'il  n stare de trans!/ s! retr!iesc efortul imens "i frustrarea care interAe- neau adesea
n procesul de nA!%are a unei noi sarcini sau a'ilit!%i. Eram totodat! c?t se poate de con"tient
de faptul c! reu"isem s! nA!% aceste a'ilit!%i. uteam face fa%! "i altor proAoc!ri din Aia%a
mea prezent!.
#"a cum afirm! 4aF HaleF n <ncommon 7herapF, Erickson aAea o Aiziune eLtrem de
clar! asupra dezAolt!rii normale. #sta nu nseamn! c! el ncerca s! i A?re pe to%i indiAizii n
acela"i tipar, ci considera c! n fiecare eList! un s?m'ure de normalitate "i s!n!tate, ceAa
similar, poate, cu ceea ce HaleF numea *"inele adeA!rat+. Era con"tient de nenum!ratele
moduri n care eAolu%ia "i dezAoltarea pot fi deformate "i ndrumate pe o cale re"it!, dar
sim%ea c! sarcina terapeutului este s! readuc! indiAidul pe propriul s!u*drum adeA!rat+.
n acest sens, a spus o poAestire despre un cal care r!t!- cea prin curtea familiei, c?nd era
el t?n!r. &alul nu aAea niciun nsemn. Erickson s-a oferit s! ia calul "i s! l duc!
proprietarilor. entru asta, pur "i simplu l-a nc!lecat, l-a condus p?n! la drum, apoi l-a l!sat
s! hot!rasc! ncotro Aoia s! mear!. El interAenea doar atunci c?nd calul ie"ea de pe drum s!
pasc! iar'! sau c?nd o lua peste c?mp. &?nd, n cele din urma, calul a auns la curtea unui
Aecin care locuia la o dep!rtare de c?%iAa kilometri, omul l-a ntre'at pe Erickson
*;e unde ai "tiut c! a plecat de aici "i c! e calul nostruT+
Erickson i-a r!spuns * u eu am "tiut  calul a "tiut. Eu nu am f!cut dec?t s!-l %in pe drum.+
#tunci c?nd ncepem un curs de terapie sau unul didactic, este foarte util s! ne ntoarcem
la nceputul drumului adeA!rat. <n astfel de eLemplu apare n poAestirea didactic! a lui
Erickson numit! *&um nA!%!m s! st!m n picioare+.
C"m %n#!&!m s! st!m %n icioare nA!%!m foarte multe lucruri la un niAel
con"tient, apoi uit!m ce am nA!%at "i folosim a'ilitatea respectiA!. ede%i Aoi, comparatiA cu
al%ii, eu am aAut un aAanta eLtraordinar.
#m suferit de poliomielit!, eram complet paralizat, iar infla- ma%ia era at?t de puternic!, nc?t
mi erau paralizate "i sim- %urile. uteam s!-mi mi"c ochii "i nu mi fusese afectat auzul.
M! sim%eam foarte sinur, s! zac tot timpul n pat, incapa'il s! mi"c altceAa dec?t lo'ii
oculari. Eram n carantin! la ferm!, mpreun! cu "apte surori, un frate, mama, tata "i o
infirmier!. &e puteam s! fac ca s!-mi treac! timpulT #m nceput s! studiez oamenii "i mediul
nconur!tor. Dn scurt timp, am aflat c! surorile puteau s! spun! *nu+, dar s! ?ndeasc! *da+.
=i puteau s! spun! "i *da+, "i s! ?ndeasc! *nu+.
uteau s!-i ofere altei surori un mar, "i n acela"i timp s! l p!streze pentru ele. #tunci am
nceput s! studiez lim'aul nonAer'al "i lim'aul corpului.
#Aeam o surioar! care tocmai ncepuse s! nAe%e s! mear! de-a 'u"ilea. ar eu tre'uia s!
nA!% s! m! ridic n picioare "i s! mer. ! pute%i imaina cu c?t! ncordare priAeam cum
surioara mea dep!"ea faza mersului de-a 'u"ilea "i nA!%a sa se ridice n picioare. oi nu "ti%i
cum a%i nA!%at s! A! ridica%i n picioare. u "ti%i nici m!car cum a%i mers pe picioarele
Aoastre. ! pute%i g:n$i c! pute%i sa mere%i n linie dreapt! cale de "ase po"te  dac! nu
eList! pietoni sau trafic rutier. u "ti%i c! nu putea2i s! mere%i n linie dreapt! n ritm
constant.
u "ti%i ce anume face%i atunci c?nd mere%i. u "ti%i cum a%i nA!%at s! sta%i n picioare.
#%i nA!%at ntinz?nd m?na "i tr!?ndu-A! n sus. Dn felul acesta, m?inile Aoastre s-au ncordat
 "i, din nt?mplare, a%i descoperit c! pute%i s! A! aduce%i reutatea n picioare. Este un lucru
nrozitor de complicat, pentru c! enunchii Ao"tri tind sa cedeze  iar dac! enunchii r!m?n
drep%i, cedeaz! "oldurile. #tunci A-a%i ncruci"at picioarele. =i nu putea%i s! A! ridica%i n

picioare pentru c! cedau "i enunchii, "i "oldurile. #Aea%i picioarele ncruci"ate  "i n scurt
timp a%i nA!%at s! A! lua%i aA?nt "i s! sta%i n pozi%ie dreapt! , "i A! tr!ea. Dn sus, iar acum
tre'uie s! nA!%a%i cum s! A! %ine%i enunchii ntin"i, nt?i pe unul, apoi pe cel!lalt, "i dup! ce
nA!%a%i asta, tre'uie s! nA!%a%i cum s! A! concentra%i pentru a A! %ine "oldurile drepte. #poi
a%i descoperit c! tre'uie s! nA!%a%i s! A! concentra%i pentru a A! %ine "oldurile drepte "i
enunchii ntin"i n acela"i timp, "i picioarele dep!rtateW Dn sf?r"it, acum putea%i sta cu
picioarele dep!r- tate, spriinindu-A! n m?ini.
#poi a urmat lec%ia n trei etape. ! distri'ui%i reutatea pe o m?n! "i pe am'ele picioare,
m?na aceasta nu A! sus%ine deloc. idic! m?na st?n!. >!r! ndoial!, e o munca rea /
s! nAe%i s! stai drept, cu "oldurile drepte, cu enunchii ntin"i, picioarele dep!rtate, cu m?na
aceasta dreapta ap!s?nd cu putere pe sol. #poi descoperi%i cum s! A! schim'a%i echili'rul
corpului. ! schim'a%i echili'rul corpului ntorc?nd capul, r!sucind trupul. 7re'uie s!
nA!%a%i s! A! coor- dona%i toate schim'!rile n echili'rul corpului atunci c?nd A! mi"ca%i
m?na, capul, um!rul, trupul  dup! care tre'uie s! nA!%a%i toate astea din nou, pentru m?na
cealalt!.
de a mi"ca#poi urmeaz!
m?inile sarcina
n toate teri'il 'az?ndu-A!
direc%iile, de rea de ape
nA!%a s! sta%i
solidele cu ambele
suprafe%e m?iniale
de spriin ridicate
celor "i
dou! picioare, pe care le %ine%i dep!rtate. =i s! A! men%ine%i "oldurile drepte  "i enunchii
drep%i, cu aten%ia mp!r%it! astfel nc?t s! aAe%i su' control enunchii, "oldurile, 'ra%ul st?n,
'ra%ul drept, capul, corpul. =i, n sf?r"it, dup! ce a%i do'?ndit suficient! deLteritate, a%i
ncercat s! A! 'alansa%i pe un sinur picior. : trea'! fantastic de reaW
Cum A! controla%i ntreul corp, men%in?ndu-A! "oldurile drepte, enunchii ntin"i,
sim%ind totodat! mi"carea m?inilor, mi"carea capului, mi"carea trupuluiT #poi a%i dus un
picior nainte "i a%i schim'at centrul de reutate al corpuluiW 5enunchii Ai s-au ndoit  "i iat!-
A! osW -a%i ridicat "i a%i ncercat din nou. Dn cele din urm!, a%i nA!%at cum s! duce%i un
picior
#"a c!nainte, "i a%if!cut
l-a%i repetat un pas,
era tare 'ine."i#Aiurmat
s-a p!rut c! e 'ine.
al treilea pas /cu acela"i picior , "i A-a%i
r!sturnatW # durat mult p?n! a%i alternat picioarele, dreptul, st?nul, dreptul, st?nul, "i tot a"a.
#cum putea%i s! mi"ca%i din 'ra%e, s! ntoarce%i capul, s! A! uita%i n dreapta "i n st?na, "i
totodat! s! mere%i, f!r! s! mai fi%i deloc aten%i s! A! %ine%i enunchii ntin"i "i "oldurile
drepte.
Erickson Area s! ne spun! c! un handicap poate constitui un aAanta pentru o persoan!,
*un aAanta eLtraordinar, comparatiA cu al%ii, el ne arat! c! nA!%area este una dintre cele mai
'une forme de petrecere a timpului. &?nd este complet paralizat, el se ntrea'! *&e pot s!
fac ca s!-mi treac! timpulT+ n acest sens, ne descrie cum "i-a dezAoltat puterea de o'serAa%ie.
#poi ne poAeste"te despre pl!cerea de a nA!%a n continuare  de a nA!%a lucrurile care n
mod normal sunt incon"tiente  "i ne d! ca eLemplu ac%iunile "i mi"c!rile pe care le facem n
mod incon"tient. Dn timp ce merem pe strad!.
#tunci c?nd Aor'e"te despre procesul efectiA de a nA!%a s! stai n picioare, el accentueaz!
con"tien%a chinestezic!, iar ascult!torul se Aa concentra pro'a'il asupra propriului sim%
chinestezic interior. $t?n!cia unui copila" care ncearc! s! se ridice, s!-"i %in! picioarele
dep!rtate "i a"a mai departe este similar! st?n!ciei pe care o resim%im cu to%ii atunci c?nd
ncerc!m s! nA!%!m ceAa nou.
;escriindu-ne eLperien%ele plauzi'ile prin care un 'e'e- lu" poate trece atunci c?nd nAa%!
s! stea n picioare "i s! mear! sinur, Erickson l ncuraeaz! pe ascult!tor s! rereseze p?n!
la niAelul unui copil mic. ;e fapt, aproape oricine ascult! aceast! poAestire Aa intra ntr-o
stare hipnotic!,
fundamentale, la nso%it! demod
nceput n reresie. Dn poAestire,
con"tient, se pune accent
"i pe transformarea peceAa
ei n nA!%area unei deprinderi
incon"tient. &?nd
aceast! poAestire este folosit! pentru a induce hipnoza, ea ncuraeaz! reresia "i manifestarea
automatismelor. Este interesant de remarcat c! enun%urile cu sens neatiA ale lui Erickson (i.e.
*A-a%i r!sturnat+) sunt la timpul trecut. El trece la timpul prezent pentru a ntip!ri suestii
pozitiAe (*A! schim'a%i echili'rul corpului.
#ceast! poAestire despre *setul de nA!%!turi la o A?rst! fraed!+ este util! la nceputul
oric!rui proram terapeutic pentru c! aduce pacientul napoi la o perioad! premer!toare
apari%iei pro'lemelor de oriine nerAoas!, distru?nd, cel pu%in temporar, seturile mentale
fiLe ale acestuia. ;e asemenea, i se reaminte"te astfel pacientului c! nA!%area este sau a fost
dificil!, dar c! Aa reu"i s! nAe%e, dac! perse- Aereaz!. a urma urmei, el "tie c! acum poate s!
mear! f!r! niciun efort.
Erickcson eAiden%iaz! totodat! faptul c! dispunem de piesele de 'az! "i c! Aom duce cu
noi aceste piese de 'az! n Aiitor. &resc?nd la o ferm!, Erickson tre'uia s! semene pentru a
recolt! ceAa n Aiitor. Dn aceast! poAestire, el a"az! una dintre piesele de 'az! pentru terapie,
Aor'ind despre modul n care nAa%! oamenii. El face n a"a fel ca procesul nA!%!rii s! nu fie
ceAa amenin%!tor, ci. nteresant. ;e asemenea, el ncepe s! accentueze punctele la care Aa
reAeni mereu
a nA!%at n poAestirile
priAindu-i pe al%ii. sale, "i anume
Mesaul faptul
implicat estec!*7e
cerceta lucrurile
ali aici ca s! cu foarteErickson
nAe%i+, mare aten%ie. El
stimul?nd un [set de nA!%are+  o deschidere fa%! de nA!%are. aralizia te face neputincios,
iar un pacient tre'uie s! fac! fa%! unor lucruri care i proAoac! neputin%!. Erickson transform!
aceast! paralizie n ceAa util. Era sinur "i nu se putea 'aza dec?t pe el nsu"i, a"a c! a nceput
s!-i o'serAe pe al%ii.
&?nd Erickson spune c! una dintre surori putea, s!-i ofere altei surori un m!r "i, n acela"i
timp, s!-l p!streze pentru ea, el Area s! spun! c! el poate s! ofere un m!r  nA!%area , "i, n
acela"i timp, s!-l p!streze pentru elT $au c! Aoi n"iA! pute%i s! oferi%i ceAa din Aoi "i, n
acela"i timp, s! p!stra%i o parte pentru AoiT El nu ofer! unul sau altul dintre aceste mesae, ci
un mesa construit
nceputul, pe mai multe niAeluri. ar m!rul ne face s! ne ?ndim la 5r!dina aiului 
>acerea umii.
*! pute%i imaina cu c?t! ncordare priAeam.+ #ici,Erickson pune accent pe cuA?ntul
*imaina+. ;esiur, acti- Aitatea lui hipnotic! se Aa desf!"ura n acest mod, folosind
imainile, imaina%ia. Dn acela"i timp, el ncepe s! induc! "i s!focalizeze aten%ia
ascult!torului.
4effzei a f!cut urm!torul comentariu la aceast! poAes- tire *Erickson aAea capacitatea s!
se oace cu aten%ia ta "i s! se oace cu propria lui aten%ie. D"i spunea toate poAestirile
chicotind. Era pus pe distrac%ie "i te inAita "i pe tine s! te oci.
;ac! nu Aoiai s! te oci, era pro'lema ta. El continua s! te inAite, dar nu se sup!ra dac! l
refuzai. oi ne afl!m nc! la suprafa%a lucrurilor. #m senza%ia c! am reu"it s! n%ele destul
de 'ine procesul lui Erickson, dar dac! am discuta cu el despre ceea ce face, am descoperi c!
suntem a'ia la suprafa%! sau poate la primul niAel aflat dincolo de suprafa%!. El Aedea cele
dou! sau trei niAeluri atunci c?nd a prezentat sim- 'olul unui m!r. oate se referea la *&e
?nde"te un copil mic despre un m!rT+ sau *&e faci cu un m!r atunci c?nd e"ti micT+ i aduci
un m!r nA!%!toarei. =i el deAenea un sim'ol prin care ncercai s! te faci pl!cut. Erickson
n%eleea incon"tientul uman, deci "tia c!, dac! prezentai acest tip de cuA?nt sau sim'ol, te
puteai a"tepta la aceste asocieri posi'ile. riAind persoana respectiA!, %i d!deai seama despre
asocierile pe care le face "i mereai mai departe. #cest en de profunzime este ntr-adeA!r de
neealat. u "tii, prin urmare, cum ai nA!%at s! te ridici n picioare. ;ar dispui de acea
informa%ie.+
#cesta
propria lor era unulnatural!,
istorie dintre principiile importante
resursele de a rezolAaale lui Erickson
pro'lema pentru/faptul c! oamenii
care caut! au,Dnn
au- torul.
aceast! poAestire, el le aminte"te oamenilor c! dis- pun de resurse de care nu sunt deocamdat!
con"tien%i.
&?nd folose"te fraze de enul *n felul acesta m?inile Aoastre s-au ncordat  "i, din
nt?mplare, a%i descoperit c! pute%i s! A! aduce%i reutatea n picioare+, aceasta este
modalitatea prin care el ne transmite ideea utiliz!rii n terapie a *nt?mpl!rilor proramate+.
ui pacientul ntr-o situa%ie, iar el este determinat astfel s! descopere lucruri  chiar dac! nu o
face n mod con"tient.
< Este ce9a îngro'itor $e complicat, pentru c# genunchii 9o"tri tin$ s# ce$e'e  iar $ac#
genunchii r#m:n $rep2i, ce$ea'# "ol$urile.= Aici, Erickson stimulea'# subcon"tientul prin
cu9inte precum *$rep2i+ "i <ri$icare în picioare=. 1ai t:r'iu, c:n$ aceste cu9inte sau
sintagme sunt intro$use în terapie, întregul set $e în9#2#turi "i atitu$inea !a2# $e în9#4 2are
sunt e9ocate în mo$ automat>
'!iat"l moare (n! %n )ori
#m terminat liceul n iunie 1919. Dn auust, am auzit cum trei medici, n camera al!turat!,
i spuneau mamei *2!iatul moare p?n! n zori.+ Erickson a suferit prima infec%ie cu
poliomielit! la A?rsta
>iind un copil de "aptesprezece
normal, ani.ce am auzit.
nu mi-a pl!cut
Medicul nostru de %ar! chemase doi %ipi din &hicao, n calitate de speciali"ti, iar ei i-au
spus mamei c! *2!iatul moare p?n! n zori+.
Eram furios. $!-i spui unei mame c! fiul ei moare p?n! n zoriW E ceAa cumplitW
;up! asta, mama a intrat la mine n camer!, al'! la fa%!.
&redea c! delirez, fiindc! i-am cerut insistent s! mute scrinul cel mare, ca s! fie la un unhi
diferit l?n! pat. -a a"ezat l?n! pat, ntr-o pozi%ie oarecare, dar eu am tot pus-o s!-l mute
p?n! m-am declarat mul%umit. ;in cauza scrinului, nu puteam s! A!d pe fereastr!  "i afurisit
s! fiu dac! Aoiam s! mor f!r! sa A!d r!s!ritul de soareW u l-am A!zut dec?t pe um!tate. #m
z!cut
uincon"tient
i-am spus Areme de trei zile.
nimic mamei. ici ea nu mi-a spus mie.
Erickson mi4a istorisit aceast# înt:mplare emo2ionant# în
/?@, c:n$ 9enisem la el s# m# a;ute s#4mi îmbun#t#2esc memoria numelor "i s#4mi
recupere' amintirile $in copil#rie.
1i4am amintit ime$iat ni"te lucruri $in copil#rie  $espre propria mea b#t#lie cu o boal#
!ebril#, scarlatina. (ns# $o4 rin2a mea $e a4mi îmbun#t#2i memoria numelor nu a9ea s# se
reali'e'e. Abia mai t:r'iu mi4am $at seama c# el îmi sugera, într4un mo$ in$irect, s# accept
aceast# limitare. Aceast# sugestie mi4a !ost transmis# tot printr4 o po9estire, $espre ce
spusese tat#l s#u la înmorm:ntarea mamei lui.
<8i, la înmorm:ntarea mamei, lata a !#cut urm#toarea remarc#> A !ost pl#cut s# petrec
"apte'eci "i patru $e ani4 9ers#ri ale c#s#toriei al#turi $e aceea"i persoan#. Ar !i !ost "i mai
pl#cut $ac# erau "apte'eci "i cinci, $ar nu le po2i a9ea pe toate.B=
Prin aceast# po9estire "i prin cea prece$ent#, el ne spune, in$irect, c# suntem noroco"i
s# !im în 9ia2#.
Prin re!erirea la scrin "i la r#s#ritul $e soare, ne trans4 mitea una $intre prescrip2iile lui
pre!erate, s# ne bucur#m $e 9ia2#, poate chiar s4o prelungim <întot$eauna trebuie s# a9em
un scop real în 9iitorul apropiat.= în acest ca', scopul s#u era s# 9a$# r#s#ritul $e soare.
Desigur, înainte ca acest scop s# !ie atins, era necesar s# mute obstacolul. Cum
Erickson nu putea !ace acest lucru, a9ea ne9oie $e a;utorul mamei. 7emni!icati9 este !aptul
c# el nu i4a spus $e ce 9oia s# mute scrinul. +u întot$eauna este necesar s# ne moti9#m
ac2iunile. Este îns# necesar s# a9em scopuri  scopuri ime4 $iate "i care pot !i reali'ate.
*ilatatia
r
Erickson nu a a!irmat nicio$at# c# hipno'a ar a9ea e!ecte miraculoase. A repetat îns# în

nenum#rate r:n$uri c# pose4 $#m cu to2ii puteri naturale pe care nu le utili'#m. Prin su4
gestii a$ec9ate, care s# ne moti9e'e, "i sub în$rumarea potri4 9it#, aceste puteri pot !i.
A$esea 9alori!icate "i !olosite. C:n$ a spus po9estirea care urmea'#, ca r#spuns la
întrebarea
< Este hipno'a util# în tratarea cancerului= , el se re!erea în principal la utilitatea hipno'ei
pentru calmarea $urerilor.
Exista o anumit# implica2ie, potri9it c#reia, împreun# cu tra4 tamentele con9en2ionale, ca
inter9en2ia chirurgical#, hipno'a ar putea m#ri "ansele $e supra9ie2uire ale pacientului.
&red c! se pot face multe. re"edintele societ!%ii medicale din acest stat a trimis la mine o
femeie. : operase de cancer uterin, apoi o operase de cancer la colon, de un alt lip.
>emeia r!m!sese cu o contrac%ie a colonului inferior. ;efe- carea era eLtrem de
dureroas!, "i merea la ca'inetul acestui medic pentru o dilata%ie lenta, radata. $uferea ni"te
dureri nrozitoare. Medicul m-a ntre'at *o%i s-o au%i pe aceasta femeie prin hipnozaT u
Areau s-o operez "i a treia oara.+
#"a casuferea
iar acum am utilizat o trans!.
de o con- -am
trac%ie spus femeii
dureroas! c! aAusese
a colonului dou!&!
inferior. cancere de tipuri
aAea dureri diferiteC
mari, iar
colonul tre'uia dilatat, l-am spusc! dac! intra zilnic n piscin!, arunca acolo o anAelop! de
automo'il "i se 'ucura de confortul 'azinului "i de ap!, dilata%ia aAea s! fie mult mai pu%in
dureroas!.
ar ea a f!cut asta n fiecare zi. Medicul mi-a spus c! dilata%ia se producea mult mai
repede, neo'i"nuit de repede. Mi-a zis c! femeia continua s! se pl?n! de dureri, dar c! tonul
Aocii ei era altul. ;up! p!rerea lui, intensitatea durerii nu mai era aceea"i.
este un an, femeia a Aenit la mine, m-a m'r!%i"at, m-a s!rutat "i mi-a spus c! aAea o
Aia%! minunat!. &olonul i se AindecaseC doctorul i spusese c! are un colon normal. Di eLtir-
pase tumoarea canceroas!. u mai recidiAase.
Erickson ne sugerea'# c# <$ilata2ia+ 9a !i mult mai pu2in $ureroas# $ac# persoana
implicat# !ace ce9a  $ac# ia o an9elop#, "i intr# în piscin#. El stabile"te starea su!leteasc#
pentru terapia care 9a urma, suger:n$u4i c# acest lucru poate !i reali'at relati9 u"or. De
asemenea, sugerea'# c# el se 9a < pro$uce mult mai repe$e, neobi"nuit $e repe$e+. (mpli4
ca2ia ultim# este c# terapia 9a a9ea succes, a"a cum a a9ut cu aceast# !emeie, în ciu$a
!aptului c# ea su!erea $e o boal# care a$esea con$uce la $eces. Pentru c# instruc2iunile, în
acest ca' un reme$iu simplu împotri9a $urerii, sunt $ate sub hipno'#, ele 9or a9ea o mai
mare putere $ec:t $ac# ar !i !ost $ate în stare $e 9eghe.
Este posibil ca Erickson s# spun# acest tip $e po9estire pentru a transmite un mesa;
cui9a $in grup $espre care sim4 2ea c# era <constipat = emo2ional sau mental. El ar putea s#
in$ice c# mesa;ul a !ost inten2ionat pentru persoana în spe2#, uit:n$u4se într4o $irec2ie "i
în$rept:n$u4. 8i 9ocea în alt# $irec2ie, sau schimb:n$ tonul 9ocii atunci c:n$ era cu !a2a
spre acea persoan#, sau e9it:n$ s# se uite spre respecti9a persoan#.
*is"ta
<n '!r'at din hiladelphia, pe care l-am Aindecat de miren!, i-a trimis la mine pe
m!tu"a "i pe unchiul lui. Mi-a spus *\"tia doi se ceart! n fiecare zi, de c?nd s-au c!s!torit.
=i sunt mpreun! de peste treizeci de ani.+
&ei doi au Aenit la mine. e-am spus * u A-a auns de c?nd A! certa%iT ;e ce nu ncepe%i
sa A! 'ucura%i de Aia%!T+ =i au aAut o Aia%! foarte pl!cut!. ar m!tu"a '!r'atului respectiA a
ncercat sa o conAin! pe sora ei s! Ain! "i ea la mine, pentru c! mama acestui '!r'at era
foarte nefericit!.
Dn aceast! poAestire, Erickson, n maniera indirect! care l caracterizeaz!, r!spunde
criticilor care ntrea'! despre eAolu%ia ulterioar! a pacien%ilor s!i. e arat! clar c! trata-
mentul mirenei a fost eficient, spun?ndu-ne c! * '!r'atul din hiladelphia+ i-a trimis la el pe
m!tu"a "i pe unchiul lui. ;e asemenea, e clar c! "i situa%ia acestor dou! persoane s-a
m'un!t!%it, ntruc?t m!tu"a a sim%it c! Erickson putea s! o aute "i pe sora ei. Erickson
ncepe adesea s! relateze un caz referindu-se la un alt pacient care a fost tratat cu succes.
#ceast! poAestire ar putea fi spus! de Erickson atunci c?nd cineAa din rup se certa n ?nd
cu el sau cu sine nsu"i. El accentueaz!fraza * u A-a auns de c?nd A! certa%iT+
Este posi'il ca aceast! poAestire s! fie reu de crezut. : prezint totu"i pentru
fermec!toarea ei simplitate.
-am ruat pe Erickson s! ne spun! mai multe despre conteLtul n care fuseser! date
aceste suestii simple. &?t timp durase p?n! sta'ilise le!turaT Di hipnotizase pe cei doi, so% "i
so%ieT
e-a r!spuns *#m folosit doar o trans! n stare de Aehe, care a trecut apoi ntr to trans!
u"oar!, l-am ntre'at Y;ar de ce s! nu A! 'ucura%i de Aia%!T $unt peste treizeci de ani de c?nd
A! tot certa%i. Eu cred c! o c!snicie ar tre'ui s! fie ceAa pl!cut. ar Aou! nu A-au mai r!mas
prea mul%i ani ca s! A! 'ucura%i de c!snicia Aoastr!.Z ar ei au fost capa'ili s! aprecieze
acest lucru.
rea mul%i terapeu%i consider! c! ei tre'uie s! direc%ioneze schim'area "i s! aute
pacientul s! se schim'e. 7erapia e ca. <n 'ul!re de z!pad! c!ruia i dai drumul din A?rful
unui munte. ostoolindu-se, se face din ce n ce mai mare "i se transform! ntr-o aAalan"!
care ia forma acelui munte.+
C A P I T O L U L 3
Să avem încredere în inconştient
In#!&asem m"lte
a coleiul :sJeo din eJ ork, Esta'rooks un profesor de psihiatrie mi-a spus atunci
c?nd m-am dus la el *: sa te proramez s! %ii o conAocare pentru profesori ast!-sear!.+
<rma s! participe o mul%ime de or!"eni, "i tre'uia s! fac o roaz! de lucruri nainte s! intru n
amfiteatru, lucruri care nu aAeau nicio le!tur! cu preleerea n sine. &u toate acestea, nu mi
f!ceam rii, pentru c! "tiam c! sunt n stare s! Aor- 'ese, "i "tiam c! sunt n stare s! ?ndesc,
"i "tiam c! nA!%asem multe n decursul anilor.
n paragra!ul $e mai sus "i în cele $oua care urmea'#,
Erickson mo$elea'# o atitu$ine $e încre$ere în amin tirile pe termen lung "i în cuno"tin2ele
stocate incon"tient. El sublini4 a'# !aptul c# incon"tientul nostru este $epo'itarul amintirilor
"i $eprin$erilor
ceea ce nu "tim necare pot !i accesate
creea'# probleme.$up#
Ceeamul2i ani.c#
ce "tim *inu
pl#cea s#4lne
este a"a cite'e pe Fill
creea'# Rogers> < +u
probleme.= *a
care Erickson obi"nuia s# a$auge> < *ucrurile pe care le "tim, $ar nu "tim c# le "tim, ne
creea'# probleme "i mai mari.=
+insoare sla,! n satul oJell din Uisconsin, prima ninsoare din toamna aceea a
c!zut pe 16 noiem'rie, pe la patru dup!-amiaza. ar copilul din 'anca a treia, de pe r?ndul al
treilea, care st!tea chiar n dreptul ferestrei, se ntre'a oare c?t timp o s!-mi mai amintesc de
astaT
ur "i simplu, m! ntre'amP=tiam cu precizieP =tiam c! era 16 noiem'rie, anul 1916.
insese foarte pu%in.
+ar#al"l
a ferm!, aAeam dou! c!r%i  istoria $tatelor <nite "i un dic%ionar n edi%ie complet!. #m
citit dic%ionarul acela din scoar%! n scoar%!, de mai multe ori. =i aAeam un Aoca'ular
formida'il. este mul%i ani, c?nd %ineam conferin%e n Montana, un medic m-a inAitat ntr-o
sear! la el acas!. e parcursul "ederii acolo, a Aenit la mine cu un o'iect ciudat, n form! de
spiral!, "i m-a ntre'at
/
/ =tii ce-i de
<n col% !staT
narAal.
ar el mi-a zis
/ E"ti prima persoan! care s-a uitat la o'iectul !sta "i l-a recunoscut. 2unicul meu a fost
A?n!tor de 'alene "i a luat col%ul !sta de la un narAal. ;e atunci l aAem n familie. ar eu am
p!strat ntotdeauna t!cerea n ceea ce-l priAe"te. Di las pe oameni s!-l eLamineze "i s! se tot
ntre'e ce-o fi. $pune-mi, tu cum ai "tiut c! e un col% de narAalT
=i atunci i-am r!spuns
/ &?nd aAeam cinci sau "ase ani, am A!zut o poz! cu a"a ceAa ntr-un dic%ionar n edi%ie
complet!.
O s! #or,easc!
Mult! lume "i f!cea rii pentru c! mplinisem patru ani "i nc! nu Aor'eam, "i aAeam o
surioar! cu doi ani mai mic! dec?t mine care Aor'ea, "i mai Aor'e"te "i acum, dar nu spune
nimic. ar oamenii se nec!eau pentru c! eu eram un '!ie%el de patru ani care nu Aor'ea.
Mama le-a spus, lini"tit! *&?nd Aa Aeni Aremea, o s! Aor'easc!.+
Aceast# po9estire e9i$en2ia'# con9ingerea lui Erickson c# ne putem ba'a pe incon"tientul
nostru care ne o!er#, r#spun4 surile potri9ite la momentul potri9it. C:n$ aceast# po9estire îi
este relatat# unui pacient care abia începe s# intre în transa hipnotic#, ea îl poate încura;a
s# a"tepte r#b$#tor p:n# simte ne9oia s# 9orbeasc# sau p:n# c:n$ este capabil s# $e'9#luie
mesa;e subcon"tiente într4o manier# non9erbal#.
-c!rinat"l orcilor
Dntr-o Aar!, am A?ndut ni"te c!r%i ca s! ma pot ntre%ine ia coleiu. e la ora cinci, am
intrat ntr-o ferm!, l-am ntre'at pe fermier dac! nu Area s! cumpere c!r%i, iar el mi-a r!spuns
/ 7inere, eu nu citesc nimic. u am neAoie s! citesc nimic. u m! intereseaz! dec?t
porcii mei.
/ &?t hr!ne"ti porcii, pot s! stau "i eu sa Aor'esc cu dumneataT -am ntre'at.
/ &um s! nu, tinere, dar asta n-o s! te aute deloc. Eu n-o s!-%i dau aten%ieC sunt ocupat s!
hr!nesc porcii.
rin urmare, am nceput s!-i Aor'esc despre c!r%ile meie.
>iindc! "i eu crescusem la o ferm!, f!r! s!-mi dau scama, am luat de pe os doua sc?ndurele
"i m-am apucat s! scarpin porcii pe spinare n timp ce Aor'eam. >ermierul s-a uitat la mine, s-
a oprit "i mi-a zis
/ &ine "tie s! scarpine un porc pe spinare, a"a cum le place porcilor, este un tip pe care
Areau s!-l cunosc, E"ti inAitatul meu la cina ast!-sear!, po%i s! r!m?i peste noapte aici, pe
ratis, "i %i cump!r "i c!r%ile alea. Gie î2i plac porcii. 7e pricepi s!-i scarpini a"a cum le place
lor sa fie sc!rpina%i.
Aici, Erickson po9este"te cum a ac2ionat, incon"tient, exact în maniera cea mai
potri9it#pentru a4"i atinge scopul /
în acest ca', pentru a4"i 9in$e c#r2ile. El accentuea'# !aptul c# < !#r# s#4"i $ea seama= a luat
ni"te be2e "i a sc#rpinat

mo$ subcon"tient, por4 cul!a2#
a reac2ionat pe $e
spinare
un omîncutimp
carecesim2ea
9orbeac#cuare
!ermierul. &ermierul, în
ce9a în comun.
7igur c# Erickson nu ne în9a2# cum s# 9in$em c#r2i sau cum s# manipul#m oamenii. El a
reu"it, într4un mo$ natural, s# stabileasc# o punte $e leg#tur# cu acest !ermier, în parte
pentru c# el însu"i crescuse la o !erm#. Ac2iunea care a a9ut e!ect  sc#rpinatul porcului pe
spinare  a putut !i expri4 mat# pentru c# Erickson se exprima liber. El îl în$eamn# pe
ascult#tor s# aib# încre$ere în propriul incon"tient, a"a cum el însu"i a a9ut încre$ere în
incon"tientul lui "i a"a cum !er4 mierul a a9ut încre$ere în incon"tientul s#u atunci c:n$ i4a
r#spuns ast!el t:n#rului Erickson.
Aceast# po9estire ilustrea'#, toto$at#, principiul pe care eu l4am numit < Al#tur#4
tepacientuluiI.
Erickson mi4a spus aceast# po9estire în august /?/, c:n$ l4am întrebat $e ce m# alesese
pe mine s# scriu cu9:ntul înainte la cartea lui, HFpnotherapF. nainte s# înceap# po9e4 stirea
$espre sc#rpinatul porcilor, îmi spusese> < 1i4a pl#cut $e tine, "i i4ai $at ne9estei mele o
broasc# $e aur.= 5 C:n$ îl 9i'itasem prima $at# pe Erickson, în /?@, m# întorceam $in
*os Angeles la +e -ork cu o colec2ie $e "erpi, "op:rle "i broa"te, toate 9ii. i $#ruisem
atunci o broasc# galben#, !oarte !rum oas#. J
A $e'9oltat apoi subiectul> < 1i4ai !#cut o impresie bun#.
1i4a pl#cut $e tine. E"ti natural. E"ti cinstit. E"ti pro!un$.
E"ti inteligent "i ai !ost în stare s# te $uci $in +e -ork p:n# la 7an &rancisco sau *.A.
+umai !iin$c# î2i plac broa"tele
(mpresia pe care o las eu, ;u$ec:n$ $up# camera în care ne a!l#m  tipul #sta e pasionat $e
gra9uri. (mpresia asta ar trebui s# o ai $espre mine. Tipului #stuia îi plac mult gra4 9urile.
+u e $oar un in$i9i$ care st# pe scaun "i c:"tig# bani ca psihanalist. Are "i alte preocup#ri.
(ar broa"tele sunt cu totul altce9a $ec:t psihanali'a, psihiatria, literatura, "i a"a mai
$eparte. E"ti interesat $e lucruri $in $omenii $i9erse.+
Dup# ce "i
claritate "i4a încheiat"ipo9estirea,
bl:n$e2e, mi4a spus>"i4a
<îmie9i$en2iat
place cumpunctul $e porcii.= Am
scarpini 9e$ere pri9in$u4m# în ochic#cua9ea
în2eles atunci
încre$ere în incon"tientul lui c:n$ î"i alegea colabora4 torii, a"a cum proce$a "i în pri9in2a
altor $eci'ii.
ate asterisc"ri
<nul dintre su'iec%ii mei era o persoan! cu totul deose'it! cu care am f!cut multe
eLperimente. Era psiholo. #Aea un titlu uniAersitar de doctor "i era complet nehot!r?t n
priAin%a propriului Aiitor. -am folosit n cadrul unor eLperimente, "i atunci a n%eles c! are un
incon"tient, l-am mprumutat c!r%ile mele de medicin! "i a intrat la facultatea de medicin!. Dn
ultimul an de studii, unul dintre profesorii de acolo, care l pl!cea foarte mult, i-a spus
/ #rthur, cum crezi c! ai s! te descurci la eLamenul meuT
=i #rthur i-a r!spuns
/ -o s! am pro'leme la eLamenul dumneaAoastr!. #Ae%i doar zece ntre'!ri, iar acestea
suntP
=i a nceput s!-i enumere toate cele zece ntre'!ri.
rofesorul i-a zis
/ Ei, 'ineC, tu "tii eLact ntre'!rile pe care Areau s! le punW
2a chiar mi le-ai spus n ordinea n care le utilizez. u cumAa ai p!truns prin efrac%ie n
'iroul meu "i mi-ai furat copiaT
ar #rthur i-a r!spuns
/ u, pur "i simplu "tiam ce o s! ntre'a%i la un eLamen de sf?r"it de an.
a care profesorul a replicat
/ ELplica%ia ta nu m! mul%ume"te. 7e duc la decan, s!-i spui "i lui.

;ecanul a ascultat poAestirea.
/ Este adeA!rat, #rthurT 7u chiar "tii ntre'!rileT -a chestionat el.
/ 2inen%eles c! "tiu ntre'!rile. #m fost la cursurile domnului profesor "i i-am ascultat
preleerile, i-a r!spuns #rthur.
ar decanul i-a zis
/ u "tiu cum, dar '!nuiesc c! ai intrat n posesia copiei.
;ac! nu reu"e"ti s! ne doAede"ti 'una ta credin%!, m! A!d neAoit s!-%i interzic intrarea n
eLamen, "i n-o s! po%i a'solAi din cauza incorectitudinii.
/ re%i o doAad! c! eu "tiam, naintea domnului profesor, care aAeau s! fie ntre'!rile
dumnealui. ute%i s! trimite%i pe cineAa n camer! la mine s! aduc! aici caietul meu cu
noti%ele pe care le-am luat la cursurile dumnealui. : s! o'serAa%i c! anumite lucruri sunt
nsemnate cu asteriscuri. e%i Aedea c!
*1+, "i *6+, "i *+ sunt aplicate n mod diferit la acele *ntre'!ri cu asteriscuri+. entru c!
dumnealui o'i"nuie"te s! pun! doar zece ntre'!ri, am ales zece noti%e c!rora le-am acordat
c?te "apte asteriscuri, pentru c! acelea erau lucrurile pe care pusese un accent mai mare  at?t
n timpul anului, c?t "i la sf?r"it de an.
#"adar, au trimis pe cineAa s! aduc! acel caiet "i au A!zut c! #rthur nsemnase anumite
noti%e cu un asterisc, pe unele cu dou!, pe altele cu trei, cu patru, cu cinci, cu "ase  dar
numai zece erau nsemnate cu "apte asteriscuri. =i asteriscurile aAeau c?te o cifr!, nu n
ordine, de la 1 la 10. &ea din mi- loc era 1 "i, pro'a'il, cea de sus era 9, "i a"a mai departe.
#tunci decanul a spus
/ u mai e neAoie s! sus%ii eLamenul. #i ascultat cu mult! aten%ie "i ai auzit intona%ia
special! cu care profesorul a rostit acele elemente.
&?nd ascul%i o preleere "i e"ti atent la importan%a pe care profesorul o acord! anumitor
su'iecte, po%i s!-%i dai seama care Aor fi punctele pe care el le Aa include n eLamen. #rthur
era deose'itC aAea un sim% al auzului eLtraordinar de dezAoltat "i un remarca'il sim% al
intensit!%ii sunetelor, a"a c! ntotdeauna "tia dinainte ce su'iect Aa fi inclus n eLamen.
rofesorul se d!dea de ol. rofesorii %i spun ce anume este foarte important "i Aor
ntotdeauna ca studen%ii s! fie con"tien%i de aceast! importan%a. #Ae%i ri! s! A! aminti%i acest
su'iect, pentru c! l Ae%i aAea la eLamen. &omunicarea este un lucru foarte complicat.
ELpresia noastr! facial!, ochii no"tri, felul n care ne %inem corpul, felul n care ne mi"c!m
corpul "i eLtremit!%ile, felul n care ne mi"c!m capul, modul n care ne mi"c!m anumi%i
mu"chi indiAiduali  toate acestea ne dez- A!luie foarte multe informa%ii.
Dn aceast! poAestire, t?n!rul psiholo "i student la medicin! a nA!%at nu doar s! ai'!
ncredere n incon"tientul lui, ci "i s!-"i dezAolte a'ilit!%ile de percep%ie p?n! la un niAel
eLtrem de aAansat. ;up! cum a spus Erickson *#rthur era cu totul deose'it.+ ;esiur, cei
mai mul%i dintre noi nu ne-am dezAoltat a'ilit!%ile de percep%ie ntr-o m!sur! a"a de mare.
&u toate acestea, dac! "tim c! acest lucru este posi'il, putem i ncuraa%i ntr-o direc%ie
similar!, mai ales c?nd primim mesae clare n Aisele sau n asocierile noastre.
rofesorul din aceast! poAestire le semnala studen%ilor, n mod incon"tient, ce anume Aoia
el ca ei s! nAe%e. Erickson ne spune s! ascult!m aceste semnale ale incon"tientului nostru.
Dn poAestire, studentul a fost capa'il s! aduc! p?n! la niAelul con"tientei ceea ce aflase n
mod incon"tient. #scult!torii "i cititorii pot s! r!spund! ns! la mesaele su'liminale care le
sunt transmise de Erickson chiar dac! nu sunt con"tien%i de acest lucru. ;e fapt, el i
instruie"te s! fac!"iasta..
n inducerea utilizarea transei, Erickson ne ndeamn! s! ne str!duim s! o'%inem aceea"i
atitudine  de ncredere n incon"tientul nostru. >ace acdst lucru "i n urm!toarea eLplica%ie
pentru terapeu%i
ede%i Aoi, inducerea transei nu ar tre'ui sa fie un lucru eLtrem de complicat. E suficient
s! transmite%i ncredere prin Aocea Aoastr!. Dncrederea n capacitatea Aoastr! de a induce
transa este lucrul cel mai important. =i nu eList! om care s! nu intre n trans!  chiar "i
pacien%ii foarte paranoici  dac! aAe%i foarte mult! ria. Eu nu recomand transa pentru pa-
cien%ii paranoici, pentru ca ace"tia pot deAeni paranoici "i n stare de trans!. ;ar,
eLperimental, am doAedit c! to%i pacien%ii pot intra n stare de trans!.
Este ns! necesar s! "tii c! te afli n trans!T u, nu este necesar. &?t de profund! tre'uie
s! fie transaT :rice trans! care arc un niAel suficient pentru a-i permite incon"tientului nostru
s! arunce o priAire, o priAire mental! la ceea ce se petrece este de auns. ;in acele priAiri
mentale "i din acea n%eleere nAe%i mult mai mult dec?t printr-un efort con"tient.
=i e 'ine s!-%i folose"ti mintea la niAel incon"tient chiar "i atunci c?nd o utilizezi la niAel
con"tient.
C"rio)itate
: femeie Aenea la coleiu %in?nd tot timpul m?na st?n! peste ur!. or'ea n timpul orei
de curs cu m?na st?n! su' nas, ca s! nu i se Aad! ura. Merea pe strad! acoperindu-"i ura
cu m?na st?n!. M?nca la restaurant ascunz?ndu-"i ura su' m?na st?n!. &?nd Aor'ea la
ore, merea pe strad!, lua masa la restaurant, ntotdeauna "i acoperea ura cu m?na st?n!.
ucrul !sta mi-a st?rnit interesul. Mi-am propus s! m! apropii de ea. Mi-a poAestit, dup!
multe ndemnuri din partea mea, c! la A?rsta de zece ani trecuse printr-o eLperien%! nro-
zitoare. Dntr-un accident de ma"in!, fusese aruncat! prin par- 'riz. : eLperien%! nfrico"!toare
pentru o feti%! de zece ani.
5eamul par'rizului i t!iase ura, iar capota ma"inii era plin! de s?ne. 7ot s?nele !sta care
o speriase pe feti%a de zece ani poate c! nu a fost a"a de mult, dar ei a"a i se p!ruse. # cres-
cut cu ideea c! are o cicatrice roaznic! la ur!  "i de aceea "i acoperea ura cu m?na,
fiindc! nu Aoia ca lumea s!-i Aad! cicatricea aceea nrozitoare.
-am dat s! citeasc! o istorie a cosmetoloiei "i a aflat despre semnele de frumuse%e 
semne n form! de semilun!, cerc, stea "i a"a mai departe. # citit cum o femeie poate s!
aplice un semn de frumuse%e l?n! tr!s!tura pe care ea o consider! atr!!toare. #m f!cut-o
s!-mi deseneze c?teAa semne de frumuse%e. #poi am ndemnat-o, n intimitatea camerei ci, s!
fac! o copie n m!rime natural! a cicatricei  s-a doAedit a fi o stea n cinci col%uri, de
m!rimea unui semn de frumuse%e. ;ar ea o Aedea n continuare ca fiind mai mare dec?t
ntreaa fa%!.
#tunci am conAins-o s!-"i dea nt?lnire cu unul dintre studen%i. 7re'uia s! care dou!
en%i rele, ca s! ai'! m?inile ocupate, s! nu le mai duc! la fa%!. a aceast! nt?lnire, "i apoi
la urm!toarele, a descoperit c!, dac! i d!dea Aoie '!iatului s! o s!rute la desp!r%ire, el o
s!ruta de fiecare dat! pe partea de ur! unde era cicatricea. &hiar dac! ura ei aAea dou!
p!r%i, '!iatul o s!ruta de fiecare dat!, f!r! eLcep%ie, pe partea cu cicatricea.. $-a nt?lnit cu un
'!r'at, dar nu a aAut cura s!-l lase sa o s!rute nainte de a se desp!r%i. #l doilea '!r'at a
sarutat-o pe partea dreapt! a urii. a fel au f!cut "i al doilea, al treilea, al patrulea, al cincilea
"i al "aselea. &e nu "tia aceast! femeie este c! era curioas! "i, pentru c! era curioas!, "i
nclina de fiecare data capul spre st?na, a"a c! '!r'atul nu putea s-o s!rute dec?t pe partea
dreapt! a uriiW
;e c?te ori poAestesc istoria acestui caz, ra! uit n urul meu. =ti%i cu to%ii ce este aceea
Aor'ire
a'solut su'liminal!,
toate femeiledar nu "ti%i
str?n despre iar
din 'uze auzul
eu su'liminal.
"tiu ia ce se&?nd poAestesc
?ndesc. istoria
Dl o'serAi acestui pe
cu aten%ie caz,
Aecinul care a Aenit s! Aad! 'e'elu"ul. 7e ui%i la 'uzele lui. =tii eLact c?nd Aecinul acela Aa
s!ruta 'e'elu"ul.
:'serA?nd direc%ia n care fata o'i"nuia s!-"i ncline capul atunci c?nd era curioas! n
le!tur! cu un lucru, Erickson a putut s! preAad! c! ea aAea s!-"i ncline capul n acela"i fel
atunci c?nd urma s! fie s!rutat!. El ne nAa%! importan%a faptului de a folosi informa%iile care
ne sunt dezA!luite incon- "tient de c!tre pacient. Erickson a autat-o s! descopere ceea ce el
descoperise dea, "i anume faptul c! "i nclina capul atunci c?nd deAenea curioas!. entru a o
auta s! descopere acest lucru, el a mpiedicat-o s!-"i foloseasc! mecanismul de ap!rare
o'i"nuit, "i anume s!-"i acopere cicatricea cu m?na st?n!. Dn acest fel, ea a putut, dup! ce
mai mul%i, '!r'a%i au s!rutat-o pe partea cu cicatricea, s! concluzioneze c! aceast! cicatrice
nu era chiar a"a de ur?t!.
Erickson se folose"te de un truc pe care iluzioni"tii l cunosc foarte 'ine. El ne
direc%ioneaz! aten%ia ntr-un loc, c?nd ceea ce se petrece are loc, de fapt, altundeAa. ;e pild!,
el ne face s! ne ?ndim *;e ce "i acoper! ea ura cu m?na st?n!T+ n realitate, nu acest
lucru este important. El o'serA! felul n care ea "i nclin! capul, "i acesta este lucrul care
conteaz!.
/rofesor"l 0o$rig"e)
Eu intru n trans! ca s! fiu mai sensi'il la intona%iile "i infleLiunile din Aocea pacien%ilor
mei. =i ca s! pot auzi mai 'ine, s! A!d mai 'ine. ntru n trans! "i uit de prezen%a celorlal%i.
ar oamenii 9#$ c! sunt n trans!.
#m aAut un pacient, pe nume odriuez, profesor de psihiatrie n eru. Mi-a scris ca
Aoia s! fac! psihoterapie cu mine. D cuno"team dup! reputa%ie. =tiam c! aAea o educa%ie mult
mai 'un! dec?t a mea. =tiam c! era mai aer la minte dec?t eram eu. ;ar el mi cerea s!-l
primesc ca pacient.
M! ntre'am *&um o s! fac fa%! unui om mai intelient, mai educat, mai aer la minte
dec?t mineT+ Era
&astilia, "i eLtremundespaniol
aroantdin
 aroant "i crud, o'i"nuit s!-"i insulte interlocutorul. -am
proramat pentru ora dou!.
-am notat numele, adresa, starea ciAil!, tot ce era necesar pentru statistic!. #poi mi-am
ridicat priAirea "i l-am ntre'at
*&um Aede%i pro'lema dumneaAoastr!TQ1 $caunul era ol.
M-arn uitat la ceas. u era dou!. Era ora patru. #m o'ser- Aat c! aAeam n fa%! un dosar
cu ni"te foi n el. #tunci mi-am dat seama c! intrasem ntr-o trans! hipnotic! pentru a-i face
anamneza.
ntr-o alt! zi, dup! Areo dou!sprezece sau paisprezece ore de terapie, odriuez a s!rit, de
pe scaun "i a eLclamat
/ ;octore Erickson, sunte%i n trans!W
n momentul acela, m-am trezit "i i-am spus
/ =ti%i c! sunte%i mai aer dec?t mine "i mai intelient, mai spiritual, mult mai educat. =i
c! sunte%i foarte aroant.
$im%eam c! n-o s! A! pot face fa%! "i m! ntre'am cum s! fac ca s! m! descurc. #'ia dup!
primul interAiu mi-am dat seama c! incon"tientul meu hot!r?se s! preia controlul. =tiu c! am
n dosar foi de h?rtie, noti%e. Dnc! nu le-am citit. : s! le citesc azi, dup! ce pleca%i.
odriuez mi-a aruncat o priAire furioas!, apoi m-a ntre- 'at (ar!t?nd spre o fotorafie)
/ $unt p!rin%ii dumneaAoastr!T
/ ;a, i-am r!spuns.
/ &u ce se ocup! tat!lT
/ # fost fermier, acum e la pensie.
a care odriuez Smi-a. #runcat, pe un ton dispre%uitor

/ ]!raniW
=tiam c! are foarte multe cuno"tin%e din domeniul istoriei.
-am spus
/ ;a, %!rani. ;ar, din c?te "tiu, s?nele tic!lo"ilor mei str!mo"i cure "i prin Aenele
$umnea9oastr#.
=tia c! Aikinii inAadaser! ntreaa Europ!. ;up! asta, s-a f!cut '!iat cuminte. E neAoie
ca mintea s! proceseze rapid ca s! n%elei ca *s?nele tic!lo"ilor mei str!mo"i cure "i prin
Aenele dumneaAoastr!QQ.
=tiam c! odriuez plecase din #nlia f!r! s!-i pl!teasc! lui Ernest 4ones onorariul
pentru "edin%ele de psihanaliz!.
=tiam c! plecase de la <niAersitatea ;uke "i c! l!sase n urm! o mul%ime de datorii. #"a c!, la
nceputul ultimei s!pt!m?ni, i-am cerut lui odriuez s!-mi spun! numele tuturor oamenilor
importan%i pe care i cuno"tea. e-am notat adresele, l-a f!cut pl!cere s! se dea mare n felul
!sta. #m scris tot ce m! interesa, apoi l-am ntre'at
/
/ l!ti%i cu cec sau
M-a%i p!c!lit, a zisnel.
numerarT
/ #m considerat c! este necesar. #m muncit pentru ace"ti 'ani.
=i mi-am primit onorariul. entru care alt motiA a" fi Auit s! "tiu numele "i adresele
tuturor prietenilor lui importan%iT
=tia el prea 'ine ce e acela un "anta.
Aceasta era una $intre po9estirile pre!erate ale lui Erickson pentru a ilustra 9aloarea pe
care o are transa pentru tera4 peut, aceasta permi2:n$u4i s# g#seasc# mo$alitatea optim# $e
a reac2iona e!icient !a2# $e pacien2ii s#i. Aceast# po9estire necesit# un comentariu minim. Ea
arat# c:t este $e important ca terapeutul s# !ie < pe !a'#= atunci c:n$ are $e4a !ace cu un
pacient arogant. Erickson reali'ea'# acest lucru treptat, e9i$en2iin$ la început punctele în
care îi era in!erior lui Ro$rigue'.
în acest !el, !aptul c# el are ultimul cu9:nt $e9ine "i mai e!i4 cient. El ne transmite un
submesa;. De"i ne putem sim2i <in!e4 riori= !a2# $e o alt# persoan#, chiar necorespun'#tori,
$ac# 9om !ora în incon"tientul nostru, 9om g#si resurse pentru a echilibra situa2ia sau pentru
a ne ri$ica pe o po'i2ie supe4 rioar#. 74ar putea ca pentru asta s# !ie ne9oie s# îi a$ucem la
supra!a2# pe str#mo"ii no"tri, a"a cum a !#cut Erickson, $ar nu e nimic r#u în asta. Erickson
nu 9rea s# ne $epose$e'e $e calit#2ile "i resursele pe care le4am mo"tenit. El cre$ea cu t#rie
c# trebuie s# ne !olosim $e tot ceea ce a9em  $e toate resursele noastre.
0!&oi"l H"e12 r!&oi"l *e3e1 4i r!&oi"l Lo"ie
#Aeam de scris un pararaf foarte dificil. #m ncercat din r!sputeri, dar nu reu"eam n
niciun chip. =i, ntr-o 'un! zi, mi-am spus *Ei, 'ine, am la dispozi%ie dou! ore p?n! Aine
urm!torul pacient. M! las pe spate, intru n trans!, "i s! Aedem ce are s!-mi spun!
incon"tientul n le!tur! cu para- raful acela dificil.+
#m a"teptat p?n! mai erau cam cincisprezece minute nainte s!-mi Ain! pacientul "i,
spre surprinderea mea, am A!zut c! aAeam pe enunchi o cutie pentru c!rticele de 'enzi dese-
nate destinate copiilor. e 'irou se aflau dou! teancuri de astfel de c!rticele cu 'enzi
desenate. 7re'uia s! apar! pacientul, a"a c! am pus c!rticelele la loc, n cutie, m-am dus n
camera cealalt! "i m-am ocupat de pacient.
este Areo dou! s!pt!m?ni, mi-am zis *Ei, dar eu nu am primit nc! r!spunsul n le!tur!
cu pararaful acela+. #Aeam un pic de timp li'er, a"a c! am luat un creion "i imediat mi-au
Aenit n minte urm!toarele *=i r!%oiul ;onald i-a zis r!%oiului HueF, r?%u"tei ;eJeF "i
r?%oiului ouieP "i m-am ?ndit, amuzat, c! acele c!rticele cu 'enzi desenate care l au drept
erou pe r!%oiul ;onald st?rnesc intelien%a deopotriA! a adul%ilor "i a copiilor. Ele tre'uie s!
fie succinte, clare "i su'- tilc. =i a"a am reu"it-s! scriu pararaful. ncon"tientul meu a "tiut
unde s! !seasc! un eLemplu.
Aceasta este o alt# po9estire care e9i$en2ia'# 9aloarea
incon"tientului atunci c:n$ a9em $e re'ol9at o problem#. 4
Erickson mi4a istorisit aceast# po9estire atunci c:n$ l4am rugat s#4mi spun# cum s#4mi
programe' pacien2ii mai bine "i, s# scriu cu mai mult# u"urin2#. E clar c# ceea ce îmi spunea
S
el era c# trebuie s# intru în trans#, $up# ce m# asigur c# $is4 pun $e timpul necesar, a"a cum
!#cuse "i el, "i apoi. 7# ascult i ce are s#4mi spun# incon"tientul meu. Ce9a mai t:r'iu, i4am j
urmat s!atul "i am g#sit mai multe solu2ii. K$at#, c:n$ m# blocasem "i nu reu"eam s# mai
scriu, mi4am autoin$us o trans# hipnotic#, $ar mai înt:i mi4am pus întrebarea> <Cum a"
putea s# $ep#"esc acest bloca;= Am obser9at c# m# !ur4 nic# $osul $egetului mare, partea
lateral# a $egetului mi;lo4 ciu "i mi;locul $egetului ar#t#tor. n scurt timp, mi4am $at  seama
c# aceste !urnic#turi erau locali'ate exact acolo un$e  a" !i 2inut un stilou. 1esa;ul pe care
mi4l transmitea incon4 "tientul meu era c# trebuia s# încep s# scriu $e m:n# .S apoi s# trec la
$icta!on. Am !#cut întocmai "i am reu"it s# $ep#"esc bloca;ul respecti9.
O lim,are e stra$!
i
Meri pe strad!, la A?rsta pe care o ai acum, ncerci s! meri ntins, f!r! s! te a'a%i din
drum, dar, nt?mpl!tor, %i f este foame "i, din refleL, ncetine"ti pasul c?nd %i iese n calc  un
restaurant. ;ac! e"ti femeie, poate c! te ndrep%i automat spre Aitrina unui maazin de
'iuterii. ;ac! e"ti sportiA, te opre"ti din refleL l?n! Aitrina unui maazin cu articole spor-
tiAe. ;ac! %i-ai neliat dantura "i "tii c! ar cam tre'ui s!-%i faci proramare la dentist, dar nu
ai chef, iu%e"ti automat pasul c?nd treci pe l?n! un ca'inet stomatoloic. 
IG
Să avem încreere în !nc"n#$!en$
Mi-am !sit un loc de unde puteam s! urm!resc femeile tinere care treceau prin dreptul
unei cl!diri cu ca'inete medicale. ;ac! "i modificau mersul ntr-un anumit fel, ncetineau
pasul "i d!deau altfel din 'ra%e, iar pe chip le ap!rea o eLpresie de mare 'l?nde%e c?nd treceau
pe l?n! acea cl!dire, m! duceam la ele "i le ntre'am *rimul test de raAiditate pe 'roa"te
ori iepuri a ie"it pozitiAT+ >!r! s! se ?ndeasc!, ele mi r!spundeau *rimul, da, sau
n!d!duiesc c! da.+
: t?n!r! "i-a modificat mersul, le!natul 'ra%elor "i eLpresia fe%ei. $e Aedea c! are o
reac%ie de fric!W 7re'uia s! ai ria  nu era m!ritat!W
>iecare persoan!, '!tr?n! sau t?n!r!, ncetine"te pasul n mod automat, de parc! aerul ar
deAeni dens "i reu de str!- puns. =ti%i n fa%a c!rei cl!diriT / o 'rut!rieW #cel stimul olfactiA
puternic te ncetine"te automat.
Aici ni se $# un alt exemplu care ilustrea'# !aptul c#, în mare parte, comportamentul
nostru este $eterminat în mo$ incon"tient. Erickson inserea'#, $e asemenea, re!erin2e !rec4
9ente la comportamentul <automat =. Ast!el, aceast# po9e4 stire este util# pentru a încura;a
un pacient s#4"i îng#$uie s# r#spun$# automat în timpul unei transe hipnotice. Repeti2ia $in
po9estire poate con$uce !oarte u"or la o trans# hipnotic#, mai ales atunci c:n$ cu9intele
sunt rostite ritmic.
;esiur, aceast! poAestire poate fi folosit! "i pentru dia- nosticare. utem urm!ri reac%ia
pacientului atunci c?nd men%ion!m diAerse elemente din poAestire  maazinul de 'iuterii,
maazinul cu articole sportiAe, ca'inetul stomatoloic. Dnriorarea leat! de raAiditate

poate ap!rea ca reac%ie la partea care se refer! la teama tinerei c! ar putea fi ns!rcinat!.
&omentariul despre 'rut!rie poate foarte u"or s! trimit! un su'iect la amintiri din prima
copil!rie, care sunt asociate cu mirosul 'ucatelor pre!tite la cuptor sau pe ma"ina de !tit.
M-am ntre'at de ce Erickson a accentuat faptid c! *fiecare persoan!P ncetine"te pasul
n mod automatSQ c?nd trece pe l?n! o 'rut!rie. Dn cele din urm!, mi-am dat seama c!
mesaul pe care mi-l transmitea era *ncetine"te, osen+.
El le spune tuturor celor care l ascult! s! ncetineasc! "i s!-"i fac! timp pentru a nA!%a "i a
face asocieri senzoriale.
*icte"l a"tomat
$e cuAine s! fim aten%i la fiecare mi"care. ;e multe ori, scriind *da+, se poate r!spunde la
ntre'!ri. : fat! poate s! ntre'e
/ $unt cu adeA!rat ndr!ostit!T
ar eu o Aoi ntre'a
/ ;e cine crezi c! e"ti ndr!ostit!T
/ !i, ar fi 2ill, 4im, ete "i 5eore.
=i atunci o ntre'
/ ;e 2illT
Ea scrie *;a+.
/ ;e 5eoreT
/ ;a.
/ ;e 4imT
/ ;a.
/ ;e eteT
/ ;a
;ar;ar dac!
ca nu Area*da+-ul
s! "tieface
deo-ocamdat!
aur!, dac!
acestcreionul
lucru. perforeaz! h?rtia, atunci acela este '!iatul.
:dat!, la <niAersitatea Michian, dr. #nderson %inea o conferin%! despre hipnoz! n fa%a
celor din departamentul de psiholoie  a ntreului departament. ;r. #nderson m-a ntre'at
dac! Aoiam s! fac o demonstra%ie. -am spus c! nu aAeam un su'iect "i c! mi tre'uiau
Aoluntari. # chemat mai mul%i studen%i "i i-a ntre'at dac! doreau s! participe, "i au acceptat
destul de mul%i. #m ales o fat! pe care o chema
eF. rintre altele, dr. #nderson Aoia s! eLperimenteze scrierea automat!. -am spus lui
eF s! se duc! la cap!tul unei mese luniC iar noi, to%i ceilal%i, am r!mas la cel!lalt cap!t al
mesei.
l-am indus o trans! lui eF. Era con"tient! c! noi ne aflam la un cap!t al mesei luni,
iar ea, la cel!lalt.
# scris ceAa automat. #poi, tot automat, a mp!turit h?rtia o dat!, "i nc! o dat!, apoi a
A?r?t-o n po"et!. Ea nu a o'serAat nimic din ioate astea. oi, ceilal%i, am o'serAat. #m adus-
o din nou n trans! "i i-am spus ca, dup! ce se trezea, s! scrie automat *Este o zi frumoas! de
iunie.+ oi ns! eram n aprilie.
# scris aceast! propozi%ie, iar c?nd i-am ar!tat-o, mi-a zis c! nu ea a scris-o "i c! nu era
scrisul ei. #Aea dreptate, nu era scrisul ei.
n septem'rie, m-a sunat dintr-o alt! localitate, din ndiana, "i mi-a spus
/ #zi mi s-a nt?mplat un lucra ciudat, "i cred c! are le!tur! cu dumneaAoastr!  a"a c!
o s! A! poAestesc despre ce e Aor'a. #st!zi mi-am olit po"eta. #m !sit n!untru o 'uc!%ic!
de h?rtie. #m desf!cut-o, "i pe o parte scria, cu un scris ciudat *: s! m! m!rit cu HaroldT+
u era scrisul meu.
u "tiu cum a auns h?rtia asta ia mine n po"et!. ;ar am senza%ia c! are le!tur! cu
dumneaAoastr!. ar sinura mea le!- tur! cu dumneaAoastr! a fost la acea conferin%! pe care
a%i %inut-o n aprilie, la <niAersitatea Michian. ute%i s!-mi eLplica%i prezen%a acelui 'ile%elT
/ #m conferen%iat la acea uniAersitate n aprilie, e adeA!rat, i-am spus. Erai cumAa
loodit! "i urma s! te c!s!tore"ti n acea perioad!T
/ :, da, eram loodit! cu 2ill.
/ #Aeai ndoieli n priAin%a loodnei atunciT #m ntre'at-o.
/ u, nu aAeam.
/ #i aAut Areodat! ndoieli n priAin%a loodnei cu 2illT
/ :, n iunie m-am desp!r%it de 2ill.
/ &e s-a nt?mplat de atunciT
/ :, n iulie ra-ara m!ritat cu un tip pe care l cheam!
Haroid.
/ ;e c?nd timp l cuno"teai pe HaroidT
/ :, l cuno"team din Aedere, l "tiam cam din semestrul al doilea, dar nu-l nt?lnisem
niciodat!.
#tunciu l-ain
i-am cunoscut p?n! c?nd ne-am nt?lnit din nt?mplare, n iulie.
spus
/ &eea ce scria acolo, *: s! m!rit cu HaroldT+, a fost scris de tine, n mod automat, n
stare de trans!. $u'con"tientul t!u recuno"tea dea c! o s! te despar%i de 2ill "i c! Haroid era
de fapt '!r'atul care te atr!ea.
$u'con"tientul ei a "tiut, cu c?teAa luni mai deAreme, c! ca aAea s! rup! loodna.
Dmp!turise 'ucata de h?rtie pentru c!, n mod con"tient, nu putea s! accepte acel fapt n luna
aprilie.
rima dat! c?nd pune%i un pacient s! fac! un dicteu auto- mai, dac! nu reu"i%i s!-l
conAine%i c! Aa fi proteat, i Aa fi reu s! scrie li'er, fiindc! interAine ceAa personal din oul
lui, iar el l!sa%i

automat, nu estepacientul
nc! pre!tit s! accepte acest lucru. ;eci dac! Are%i sa folosi%i dicteul
s! spun!
* u pot+, "i nA!%a%i-l s!-"i lase m?na s! m?z!leasc!. 7rep- tat, dup! mai multe m?z?leii, Aa
plasa informa%ii secrete ntr-o m?z!leal! care nu poate fi citit!. ;up! care Aa scrie alte
lucruri, cum ar fi *E o zi frumoas! de iunie.+ #poi poate s! se eLtind! "i s! ofere informa%ii
personale. :dat!, mi-au tre'uit "aisprezece ore ca s! descifrez, cu mult! reutate, o scriere
ilizi'il! care, n cele din urma, mi-a spus o ntrea! poAeste  cred c! e n *7he &ollccted
apers6.3Chiar tensiunea scrierii poate s# transmit# un mesa; important. A !ost !oarte
rele9ant !aptul c# Erickson i4a su4 gerat lui Peggy s# scrie propo'i2ia < E o 'i !rumoas# $e
iunie (unie a !ost luna în care s4a $esp#r2it $e )ill, logo$4 nicul ei. 8i, $esigur, tot iunie este
luna pe care noi o asociem cu nun2ile.
2/e- 0ork, r"ne şi Stratton, 12345.

3 5$#ance$ Techni6"es in H1nosis an$ /s1chothera12 ed. 6ay Haley
-t!ri $e trans! %n 'a&i n 19G, c?nd Mararet Mead, 4ane 2elo "i 5reoiF 2ateson
s-au dus n 2ali, scopui lor era s! studieze autohipnoza n cultura locala. Dn cultura 'alinez!,
s! zicem c! te duci la pia%!. Dn drum spre pia%!, 'alinezii pot s! intre ntr-o trans! profund!,
s!-"i fac! t?ruielile, s! se ntoarc! "i s! ias! din trans! c?nd aun acas!  sau s! r!m?n! n
trans! "i s! se duc! n Aizit! la un Aecin care nu este n trans!, n timp ce ei "i continu! starea
de trans!. #utohipnoza face parte din Aia%a lor de fiecare zi. Mead, 2ateson "i 2elo le-au
studiat comportamentul "i mi-au adus de acolo filme, ca s! le eLaminez. ;r. Mead Aoia s! "tie
dac! transa 'alinezilor era aceea"i ca transa occi- dentalilor. >ata asta ucF, o student! a f!cut
mi"c!rile de orientare a corpului pe care le fac locuitorii din 2ali, "i-a str?ns palmele, a Arut
s! se ridice pe A?rfurile picioarelor, s! se familiarizeze din nou cu propriul corp. 7oate astea
sunt caracteristice st!rii de transa.
Aceast# po9estire $emonstrea'# c# este posibil s#42i 9e'i $e treburile 'ilnice, $e pil$# s#
!aci cump#r#turi "i s# te $uci în 9i'it# la 9ecini, "i s# !aci toate astea în timp ce te a!li în
trans#. +u este necesar s# ai un comportament ie"it $in comun. *a s!:r"in$ po9estirii,
Erickson stabile"te o leg#tur# între transa $in )ali "i cea $in Kcci$ent, ar#t:n$ c# mi"c#rile
$e orientare a corpului pe care un terapeut 5 *ucy J le4a !#cut la el în cabinet sunt similare
celor pe care baline'ii le !ac atunci c:n$ ies $in trans#. Prin acest exemplu, plasat într4un
loc în$ep#rtat "i, pentru cei mai mul2i $intre noi, exotic,
Erickson ne transmite $ou# mesa;e. Primul mesa; ne spune c# transa este o experien2#
obi"nuit#, prin care trecem cu to2ii. Al $oilea, c# transa este oarecum exotic# "i are un
!armec al ei.
CAPITOLUL%
Sugestia indirectă
Po9estirile $in acest capitol $emonstrea'# mo$ul în care
Erickson aplic# !enomenele hipnotice <tra$i2ionale+, cum sunt caracterul literal, regresia $e
9:rst# "i $istorsiunile
$omeniul hipnoterapieitem4
prinporale "i spa2iale.
!olosirea Elein$irecte.
sugestiilor ilustrea'#Abor$area
toto$at# contribu2ia sa este
lui in$irect# unic# în
util#
în special atunci c:n$ a9em $e4a !ace cu ceea ce este în$eob"te numit <re'is4 t . En2#= la
hipno'# "i la terapie. De exemplu, în po9estirea
<în9ingem re'isten2a prin în9#luire realitatea transei hip4 notice îi este sugerat# in$irect unui
me$ic neîncre'#tor "i c:rcota" atunci c:n$ acesta este con!runtat cu un alt subiect, care se
9e$ea clar c# se a!l# în trans#. Pentru o în2elegere apro!un$at# a sugestiei in$irecte, cititorul
este rugat s# con4 sulte lucrarea HFpnotherapF, $e Erickson "i Rossi.
-",iect"l hinotic %n&elege a$ litteram
#m primit o fat! pentru o demonstra%ie de trans! profund! "i fenomene ce %in de trans!
pentru dr. ossi. -am spus fetei s! intre n trans! profund! "i s! ne nt?lnim n milocul necu-
noscutului.Q Ea a deschis imediat ochii, n stare de trans!, "i mi-a spus pe un ton serios
/ &eAa nu e deloc n reulaW
;r. ossi nu "tia ce anume nu este n reul!  ea ns! "tia.
&e putea s! nu fie n reul! dac! m! nt?lnea pe un t!r?m necunoscutT
u exist# un miloc al necunoscutuluiW Este doar un spa%iu ol.
#m ruat-o s! nchid! ochii "i am trezit-o din trans!, apoi i-am spus
/ reau s! faci altceAa pentru mine. reau s! te nt?lne"ti cu mine n spa%iul cosmic dup!
ce intri n transa.
>ata a deschis ochii n stare de trans!. Era eAident c! nu se orienta n func%ie de camer!,
de podea sau de Areun alt o'iect de acolo. #poi i-am zis
4 In the ml!$ie of no3here 7 e8)resie care se re%eră la an loc %oarte
înde)ărtat9 te8t"al+ în mijloc"l nec"nosc"t"l"i 7n Ir.8.
/ ezi acest prespapier din m?na meaT #"aza-l n alt! pozi%ie.

&e a f!cut fataT Mi-a spus
/ ;octore Erickson, nu eList! dec?t trei pozi%ii. Dntr-una m! aflu eu, n alta sunte%i
dumneaAoastr!, iar prespapierul e n a treia. #cestea sunt singurele pozi%ii.
$u'iectul hipnotic ascult! ad litteram, n sens strict.
#m trezit-o din nou "i i-am spus o anecdot! a'surd!.
/ <n coJ'oF c!l!rea ntr-o zi "i a auns la un munte, care era a"a de nalt, nc?t a tre'uit
s! se uite de dou! ori ca s!-i Aad! A?rful. $-a uitat n sus c?t a putut de departe. #poi s-a uitat
a doua oar!, pornind din locul n care se oprise prima dat!.
#m adus-o n stare de trans! "i i-am spus
/ &?nd deschizi ochii, Areau s!-mi Aezi palmele, dar nu "i dincolo de ele. #pleac!-te n
fa%! "i uit!-te.
Mi-a zis
/ oz "i cenu"iu. #sta sunt palmele dumneaAoastr!, doctore Erickson, dar unde sunte%i
dumneaAoastr!T ! A!d palmele, dar nu aAe%i ncheieturi. =i, doctore Erickson, e ceAa n
nereul! r!ufiedetridimen-
ar tre'ui s! tot cu ceea ce A!d. almele dumneaAoastr! sunt 'idimensionale, iar eu "tiu c!
sionale,
&?nd ne ocup!m de hipnoz!, nu. 7re'uie s! uit!m nicio clip! c! incon"tientul nostru
acord! semnifica%ii foarte specifice cuAintelor. ;e-a lunul Aie%ii, a%i nA!%at tot felul de
lucruri, a%i transferat acele cuno"tin%e n incon"tient "i a%i folosit, n mod automat, rezultatele
finale leate de ceea ce a%i nA!%at. #%i nA!%at s! Aor'i%i "i a eListat o perioad! n care a%i
crezut c! *Ae- pa+ era Areau ap!. -a luat mult timp p?n! a%i descoperit c! *Ae-pa+ nu e Areau
apaC de aceea, trece mult timp p?n! c?nd pacien%ii, ca adul%i, aun sa n%elea!, dup! ce le
eLplic!m cu foarte mare ri!, c! *eList! un lim'a pe care nu l n%elee%i  de"i a fost o
Areme c?nd l n%eleea%i+.
Erickson e9i$en2ia'# !aptul c# un subiect hipnotic r#s4 pun$e a$ litteram la sugestii "i,
toto$at#, el insist# asupra !aptului c# lucrurile pe care le în9#2#m incon"tient nu r#m:n !ixe,
ci la ele se a$aug# noi în9#2#minte. < De4a lungul 9ie2ii, a2i în9#2at tot !elul $e lucruri, a2i
trans!erat acele cuno"tin2e în subcon"tient "i a2i !olosit, în mo$ automat, re'ultatele !inale
legate $e ceea ce a2i în9#2at.+ Erickson sugerea'# c# $umnea9oastr#, cititorii, 9e2i trans!era
c#tre subcon"tient în9#2#mintele extrase $in po9estirile sale $i$actice "i 9e2i !olosi re'ultatul
!inal în mo$ automat.
/ortocale
: pacient! s-a dus ia farmacie cu o re%et! pentru ulei de ricin. &?nd i-a ntins re%eta
farmacistului, femeia i-a spus ca uleiul de ricin i proAoca re%uri. ;up! ce aunea acas!,
tre'uia s! ia uleiul de ricin "i aAea s! i se fac! r!u de la stomac.
ar farmacistul i-a zis
/ &?t A! prepar eu uleiul de ricin, nu Are%i un pahar cu suc proasp!t de portocaleT
;oamna a remarcat c! sucul proasp!t de portocale aAea un ust oarecum diferit de ce "tia
ea. ;up! ce "i-a '!ut paharul, a ntre'at
/ E ata re%etaT
/ #%i luat dea uleiul de ricin, Ai l-am pus n sucul de portocale, i-a r!spuns farmacistul.
este c?teAa zile, femeia a o'serAat un panou pu'licitar care f!cea reclam! portocalelor
$unkistC i s-a f!cut r?u de la stomac. # intrat ntr-un restaurant, a A!zut ni"te portocale "i i s-a
f!cut rea%!. u putea s! mear! la cump!r!turi pentru mama ei dac! n maazinul respectiA
se Aindeau "i portocale.
=i a fost neAoit! s! renun%e la multe dintre hainele ei de culoare portocalie. $-a auns p?n!
acolo nc?t era suficient s# au$# cuA?ntul * portocal!+, "i imediat i se f!cea r!u de la stomac,
dup! care ncepea o durere de cap foarte puternic!.

#m f!cut n a"a fel ca ea s! fie inAitat! la o petrecere care se oraniza la spital, pentru c!
doamna era prieten! cu unul dintre medicii de acolo. #m aranat lucrurile cu respectiAul
medic. rin urmare, ia acea petrecere, el mi-a cerut s! fac o demonstra%ie de hipnoz!, a"a c!
am hipnotizat o persoan!, apoi alta. Dn cele din urm!, doamna n cauz! s-a oferit s!-mi fie
su'iect pentru hipnoz!.
n stare de trans!, i-am indus o reresie p?n! la A?rsta de trei ani, cu mult nainte de
episodul cu uleiul de ricin. Era ntr-o trans! profund! de somnam'ulism "i aAea halucina%ii
neatiAe "i pozitiAe. 5azda i-a ntre'at pe cei prezen%i dac! doreau suc de portocale. # adus
un co" plin cu portocale, le-a stors, apoi s-a a"ezai l?n! doamna respectiA!. #m sporoA!it
despre una, despre alta. #m f!cut n a"a fel nc?t ea s!-l Aad!, s!-i Aor'easc!. =i am '!ut cu
to%ii suc de portocale. Mai t?rziu, c?nd am trezit-o, aAea n ur! un ust nedefinit, dar pl!cut.
$eara, n drum spre cas!, a trecut pe l?n! acel panou pu'licitar "i "i-a spus *&iudat, panoul
!sta nu-mi mai proAoac! rea%!T+
ar de atunci ncolo a nceput s! 'ea suc de portocale "i s!-"i poarte m'r!c!mintea
portocalie. >este un timp,
Aederea portocalelor, "i-a spus
dar acum nu mi* u-mi
se mai mai
faceamintesc c?nd acare
r!u. M! ntre' nceput
o fi s!-mi fie rea%!
fost motiAulT la
u-mi
pot aduce aminte c?nd s-a nt?mplat.$impla reorientarc n timp a unei persoane rezolAase
pro'lema. ;ac! %i-e frica de n!l%ime "i nu e"ti capa'il s! escala- dezi A?rful $NuaJ, cum
procedez euT 7e dezorientez n timp, chiar dac! pentru asta e neAoie s! m! ntorc n urm! cu
zece sau doisprezece ani. e"i la o plim'are, ca "i cum ai fi mai t?n!r cu optsprezece ani, c?nd
poate c! nu aAeai acea fo'ie.
<rci muntele respectiA, ca s! Aezi ce e de partea cealalt!.
$au, dac! nu pot s! fac asta cu tine, %i dezorientez percep%ia lucrurilor astfel nc?t
muntele s! arate ca un teren plat, un spa%iu neted, ca o 'razd! de p!m?nt reaA!n pe care po%i
s!-l
auniaride
dinpartea
nou. Ecealalt!
o naintare dificil!.
a mun- telui. 7u
;up!urcicare
muntele "i dais!-%i
eu te aut Ainarecape%i
pe ar!tur!. eu"e"ti
treptat s!
orientarea.
ntr-o zi c!lduroas! de Aar!, n somn, po%i s! meri s! patinezi pe hea%!. =i po%i s! cinezi
n eJ :rleans, $an >rancisco sau Honolulu. o%i s! pilotezi un aAion, s! conduci o ma"in!,
s! te nt?lne"ti cu tot felul de prieteni, "i n tot timpul !sta s! dormi profund n patul t!u.
! da%i seama c! fiecare pacient a aAut astfel de eLperien%e, a"a c!, n stare de trans!,
pute%i suera c! un Ais poate s! se transforme ntr-o senza%ie de realitate hipnotic!. 7ransa nu
face dec?t s! A! permit! sa maneAra%i toate nA!%!mintele pe care le-a%i acumulat dea. ;e
multe ori, noi nu lu!m n seam! nA!%!mintele pe care le-am acumulat.
-! %n#ingem re)isten&a rin %n#!l"ire
n po9estirea
anihila re'isten2acare urmea'#, Erickson $emonstrea'# o mo$alitate !oarte e!icient# $e a
la hipno'#.
rima oar! c?nd am practicat hipnoza n hoeniL, m-a sunat un medic care dorea s!-"i
fac! o proramare. 7onul Aocii lui m-a aAertizat * u-i a 'un!. Dmi cere s! l aduc n stare de
trans?.+ -am proramat pentru a doua zi. # intrat n ca'inet "i mi-a zis
/ #cum, hipnotizeaz!-m!.
u mi-a ie"it, pentru c! am folosit un num!r foarte mare de tehnici, n a"a fel nc?t s! fiu
siur c! ele nu Aor func%iona.
#poi i-am spus
/ ! ro s! m! scuza%i o clip!C m-am dus n 'uc!t!rie, unde lucra o student! de-a mea de
la #rizona $tate <niAersitF.
=i i-am spus
/ ise, am la mine n ca'inet un pacient foarte recalcitrant, care opune rezisten%!. : s!-%i
induc o trans!, o trans! de somnam'ulism.

M-am ntors n 'irou nso%it de lise "i i-am ridicat 'ra%ul pentru a demonstra catalepsia.
#poi i-am zis
/ ise, du-te l?n! '!r'atul acela. reau s! stai a"a p?n! c?nd l aduci n stare de trans!.
eAin peste cincisprezece minute.
;omnul respectiA "i direc%ionase dea rezisten%a c!tre mine. &um s! opui rezisten%! unei
persoane dea hipnotizate, care ncepe s! te hipnotizeze ea pe tineT
&?nd am reAenit, el se afla ntr-o trans! profund!.
7e nA?rti n urul rezisten%ei. EAoci toat! rezisten%a de care e"ti n stare n scaunul acela,
iar pe ea o pui s! stea pe scaunul acesta. Ea "i las! rezisten%a acolo, "i nu mai manifest!
deloc rezisten%a atunci c?nd aune la scaunul acesta.
C:n$ Erickson 9orbe"te $espre <$irec2ionarea re'isten4 2ei= , el aplic# acela"i principiu
pe care îl !olose"te c:n$
<$irec2ionea'#= ori < plasea'#= un simptom într4o anumit# po'i2ie geogra!ic#. De exemplu,
îl 9a pune pe un pacient s# experimente'e toat# !or2a !obiei sale !a2# $e a9ioane într4un
scaun.
apoi s#Apoi 9a $irec2iona
<o lase pacientul
în acel scaun= . s# <experimente'e cu a$e9#rat !obia în acel scaun= "i
(mplica2ia este c# el nu o 9a experimenta altun$e9a  ci $oar în scaunul acela.
1e$icul $in aceast# po9estire "i4a $irec2ionat re'isten2a la hipno'# c#tre Erickson. Prin
urmare, el nu era re'istent !a2# $e al2ii  cu siguran2# nu !a2# $e o persoan# care e9i$ent se
a!la într4o trans# cataleptic#.
r
Cact"4i
;e o'icei, trimit pacien%ii alcoolici la #socia%ia #lcoolicilor #nonimi, pentru c! ca poate
s!-i aute mai 'ine dec?t mine. :dat!, a Aenit la mine un alcoolic care mi-a spus
/ 2unicii mei au fost to%i alcooliciC p!rin%ii mei au fost alcooliciC p!rin%ii so%iei mele au
fost alcooliciC so%ia mea este alcoolic!, iar eu am aAut delirium tremens de unsprezece ori.
M-am s!turat s! fiu alcoolic. >ratele meu este "i el alcoolic, n%ele c! pentru dumneaAoastr!
este o trea'! teri'il de rea.
&e crede%i c! pute%i face ca s! m! auta%iT
-am ntre'at cu ce se ocup!.
/ &?nd sunt treaz, lucrez la un ziar. ar alcoolul este un risc profesional acolo.
l-am spus
/ Dn reul!, Are%i sa A! aut  cu acest lun "ir de antece- dente. &eea ce o s! A! suerez
acum n-o s! A! par! corect. ! duce%i n 5r!dina 2otanic!. ! uita%i la to%i cactu"ii de acolo
"i A! minuna%i cum de pot cactu"ii s! tr!iasc! trei ani tara ap!, f!r! ploaie. =i A! ?ndi%i
temeinic.
este mai mul%i ani, n ca'inet a intrat o t?n!r! care mi-a zis
/ ;octore Erickson, m-a%i cunoscut c?nd aAeam trei ani.
M-am mutat n &alifornia la A?rsta de trei ani. #cum locuiesc n
hoeniL "i am Aenit s! A!d ce fel de om sunte%i  cum ar!ta%i.
/ <ita%i-A! 'ine, apoi sunt curios s! aflu de ce Are%i s! m! priAi%i, i-am spus.
Mi-a r!spuns
/ <n om care trimite un alcoolic la 5r!dina 2otanic! ca s! priAeasc! plantele de acolo "i
s! nAe%e cum s! se descurce f!r! alcool, "i lucrul !sta func%ioneaz!, este unul pe care Areau
s!-l A!dW Mama "i tata nu au mai '!ut de c?nd l-a%i trimis pe tata acolo.
/ &e face tata acumT
/ ucreaz! la o reAist!. # renun%at la slu'a de la ziar.
Oice ca, dac! lucrezi la un ziar, alcoolismul e un risc profesional.
# fost un mod frumos de a Aindeca un alcoolic. $!-l faci sa respecte cactu"ii care
supraAie%uiesc trei ani f!r! ploaie.
o%i s! Aor'e"ti despre manuale. #st!zi nAe%i asta "i asta.M?ine nAe%i altceAa. umea spune
despre tine c! faci cutare sau cutare lucru. ;ar important este s! priAe"ti pacientul pentru a
n%elee ce fel de om  '!r'at sau femeie  este, apoi sa te ocupi de ei ntr-un mod care se
potriAe"te pro'lemei lui sau a ei, pro'lemei lor unice.
Aceast# po9estire este un minunat exemplu $e sugestie in$irect#, aplicat# simbolic.
Cometi&ie
#m aAut un pacient care Aenise din hiladelphia. -a adus un doctor. M-am uitat la acel
pacient "i "tiu c! nu mai A!zusem niciodat! o persoan! cu o fire at?t de competitiA!. Era n
stare s! se ia la ntrecere cu tine pe orice su'iect "i aAea o afacere foarte competitiA!. Era
mereu la p?nd! pentru a nu rata nicio ocazie de a concura.
-arn spus
/ #Ae%i dureri de cap, mirene, care pur "i simplu A! omoar! n fiecare zi. e aAe%i de
nou! ani. ;e trei ani face%i tratament zilnic pentru dureri de cap cu acest medic n care aAe%i
ncredere. ;ar nu a%i proresat deloc. #cum dumnealui A-a adus la mine, ca s! lucrez cu
dumneaAoastr!. Eu nu o s! lucrez cu dumneaAoastr!, dar am s! fac urm!torul lucru. #"e 
za%i-A! m?inile pe enunchi "i Aede%i care m?n! Ai se ridic! spre fa%! mai nt?i, m?na st?n!
sau m?na dreapt!.
=i a urmat o adeA!rat! competi%ie ntre m?inile pacientului  ceAa fenomenalW # durat
cam o um!tate de or! p?n! c?nd una dintre m?ini a reu"it s! c?"tie.
n clipa c?nd m?na i atinea fa%a, i-am spus
/ 7ensiunea se afl! n mu"chi, "i dumneaAoastr! aduce%i aceast! tensiune n m?ini n
timpul competi%iei dintre ele.
u i-a pl!cut s! simt! acea tensune.
/ ;ac! Are%i s! aAe%i dureri de cap, de ce s! nu aAe%i o durere de cap f!r! ca mu"chii
?tului "i ai umerilor dumneaAoastr! s! intre n competi%ieT u cred c! Are%i o durere de cap
"i nu Are%i nici ca mu"chii ?tului "i ai umerilor s! intre n competi%ie. #" dori s! A! fac s!
n%elee%i ce este relaLarea muscular!, l!s?ndu-A! m?inile s! concureze n a fi relaLate.
#"adar, i-am dat o lec%ie despre tensiune "i relaLare. =i de atunci nu a mai aAut dureri de
cap. #sta s-a nt?mplat acum "ase sau opt ani.
Aici, Erickson ilustrea'# principiul $e a înt:lni pacientul în propriul s#u ca$ru $e
re!erin2#. El a utili'at ten$in2a com4 petiti9# a pacientului "i, în cele $in urm#, l4a a;utat s#
trans4 !ere acest spirit $e competi2ie într4o $irec2ie mai constructi9#.
Desigur, orice competiti9itate cu Erickson a !ost re$irec2io4 nat# spre competiti9itatea
interioar#tera4
sugestiile a pacientului. Prin urmare,
peutice pre'entate nu a existat nicio re'isten2# la hipno'# sau la
$e Erickson.
Vise "me$e
: femeie naintase actele pentru diAor% din cauz! c! deAenise indiferent! din punct de
Aedere seLual, lucru care l derana foarte tare pe so%ul ei. u suporta s! tr!iasc! al!turi de o
femeie care nu reac%ioneaz!.
#poi, femeia a aAut mai mul%i iu'i%i. #cum tr!ia cu un '!r'at care era desp!r%it de so%ie 
o Aia%! nrozitor de sordid!.
El dorea s! o ai'! ca amant!. entru el, pe primul loc erau copiii, pe al doilea, so%ia, pe al
treilea, amanta. ar ea nu reac- %iona n niciun fel.
2!r'atul n cauz! era un tip nst!rit, l-a dat femeii multe lucruri care ei i pl!ceau. ar ea
spunea
/ $unt rece ca hea%a. u am nicio senza%ie. entru mine e o chestie mecanic!.

-am indus o trans! "i i-am eLplicat cum nAa%! '!ie%ii s! recunoasc! diferite senza%ii din
penisul lor  c?nd e flasc, erect pe sfert, erect pe um!tate, c?nd are o erec%ie complet!. &e
simt c?nd se produce detumescen%a. &e simt c?nd eaculeaz!.
=i i-am eLplicat n am!nunt cum e cu Aisele umede la '!ie%i.
l-am spus
/ entru fiecare '!iat, um!tate dintre str!mo"i sunt femei.
=i ce poate s! fac! un '!iat poate s! fac! "i o fat!. #"a c! tu po%i s! ai un Ais umed noaptea.
;e fapt, po%i s! ai un Ais umed oric?nd Arei tu. Dn timpul zilei, Aezi un '!r'at chipe".
;e ce s! nu ai un astfel de Ais atunciT El nu tre'uie s! "tie despre asta. 7u ns! po%i s! "tii.
/ E un ?nd care mi st?rne"te curiozitatea, mi-a spus ea.
#m o'serAat c! deAenise neo'i"nuit de calm!. >a%a i se nro"ise.Mi-a zis
/ ;octore Erickson, tocmai m-a%i autat s! am primul orasm din Aia%a mea. !
mul%umesc foarte mult.
#m primit mai multe scrisori de la ea. $e desp!r%ise de iu'itul care se separase de so%ie.
#cum era cu un t?n!r de A?rsta ei, interesat de c!s!torie. ar Aia%a ei seLual! cu acest '!r'at
era a'solut minunat!. #Aea de fiecare dat! orasm, uneori chiar dou! sau trei.
&?t despre ideea c! to%i '!ie%ii au Aise umede, motiAul este c! un indiAid nAa%! s! se
mastur'eze folosindu-"i m?inile.
entru a se maturiza, el tre'uie s! func%ioneze seLual f!r! s!-"i foloseasc! m?inile. #stfel
nc?t incon"tientul sau i pune la dispozi%ie, prin intermediul Aiselor, un o'iect seLual.
;e ce i-am descris mastur'area '!ie%ilor "i nu pe cea a fetelorT entru ca, dac! i
desenam- un '!iat "i nu Aor'eam despre ea, atunci putea s! n%elea!. #poi, dup! ce a n%eles,
i-am spus *: fat! poate s! ai'! "i ea Aise umede. ar um!- tate dintre str!mo"ii fiec!rui '!iat
sunt femei.+
Erickson arat#, aparent !#r#, rost, c# < Pentru !iecare b#iat, ;um#tate $intre str#mo"i sunt
!emei De !apt, el îi spune acestei paciente c# poate s# în9e2e $in experien2a pe care el i4a
$escris4o, chiar $ac# a !ost 9orba $espre b#ie2i.
Remarc#m nu $oar c# in$i!eren2a sexual# a pacientei a !ost 9in$ecat#, ci "i c# e!ectul s4a
extins în alte comparti4 mente ale 9ie2ii ei, prin !aptul c# "i4a ales un partener mai potri9it.
7# mai în$r#'neasc# cine9a s# minimali'e'e hip4 no'a, pretin':n$ c# ar <9in$eca, $oar
simptomul =
Aceast# po9estire este un alt exemplu bun pri9in$ utilitatea sugestiei in$irecte pentru a.
(n$uce 9in$ecarea simptomului.
-im"larea "nei transe
$! i induci lui ;ollF o trans! nu era deloc u"or. ur "i simplu nu putea s! intre ntr-o
trans! profund!, l-am oferit o su- estie care i transmitea mesaul c! putea *s! nAe%e s! intre
n trans!+.
#poi i-am poAestit despre eLperien%a prin care trecuse un su'iect hipnotic, o femeie, n
#l'uNuerNue. <n profesor care lucrase cu ea n cadrul unui eLperiment hipnotic mi-a spus
*#m ncercat din r!sputeri s!-i inducem o trans! profund!, dar ca chiar nu poate s! fac! acest
lucru.+
#"adar, am facut-o pe pacient! s! cread! ca intrase n trans!. -am spus s! deschid! ochii
"i doar s# !ie capabil# s#4mi 9a$# m:na. #poi i-am spus c! Aederea ei periferic! urma s! se
nusteze p?n! se limita la m?na mea. =i c! eList! alte patru zone senzoriale. Dn scurt timp,
era
#poisiur! c! putea
am scos-o din s# 9a$#
acea $oar
stare mea, f!r!
m:naindus
"i i-am 'irou,eif!r!
o'i"nuita mine,
trans! f!r! dup!
u"oar!, scaun.care am adus-o
din nou ntr-o trans# pro!un$#. # simulat nc! o dat! o trans! profund!, p?n! c?nd transa
chiar a deAenit real!.
;oliF a ascultat poAestirea aceasta. # simulat "i ea o trans! profund!  p?n! c?nd transa a
deAenit real!.
6neori, se înt:mpla ca. Persoane $in publicul care îl asculta pe Erickson spun:n$
aceast# po9estire s# intre "i ele în trans# pro!un$#. Am in$icat c:te9a $intre expresiile <mar4
cate=. n acele puncte, Erickson î"i schimba, tonul 9ocii "i încetinea ritmul 9orbirii. Aceste
expresii primeau apoi un r#spuns, ca "i cum ar !i !ost sugestii $irecte  *7u Aei 9e$ea $oar
m:na mea.+
C:n$ am pacien2i care nu reu"esc s# intre în trans#, le 9orbesc a$esea $espre cercet#rile
recente, care $emonstrea'# c# persoanele care simulea'# o trans# hipnotic# 9or ob2ine
acelea"i re'ultate ca "i cele care sunt <$e4a$e9#ratelea= în trans#. A"a cum 9e$em în
aceast# po9estire, un in$i9i$ poate simula o trans# u"oar# sau o trans# pro!un$#. Erickson
ne o!er# in$ica2ii $escriin$ c:te9a $intre !enomenele unei transe pro!un$e  cum ar !i
<halucina2iile negati9e+ 5 incapacitatea $e a 9e$ea biroul, restul corpului s#u ori scaunul J.
O a")i9
a un Jorkshop, o femeie s-a oferit Aoluntar s! fie su'iect. # spus c! lucraser! cu ea
multe persoane, ore ntrei, dar nicio suestie nu aAusese efect.
#m nceput prin a o chestiona un pic despre ea ns!"i. Era fran%uzoaic!. Mi-a spus cum se
numea m?ncarea ei preferat!, mi-a Aor'it despre un restaurant fran%uzesc din eJ :rleans,
care i pl!cea ei, despre c?t de mult iu'ea muzica. Mi-a descris muzica.
#tunci c?nd a A!zut ca o ascultam, "i-? ntors capul "i a nceput s! asculte cu cealalt!
ureche. #uzea cu urechea st?n!. #"a c! mi-am nchis urechea dreapt!.
l-am spus
/ : auzi "i tuT Este foarte sla'!T M! ntre' c?t de departe o fi orchestra aceea. $e pare
c! se apropie.
u a trecut mult "i s-a trezit c! nu se mai putea a'%ine s! nu 'at! ritmul muzicii.
#tunci am ntre'at-o
/ E un Aiolonist n orchestr! sau sunt doiT
Erau doi. # ar!tat spre tipul care c?nta la saLofon. Dn concluzie, ne-am distrat.
M! ntre'am dac! orchestra aunsese la sf?r"itul acelei 'uc!%i muzicale "i dac!
instrumenti"tii "i deschideau parti- turile pre!tindu^se s! c?nte un alt en de muzic!.
;oamna a auzit cum au fost interpretate toate piesele ei preferate.
Hipnoza se realizeaz! cel mai 'ine dac! ne ?ndim la anumite fenomene. Dl ascul%i
Aor'ind pe un '?l'?it "i nu te po%i a'%ine s! nu pronun%i tu nsu%i cuAintele. >ormezi tu nsu%i
cuAintele, ca s!-l au%i.
Acesta este un mo$ mult mai elegant $e a sugera halucina2ii au$iti9e $ec:t cel obi"nuit,
în care hipnoti'atorul spune>
<Lei au'iM+ Erickson e9i$en2ia'# înc# o $at# ten$in2a oamenilor $e a a;uta o alt# persoan#.
Ast!el, c:n$ se arat# el însu"i aproape capabil s# au$# orchestra, pacienta îl a;ut# au'in$4o
ea îns#"i.
'oli $e iele
: doctori%! din Est m-a sunat odat! "i mi-a spus
/ >iul meu este student la HarAard "i sufer! de o acnee foarte ur?t!. Dl pute%i trata prin
hipnoz!T
-am r!spuns
/ ;a. ;ar de ce s! A! mai derana%i s!-l aduce%i aiciT &e planuri aAe%i pentru Aacan%a de
&r!ciunT
/ ;e o'icei, mi iau li'er de la clinic! "i m! duc n $un
alleF la schi.
-am zis
/ Ei, 'ine, de &r!ciunul !sta, de ce nu-l lua%i "i pe '!iatT
5!si%i o ca'an! "i scoate%i toate olinzile din ea. ute%i lua masa n ca'an!, dar s! aAe%i
olinda pentru machia n 'uzunarul po"etei.
=i-au petrecut Aremea schiind, tar! ca '!iatul s! Aad! o sinur! olind!. #cneea i s-a
cur!%at. Dn decurs de dou! s!pt!m?ni.
;eci acneea poate fi Aindecat! daca nu ai olinzi prin pream!. <rticaria de pe fa%! sau
eczemele dispar de multe ori n acela"i fel.
: alt! pacient!, care aAea pe am'ele m?ini nei foarte inestetici, a Aenit la mine. #Aea
nei "i pe fa%!, mul%i. Mi-a zis c! Aoia s! scape de ei prin hipnoz!. ;ac! aAe%i ceAa cuno"-
tin%e de medicin!, "ti%i c! neii sunt cauza%i de un Airus "i c! sunt sensi'ili ia schim'!rile
tensiunii arteriale.
-am spus femeii s!-"i nmoaie picioarele mai nt?i n ap! rece ca hea%a, apoi n ap!
fier'inte, c?t suport!, "i din nou n ap! rece ca hea%a. 7re'uia s! fac! asta de trei ori pe zi,
p?n! se enerAa at?t de tare, nc?t ar fi dat orice numai s! nu mai fie neAoit! s! recur! la a"a
ceAa. ;up! ce sc!pa de nei, putea s! uite de nmuiatul picioarelor.
Era destul de enerAant s!-"i ntrerup! tre'urile zilnice pentru a-"i %ine picioarele n ap! "i
s! fac! asta dup! un proram 'ine sta'ilit.
este trei ani, doamna n cauz! a Aenit la mine s!-i tratez fiul. #m ntre'at-o despre nei.
/ &e neiT $-a mirat ea.
/ #%i Aenit la mine, acum Areo trei ani, ca s! A! tratez neii de pe m?ini "i de pe fa%!, i-
am zis.
/ ro'a'il c! m! confunda%i cu o alt! persoan!, mi-a replicat ca.
]inuse cont de suestia mea. D"i nmuiase picioarele n ap! c?teAa luni, lucru pe care mi l-
a confirmat so%ul ei. ;up! care trea'a ast! a dezustat-o a"a de tare, nc?t a uitat de nmuiatul
picioarelor, dar "i de nei. Dncet?nd s! se mai nec!easc! din pricina neilor, nu s-a mai
produs. riarea lor cu s?ne, pentru c! s?nele tre'uia s! irie picioarele, dar "i pentru c! ea
nu le mai d!dea aten%ie. =i a"a a sc!pat de ei.
n tratarea bolilor $e piele prin schimbarea punctului asupra c#ruia se concentrea'#
aten2ia unei persoane, Erickson ilustrea'# $ictonul expus $e Paracelsus în secolul al NL4lea>
< A"a cum omul î"i imaginea'# c# 9a !i, a"a 9a !i, el este ceea ce î"i imaginea'# c# este.=
Exist# într4a$e9#r e!ecte !i'ice aso4 ciate cu imaginile mentale. Aceste e!ecte pot !i ob2inute "i
în interiorul corpului, $ar pot !i $emonstrate mai u"or atunci c:n$ apar pe piele. Exemple
e9i$ente> ro"im atunci c:n$ ne g:n$im la o situa2ie ;enant# sau a9em o erec2ie $ac# ne
g:n$im la !ante'ii legate $e o imagine erotic#. K persoan# care se consi$er# 9aloroas# are o
2inut# $reapt# "i se $eplasea'# cu hot#r:re "i încre$ere. 7# ne mai mir#m $ac# structura
scheletului, tonusul muscular "i expresia !acial# a unei ast!el $e per4 soane se $e'9olt# cu
totul alt!el $ec:t în ca'ul unei persoane care se <imaginea'#= sau se închipuie ca !iin$ o
nulitateT
 5"to; <hino)a
: pacient! mi-a spus
/ $tau foarte prost cu nerAii, dar nu pot s! discut cu dumneaAoastr! sau cu altcineAa. #m
auns aici prin intermediul unor prieteni care A! sunt pacien%i. ;ar nu am cura s! A! spun ce
pro'lem! am. re%i s! fi%i terapeutul meuT

/ ;a, o s! fac tot ce-mi st! n putin%!, i-am r!spuns.
/ Ei, 'ine, o sa fac n felul urm!tor. $eara, pe ia unsprezece, Ain cu ma"ina, o parchez n
fa%!, "i mi imainez c! sunte%i n ma"in! cu mine. #poi m! ?ndesc temeinic la pro- 'lema
mea.
Mi-a pl!tit dou! consulta%ii. u "tiu de c?te ori a stat, p?n! diminea%a, pe la patru, pe aleea
din fa%a ca'inetului, analiz?ndu-"i pro'lema. =i-a rezolAat pro'lema, iar mie mi-a pl!tit doar
pentru primele dou! consulta%ii.
Mi-a spus
/ #m sc!pat de pro'lema pe care o aAeam. ;ac! Are%i, acum pot s! lucrez cu
dumneaAoastr! la eLperimente.
inn &ooper (coautor, mpreun! cu Erickson, al lucr!rii
Time Distortion în Hypnosis) "i cu mine am folosit-o n eLperimente de deformare temporal!
n hipnoz!. #"a c!, p?n! la urm!, m-a pl!tit aeord?ndu-mi din timpul ci. =i i-am suerat s!
foloseasc! transa, atunci c?nd eu "i inn &ooper am lucrat cu deformarea temporal!, pentru
propriul s!u 'eneficiu. inn
&ooper "i cu mine am fost mul%umi%i. #m o'%inut ceea ce doream. &red c! "i ea a o'%inut ceea
ce "i dorea.
n acest ca', a9em literalmente un exemplu al $ictonului lui Erickson> <Cel care !ace
terapia este pacientul.= Totu"i, aceast# pacient# a9ea ne9oie s# "tie c# Erickson era terapeu4
tul ei. Era e9i$ent c# nu se putea trata singur# !#r# un tera4 peut. Poate c# aceast# ne9oie $e
a exista o alt# persoan#, un terapeut  chiar $ac# $oar în imagina2ie , con!irm# $oc4 trina
lui 1artin )uher potri9it c#reia numai în rela2ie cu al2i oameni putem s# ne împlinim "i s# ne
$e'9olt#m.
-! for!m %n incon4tient
&?nd
Ernest era "i
ossi studenta la #
de mine. medicin!, fiica
Aenit apoi mea azis
"i mi-a citit o lucrare despre le!turile du'le, scris! de
/ #ha, deci a"a reu"escW
ossi a ntre'at-o
/ &e s! reu"e"tiT
=i ea a r!spuns
/ 7o%i pacien%ii au dreptul s! refuze un eLamen rectal, hernial sau Aain?l c?nd e f!cut de
un student l! medicin!.
iciuna dintre celelalte studente nu a efectuat un astfel de eLamen, n timp ce eu le-am f!cut
eLamene Aainaie, rectale "i hemiale tuturor pacien%ilor mei.
#m ntre'at-o cum de a reu"it, din moment ce cu to%ii aAeau dreptul s! refuze.
Mi-a zis
/ &?nd auneam la acea parte a eLamenului, le z?m'eam dulce "i le spuneam cu
n%eleere *=tiu c! A-a%i s!turat s! m! tot z?iesc n ochii Ao"tri, s! m! uit n urechile, nasul
"i ?tul Aostru, s! A! mpun ici "i s! A! nhiontesc colo. ;ar dup! ce termin cu eLamenul
rectal "i cu cel hernial, o s! sc!- pa%i de mine.+
=i au a"teptat cu to%ii, r!'d!tori, s! scape de ca.
Aceast# abor$are este un excelent exemplu $espre mo$ul în care se instaurea'# o
leg#tur# $ubl#. Pentru ca pacien2ii, epui4 'a2i, s# scape $e Oristi, trebuiau s#4i permit# s# ie
!ac# examene rectale, 9aginaie "i herniale. Dar, mai înt:i, ea li se al#tura, 9erbali':n$u4le
epui'area "i $orin2a $e a !i l#sa2i în pace.
C:n$ mi s4a spus aceast# po9estire, prin sugestie in$irect#, ea mi4a e9ocat sentimentul c#
trebuia s#4i cer lui
Erickson> < D#4i $rumul &#4mi examenul rectal= Cu alte cu9inte, am a9ut sen'a2ia c# el îmi
cere permisiunea pentru a !ora mai a$:nc în subcon"tientul meu. 14am tre'it ime$iat c# îmi
aminteam lucruri $emult uitate, $in copil#rie, legate $e clisme. Am $escoperit c# atunci c:n$
pacien2ii simt c# sunt a;uta2i sau chiar !or2a2i s# scoat# la lumin# < sen'a2ii 9iscerale= "i
amintiri îngropate a$:nc, a$eseori ei 9or 9isa sau 9or a9ea !ante'ii $espre clisme sau
examene rectale. Dac# se concentrea'# asupra examenelor 9aginaie sau herniale, este !oarte
posibil ca anumi2i pacien2i s# !ac# asocieri cu sen'a2ii "i experien2e sexuale.
=athleen: tratarea "nei fo,ii
n urm#toarea transcriere complet#, $in !ericire, putem obser9a o întreag# terapie care
$emonstrea'# sugestia in$irect#. Putem 9e$ea mo$ul în care Erickson seam#n# o i$ee "i se
întoarce la ea mai t:r'iu. Putem s# obser9#m cum utili'ea'# sugestia posthipnotic#pe termen
lung "i reînca$rarea.
Aceast# pre'entare textual# o are ca subiect pe Oathleen, o stu$ent# care participa la
seminariile $e instruire ale lui
Erickson. +e este imposibil s# $etermin#m cum a $escoperit
Erickson
lumea astac#nu!ata su!erea
$ucem $e o !obie
nicio$at# lips#a $e
9omatului.
b:r!itori.C:n$ e întrebat,
+ Poate el explic#
c# îi spusese un alt$oar at:t>7au
stu$ent. < Pe
poate intuise el. n orice ca', nu a e'itat s# se o!ere s# o trate'e, iar !ata a acceptat.
D%i dai seama c! e"ti n trans!, nuT : s! realizezi mai 'ine lucrul !sta dac! nchizi ochii.
#cum, n stare de trans!, Areau s! te sim%i foarte conforta- 'il. reau s! intri ntr-o trans!
at?t de profunda, nc?t s! %i se par! ca e"ti o minte lipsit! de trup, c! mintea ta plute"te n
spa%iu, eli'erata de corpul t!u, c! plute"te n spa%iu "i plute"te n timp.
=i Areau sa alei un moment din trecut c?nd erai foarte, foarte mic!. ar Aocea mea te Aa
nso%i. ocea mea se Aa preschim'a n Aocea p!rin%ilor tai, a Aecinilor, prietenilor, coleilor
de "coal!, toAar!"ilor deoac!, a profesorilor t!i. =i Areau s! te descoperi pe tine st?nd n sala
de clasa,
Areme n ourm!,
feti%!ceAa
carece
este
ai foarte
uitat cufericit!
mult! dintr-un
Areme nmotiA
urm!.anume, ceAa ce s-a nt?mplat cu mult!
=i mai eList! nc! o eLperien%! pe care Areau s-o tr!ie"ti.
&?nd %i spun s! te treze"ti, s! te treze"ti de la ?t n sus.
&orpul t!u Aa r!m?ne n somn profund. =tiu c! e reu s! te treze"ti de la ?t n sus, dar tu
po%i. $-o faci.
n cur?nd, Aei ncepe s! te treze"ti de la ?t n sus. u te teme, c!ci corpul t!u doarme
profund. u te r!'i, treze"te-te n Aoie de la ?t n sus. E o trea'! rea, dar tu po%i s-o faci.
( pauz! prelunit!)
#cum capul t!u ncepe s! se trezeasc!. :chii t!i ncep s! se deschid!, ( pauz!) o%i s! faci
asta. oate c! trupul t!u, care continu! s! doarm! profund, Aa fi cel al unei feti%e. 7e treze"ti
ncet de la ?t n sus. :chii t!i ncep s! clipeasc! "i s! se deschid!. D%i ridici capul, "i ?tul %i
se dezmor%e"te, ( pauz!)
idic!-%i capul "i priAe"te-m!.
E treaz capul t!uT
=tii c! pe lumea asta eList! multe moduri de adaptare la mediul de Aia%!. Mie nu mi-ar
sur?de deloc s! fac 'aie n
:ceanul #rctic, dar morsei i place lucrul !staC "i 'alenei i place. Eu cred c! #ntarctica e
eroas!. -a" suporta s! fiu o femel! de pinuin, s! clocesc un ou la "aizeci de rade su'
zero, s! %in oul ntre picioare "i s! fl!m?nzesc Areme de "ase s!pt!m?ni p?n! c?nd partenerul
meu cel ras se ntoarce "i mi ia locul la clocit.
=i, Aezi tu,care
microscopice 'alenele,
se afl!aceste
n apamamifere
oceanic!.uria"e, se hr!nesc cu plancton, particule
=i m! ntre' c?te tone de ap! de mare tre'uie s! le treac! prin ur! p?n! au m?ncat destul
plancton. >iindc!, Aezi tu, eu m! 'ucur c! 'alenele pot s! m!n?nce plancton "i s! creasc!
mari "i rase. =i faimo"ii scafandri din #ustralia ador! s! stea c!lare pe spinarea rechinului-
leopard n timp ce el noat! lene" de colo-colo, trec?nd apa de mare prin 'ranhii, ca s! eLtra!
oLienul, "i m!tur?nd cu 'ranhiile dup! planctonul care s!-i hr!neasc! trupul enorm.
#i ceAa mpotriAa faptului c! 'alenele "i rechinii tr!iesc n felul acestaT =i am Aizionat "i
un proram educatiA despre o cioc!nitoare din !durea ear!, realizat de un specialist n
p!s!ri. &ioc!nitoarea "i petrecuse aproape trei s!pt!m?ni sco'ind o aur! suficient de mare "i
de ad?nca pentru a-"i ad!posti acolo familia. &el care i studia comportamentul, n a'sen%a
p!rin%ilor pleca%i dup! m?ncare, a sfredelit o aur! n cui', a ndep!rtat lemnul "i a pus n loc
o placa de sticla, astfel nc?t aura cioc!nitoarei era acum solid! "i impenetra'il!.
#poi a instalat un 'ec electric, pentru ca atunci c?nd clocea ou!le s! poat! fi filmat!
dezAoltarea lor. Dn sf?r"it, a fiLat un inel pe ?tul puiului de cioc!nitoare, iar n lipsa
p!rintelui, s-a uitat n ?tleul puiului ca s! Aad! cu ce fel de m?ncare se hr!nea. Dn acest fel,
el a descoperit c! cioc!nitoarea are un rol Aital n conserAarea p!durii. # !sit ?ndaci care
m?ncau
$iurfrunze "i ?ndaci
c! p!rin%ii se duccare m?ncau
"i !sesc lemn, care
?ndaciiC ei audistru
n ?t coaa "i frunzele
o umfl!tur! copacilor.
n care predier! ace"ti
?ndaci cu crust!. =i c?nd se ntorc la cui'uri, reuriteaz! ?ndacii pe um!tate diera%i n
urile lacome ale puilor.
;in eLperien%a mea, al!ptarea este o modalitate mult mai 'un! de a o'%ine m?ncare. ;ar,
dac! a" fi un pui de cioc!nitoare, a" prefera ?ndacii reurita%i, pe um!tate diera%i.
&hiar dac! oamenii sunt cele mai eAoluate animale, totu"i aceste cuno"tin%e caracteristice
altor animale au un corespon- dent n Aia%a uman!. oi folosim reuritarea pentru a ne salAa
Aia%a. &ioc!nitoarele folosesc reuritarea pentru a-"i salAa Aia%a. :amenii nhit alimentele
ntr-o clip!, iar stomacul le d! imediat replica * etre'nicule, scap! de chestia asta acum "i
pe cea mai scurt!
n opinia mea,cale
este posi'il!.+ #m dreptateT
fantastic c! oamenii au un stomac care, de"i este lipsit de creier, are
totu"i destul! intelien%! pentru a le spune *$cap! de unoiul !sta pe cea mai rapid! cale.+
$iur c! toate aceste caracteristici ale Aie%ii umane sunt eLtrem de importante "i demne de
admira%ie.
&rezi ca o s! te mai temi Areodat! c! o s! Aomi%iT u tre'uie s!-%i fie team!. E 'ine ca nu
tre'uie s! te 'azezi pe creierul din cap. D%i dai scama sinur! c!, de multe ori, reac%ia n
cauz! e mult mai intelient! dec?t reac%iile mentale.
#"a, acum Arei s! ne poAeste"ti cum te temeai alt!dat! c! o s! AomeziT
&a$'leen( ;e unde a%i "tiutT
=tii E e alumea
c?nd astafo'ia
nceput nu ducem niciodat!
ta leat! lips! de '?rfitori.
de AomatT
&( ;e mult.
E &uno"ti eLpresia *:ntoenia repet! filoenia+T ;ez- Aoltarea indiAidului repet!
dezAoltarea speciei. &hiar dac! respiri pe nas, din punct de Aedere anatomic eList! "i fante
pentru 'ranhii. &um te sim%i c?nd e"ti perfect treaz!T &?t de mare este corpul t!uT u e"ti
uimit! de faptul c! nu-l po%i folosiT u, nu po%i s! te ridici.
&( &e nu pot s! facT
E u po%i sa te ridici.
@ $unte%i siurT
E :, eu sunt siur, dar tu e"tiT
@ !i, am fost, p?n! adineauriC eu cred c! pot.
E ractic, to%i cei prezen%i aici "tiu c! ei pot. 7u doar crezi c! po%i.
&( !i, am "tiu c! pot p?n! adineauri. ;intotdeauna am aAut marea spaim! de a nu m!
putea mi"ca, de a fi infirm! ca mama.
E &um a auns infirm!T
&( #ni de zile eu am crezut c! de Ain! a fost poliomielita, dar apoi am descoperit c! era
mintea ei. #Aea poliomielit!, dar AinoAatul era mintea ei.
E Eu suf!r de poliomielit! de-adeA!ratelea, la care se adau! uzura A?rstei. Dntr-o 'un!
zi, o s! m! fac 'uc!%i, ca o tr!sur! tras! de un cal. ;ar p?n! Aine ziua aceea sunt hot!r?t s! m!
%in tare. ezi tu, c?nd eram mic m-am dus n Aizit! la fratele 'unicii "i la familia lui. 7undeau
oile. M!tu"a MarF ne-a dat la mas! ficat pr!it, "i dup! aia ani de-a r?ndul nu am putut s!
m!n?nc ficat din cauz! c! m! ?ndeam la urechile oilor de atunci. #cum, cu uta mea, nu mai
pot s! m!n?nc ficat at?t de mult pe c?t a" Area.
nchide ochii "i treze"te-te n ntreime. este tot.
7reze"te-te n ntreime. =i eli'ereaz!-te. =i ncearc! s! nu z?m'e"ti.
$pune, ce p!rere ai despre AomatT
E
&(ca#Ae%i
atunci,
unc?nd
staul'ei preademult
secret sifonC dac! tre'uie s! te u"urezi, o faci, "i ata.
ciripitoriT
E rietena ta a Aenit azi-diminea%! la mine "i mi-a spus c! ai aAut un co"mar, dar %i-ai
amintit doar cum te-a afectat. #"a mi-am dat seama c! ai o fo'ie. <nul dintre ciripitorii mei
mi-a spus despre ce fo'ie este Aor'a. u te 'ucuri c! eList! ciripitoriT &rezi n rencarnareT
&( n Aia%a Aiitoare o s! fiu un com francez ntr-o orchestr!.
E &red c! Aa tre'ui sa-l nclini ca s! Aer"i ce e n!untru.
@ Dn%elee%i, toat! Aia%a m-am rencarnat ca un com f!r! s! "tiu astaW #cum pricep
nainte nu aAeam dec?t sunetulW
E $! fie pentru tine o lec%ie nu tot creierul este localizat n craniu. =tii cum spunea
$hakespeare
ar eu cred*Etapele
c! tu ar Aie%ii
tre'uincep cu adeA!rat
s! ncepi Aia%a peodat!
bune.cu pruncul.+
n &orinteni scrie *&?nd eram copil, Aor'eam ca un copil, m! purtam ca un copilC dar
c?nd m-am f!cut '!r'at, am lep!dat cele ale copilului.+ #ici intr! "i spaimele, nuT
&are e numele t!u micT
&( @athF.
E $! %i-l schim' eu n mod oficialT ;e azi nainte, o s! fii doar @athleen, nu @athF cea
sperioas! care d! la 'o'oci.
&um te sim%iT
&( <ndeAa ntre ame%it! "i lini"tit!.
E( EList! un Aechi c?ntec irlandezC nu Areau s-o stri pe neAast!-mea ca sa-i c?nte. Eu nu
reproduc niciodat! corect.
#m Arut s-o prezint pe Mararet Mead spun?nd c! eu nu pot s! recit o poezie corect. ;ar am
prezentat-o f!r! pro'leme pe
Mararet Mead. =i. Mai. Eram siur de un lucru puteam s! recit *<n trandafir este un
trandafir este un trandafir este un trandafir + a lui 5ertrude Epstein. ?n! c?nd am aflat de la
familia mea, care s-a distrat pe chestia asta, ca n numele lui
5ertrude $tein nu era un *Ep+ "i c! eListau doar trc trandafiriW
Ei, 'ine, lucrul care mi-a Aenit acum n minte este *=i s-a tot dus MeintF p?n! pe fundul
m!rii.+ ;ac! marea era din JhiskeF irlandez, el aurat ca nu mai urc! niciodat! ia suprafa%!.
;ac! marea era secat!, nu aAea de ?nd s! iroseasc! nicio pic!tur! de ap!, Aom?nd-oW
ar @athleen
#"adar, este unp?n!
a%i. #sistat foarte frumos
acum la o nume irlandezWde psihoterapie.
demonstra%ie
u am fost deloc scor%os. #m r?s "i am f!cut lume. oate c! pe unii dintre Aoi i-am
plictisit de moarte Aor'ind despre 'alene, plancton "i altele asemenea. &ioc!nitori "i ?ndaci.
7ranscrierea de mai sus a'und! n asemenea m!sur! n eLemple de suestii indirecte "i de
utiliz!ri ale lim'aului sim'olic, nc?t ne-ar tre'ui o carte ntrea! pentru a discuta aceste
aspecte. !s!m cititorilor 'ucuria de a descoperi sinuri c?teAa dintre ele. e un traseu
ocolitor, ncep?nd cu tot felul de animale "i cu modul lor de a se adapta, Erickson introduce
ideea c! Aomatul este o reac%ie de adaptare care salAeaz! Aia%a oamenilor. El Aor'e"te despre
*reac%ia Aisce- ral!+ ca despre ceAa 'enefic. rezint! filosofia lui de Aia%! optimist! pentru a
contracara teama pacientei de a nu aune infirm!, *ca mama+. El spune *ntr-o 'un! zi, o s!
m! fac 'uc!%i, ca o tr!sur! tras! de un cal. ;ar p?n! Aine ziua aceea sunt hot!r?t s! m! %in
tare.+ #poi reAine la su'iect "i i Aali- deaz! Aindecarea prin referirea la * pruncul+ lui
$hakespeare, "i las! citatul neterminat, pentru ca pacienta s!-l completeze sinur!. (*nt?i e
prunc, sc?nce"te "i Aomeaz! n 'ra%ele mamei.+) entru a se asiura c! ea pricepe mesaul,
Erickson face referire la pasaul din &orinteni, care spune *P dar c?nd m-am f!cut '!r'at,
am lep!dat cele ale copilului.+ #poi adau! *#ici intr! "i spaimele, nuT+ entru a schim'a
ati-
ca eatudinea femeii
s! poat! l!sa fa%! de sine,
n urm! mere
Aechea p?n! acolo
atitudine fa%! denc?t
sine,i c?nd
schim'! numele n @athleen,
era *sperioas! "i d!dea lapentru
'o' o c i " i E rickson conchide *#"adar, a%i asistat p?n! acum la o demonstra%ie de
psihoterapie.+ =i ce demonstra%ie eleant!W
Erickson folose"te tot ceea ce face sau spune pacienta pentru a-"i atine scopul terapeutic
 n acest caz, s!-i schim'e atitudinea fa%! de Aomat. ;e eLemplu, c?nd ea spune c! i-ar
pl!cea s! se rencarneze ntr-un corn francez dintr-o orchestr!, el replic! imediat *&red c! Aa.
7re'ui s!-l nclini ca s! Aer"i ce e n!untru.+ &u alte cuAinte, tre'uie s! fie pre!tit! s! scoat!
afar! lichidele care se adunaser! acolo.
7re'uie s! fie pre!tit! s! Aomite. @athleen i semnaleaz! c! a n%eles suestia atunci c?nd
zicedin
ias! *nainte
corpulnuei.aAeam dec?t sunetul.+ rea s! spun! c! eList! anumite su'stan%e care pot s!
&?nd utilizeaz! citatul din $hakespcare "i pe cel din 2i'lie,
Erickson sta'ile"te cu pacienta lui o rela%ie, ca "i cum ea ar fi o t?n!r! student!, dornic! s!
nAe%e. El i inoculase aceast! idee prin suestia hipnotic! ini%ial!atunci c?nd i spusese
*=i a" Area s! te imainezi "ez?nd n sala de clas!.+ n acest caz, Erickson folose"te o
maneAr! prin nA!luire. e"tiind ce suestii sau ce modalitate de rencadrare a pro'lemei Aa
utiliza pacienta, el pare s! o 'om'ardeze din toate p!r%ile.
u are cum s! scape de suestiile lui referitoare la s!n!- tate. El o scoate din necaz,
oferindu-i un nume nou, o nou! identitate. umele ei nou Aa fi asociat aproape paAloAian cu
schim'area. Erickson a utilizat aceast! metod!, de a da oamenilor un nume nou sau de a-i
l!sa s!-"i alea! alt nume, cu mult nainte ca acest procedeu s! fie folosit pe scar! lar! la
rupurile de terapie din anii SI0. 7ehnica numelui nou deAine un semnal posthipnotic, astfel
nc?t, de fiecare dat! c?nd pacienta l folose"te ori l aude, Aor fi readuse n prim-plan noi
asocieri leate de o anumit! deprindere sau de respectul de sine. #ceast! a'ordare ofer! mult
mai mult! pl!cere estetic!, este mai naturalist!, mai focalizat! pe indiAid dec?t, de pild!,
tratamentul 'iofeed'ack, n care semnalele sunt introduse mecanic. ;e eLemplu, n cadrul
unui tratament al hipertensiunii cu autorul 'iofeed'ackului, pacien%ii au fost condi%iona%i ca
tensiunea s! le scad! de fiecare dat! c?nd se uitau la un punct ro"u de pe ceasul de la m?n!.
$emnalul lui Erickson  n acest caz, numele @athleen  se ncadreaz! perfect ntre celelalte
semnale "i suestii. &omentariul lui 4effreF Oei a fost *# hr!nit-o for%at pe aceast! femeie.
# o'liat-o
putea s! inereze unimaterial
s!-l reuriteze.+ =i nou, pe
l-a prezentat care mod
ntr-un era neAoit!
estetic s!-l
"i cuncorporeze,
ust. "i pe care nu
& #   7 :  <  R
Să ne depăşim limitele obişnuite
Dn poAestirile care urmeaz!. Erickson eLplic! dou! elemente foarte importante pentru
eLtinderea limitelor. rimul sta'ile"te un set mental care este mai lar sau mai pu%in limitat
dec?t precedentul.
concentrarea asupra#lsarcinii
doilea este a'ordarea
nse"i. sarcinii
Dn olf, de pild!f!r! focalizare
*, crezi asupra
c! fiecare limitelor
aur! prin
este prima
&u alte cuAinte, semnifica%ia unui ntre conteLt, care include num!rul !urii, scorurile
anterioare "i a"a mai departe, este eliminat!, concentr?ndu-te n schim' asupra fiec!rei
loAituri, a fiec!rei marc!ri. rin urmare, chestiunea limitelor nu apare. Ea este determinat!
mai t?rziu, c?nd Aezi scorul.
;ac! Arei. $! deAii creatiA ori s! ?nde"ti creatiA, tre'uie s! practici ceea ce a. >ost numit
*?ndire diAerent!+ prin contrast cu *?ndirea conAerent!+, pe care adul%ii au tendin%a s!
o adopte pe m!sur! ce deAin din ce n ce mai restric- tiAi n comportament. Dn ?ndirea
conAerent!, un num!r de poAestiri sau un num!r de teme conAer ntr-una sinur!. Dn
?ndirea diAerent!,
ar'ore. entru o ideeimaina%iei,
stimularea se mi"c! n"imai multe
poate direc%ii
chiar pentrudiferite,
sporireaasemenea ramurilor
creatiAit!%ii, unui
mi se pare
util! cartea Mental 4oin a lui eid 4. ;aitzman. Ea con%ine IR de eLerci%ii mentale pe
tema *numi%i "apte modalit!%i de a nu A!rsa cafeaua c?nd o 'ei
#ceste poAestiri au fost folosite de Ericicson pentru a eLtinde mintea oamenilor.
/
/ietrele 4i mecanica c"antic!
#%i A!zut cu to%ii pietrele mele "lefuite n urm! cu dou! sute de milioane de ani. epotul
meu, care are cincisprezece ani, mi-a zis
/ ietrele astea au fost lustruite acum dou! sute de milioane de ani. ;ar n felul !sta se
elimin! omul. Eu Areau s! "tiu cum au fost lustruite. u mi-ai ar!tat o piatr! modelat! de ap!.
#m tr!it n :kinaJa "tiu cum arat! pietrele lustruite de ap!. =i am A!zut Aulcani nu e nici
piatr! de la Aulcani. 7u mi-ai ar!tat ceAa neo'i"nuit de acum dou! sute de milioane de ani.
=tiu c! mi ar!%i ceAa care mi e cunoscut. ;oar c! tre'uie s! nu m! mai ?ndesc la nisip, ap!,
hea%! "i la om.
-am l!sat s! cuete "i i-am zis
/ Mai am o hicitoare pentru tine. a ce se refer! urm!torul enun% *&um a" mai 'ea
ceAa, alcoolic, desiur, dup! toate capitolele astea de mecanic! cuantic!W
/ Ha'ar n-am. u "tiu ce-i aia mecanic! cuantic!.

/ ici nu e neAoie s! "tii. : s!-%i dau un r!spuns pentru profani. 2ate doi %!ru"i n
p!m?nt la o um!tate
s! dep!"easc! de doi
%!ru"ii cu metru unul de altul.
centimetri, Dntre %!ru"i,
"i ai o'%inut a"az! un
un r!spuns panou
pentru suficient de lat nc?t
profani.
#u trecut c?teAa minute p?n! c?nd nepotul lui Erickson a eLclamat *E prima oar! c?nd
m! ?ndesc n felul !staW+
oate c! unii dintre cititori Aor aAea neAoie de "i mai mult timp ca s! Aizualizeze r!spunsul
* pentru profani+ ori s! deseneze dou! linii Aerticale cu o linie orizontal! deasupra
/ / sim'olul pentru * pi+. Erickson ne mai d! un indiciu, care pro'a'il c! i-ar auta doar
pe studen%ii la medicin! "i pe medici. El spune *7o%i medicii cunosc n"iruirea mnemonic!
pentru nerAii cranieni Y:n :ld :lFmpus S toJerin tops a >inn and 5erman Aend some
hops.Z X+ n felul acesta, n loc s! spun! *5hicitoarea e mnemonic!+, Erickson d! eLemplul
uneiietrele
alte n"iruiri
pe caremnemonice,
Erickson i l!s?ndu-l
le-a ar!tatpe cititor s!fuseser!
nepotului fac! sinur le!turile.
n pipota unui dinozaur. Ele se
lustruiser! n timpul dier!rii hranei. #stfel, nepotul intuise 'ine c! tre'uia s! nu se mai
?ndeasc! la nisip, ap!, hea%! sau ia om ca fiind sursa lus- truirii. 7re'uia s! ias! din tiparele
de ?ndire o'i"nuite pentru a rezolAa aceast! pro'lem!. Erickson le spune celor care l ascult!
ori l citesc c! tre'uie s! ias! din tiparele de ?ndire o'i"nuite. 5hicitoarea despre pietre nu
are le!tur! cu cealalt!, doar c! am'ele sunt hicitori.
;ac! cititorul nu a f!cut nc! le!tura, poate s! ncerce s! numere c?te litere sunt n
fiecare cuA?nt din *HoJ  Jant a drinkP+ ELactW i are Aaloarea ,1Q1R96IRR89G9P
Trecerea $intr<o camer! %n alta
/ &um treci din camera asta n cealalt!T -am ntre'at pe un student.
ar el mi-a r!spuns
/ Mai nt?i, te ridici n picioare. #poi faci un pasP
-am ntrerupt
/ $pune-mi toate modurile posi'ile n care po%i aune din camera asta n cealalt!.
/ o%i s! fui, s! meri la pasC po%i s! naintezi n salturiC
po%i s!riC po%i s! faci tum'e. o%i s! ie"i pe u"a aceea, s! te
rin acest procedeu, se re%in mai u"or nerAii cranieni (n enl.) olfactorF, optic, oculo-
motor, trochlear, Brieminal, Ya'ducens, Bf ?cial, YuditorF, lossopharineal, Aaus,. pinal
accessorF, OiFpolossal (Bi duci n fa%a casei, s! intri pe alta u"! "i s! auni n camer!.
$au po%i s! intri printr-o fereastr!,. ;ac! AreiP
/ _i Arut s! enumeri toate posi'ilit!%ile, dar ai omis ceAa eLtrem de important. Eu
o'i"nuiesc s! eLemplific spun?nd
*;ac! a" Area s! intru n camera aceea din camera asta, a" ie"i pe u"a aceea, a" lua un taLi
p?n! la aeroport, mi-a" cump!ra un 'ilet p?n! la &hicao, eJ ork, ondra, oma, #tena,
Hon @on, Honolulu, $an >rancisco, &hicao, ;allas, hoeniL, m-a" ntoarce de acolo cu
limuzina, a" intra n curtea din spate, de acolo pe poarta din spate, apoi pe u"a din dos, "i de
acolo n camer!.+ lus c! tu te-ai ?ndit doar la mi"carea nainteW u te-ai ?ndit s! intri cu
spatele, nu-i a"aT
=i nu te-ai ?ndit s! intri t?r?".
/ :ri s! intru alunec?nd pe 'urt!, a ad!uat studentul.
#deA!rul este c! ne autolimit!m nrozitor de mult n ?ndirea noastr!W
E" c(4tig $e fiecare $at! camionate olimice
*4am întrebat pe Erickson $espre un pacient care e pianist concertant "i care se temea s#
nu în2epeneasc# în !a2a cla9ia4 turii "i s# nu poal# c:nta $in cau'a artritei. (at# ce mi4a
r#spuns Erickson>
<n pianist, indiferent c?t de sufeiinde i-ar fi m?inile, "tie muzic!. =i "tie s! compun!. ar
asta e ceAa ce n-o s! uite niciodat!. M?na poate s! nu-l mai aute, dar poate s! compun!, "i
chiar s! compun! mai 'ine. ;intr-un scaun cu rotile, eu c:"tig $e !iecare $al# campionate
olimpice.
B
*onal$ La3rence 4i me$alia $e a"r
;onald aJrence s-a ocupat de aruncarea reut!%ii un an ncheiat. #ntrenorul de la liceu
l-a pre!tit 'eneAol, f!r! s!-i ia 'ani, un an ntre, sear! de sear!. ;onald aAea 1,98 n
n!l%ime "i c?nt!rea 11G k, dar nu aAea pic de r!sime pe el, iar antrenorul se am'i%ionase s!
o'%in! un record na%ional al liceelor la aruncarea reut!%ii. a ncheierea anului, mai erau
dou! s!pt!m?ni p?n! la competi%ia ntre licee, dar ;onald nu putea s! arunce reutatea dec?t
la R8 de picioare  cu mult su' recordul n Aioare.
7at!l luis!era
lui ;onald se foarte
a"eze preocupat detrans!.
"i s! intre n aceast!-am
situa%ie.
spus-a adus pe
s! ridice ;onald
m?na n aerla"imine. -ams!-"i
s! nAe%e spus
simt! fiecare mu"chi, apoi s! mai Ain! o dat!, s! intre n trans! "i s! asculte ce-i spun. -am
ntre'at dac! "tie c! o mil!XX se f!cea pe Aremuri n patru minute, dar oer
2annister do'or?se acest record  dup! ce recordul fusese im'ata'il mul%i, foarte mul%i ani.
-am ntre'at dac! "tie cum reu"ise 2annister s! fac! asta.
l-am spus
/ Ei, 'ine, 2annister, care era familiarizat cu sporturi de toate enurile, "i-a dat scama c!
putea s! c?"tie la schi fond cu o sutime de secund! sau cu o zecime de secund!C apoi a
nceput s! n%elea! c! o mil! n patru minute nsemna 6Q0 de secunde. ;ac! putea s! o
parcur! n 69 de secunde "i cinci zecimi de secund!, reu"ea s! do'oare recordul de patru
minute pentru o mil!. ;up! ce s-a ?ndit temeinic la asta, a do'or?t recordul de patru minute.
#poi am ad!uat
/ 7u ai aruncat dea reutatea ia R8 de picioare. ;onald, spune-mi sincer, crezi ca tu "tii
diferen%a dintre R8 de picioare "i o "aisprezecime dintr-un inchXXXT
/ u, siur c! nu, mi-a r!spuns.
/ ;ar dintre R8 de picioare "i o optime dintr-un inchT
/ u continuat
=i am "tiu. a"a p?n! am auns la R9 de picioare, dar el tot n-a "tiut care e diferen%a.
#u urmat alte dou! "edin%e, n care am m#rit treptat posibilitatea. este dou! s!pt!m?ni,
;onald sta'ilea un nou record na%ional al liceelor.
n Aar!, a Aenit la niine "i mi-a spus
/ M! duc la :limpiad!C am neAoie de un sfat.
/ ecordul olimpic la aruncarea reut!%ii este pu%in su'
I6 de picioare. 7u ai doar optsprezece ani. E suficient dac! aduci acas! medalia de 'ronz. $!
nu aduci medalia de arint sau medalia de aur. >iindc! asta ar nsemna s! concurezi cu tine
nsu%i. as!-i pe errF "i pe :S2rFan s! ia aurul "i arintul.
errFs-a"intors
;onald :S2rFan aucu
acas! c?"tiat medaliile de aur "i arint. ar
'ronzul.
<rm!toarele 4ocurile :limpice s-au desf!"urat n MeLico
&itF. ;onald a Aenit din nou la mine "i mi-a zis
/ M! duc n MeLico &itF.
ar eu i-am spus
/ #cum, ;onald, ai cu patru ani mai mult. E n reul! dac! iei medalia de aur.
=i a Aenit cu medalia de aur.
&?nd s! plece la 7okFo, m-a ntre'at
/ &e tre'uie s! fac la 7okFoT
-am r!spuns
/ Dn atletism, e neAoie de timp pentru ca realiz!rile s! se maturizeze. &?"ti! din nou
aurul.
$-a ntors acas! cu medalia de aur "i a intrat la coleiu s! studieze stomatoloia. #colo a
aflat c! era elii'il pentru dou! interAiuri sportiAe, la care Aoia s! se duc!. # Aenit "i mi-a zis
/ $e apropie interAiurile la coleiuC este oficial. &e s! fac cu aruncarea reut!%iiT
l-am zis
/ ;onald, oamenii se limiteaz! ntotdeauna. a pro'a olimpic! de aruncare a reut!%ii s-
au limitat ani de-a r?ndul la mai pu%in de I6 de picioare. $incer, nu "tiu p?n! la ce distan%!
poate fi aruncat! o reutate. $unt siur c! poate fi aruncat! la
I6 de picioare. &hiar m! ntre' dac! ar putea fi aruncat! la
G0 de picioare.
&red ;e celanuIRsta'ile"ti
ca l-a fiLat tu un
de picioare "i niAel al recordului cuprins ntre I6 "i G0 de picioareT
I inchi.
&?nd a Aenit din nou la mine, m-a ntre'at

/ #cum ce facT
-am r!spuns
/ ;onald, tu ai demonstrat, ridic?nd recordul la IR de picioare, c! Aechiul record
olimpic, care se men%inea de at?ta Areme, era foarte re"it. ar asta e a'ia prima încercare.
;ata Aiitoare, Aezi c?t de mult te po%i apropia de G0 de picioare.
/ 2ine.
=i a fiLat recordul la I8 de picioare "i 10 inchi.
l-am poAestit antrenorului de la 7eLas # 3 M despre
;onald aJrence, despre modul n care l antrenasem. #ntrenorul m-a ascultat foarte atent,
apoi mi-a zis
/ Eu l antrenez pe Masterson la aruncarea reut!%ii.
&?nd i-a spus lui Masterson cum l antrenasem pe ;onald
aJrence, acesta i-a zis
/ ;ac! a"a l-a antrenat Ericksors pe ;onald aJrence pentruS a sta'ili un nou record, s!
Aedem-ac?t deladeparte
fiLat pot eu s!-l&red
G0 de picioare. ducc!
fa%! de ;onald
acum a aunsaJrence.
la G0 de picioare "i Q inchi.
Erickson trece apoi la gol!>
a olf, loAe"ti de fapt pentru prima aur! "i auni la a doua dup! un num!r corect de
loAituri. $e pune ntre'area
*7e po%i descurca la. >el de 'ine "i la a treia aur!T+ rin urmare, la fiecare aura tu crezi c!
este prima. Dl la"i pe '!iatul de mini s! %in! socoteala !urilor.
<n concurent a Aenit la mine "i mi-a zis
/ Marchez din "aptezeci de loAituri la o rund! "i Areau s! c?"ti campionatul statal
nainte s! m! apuc de olf profe- sionist. reau s! c?"ti campionatul de amatori din #rizona.
;ar la fiecare turneu la care particip termin la nou!zeci. &?nd oc sinur, pot s! aun la
"aptezeci.
-am adus n stare de trans! "i i-am spus
/ : s! oci doar la prima aur!. umai asta I s!-%i aminte"ti. =i o s! fii singur pe terenul
de olf.
# participat la urm!torul turneu statal. ;up! a optsprezecea aur!, c?nd se ndrepta spre
alta, cineAa l-a oprit "i i-a spus
/ #i ucat a optsprezecea aur!.
/ 2a nu, a'ia am ucat la prima, l-a contrazis el.
;up! care. # ad!uat
/ ;e unde au ap!rut to%i oamenii !"tiaT
utem o'serAa modul n care Eriekson utilizeaz! truismele pentru a oferi suestii. *#cum,
;onald, ai cu patru ani mai mult. E n reul! dac! iei medalia de aur.+ rimul enun% este
adeA!ratC a doua parte a comunic!rii ar putea fi adeA!rat!. #"ez?ndu-le una l?n! alta,
Eriekson pune ntre ele semnul ealit!%ii. $uer?ndu-i lui ;onald s! aduc! acas! mai nt?i
medalia de 'ronz, el demonstreaz! un control eLtraordinar  un control foarte precis. <n
asemenea control e chiar mai de dorit dec?t c?"tiarea locului nt?i. &?nd, peste patru ani,
Eriekson suereaz! c! e n reul! dac! ;onald ia medalia de aur, acest lucru fusese de fapt
prezis n demonstra%iile de control precedente. Dn sf?r"it, pentru aceast! poAestire este
important, mai important dec?t pentru altele, s! ne amintim c! ;onald aJrence este o
persoan! real! "i c! el a c?"tiat ntr-adeA!r campionate olimpice.
;oar
tip dec! i s-a'enefic
efect schim'at
nu anumele "i au
fost unul purfost l!sate ori
teoretic, deoparte c?teAa
o fantezie lucruri
de-a nesemnificatiAe.
lui Eriekson. ;onald a#cest
fost
capa'il s!fac! prorese pas cu pas. Eriekson a nceput prin a-i aminti ceAa ce "tia dea oer
2annister do'or?se recordul de patru minute pentru o mil!. &um a reu"it 2annisterT
$chim'?ndu-"i modul de ?ndire. # transformat cele patru minute n 6Q0 de secunde, apoi a
putut s! se descurce cu secundele n loc de minute. $trateia lui Eriekson era s!-l fac! pe
;onald s! ?ndeasc! lucrurile ntr-un mod diferit. :dat! ce "i-a schim'at ?ndirea, a"a cum
f!cuse oer 2annister, el a fost capa'il s! ias! din 'locaul psiholoic.
Eriekson mai face o mic! schim'are  diferen%a dintre R8 de picioare "i o "aisprezecime dintr-
un inch. El face o schim'are mic!, apoi construie"te pornind de la acea schim'are.
>iecare pro'lem! are un trecut "i un Aiitor. Eriekson "i d! seama c!, dac! elimini trecutul
"i schim'i Aiitorul, n- seamn! c! ai modificat dou! treimi din pro'lem!. rin urmare, dac!
?nde"ti despre fiecare aur! c! este prima, dinspre trecut nu Aine nicio nelini"te. #i eliminat
trecutul "i po%i schim'a Aiitorul, fiindc! Aiitorul nu poate fi dec?t unul al a"tept!rilor pozitiAe.
#ceste dou! poAestiri mi sunt de mare autor atunci c?nd le transmit pacien%ilor ideea c!
dependen%a de o alt! persoan! se rezolA! dac! %i eLtinzi propriile a'ilit!%i "i limite.
#re mult mai mult! semnifica%ie dec?t dac! le spun, pur "i simplu, c! tre'uie s! nAe%e s! stea
pe picioarele lor,echiei
5ntrenarea lucru pe$e
caretirli-lamericane
spune toat! lumea.
entr" a<i %n#inge e r"4i
#ntrenorul echipei de tir a armatei americane a citit undeAa despre hipnoz! "i a hot!r?t c!
aceasta putea s! aute echipa lui s!-i 'at! pe ru"i. Echipele se antrenau n 5eoria. >useser! la
traeri n $an >rancisco "i se opriser! n hoeniL. #ntrenorul i-a adus la mine pe '!ie%ii din
echip! "i m-a ntre'at dac! puteam s!-i antrenez s!-i nAin! pe ru"i la concursul
interna%ional.
/ Eu am tras cu arma de dou! ori, n adolescen%!. =tiu care e ura de traere "i care e
patul pu"tii  asta e tot ce "tiu leat de arme. ]inta"ii aici de fa%! "tiu tot ce tre'uie s! "tie
despre o arm!. Eu sunt. Medic. =tiu tot ce tre'uie sa "tiu despre corpul omenesc. : s! A!
antrenez echipa. Eis-aaunfuriat
&omandantul dea cuno"tin%ele
a"a de tare despre
afl?nd arme, iar euurma
c! un ciAil am informa%iile
sa antrenezemedicale.
echipa de tir,
nc?t a ad!uat al%i doi '!r'a%i care ncercau de doi ani s! fie primi%i n concurs. u "tiu ce
aptitudini erau necesare pentru a intra n echipa de tir, dar tre'uia s! sco%i un puncta de
aproLimatiA "aizeci. #ce"ti doi indiAizi "i dedicaser! tot timpul li'er pentru a se antrena, dar
a'ia dac! o'%ineau patruzeci. &u alte cuAinte, nu aAeau ce s! caute n echip!.
<nul dintre lucrurile pe care i le-am spus omului c?nd am aflat c! la concurs tre'uia s!
trai patruzeci de runde succe- siAe a fost
/ =tiu c! prima dat! e u"or s! loAe"ti centrul %intei. Dntre- 'area este *o%i s-o faci "i a
doua oar!TP o%i s-o faci de unsprezece ori dup! ce ai reu"it s! loAe"ti n centru de zece oriT
P #i loAit acolo de nou!sprezece ori. : s! reu"e"ti "i a $ou#'ecea oar!TP 7ensiunea cre"te 
cu fiecare loAitura reu"it!W #i f!cul-o de dou!zeci "i nou! de ori. Po2i s4o !aci $e trei'eci $e
orii #i f!cut-o de treizeci "i cinci de ori. 7reizeci "i "aseT 7reizeci "i "apteT 7reizeci "i optT
(cu respira%ia t!iat!) 7reizeci "i nou!T E posibil s! reu"esc de patru'eci $e ori
#l doilea lucru pe care l-am f!cut a fost s! chem la mine un su'iect 'un pentru hipnoz!, l-
am spus
/ ;up! ce te treze"ti, o s! %i se ofere o %iar!. : s! Arei s-o fumezi. =i o s-o prime"ti
'ucuros. : s-o pui n ur!, dar e"ti distrat "i o s!-%i cad! pe osP o s! ici o a doua %iar! /
f!r! s!-%i aminte"ti c! ai luat prima %iar!.
n felul acesta, su'iectul a primit 1I9 de %i!riW
#tunci, %inta"ii au n%eles c! "i ei puteau s! uite. ;ac! el a putut s! uite de 1I9 de %i!ri,
puteau "i ei s! uite de fiecare dintre cele patruzeci de traeri la %int!.
#poi le-am zis
/ ! fiLa%i 'ine n podea talpa piciorului, n a"a fel nc?t talpa s! se simt! comod. #poi
A! asiura%i c! lezna se simte comod, am'a se simte comod, enunchiul, "oldul, trunchiul,
'ra%ul st?nC deetul Aostru pe tr!aciC patul armei spriinit de um!r. $! aAe%i eLact sen'a2ia
potri9it#. #poi mi"ca%i mira armei n sus "i n os, de-a latul %intei, nainte "i napoi. =i, la
momentul potriAit, ap!sa%i pe tr!aci.
=i i-au nAins pe ru"i, pentru prima oar!, la MoscoAa. ar cei doi oameni adu"i de
comandant ca umplutur! au marcat "i ei.
;ac! poAestirea precedent! ilustreaz! instituirea unui set mental mai lar sau mai pu%in
limitat, aceasta ilustreaz! principiul concentr!rii asupra sarcinii n sine. #cest lucru a fost
realizat nu doar pentru c! oamenii au uitat toate loAi- turile anterioare, ci "i pentru c! "i-au
concentrat aten%ia asupra senza%iilor din corp, la momentul prezent.
O at! $e c"loare
K pacient! a Aenit la mine "i mi-a spus
/ ocuiesc n hoeniL de cincisprezece ani, "i am ur?t fiecare clip! din ace"ti
cincisprezece ani. $o%ul meu mi-a oferit o Aacan%! n >lastaff. <r!sc hoeniLul foarte tare,
totu"i am refuzat s! mer n >lastaff. refer s! r!m?n n hoeniL "i s! ur!sc ca m! aflu n
hoeniL.
#"a c! i-am spus, n timp ce era n trans!, c! Aa fi curioas! n le!tur! cu sentimentul de
ur! pe care l are pentai hoeniL "i cu motiAul pentru care se pedepse"te sinur! a"a de tare.
: s! ai'! o foarte mare curiozitate.
/ =i mai eList! un lucru pentru care s! fi%i curioas! /chiar foarte, foarte curioas!. ;ac!
mere%i n >lastaff pentru o s!pt!m?n!, o s! Aede%i, cu totul pe nea"teptate, o pat! de
culoare.
;ac! aAea o curiozitate mare leat! de sentimentul de ur! fa%! de hoeniL, putea foarte
'ine s! dezAolte o curiozitate la !el $e mare, la fel de irezisti'il!, ca "a afle ce Aa fi acea pat!
de culoare
$-a dusdin >lastaff .pentru o s!pt!m?n!, dar a r!mas o lun!. &e pat! de culoare a A!zutT
la >lastaff
Eu nu m! ?ndisem la niciuna. ;oar Aoiam ca ea s! fie curioas!. ar c?nd a A!zut acea pat!
de culoare s-a nAeselit intr-at?t, nc?t a r!mas n >lastaff o lun! ncheiat!. ata de culoare
fu"ese o cioc!nitoare cu cap ro"u z'ur?nd pe deasupra unui ar'ore peren. ;oamna respec-
tiA! "i petrece acum mai toate Aerile n >lastaff, ns! a fost "i pe &oasta de Est, ca s! Aad!
culoarea $e acolo. $-a dus n 7ucson, ca s! Aad! o pat! de culoare. $-a dus la eJ ork, ca s!
Aad! o pat! de culoare. $-a dus n Europa, ca s! Aad! o pat! de culoare. ;ar afirma%ia mea, c!
Aa Aedea o pat! de culoare, se 'azase eLclusiA pe faptul c! tre'uie s! Aedem o mul%ime de
lucruri pe care de o'icei noi nu le Aedem. =i Aoiam ca ea s# continue s# pri9easc#. #tunci
aAea s! !seasc! ce9a care s! dea sens cuAintelor mele.
#cest set de instruc%iuni, care a fost inclus ntr-o induc%ie hipnotic!, a fost folosit pentru a
auta ascult!torul s!-"i dep!"easc! limitele o'i"nuite. $uestiile eLplicite "i permisiunea
pentru dep!"irea acestor limite sunt eAidente. _m su'liniat anumite cuAinte, pe care
Erickson le-a *, marcat+ accentu?ndu-le printr-o schim'are de tonalitate. #ceste cuAinte, de
pild! *s! continue s! priAeasc!+, sunt instruc%iuni, clare prezentate ntr-o manier! nA!luit!
pentru a ne ncuraa s! pri- Aim n repertoriul nostru incon"tient. #desea, dup! ce marca unul
dintre aceste cuAinte, el f!cea o pauz!, c?teodat! chiar de trei sau patru minute, pentru ca
aceast! lucrare interioar! s! ai'! timp s! se produc!. 7otodat!, el include suestii post-
hipnotice, care Aor conduce la un Ais, poate peste o s!pt!m?n!.
2andler "i 5rinder ar putea eAiden%ia modul n care Erickson schim'! *sistemele de
reprezentare+ n aceast! poAestire. acienta ncepe chinestezic, spun?nd c! prefer! s! stea n
hoeniL "i s! urasc! s! ie n hoeniL. Erickson i schim'! sistemul de reprezentare intr-unui
Aizual, folosind ca punte de le!tur! curiozitatea ei. El o ndep!rteaz! de ur! "i o apropie de
curiozitate, lucru care mic"oreaz! ura. #poi mut! curiozitatea spre ceAa Aizual. Dn acest fel, el
aune treptat de la chinestezic la Aizual.
&hiar dac! Erickson nsu"i nu putea s! aprecieze culoarea  era daltonist , el a folosit-o
a"a cum utiliza sunetul "i poezia ( pe care, la fel, nu le putea aprecia, fiindc! era afon "i nu
aAea sim%ul ritmului), pentru c! "tia c! al%i oameni erau capa'ili s! aprecieze aceste elemente.
4effreF Oei a ar!tat c!, deplas?nd un pacient dincolo de o limit! pe care el nsu"i o are,
Erickson l ncuraeaz! *s!-l lase de c!ru%!+. E un mod politicos de a eAiden%ia diferen%ele
dintre indiAizi. ar dac! pacientul respectiA este enul de persoan! care Area s! fie mereu *la
n!l%ime+, i se ofer! astfel un prile s! fie "i mai*la n!l%ime+.
oate s! ai'! ceAa ce nici chiar Erickson nu are.
-! mergi e o ghea&! sticloas! n timpul r!z'oiului, am lucrat la centrul de
ncorporare din ;etroit. Dntr-o zi, n drum spre respectiAul centru, am A!zut un Aeteran, care
se alesese cu un picior artificial, cum se uita la o f?"ie de hea%! sticloas!, priAind-o
suspicios, fiindc! "tia c! ar fi c!zut dac! ar fi p!"it pe ea.
/ E o hea%! foarte neted!, i-am spus. $tai pe loc. in imediat "i %i ar!t cum s! meri pe
hea%a sticloas!.
# A!zut c! "chiop!tam, a"a c! "tia c! Aor'esc n cuno"tin%! de cauz!. M-a urm!rit
traAers?nd hea%a lucioas!, apoi m-a ntre'at
/ &um ai f!cutT
-am zis
/ u-%i spun. ;ar o s! te nA!% "i pe tine. Dnchide ochii str?ns de tot.
-am r!sucit n loc "i l-am plim'at nainte "i napoi pe trotuar, unde nu era pic de
hea%!. #m continuat s!-l plim' pe distan%e din ce n ce mai mari, apoi pe distan%e din ce n
ce mai mici, p?n! c?nd am o'serAat c! e. &omplet z!p!cit. Dn cele din urm!, l-am adus cu
'ine de cealalt! parte a f?"iei de hea%!.
/ ;eschide ochii, i-am zis.
/ <nde e hea%a aia sticloas!T M-a ntre'at el.
/ E n spatele t!u.
/ &um am auns p?n! aiciT
-am spus
/ : s! n%elei. #i mers ca "i cum asfaltul nu era acoperit cu nimic. &?nd ncerci s!
meri pe hea%!, tendin%a o'i"nuit! este s!-%i ncordezi mu"chii, pre!tindu-te s! cazi. ezult!
o proramare mental!. =i a"a, aluneci.
;ac! %i la"i reutatea picioarelor drept n os, a"a cum faci pe cimentul uscat, n-o s!
aluneci. #lunecarea
Mie mi-a tre'uit se produce
mult fiindc!
timp p?n! nu %idat
mi-am co'ori toat!
seama reutatea
de lucrul !sta."i<rc?nd
fiindc! otescar!,
ncordezi.
a%i p!"it
Areodat! o treapt! n plusT &e hurduc!tur! zdraA!n!W &o'or?%i o treapt! n plus /
"i pute%i s! A! rupe%i piciorulW 7otu"i, nu aAe%i deloc cuno"tin%! de proramarea respectiA!.
Aici, Erickson î"i $emonstrea'# meto$a lui clasic# prin care a;ut# o persoan# s# ias#
$intr4o programare mental# !ix#. Primul pas este s# '#p#ceasc# subiectul. Al $oilea pas, în
aceast# perioa$# $e con!u'ie, este s# con$uc# subiectul peste obstacol, ast!el înc:t acesta s#
aib# o experien2# a suc4 cesului. Desigur, în acest ca', experien2a succesului s4a pro4 $us
atunci c:n$ subiectul nu a mai r#spuns cu obi"nuita încor$are, cu programarea lui mental#
obi"nuit#. Lechea programare este înlocuit# cu una nou#. Pacientul cre$e c# poate s#
mearg# pe ghea2a sticloas#. Acum abor$ea'# noile situa2ii <lunecoase= !#r# po9ara !ricii
asociate cu <c#$e4 rile= lui anterioare.
6neori, este important pentru pacient s# nu !oloseasc# lucruri pe care le cunoa"te sau
percep2ii pe care le utili'ea'# $e obicei. Din acest moti9, Erickson îi cere 9eteranului s#
închi$# ochii. Dac# nu 9e$e, poate s#4"i $uc# sarcina la bun s!:r"it. L#'ul îi pro$usese mai
înainte o reac2ie chineste'ic#, !#c:n$u4l s# a$opte programarea gre"it#.
*ui Erickson îi pl#cea s# ilustre'e concentrarea hipnotic# întreb:n$u4i pe oameni>
< Dac# a" a"e'a pe po$ea o sc:n4 $ur# lat# $e @ cm "i lung# $e Q în, 2i4ar !i greu s# mergi
pe ea= Desigur, r#spunsul 9a !i <nu=. Dup# care continu#>
<Ce reac2ie ai a9ea $ac# a" pune aceea"i sc:n$ur#  $e
@ cm l#2ime "i Q în lungime  între $ou# cl#$iri, $e la eta4 ;ul Q@ al uneia p:n# la eta;ul Q@
al celeilalte= 8i în acest exemplu, sim2ul 9#'ului este asociat cu un set chineste'ic care îi 9a
$etermina pe mul2i oameni s#4"i piar$# sen'a2ia $e sigu4 ran2#. Pentru a reu"i în aceast#
sarcin#, ca "i la mersul pe s:rm#, s4ar putea s#!ie important s# nu !olose"ti ceea ce ai /
a$ic# sim2ul 9#'ului 5 "i imagina2ia J.
In$ienii Tarah"mara
ndienii 7arahumara din &hihuahua de sud-Aest sunt cei care pot s! alere o sut! de mile 
tensiunea lor nu cre"te, ritmul lor cardiac r!m?ne neschim'at. <n impresar a adus c?%iAa
astfel de aler!tori la 4ocurile :limpice (1968, #msterdam).
u au ie"it nici m!car pe locul al doilea. >iindc! au crezut c! dou!zeci "i cinci de mile era
nc!lzireaW u le-a eLplicat nimeni c! alerau ntr-o curs! de dou!zeci "i cinci de mile.
6neori, m# g:n$esc la aceast# po9estire atunci c:n$ nu reu"esc s# m# implic într4o
treab#, c:n$ scriu, repar ce9a pe l:ng# cas#, !rustrat $e problemele care apar, sau sunt
literal4 mente cu respira2ia, t#iat# $up# ;ogging. mi 9ine în minte propo'i2ia> < Asta e $oar
înc#l'irea.= Dup# ce !ac asta, $e obicei, $escop#r c# am mai mult# energie.
/at"ri "scate
Ca în po9e"tile 7u!i sau en, $estinatarul cunoa"terii 9in4 $ec#torului trebuie s# !ie
preg#tit s# primeasc#. n multe $intre aceste po9estiri, aspirantul 9ine la maestru, $ar i se
re!u'# intrarea p:n# c:n$ <9ehiculul este preg#tit s# primeasc# bog#2iile în9#2#turii+.
Erickson reali'ea'# a$esea aceast# preg#tire l#s:n$u4"i ascult#torul sau pacientul s# a"tepte
mult# 9reme p:n# c:n$ el spune < poanta=. De pil$#, c:n$ a pre'entat po9estirea care
urmea'# în !a2a unui grup $e stu$en2i, a !ost ne9oie $e o ;um#tate $e or# ca s# a;ung# la
recoman$area !inal#. K parte $in acest timp a !ost !olosit pentru a schi2a istoricul $e ca'. K
parte a !ost utili'at pentru a4i întreba pe ascult#tori cum ar trata ei un ast!el $e pacient. 6n
anumit timp a !ost !olosit pentru a relata alte po9estiri, care nu a9eau o leg#tur# $irect# cu
problema pus# în $iscu2ie.
Erickson repeta enun2uri ca> < Exist# ce9a ce "ti2i, $ar nu "ti2i c# "ti2i. C:n$ o s# "ti2i ce
anume nu "ti2i
ce"te, $ar, c# "ti2i,
toto$at#, atunci o s#îi a9e2i
contraria'# tot timpul
$etermin# patul uscat.= Acest
pe ascult#tori tip ce
s# !ac# ceea $eErnest
anun2, Rossi
care '#p#4
numea <c#utare interioar#=.
Ascult#torul începe $e;a s# caute în interiorul s#u resursele care îl pot a;uta în procesul $e
9in$ecare. C:n$ 9orbim $espre una $intre tehnicile $e in$uc2ie ale lui Erickson, <tehnica
a"tept#rii= , se aplic# acela"i principiu. Pacientul este e!ecti9 l#sat s# implore c# 9rea mai
mult. Atunci epreg#tit s# primeasc#.
: mam! a Aenit la mine cu fiica ei de unsprezece ani.
mediat ce am auzit c! urina n pat, am ruat-o pe mam! s! ias! din camer!, ncredin%at c!
feti%a putea s!-mi spun! sinur! poAestea ei. >ata mi-a spus c! aAusese o infec%ie la Aezica
urinar! c?nd era 'e'elu", c! fusese tratat! de un uro- lo, dar c! infec%ia continuase Areme de
cinci sau "ase ani, poate chiar mai mult. >!cuse cistoscopie n mod reulat, de sute de ori, "i
p?n! la urm! focarul de infec%ie fusese descoperit ntr-un rinichi. Di fusese scos acest rinichi
"i nu mai aAu- sese infec%ii Areo patru ani. >!cuse cistoscopie de at?tea sute de ori, iar Aezica
"i sfincterul ci erau at?t de dilatate, nc?t "i uda patul noapte de noapte, imediat ce se relaLa
n timpul somnului. Oiua reu"ea s!-"i controleze Aezica, destul de reu, cu condi%ia s! nu
r?d!. ;ac! r?dea, se producea o relaLare "i "i uda leneria intim!.
!rin%ii ei credeau c!, dat fiind faptul c! i se eLtirpase un rinichi "i nu mai aAea infec%ii de
c?%iAa ani, tre'uia s! nAe%e s! se controleze. >ata aAea trei surori mai mici, care i spuneau
Aor'e ur?te "i r?deau de ea. 7oate mamele "tiau c! f!cea pe ea.
=i to%i copiii de la "coal!, Areo dou!-trei mii, "tiau c! "i ud! patul "i c! se scap! pe ea c?nd
r?de. Era calul lor de '!taie.
>ata era foarte nalt!, foarte frumoas!, 'lond!, cu un p!r lun care i aunea p?n! la 'r?u.
&u adeA!rat o fat! nc?nt!toare. Era ostracizat!, ridiculizat!C i se cerea mai mult dec?t putea
s! dea. 7re'uia s! ndure comp!timirea Aecinilor, zefle- meaua surorilor ei "i a coleilor de
"coal!. u putea s! mear! la o petrecere n piama ori s! r!m?n! peste noapte la rude pentru
c! "i uda patul. #m ntre'at-o daca mai fusese la Areun doctor. Mi-a spus c! fusese la o
mul%ime de medici, nhi%ise pastile n cantit!%i industriale "i luase tot felul de medicamente,
f!r! niciun rezultat.
l-am spus c! nu eram cu nimic diferit de ceilal%i doctori.
ici eu nu puteam s-o aut.
/ Dns! tu "tii dea ceAa, doar c! nu "tii c! "tii. mediat ce o s! afli ce anume "tii, dar nu
"tii c! "tii, n-o s! mai uzi patul.
/ : s!-%i adresez o ntre'are foarte simpl! "i Areau de la tine un r!spuns foarte simplu,
lat! ntre'area. ;ac! ai fi n 'aie "i ai urina, iar un tip ciudat s-ar iz'i cu capul de u"!, ce ai
faceT
/ #" ncremeniW
/ #"a este. #i ncremeni  "i te-ai opri din urinat. ;eci "tii ceea ce "tiai dea, dar nu "tiai
c! "tiai dea.. =i anume c! po%i sa nu mai urinezi n orice moment, la orice stimul ales de tine.
entru asta nu e neAoie ca un tip ciudat s! dea cu capul n u"a de la 'aie. E suficient! i$eea.
7e opre"ti. Dncremene"ti.=i, dup! ce el pleac!, ncepi s! urinezi.
=tiu c! e foarte reu s! ai patul uscat. oate c! o s! ai pentru prima oar! patul uscat peste
dou! s!pt!m?ni. 7re'uie s! eLersezi mult, cum s! ncepi "i cum s! te opre"ti. $-ar putea ca n
unele zile s! ui%i s! eLersezi cum s! ncepi "i cum s! te opre"ti. E n reul!. &orpul t!u Aa fi
'un cu tine. : s!-%i ofere ntotdeauna ocazii noi. 7ot a"a cum pot s! eListe zile n care e"ti
prea ocupat! s! eLersezi pornirea "i oprirea, dar e n reul!. &orpul t!u o s!-%i ofere
ntotdeauna ocazii ca s! porne"ti "i s! te opre"ti. M-ar mira tare mult dac! n trei luni nu %i-ai
mai uda patul deloc. ;ar m-ar mira "i dac! peste "ase luni ai continua s!-%i uzi patul. a fi
mult mai u"or s! nu uzi patul prima dat! dec?t s! ai patul uscat de dou! ori la r?nd. ar de trei
ori la r?nd e "i mai reu. =i e "i mai reu de patru ori la r?nd. ;up! asta, totul deAine mai
u"or. o%i s! ai patul uscat de cinci, "ase, "apte ori, deci o s!pt!m?n! ntrea!. #tunci o s! "tii
c! po%i s! ai patul uscat o s!pt!m?n! ncheiat!, apoi nc! o s!pt!m?n!.
u m-am r!'it cu aceast! feti%!. u aAeam altceAa de f!cut. #m stat cu ea o or! "i
um!tate, apoi am l!sat-o s! plece. este dou! s!pt!m?ni, a Aenit "i mi-a adus un cadou /
primul cadou pe care l oferea "tiind c! nu-"i mai udase patul (mi-a d!ruit o Aac! ro"ie,
tricotat!). ]in foarte mult la acest cadou. este "ase luni, r!m?nea peste noapte la prieteni,
rude, la petreceri n piama, la hotel. >iindc! cel care face terapia este pacientul. Eu nu am
crezut
spuneauc!Aor'e
aAea neAoie de terapie
ur?te, coleii familia,
de "coala chiar de
r?deau dac!
ea.p!rin%ii
Eu am erau
sim%itner!'d!tori, surorile s!
ca p!rin%ii tre'uiau i se
adapteze la faptul c! patul ei r!m?- nea uscat. a fel "i surorile ei, "i coleii de "coal!  "i
Aecinii.
;e fapt, nu Aedeam cum ar fi putut sa fac! altfel. u am considerat c! era necesar s!-i
eLplic ceAa tat!lui, mamei, surorilor sau altcuiAa. Eu i-am spus fetei ceea ce ea "tia dea, dar
nu "tia c! "tie.
7o%i a%i crescut cu ideea c! atunci c?nd A! oli%i Aezica urinar! o oli%i de tot. =i crede%i
n asta. mportant este c! fiecare dintre Aoi a trecut prin eLperien%a de a fi ntrerupt n timp ce
urineaz! "i de a opri 'rusc etul. &u to%ii tr!im aceast! eLperien%!  numai c! ea a uitat acest
lucru. Eu nu am f!cut dec?t s!-i reamintesc ceAa ce ea "tia dea, dar nu "tia c! "tie.
&u alte cuAinte, atunci c?nd faci terapie, %i priAe"ti pacientul ca pe un indiAid, "i oric?t!
'!taie de cap le-ar fi dat p!rin%ilor, surorilor, Aecinilor sau coleilor de "coal!, era n primul
r?nd pro'lema ei. 7ot ceea ce aAea neAoie s! "tie era ceAa ce ea "tia dea  iar terapia pentru
to%i ceilal%i era s!-i las s! se adapteze, fiecare n felul lui.
sihoterapia tre'uie s! fie orientat! c!tre pacient "i c!tre pro'lema principal!. u uita%i un
lucru. &! fiecare dintre noi are lim'aul s!u indiAidual, "i c! atunci c?nd ascul%i un pacient,
tre'uie s!-l lim'aului
n termenii ascul%i "tiind
t!u.c!Dn%elee
el Aor'e"te o lim'!
pacientul n str!- in! "ilui.c! nu tre'uie s! ncerci s! n%elei
lim'aul
#ceasta este una dintre poAestirile mele preferate, poale pentru c! Erickson ncepea
aproape inAaria'il cu un comentariu de enul *$id, poAestirea asta o s! te intereseze n mod
deose'it.+ Mi^am '!tut mult! Areme capul p?n! am priceput mesaul pe care Aoia s! mi-l
transmit!, dar p?n! la urm! am reu"it s! eLtra dou! mesae principale.
rimul este c! pot nA!%a s!-mi controlez ?ndurile, eneriile actiAe "i simptomele, de
pild! anLietatea. ;ar tre'uie s! fac asta. u prin puterea Aoin%ei, ci descoperind ce stimuli
sunt necesari pentru a-mi induce * pornirea "i oprirea+.
;up! care tre'uie s!folosesc ocaziile pentru a eLersa * pornirea "i oprirea+.
#l doilea mesa este c! *to%i a%i crescut cu ideea c! atunci c?nd A! oli%i Aezica urinar! o
oli%i de tot+. Dn Aersiunea acestei poAestiri pu'licat! n # 7eachin $eminar Jith
Milton H. Erickson, editat! de 4effreF Oei, Erickson a mai ad!uat c?teAa propozi%ii care
clarific! "i mai mult acest al doilea punct. *7ot ce tre'uia s! "tie era. &! putea s!-"i opreasc!
urinarea n orice moment, dac! aAea stimulul potriAit.+ =i *&re"tem crez?nd c! tre'uie s!
termin!m. #cest lucru nu este adeA!rat, c! tre'uie s! continu!m p?n! termin!m.+ #m
descoperit c! o atare atitudine este foarte util! pentru realizarea unor sarcini precum scrisul.
$entimentul coercitiA c! tre'uie s! termin!m poate foarte u"or s! 'lo- cheze spontaneitatea "i
creatiAitatea. : modalitate mult mai eficient! de a duce ceAa la 'un sf?r"it este s! folosim
* pornirea "i oprirea+, dup! ritmul interior al fiec!ruia. #m descoperit c! aceast! poAestire este
foarte util! pentru a auta pacien%ii s! dep!"easc! diAerse 'locae, cum ar fi pana de inspira%ie
a unui scriitor.
Cra#ata<sn"r
7oat! Aia%a nA!%!m s! fiL!m limite pentru foarte multe lucruri. Dmi amintesc de 2ill
>olseF, reporter la @::-7. ntr-o c!l!torie la &hicao, s-a dus la un restaurant, iar "eful de
sal! l-a anun%at c! tre'uia s! poarte craAat!  nu "nurul pe care l purta el. 2ill l-a ntre'at
/ &?t ai dat pe craAata $umitale
/ ;ou!zeci "i cinci de dolari, i-a r!spuns "eful de sal!.
ar 2ill i-a zis
/ &raAata mea a costat dou! sute de dolari.
:sp!tarul nu "tia ce s! cread!. #"a c! 2ill >olseF a intrat n restaurant "i s-a a"ezat unde a
9rut  n Areme ce osp!tarul ncerca s! analizeze pro'lema. &hestia aia ciudat! de la ?tul lui
2ill >olleFW : craAat! de dou! sute de dolariW ar a lui costase doar dou!zeci "i cinci de
dolariW
;eci ai un Ais. ar de fiecare data c?nd Aisezi, ai dreptul "i priAileiul sa Aisezi din nou
acel Ais, cu o alt! distri'u%ie a personaelor. Dn felul acesta, po%i s! descoperi multe lucruri pe
care ai fost educat s! nu le "tii. &u mult! Areme n urm!, profesorii %i-au spus *<it!-te la
mine c?nd mi te adresezi.
<it!-te la mine c?nd Aor'esc cu tine.+ =i tu ai nA!%at < +u face asta, nu face aia. Dm'rac!-te
cu hainele potri9ite, pune%i pantofii potriAi%i. ea!-%i "ireturile cum trebuie.== K mare parte
din ceea ce am nA!%at se 'azeaz! pe instruc%iuni limitate, care ne mpiedic! s! ne dezAolt!m
n%eleerea  "i intr!m n tipare care ne limiteaz!..
-am nA!%at pe fiii mei cum s! sape un lot cu cartofi /f!c?nd desene. ;e fiecare dat!
c?nd fac desene cu sapa "i sapa lotul cu cartofi, ei se ntrea'! care Aa fi ultimul lor desen. #"a
c! fiii mei au nA!%at s! sape un lot cu cartofi f!c?nd triunhiuri, apoi mai multe triunhiuri, "i
au descoperit sinuri c! puteau s! sape cercuri, cifre "i litere.
Este minunat s! dormi noaptea, s! ai un somn profund "i odihnitor  "i s! descoperi a'ia
peste o s!pt!m?n! c! n acea noapte ai Aisat. u ai aAut cuno"tin%! de acel Ais  ai aflat a'ia
peste o s!pt!m?n!.pe care Erickson le4a !#cut $up# po9estirea cu cra9ata4"nur ar putea s#
Comentariile
par# irele9ante. De !apt, în acest !el, el repet# "i ne a;ut# s# în2elegem mesa;ele principale
$in po9estire. Primul mesa; este c# suntem limita2i în tiparele noastre $e a în2elege "i a
ac2iona. 5< (mbrac#4te cu hainele potriAiteP K mare parte $in ceea ce am în9#2at se ba'ea'#
pe instruc2iuni limitate.=J Al $oilea mesa; este c# putem s# înlocuim instruc2iunile limitate "i
limitatoare prin tipare noi / pe care chiar noi le4am in9entat 5<cercuri, ci!re "i litere=J. n
s!:r"it, Er ickson î"i înca$rea'# comentariile prin sugestia c# ascult#torul 9a $escoperi tipare
noi într4un 9is. Trebuie s# aib# încre$ere în subcon"tientul s#u, care 9a. Concepe noi
mo$alit#2i $e a $ep#"i limitele obi"nuite.
/!cat"l
: t?n!r! a Aenit la mine. >usese educat! s! cread! c! teatrele sunt locuri n care fetele
sunt seduse, locuri ale p!catului. efuza s! intre ntr-o droherie din cauz! c! acolo se Ain-
dea tutun, "i ;umnezeu ar fi pedepsit-o dac! o Aedea ntr-un loc unde se comercializa tutun.
afel, nu 'ea Ain sau cidru, "i nici Areo alt! '!utur! alcoolic!, fiindc!, dac! ar fi '!ut,
;umnezeu ar fi tr!snit-oC ar fi tr!snit-o "i dac! fuma o %iar!.
M-am interesat de locul ei de munc!. ucra pentru un medic care f!cea parte din 'iserica
ei. : pl!tea cu o sut! de dolari pe lun!. e Aremea aceea, salariul mediu era de dou! sute
"aptezeci de dolari pe lun!. ucra pentru el de zece ani, dar continua s! primeasc! doar o sut!
de dolari pe lun!. ar Aiteza ei de dactilorafiere era de numai dou!zeci "i cinci de cuAinte pe
minut.
ocuia cu p!rin%ii, care o p!zeau ca pe ochii din cap  s! nu cad! n p!cat. >!cea o or!
p?n! la serAiciu, lucra acolo opt ore, c?teodat! st!tea peste proram, f!r! s! fie pl!tit! supli-
mentar. Mai f!cea o ora p?n! acas!. =i muncea "ase zile pe s!pt!m?n!. ;uminica se ducea la
'iseric!  unde st!tea toat! ziua. Era o familie foarte riid! "i limitat!.
&?nd a ie"it din ca'inetul meu dup! prima "edin%!, so%ia mea, care rareori face comentarii
la adresa pacien%ilor, m-a ntre'at
/ &ine era indiAida aia insipid!, a adus-o pisicaT
/ : pacient! de-a mea.
#m stat de Aor'! cu fata "i am conAins-o c! Aia%a e plin! de capcane "i c! de moarte nu
scap! nimeni,
o s! moar! diniar dac!fumatului,
cauza ;umnezeudac!
a hot!r?t ca ea nu
;umnezeu s! moar! la un s-o
era pre!tit moment dat, eram
primeasc!. #m siur
pus-oc!s!n-
fumeze o %iar!. # tu"it mult, dar ;umnezeu nu a tr!snit-oW &hiar nu a tr!snit-oW

ucrul !sta a surprins-o.
#poi i-am suerat s! se duca la cinema. -au tre'uit dou! s!pt!m?ni p?n! "i-a f!cut cura.
Mi-a spus, cu toat! sinceri- tatea
/ ;umnezeu o s! m! tr!sneasc! daca m! duc ntr-un loc al pierzaniei.
-am spus c! dac! ;umnezeu nu o tr!snea era pentru c! nu-i Aenise Aremea s! moar! "i c!
"i eu m! ndoiam c! i-ar fi Aenit Aremea s! moar!. oia s! fie ama'il! "i s!-mi spun! ce film a
A!zutT # reAenit dup! ce A!zuse Doamna "i 9agabon$ul. u eu am ales spectacolul.
Mi-a spus
/ ro'a'il c! 'iserica se n"al!. ici m!car un lucru din filmul acela nu a fost r!u. u
am A!zut oameni depraAa%i care s! comp! fetele tinere. Mie filmul mi s-a p!rut amuzant.
ar eu i-am zis
/ Eu cred c! 'iserica %i-a dat o idee falsa despre filme.
u cred c! 'iserica a f!cut-o inten%ionat. &red c! 'iserica a f!cut-o din inoran%!.
=i au mai fost "i alte filme care i s-au p!rut, interesante /n special musicaluri. #poi,
ntr-o zi, i-am spus
/ &red c! ai f!cut destule prorese ca s! 'ei un pic de JhiskeF.
/ &u siuran%! c! ;umnezeu are s! m! tr!sneasc!, a replicat ea.
/ M! ndoiesc. u te-a tr!snit c?nd te-ai dus la cinema sau c?nd ai fumat o %iar!. $!
Aedem dac! o s! te tr!sneasc! dac! 'ei pu%in JhiskeF.
# '!ut JhiskeF "i a tot a"teptat ca ;umnezeu s-o tr!s- neasc!. #poi mi-a zis
/ &red ca tre'uie s! fac ni"te schim'!ri n Aia%a mea.
&red ca ar fi 'ine s! m! mut din casa p!rin%ilor "i s!-mi iau un apartament al meu.
-am spus
/ =i tre'uie s!-%i cau%i un loc de munc! mai 'un. 7re'uie s! nAe%i s! dactilorafiezi. =i
s! %e mu%i ntr-un apartament numai al t!u. u %i permi%i financiar, a"a c! nu ezita s!-i roi pe
p!rin%i s!-l pl!teasc! ei. : s!-%i faci sinur! de m?ncare "i o s! nchiriezi o ma"in! de scris.
;iminea%a, imediat dup! ce te treze"ti, fui la ma"ina de scris, primul lucru pe care-i faci, "i
scrii *E o zi minunat! de iunie.+ ;up! care te duci la 'aie, te speli pe din%i "i scrii la ma"in!
alt! propozi%ie scurt!, dactilorafiind cu cea mai mare Aitez!. >iecare propozi%ie tre'uie s!
fie foarte scurt!. #poi ncepi s! te m'raci. Dnainte s! termini cu m'r!catul, mai 'a%i la
ma"in! o propozi%ie. &?nd termini de m'r!cat, mai scrii o propozi%ie scurt!. Dncepi s!
pre!te"ti micul deun, "i mai 'a%i o propozi%ie scurt! c?nd auni la um!tate cu pre!tirile.
7e a"ezi la mas! "i, nainte s! termini de m?ncat, te ridici "i scrii o propozi%ie scurt! /
de fiecare dat! dactilorafiind cu Aitez! maLim!. o%i s! eLer- sezi cu aceste ntreruperi, de
fiecare dat! la Aitez! maLim!, "i Aei nA!%a s! dactilorafiezi mult mai rapid.
este trei luni, aunsese la optzeci de cuAinte pe minut.
&?t despre prepararea m?nc!rurilor, mi-a spus
/ M-am ?ndit s! fac ni"te orez, "i am zis s! pun pe foc o can! de orez. #m a"ezat orezul
ntr-o oal! "i am ad!uat ap!. #poi a tre'uit s! iau alt! oal!, deoarece cana de orez umpluse
toat! oala aceea mare. ;up! care a fost neAoie de alte dou! oale. u "tiam c! orezul se umfl!
a"a de mult.
/ $unt multe lucruri care tre'uie nA!%ate despre !tit, i-am zis.
#m pus-o s! fac! fasole. # m!surat cana de fasole cu mult! ri!, iar fasolea s-a umflat, s-
a f!cut o cantitate uria"!.
?n! la urm!, a auns o 'uc!t!reas! 'un!, a renun%at la 'iseric! "i le-a spus p!rin%ilor
/ : s! mai Ain n Aizit! din c?nd n c?nd. #cum am un loc de munca 'un. &?"ti dou!
sute "aptezeci de dolari pe lun! "i nu am de mers dec?t c?teAa zeci de metri p?n! la serAiciu.
#poi a Aenit la mine "i cam tot atunci doamna Erickson m-a ntre'at
/ Milton, te-ai specializat n 'londe frumoaseT
/ e ea mi-a adus-o pisica de data asta, am l!murit-o eu.
>iindc! s-a doAedit c! fata aceea era, de fapt, foarte frumoas!. # luat lec%ii de muzic! "i i
pl!cea ce f!cea la serAiciu.
#poi a Aenit iar la mine, peste c?teAa luni, "i mi-a zis
/ ;octore Erickson, Areau s! m! m'!t "i Areau s! "tiu cum s! fac asta.
-am spus
/ &el mai 'un mod de a te m'!ta este s!-mi promi%i c! nu o s! folose"ti telefonul, c! o
s! ncui u"a "i c! nu o mai descui, "i c! o s! r!m?i n apartamentul t!u. a o sticl! de Ain "i
saAureaz!-W, pic!tur! cu pic!tur!, p?n! l 'ei pe tot.
este c?teAa zile, s-a ntors "i mi-a zis
/ M! 'ucur c! m-a%i pus s! A! promit c! nu o s! folosesc telefonul, fiindc! am Arut s!-mi
sun to%i prietenii "i s!-i inAit la mine ca s! ne m'!t!m mpreun!. ar asta ar fi fost cumplit.
=i am Arut s! ies n strad! "i s! c?nt. ;ar A-am promis c! o s! ncui u"a "i o s-o las ncuiat!.
$unt a"a de fericit! c! m-a%i f!cut s! A! promit toate astea. $! "ti%i ca a fost distractiA s! m!
m'!t, numai c! a doua zi m-am trezit cu o miren! roaznic!. u cred c! Areau s! m! mai
m'!t Areodat!.
l-am spus
/ 2ucuria de a te m'!ta are un pre%, iar acesta este o miren!  mahmureala. E"ti li'er!
s! fii mahmur! ori de c?te ori dore"ti.
/ u mai Areau s! fiu mahmur!, mi-a zis.
este un timp, s-a m!ritat. #cum nu mai "tiu nimic despre ea.
&red c! este foarte important s! iei pacientul n serios "i s! Aii n nt?mpinarea dorin%elor
lui. $! nu fii un udec!tor rece "i dur. $! admi%i c! oamenii au neAoie s! nAe%e tot felul de
lucruri, iar tu nu ai competen%a necesar! pentru a-i nA!%a toate lucrurile de care au neAoie. &!
pot nA!%a multe pe cont propriu. #"a cum, f!r! ndoial!, a nA!%at aceast! fat!. lus c!, n
eneral, sunt uimitor de politico"i c?nd se afla n trans!.
;etermina%i-i, s! ncalce interdic%iileW #ceasta, este una dintre reulile principale ale lui
Erickson pentru a trata multe tipuri de compleLe simptomatice, inclusiA fo'iile "i st!- rile de
inhi'i%ie. Mai nt?i, c?nd ne sNhi%eaz! istoricul, Ericicson are ri! s! scoat! la iAeal! semne
ale limit!rilor, riidit!%ilor, *seturilor + nuste. #poi, folosind conAinerile pacien%ilor,
ac%ioneaz! pentru a-i determina s! ncalce interdic%iile.
#ici, Erickson prezint! situa%ia unei tinere care este eLtrem de limitat!. imit!rile ei sunt
percepute ca fiind cauzate de riiditatea 'isericii "i de educa%ia primit! n familie. ;esiur,
ele ar putea foarte 'ine s! fie cauzate "i de cri- tica din interior. Metoda esen%ial! prin care
Erickson o aut! s!-"i ncalce interdic%iile, s!-"i l!reasc! eLperien%ele despre lume, s!-"i
construiasc! a'ilitatea de a tr!i independent, fiindu-"i suficient! sie"i, este de a-i induce s! se
pun! pe sine n situa%ii noi. Dn aceste situa%ii noi, ea nAa%! din propria-i eLperien%!, nu din ce-i
dicteaz! al%ii, care sunt de fapt limit!- rile ei. ;e asemenea, nAa%! cum s! manipuleze diferite
su'- stan%e, de pild! orezul.
;esiur, Erickson, n mod tipic, atunci c?nd Aor'e"te despre modul n care se umfl!
orezul "i fasolea, seam!n! idei uniAersale despre eLpansiune. ;e fapt, ntreaa poAestire
poate fi A!zut! ca o ilustrare a eLpansiunii unei personalit!%i foarte mici ntr-una mult mai
mare. enitul ei cre"te de la o sut! de dolari pe lun! la dou! sute "aptezeci de dolari pe lun!.
ersonalitatea ei nflore"te, iar acest lucru este Aizi'il n aspectul ei eLterior, n a"a m!sur!
nc?t se transform! dintr-o *indiAid! insipid!+ ntr-o * 'lond! frumoas!+ S.
acienta chiar reu"e"te s!-"i descopere, propriile limit!ri /din eLperien%!. ;e pild!, ea nAa%!
din eLperien%! cum e s! fii mahmur. Dn cele din urm!, Erickson ne ofer! un indiciu despre
cum i conAine el pe oameni s! fac! lucruri pe care n mod o'i"nuit nici nu s-ar ?ndi s! le
fac!. El ne eLplic!*n eneral, sunt uimitor depolitico"i c?nd se afl! n trans!.+
un?nd accent pe impulsuri "i pe senza%ii n detrimentul intelectului "i al conceptelor,
Erickson ncearc! de fapt s! corecteze dezechili'rul care apare la multe persoane. #"a cum
mi-a spus o dat! *a copii, trupul ncearc! s! %in! pasul cu picioarele. a adul%i, picioarele
ncearc! s! %in! pasul cu trupul ("i capul).+
-l!,e4ti  te %ngra4i  sl!,e4ti
: femeie a Aenit la mine "i mi-a spus
/ &?nt!resc 80 de kilorame. #m urmat sute de diete la recomandarea medicilor, "i au
dat rezultate.
kilorame, daureau
iamas!prin
c?nt!resc I0 "ides!r'!toresc
'uc!t!rie kilorame. succesul.
;e fiecare=idat! c?nd aun
m! nra" la loclaimediat.
I0 de #cum
am iar 80 de kilorame. ute%i s! folosi%i hipnoza ca s! m! auta%i s! scad la I0 de kilo-
rameT #m reAenit la 80 de kilorame pentru a suta oar!.
-am zis c! da, puteam s-o aut s! piard! n reutate prin hipnoz!, dar n-o s!-i plac! ceea
ce fac.
Mi-a r!spuns c! ea Area s! ai'! I0 de kilorame "i c! nu-i pas! ce anume fac.
-am zis c! o s! fie destul de nepl!cut.
/ : s! fac tot ce zice%i dumneaAoastr!, mi-a spus.
/ Dn reul!. reau s!-mi promi%i solemn c! o s!-mi urmezi sfatul ntocmai.
Mi-a promis imediat "i i-am indus o stare de trans!. -am eLplicat nc! o dat! c! n-o s!-i
plac! metoda prin care Areau s!-i reduc reutatea "i am ruat-o s!-mi promit!, solemn, c! o
s!-mi urmeze sfatul. Mi-a promis.
#poi i-am spus
/ as!-%i incon"tientul "i con"tientul s! asculte,.lat! cum Aei proceda. Dn clipa de fa%!,
c?nt!re"ti 80 de kilorame.
reau sa te nra"i 10 kilorame, iar c?nd auni la 90 de kilorame, dup! c?ntarul meu, po%i
ncepe s! sl!'e"ti.
M-a ruat efectiA n enunchi s! o eli'erez de promisiunea pe care mi-o f!cuse. &u
fiecare sut! de rame pe care o lua n reutate insista din ce n ce mai mult s!-i permit s!
nceap! cura de sl!'ire.
8R de kilorame, Era eLtrem
m-a implorat de nefericit!
s! o eli'erez c?nd a auns
de promisiune. ala89,R
8R de kilorame.
kilorame, &?nd
mi-a spusaAea
c!
mai aAea doar un pic p?n! la 90 de kilorame, dar eu am insistat s! aun! la 90 de
kilorame.
&?nd a atins 90 de kilorame, era foarte fericit! c! putea ncepe s! sl!'easc!. ar c?nd a
auns la I0 de kilorame, mi-a zis
/ -o s! m! mai nra" niciodat!.
7iparul ei fusese s! sl!'easc!, apoi s! se nra"e la loc. Eu am inAersat acest tipar "i am
f!cut-o s! se nra"e "i apoi s! sl!'easc!. # fost foarte mul%umit! de rezultatul final "i s-a
men%inut la acea reutate. u Aoia s! mai treac! niciodat! prin chinul cumplit de a se nr!"a
10 kilorame.
entru aceast! pacient!, faptul c! se nra"! nu mai este un act de reAolt! sau eLpresia
unui lucru pe care Area s!-l fac!. # deAenit ceAa ce este for%at! s! fac!. rin urmare, a"a cum
p?n! atunci fusese sup!rat! c! tre'uia s! sl!'easc!, acum era sup!rat! c! tre'uia s! se
nra"e.
Dn *!catul+, Erickson a ilustrat faptul c!, uneori, este necesar s! au%i pacientul s!
*ncalce interdic%iile+. #ici, el arat! c! este util s!-i determini pe pacien%i s!-"i schim'e
tiparul. Dn acest caz, el nu a f!cut dec?t s! o determine s!-"i inAerseze tiparul de a sl!'i "i de a
se nr!"a. ;up! ce a f!cut asta, nu mai putea s! treac! prin aceea"i succesiune n mod
repetat, a"a cum f!cuse toat! Aia%a ei. $e pare c! nA!%ase s! fie capa'il! s! accepte s! se
nra"e doar p?n! la 80 de kilo- rame. edem acest lucru la mul%i pacien%i care au pro'leme
cu reutatea. Ei prezint! un niAel de toleran%!, iar c?nd l atin simt imperios neAoia s!
sl!'easc!. Erickson a reu"it s! fac! acest niAel de toleran%! intolera'il, determin?nd-o s!-l
dep!"easc!.
#ceast! metod!, de a inAersa tiparele sau de a priAi lucrurile inAers este una dintre
metodele preferate de Erickson pentru a schim'a proram!rile mentale. Di pl!cea s! le arate
pacien%ilor o carte intitulat! 7opsFs 3 7urAFs, scris! de
eter eJell, n care poAestirile "i ilustra%iile "i schim'! semnifica%ia, dac! ntorci cartea
inAers.
O meto$! fantastic! $e a &ine regim
: alt! fat! era supraponderal!, "i nc! mult. -am eLplicat
/ E"ti supraponderal! "i ai %inut diete peste diete, f!r! niciun rezultat. =i mi-ai spus c!
po%i s! %ii reim o s!pt!m?n!, sau dou! s!pt!m?ni, chiar trei s!pt!m?ni, dup! care te la"i
p!u'a"! "i ncepi s! te hiftuie"ti. #poi te apuc! disperarea, "i m!n?nci "i mai mult.
: s!-%i dau o re%et! medical!. &ontinu! dieta pe care %i-a prescris-o medicul t!u. ]ine
reim dou! s!pt!m?ni sau trei s!pt!m?ni, dac! po%i. ;up! care, n duminica celei de-a treia
s!pt!m?ni, m!n?nc! at?t c?t te %ine stomacul, e ordin de la medic. :ric?t de mult ai m?nca, nu
are cum s!fiindc!
AinoAat!, compenseze
mediculce%i-a
ai sl!'it n cele
ordonat s! tetrei s!pt!m?ni.
hiftuie"ti toat!=iziua
po%ide
m?nca f!r! s!uni,
duminic!. te sim%i
reAii la
reim. ]ine-l trei s!pt!- m?ni, dac! po%i, apoi mai nfulec! o zi ntrea!, f!r! sentimentul
AinoA!%iei.
n ultima scrisoare pe care mi-a trimis-o, mi spune c! tre'uie s! eListe o metod! mai
'un! de a %ine reim dec?t s!-"i controleze foamea trei s!pt!m?ni. rea s!-i fie foame n fie-
care zi, Area s! saAureze m?ncarea "i s! se 'ucure de canti- tatea potriAit! n fiecare zi. Oilele
n care s-a hiftuit i-au dat for%a de a %ine reim n acele trei s!pt!m?ni.
Acest mo$ $e abor$are se înscrie în categoria < prescrie4 rea simptomuluierickson i4a
spus pacientei s# !ac# exact ceea ce ea !#cea $e;a  s# 2in# regim trei s#pt#m:ni, <c:n$ era
capabil#= , apoi s# se ghi!tuiasc#. +u se schimba $ec:t $urata $e timp c:t se ghi!tuia. Dac#
un tipar poate !i schim4 bat, oric:t $e pu2in, exist# posibilitatea schimb#rii în conti4 nuare.
A"a cum am 9#'ut $e multe pri, aceasta este una $intre meto$ele terapeutice $e ba'# ale lui
Erickson  ini2ierea unei schimb#ri mici.
Vi)itarea o,iecti#elor t"ristice
: femeie mi-a spus ca Aoia s! fac ceAa n le!tur! cu reutatea ei corporal!. M-am uitat la
unhiile ei. #Aea unhii luni, ro"ii. &red c! li se face reclam! ca *<nhii+. e lipe"ti cu un
adeziA. $unt foarte luni. 7oat! r!simea aia, "i unhiile l!cuite cu ro"uW
-am spus
/ ot s! A! aut, dar Aa tre'ui s! fi%i cooperant!. : s! A! urca%i pe $NuaJ eak.
/ a r!s!ritul soareluiT M-a ntre'at ea.
/ ;a.
/ !i, mi-ar pl!cea s! mai fie cineAa cu mine, mi-a zis.
/ ! pl?ne%i c! '!iatul dumneaAoastr! de "aisprezece ani c?nt!re"te cu R0 de kilorame

mai mult dec?t ar tre'ui.
ua%i-l "i pe el. ;a%i-i un eLemplu 'un.
;ata Aiitoare c?nd ne-am A!zut, mi-a zis
/ $! "ti%i c! nu cred c! Areau s! sl!'esc, "i "tiu c! nici fiul meu nu Area. ! sup!ra%i dac!
ncetez sa m! mai mint sinur!T
/ &?tu"i de pu%in, i-am r!spuns.
: alt! femeie mi-a dat telefon "i mi-a spus
/ Mi-e ru"ine s! Ain la dumneaAoastr! pentru consulta%ie.
;e doi ani mi neliez so%ul, familia, copiii. $tau n 'uc!t!rie "i nfulec tot ce mi cade su'
ochi. $o%ul meu i duce pe copii la "coal! "i i aduce acas!. El face toate cump!r!turile, iar eu
pre!tesc m?ncarea "i nfulec. #m mult peste reutatea normal!. u Areau s! m! Aede%i cum
ar!t.
/ re%i s! sl!'i%i. ! nelia%i copiii "i so%ul de doi ani de zile. Dn cazul acesta, de ce nu
lua%i dumneaAoastr! copiii de la "coal!T Ei n-or s! piard! nimic dac! face%i asta. $o%ul c?"ti!
destul c?t s! A! permite%i s! aAe%i ma"ina dumneaAoastr!.
ua%i copiii de la "coal!, urca%i-i n ma"in! "i Aizita%i o'iectiAele turistice din #rizona, eJ
MeLico, <tah, &alifornia "i din oricare alt loc unde se cultiA! 'um'acul. une%i-i pe copii s!
citeasc! 'ro"uri istorice "i eorafice atunci c?nd face%i aceast! c!l!torie. &aza%i-A! la
moteluri unde nu aAe%i acces la 'uc!t!rie. : s! fi%i prea ocupat! s! aAe%i ri! de copii ca s!
mai aAe%i timp s! m?nca%i. a c?t c?"ti! so%ul dumneaAoastr! n prezent, poate s! Ain! "i el
n fiecare Jeekend. >amilia chiar poate s! se 'ucure de Aacan%! Areme de un an.
este un an, m-a sunat "i mi-a spus
/ #m reAenit la reutatea normal!. $unt interesat! de copiii mei. Dmi iu'esc so%ul "i
Areau
/s!-mi
umai reiau
dac!ndatoririle
mai lua%i ncasei. Mai ei-am
reutate, neAoie s! Aizitez "i alte locuriT
r!spuns.
/ $ta%i lini"tit, domnule doctor. Mi-am f!cut suma. #cum Areau s!-mi A!d copiii
cresc?nd "i Areau s! m! ocup de os- pod!rie. &opiii s-au distrat, dar eu am dreptul sa fiu
acas!. =i o s!-mi ap!r acest drept.
u am primit niciun fel de onorariu "i nu am nt?lnit-o niciodat!, ns! toat! familia a f!cut
terapie f!r! ca eu s!-i fi A!zut m!car.
&?nd atini punctul Aital al pacientului, acesta fie reac%ioneaz! "i se face 'ine, fie nu.
7ocmai am A!zut trei moduri diferite n care Erickson a rezolAat pro'leme leate de
o'ezitate. Dn fiecare caz, el a !sit o zon! diferit! asupra c!reia s!-"i concentreze propria
aten%ie "i pe cea a pacientului. ;esiur, C n toate cele trei cazuri rezolAate cu succes,
elementul motiAa%iei a fost important, iar Erickson l-a sta'ilit de la nceput. Dn cazul femeii
care nu era motiAat!, acest element a fost sta'ilit foarte, u"or atunci c?nd ea nu a Arut s!
urmeze suestia simpl! de a se urca pe $NuaJ eak. Erickson hicise dea c! femeia era
lene"! "i autosuficient!, aA?nd n Aedere aspectul ei eneral, inclusiA unhiile artificiale,
ostentatiAe.
=i n urm!toarele dou! poAestiri elementul motiAa%iei este eLtrem de important.
5lcoolic"l t!" tre,"ie s! fie sincer
<n '!r'at foarte 'ine situat financiar a Aenit la mine "i mi-a spus
/ $unt alcoolic. reau s! m! las de '!ut.
-am zis
/ Ei 'ine, a" Area s! "tiu c?teAa lucruri despre dumneaAoastr!. $unte%i c!s!toritT
/ ;a, foarte c!s!torit, mi-a r!spuns el.
/ &um adic! *foarte c!s!torit+T

/ !i, aAem o re"edin%! de Aar!, o ca'an!, la cincisprezece kilometri de ora". E un loc
frumos. #m aAut 'ani, a"a c! am pl!tit ca s! fie aranat! frumos. $tau acolo cu so%ia c?te
dou!-trei s!pt!m?ni. utem prinde p!str!Ai din r?u dac! ne scoatem undi%ele pe fereastr!. u
eList! telefon. &iAiliza%ia e ia o dep!rtare de cincisprezece kilometri. &asa e mo'ilat! frumos.
#Aem o r!mad! de m?ncare "i de '!utur!. Dn fiecare Aar!, eu "i so%ia mea st!m acolo cam
trei s!pt!m?ni, um'l!m oi peste tot "i ne 'ucur!m cu adeA!rat de Aia%!.
-am spus
/ 2ine, o s! A! fie foarte simplu s! nu mai fi%i alcoolic.
7rimite%i-o pe so%ie la ca'an! "i spune%i-i s! ncarce n ma"in! toate sticlele de '!utur!.
Dnc!rca%i n ma"in! "i toate hainele dumneaAoastr!. ua%i toate hainele care mai sunt pe acolo
"i aduce%i-le napoi n hoeniL.
oate s! roae o prieten! s! o duc! acolo cu ma"ina, noaptea, "i s!-i d!ruiasc! toate
hainele ei acestei prietene. ar dumneaAoastr! "i so%ia pute%i s! petrece%i acolo doua
s!pt!m?ni, trei s!pt!m?ni nc?nt!toare, hr!nindu-A! cu p!str!Ai "i f!r! s! mai pune%i ura pe
'!utur!. =tiu c! n-o s-o lua%i pe os prin de"ert, cale de cincisprezece kilometri, dup! o sticla
de '!utur!.
=i el mi-a zis
/ ;omnule doctor, cred c! m-am n"elat c?nd A-am spus ca Areau s! m! las de '!ut.
#r 11 fost ns! modalitatea perfect!. umai c! alcoolicul t!u tre'uie s! fie sincer.
&olosin$ expresia <alcoolicul t#u=, Erickson sublinia'# cre'ul s#u potri9it c#ruia un
terapeut, $up# ce a acceptat un pacient, î"i asum# o !oarte mare responsabilitate în ceea ce
pri9e"te progresul acestuia. Dac# tu, ca terapeut, ai acceptat un pacient, el $e9ine
<alcoolicul t#u=. Cum b#rbatul $in po9es4 tire a re!u'at s# urme'e recoman$area lui
Erickson, el nu a !ost acceptat ca pacient, r#m:n:n$ ast!el propriul s!u alcoolic.
Un $i#or&
at! un caz n%n termeni
care amia,ili
l-am A!zut pe so% o sinur! dat!. #sta din pricin! c! m-am m'oln!Ait.
-am mai primit pe nimeni Areme de dou! luni.
# Aenit la mine un so% "i mi-a spus
/ $unt sinur la p!rin%i. 7ata este preot la o 'iseric! cre"- tin! foarte strict!. #m fost
educat s! cred ca fumatul este un p!cat, s! meri la cinematoraf este un p!cat. ;e fapt, am
fost educat s! cred c! aproape totul este un p!cat. >oarte pu%ine sunt lucrurile pe care le po2i
face. &?t am studiat medicina, am aAut ri! s! nu comit Areun p!cat. #m cunoscut-o pe unica
fiic! a unui preot apar%in?nd aceluia"i cult, care primise aceea"i educa%ie ca "i. Mine. e-am
ndr!ostit unul de altul.
!rin%ii no"tri au fost nc?nta%i "i au oranizat pentru noi o nunt! minunat!. #u pus m?n! de la
m?n! "i ne- au pl!tit luna de miere n acela"i hotel n care "i-o petrecuser! "i p!rin%ii unuia
dintre noi. Era situat la 60 de kilometri de localitatea noastr! de 'a"tin!.
arna era n toi n ndiana, iar temperatura co'or?se su' zero rade. #m f!cut nunta seara,
dup! care a urmat o petrecere frumoas!. e la ora zece sau unsprezece, eu "i so%ia mea ne-
am urcat n ma"in! "i am pornit spre respectiAul hotel, cale de 60 de kilometri. ;up! ce
parcurseser!m Areo trei kilometri, radiatorul ma"inii s-a defectat, a"a c! atunci c?nd am
auns la hotel, dup! ce am mers 60 de kilometri, eram nhe- %at 'ocn!. Eram am?ndoi
sup!ra%i "i o'osi%i. Ma"ina se stri- case "i nu "tiam dac! o puteam repara. lus c! tre'uia s!
schim' cauciucul de rezerA!.
&?nd am auns, am urcat n camer! "i eu am deschis u"a.
$t!team n pra "i ne uitam unul la altul.
=tiam am?ndoi ce aAem de f!cut, dar eram a"a de o'osi%i, a"a de neferici%i "i de nhe%a%i.
$o%ia mea a f!cut primul pas.

=i-a luat Aaliza, a aprins lumina n 'aie "i a stins lumina n camer!. $-a dez'r!cat n 'aie, a
stins lumina "i a ie"it de acolo n piama. e ntuneric, a Aenit "i s-a A?r?t n pat.
#"a ca mi-am luat "i eu Aaliza, am intrat n 'aie, am aprins lumina, mi-am pus piamaua,
am stins lumina "i, pe ntuneric, m-am urcat n pat de cealalt! parte. $t!team am?ndoi "i
a"teptam. =tiam ce aAeam de f!cut, dar nu ncercam s! lu!m o decizie n sensul !sta, nu
Aoiam dec?t s! nu ne mai fie fri, s! nu mai fim neferici%i "i o'osi%i.
#m stat a"a toat! noaptea "i am ncercat s! dormim m!car un pic, s! ne hot!r?m.
ntr-un t?rziu, pe la unsprezece diminea%a, ne-am f!cut suficient cura pentru consumarea
c!s!toriei, dar n-a fost o pl!cere pentru niciunul dintre noi. ;up! acel prim act seLual, ea a
r!mas ns!rcinat!. ;e atunci, am tot ncercat s! nA!%!m cum s! facem draoste am?ndoi, ns!
e prea t?rziu. #m stat de Aor'!, "i imediat dup! na"terea copilului, luna urm!toare, dup!
controlul de "ase s!pt!m?ni, Arem s! diAor%!m n ter meni amia'ili. u Areau s! fie "i diAor%ul
la fel ca nsur!toarea. eret!m am?ndoi c! mariaul nostru nu a mers. &opilul r!m?ne la
ea, "i o s-o aut s!-l creasc!. $e ntoarce cu copilul la p!rin%ii ei. Eu nu "tiu ncotro s-o apuc.
l-am
/ Dnzis
reul!. Este ntr-adeA!r o c!snicie nefericit!, la care Aoi nu a%i reu"it s! A! adapta%i.
ucrurile s-au complicat c?nd ea a r!mas ns!rcinat!. ! suerez s! diAor%a%i n termeni
amia'ili. #cum o s! A! eLplic cum face%i acest lucru.
=i am continuat
/ Mere%i n ;etroit "i arana%i pentru o cin! intim! "i pentru o camer! ntr-un hotel.
#naa%i o doic! care s! ai'! ri! de copil dup! controlul de "ase s!pt!m?ni al so%iei.
ELplica%i-i so%iei c! e timpul s! demara%i pre!tirile pentru un diAor% amia'il "i c! tre'uie s!
A! desp!r%i%i n ace"ti termeni.
;uce%i-o la Hotelul $tatlerC nu m! intereseaz! c?t cost!, nchiria%i un salon priAat "i lua%i o
cin! minunat!,
acea cu lum?n!ri "i, ordin de la medic, cu o sticl! de "ampanie. =i 'e%i am?ndoi din
sticl! de "ampanie.
a sf?r"itul cinei  s! nu fie mai t?rziu de ora zece , mere%i la recep%ie "i cere%i cheia de
la camer!. : s! A! conduc! '!iatul de serAiciu. &?nd aune%i la etaul respectiA, da%i-i
'!iatului o 'ancnot! de cinci dolari "i spune%i-i s! spele putina. : s! priceap! la ce A! referi%i.
#poi mere%i n camera de hotel, descuia%i u"a, lua%i-A! mireasa n 'ra%e, trece%i-o pra- ul,
ncuia%i u"a la loc, f!r! s! o l!sa%i din 'ra%e, traAersa%i camera "i a"eza%i-o pe marinea patului.
=i spune%i-i *reau s! te s!rut de ramas-'un.+ $!ruta%i-o cu tandre%e, apoi face%i urm!toarea
remarc! *$!rutul !sta a fost pentm tine, acum Areau unul "i pentru mine.+ une%i m?na pe
enunchiul ei, preluni%i un pic s!rutul, apoi scoate%i-i pantoful. e urm! spune%i-i *nc! un
s!mt, pentru noi am:n$oi.+ ! strecura%i m?na pe su' rochia ei, o l!sa%i sa alunece n os, "i i
scoate%i "i cel!lalt pantof. #poi, cu "ampanie "i cu landele endocrine ale am?ndurora,
lucrurile Aor ncepe sa se lee. ;escheia%i-i 'luza "i saruta%i-o din nou. $coate%i-i un ciorap,
apoi s!ruta%i-o iar.
l-am descris n detaliu cum s!-"i seduc! so%ia. ?n! n Aara, m-am nzdr!Aenit dup! 'oal!,
dar ei disp!ruser! am?ndoi. este c?%iAa ani, %ineam ni"te, preleeri la <niAersitatea
EmorF. <n t?n!r a Aenit "i mi-a spus
/ e-ar face mare pl!cere s! cina%i cu noi.
/ Dmi pare r!u, dar nu m! las! 'iletul de aAion, m-am scuzat eu.
/ : s! fie foarte dezam!it!, mi-a zis atunci.
u pricepeam de ce s! fie dezam!it! o familie pe care nu o cuno"team.
/ ;up! c?te Aad, nu m! recunoa"te%i, a continuat t?n!rul.
/ #"a este, nu A! recunosc, am admis eu.
/ ;ar A! aminti%i cu siuran%! de o cin! pe care ne-a%i recomandat-o, mie "i so%iei, la
Hotelul $tatler din ;etroit, m-a l!murit el.
/ ;a, mi amintesc, i-am zis.
/ #cum aAem doi copii, iar ai treilea e pe drum, a ad!u- at el.
&?nd oamenii Ain la Aoi "i spun c! Aor s! diAor%eze, poate c!, de fapt, nu Aor lucrul !sta.
$o%ul "i so%ia din aceast! poAestire seam!n!, n multe priAin%e, cu t?n!ra din *!catul+.
;in cauza educa%iei riide, plin! de constr?neri, pe care au primit-o de la p!rin%i, au neAoie
de ndrum!ri foarte precise pentru a-"i dep!"i 'ara- ele deprinse. Dn plus, au suficient respect
fa%! de autoritate pentru a urma astfel de instruc%iuni. 7otu"i, ne putem ntre'a
*;e ce ne spune Erickson aceast! poAestireT oi suntem suficient de eLperimenta%i ca s! "tim
cum s! seducem o femeie. EList! oare un mesa secret n aceast! poAestireT+
$iur c! eList!. $unt mai multe mesae. &el mai eAident este urm!torul cea mai 'un!
metod! pentru a-i da cuiAa posi'ilitatea s!-"i schim'e reac%iile este s!-i spui s! fac! ceea ce
face dea sau, ca n cazul de fa%!, ceea ce pl!nuie"te s! fac!. #poi introduci ceAa diferit, de
pild! o schim'are de decor sau de atmosfer!. u ezi%i s! dai instruc%iuni sau s! oferi
informa%ii,
(dac! su'iectul e"ti tu, o'%ii informa%ii importante.)
Esen%ial n aceast! poAestire este crezul lui Erickson c! aAem cu to%ii n noi capacitatea "i
resursele pentru a rezolAa pro'leme "i nen%eleeri. <neori, nu aAem neAoie dec?t de stimulul
unei mici schim'!ri.
Incei s! rostogole4ti mingea
: fata de doisprezece ani nu mai e un copil. #m aAut o astfel de pacient! pe care am
demonstrat o tehnic! pur "i simplu copil!reasc!. Mi-a dat telefon "i mi-a spus
/ #m aAut paralizie infantil! "i am uitat cum s!-mi mi"c 'ra%ele. ute%i s! m! hipnotiza%i
"i s!l-m!
amnA!%a%i dumneaAoastr!T
spus mamei ei s! o aduc! la ca'inet, "i a Aenit cu ea.
M-am uitat la fat!. entru o fat! de doisprezece ani, aAea un 'ust foarte 'ine dezAoltat, doar
c! s?nul drept era su' 'ra%.
#m pus-o pe mam! s! o dez'race pe fat! p?n! la 'r?u "i i-am cercetat tot torsul ca s! A!d n
ce stare sunt mu"chii.
l-am spus c! tre'uie s! se a"eze n fa%a unei olinzi de trei ori pe zi, oala p?n! la 'r?u, "i
sa se str?m'e la imainea ei reflectat!.
/ rei, te ro, s! co'ori am'ele col%uri ale uriiT #"a, mai fa o dat!, simte cum %i se
mi"c! pielea de pe piept. Eu pot s! fac asia doar cu o parte a fe%ei.
s!-"i-am spus col%urile

co'oare s! se a"eze n fa%a unei olinzi de trei ori pe zi, timp de dou!zeci de minute, "i
urii.
&u alte cuAinte, s! contracte mu"chiul platFsma
/ &hiar tre'uie s! stau n fa%a unei olinziT M-a ntre'at fata.
/ <nde %i-ar pl!cea s! staiT #m ntre'at-o.
/ Mi-ar pl!cea s!-mi imainez un proram de teleAiziune.
<rm!rea deci un proram imainar la un teleAizor imainar. # nceput s! fac! eLerci%ii cu
mu"chii platFsma, "i i pl!cea s! se uite la teleAizorul imainar n timp ce se str?m'a.
#tunci c?nd ncepi s! mi"ti un mu"chi, tendin%a este ca acea mi"care s! se eLtind! "i la al%i
mu"chi. 7u încerci s! mi"ti un sinur deet. ;ar ncepi s! eLtinzi mi"carea, f!r! s! Arei.
=i 'ra%ele fetei au
$?nul drept s-anceput s!de
deplasat se su'
mi"te.
'ra%ul ei pe o latur! a pieptului. #cum fata este aAocat
pledant.
&omentariile lui Erickson la acest caz ne ofer! suficiente eLplica%ii. El ini%iaz! "i de data
aceasta o schim'are mic!, aparent adiacent! pro'lemei Aizate, incapacitatea de a mi"ca
'ra%ele. El "i folose"te cuno"tin%ele de anatomie n mod indirect, pentru a o determina pe
pacient! s!-"i contracte mu"chii pectorali, care au desiur le!tur! cu 'ra%ele (mai ales pec-
toralul mare). ;e ce nu i-a spus fetei pur "i simplu s!-"i foloseasc! mu"chii 'ra%elorT =tia c!,
n timp, ea aunsese la prea mult! rezisten%!, a"a c! o asemenea a'ordare direct! nu ar fi dat
rezultate. ;ar cum putea ea s! opun! rezisten%! unei a'ord!ri indirecte, ca aceea folosit! aiciT
Cla"strofo,ia
: alt! pacient! suferea de claustrofo'ie. u suporta s! fie nchis! ntr-o camer! mic!. Dn
copil!rie, mama ei o pedepsea trimi%?nd-o ntr-o od!i%! eLterioar!, care d!dea n piAni%!.
#poi nchidea u"a "i i auzea tocurile pe paAa, n timp ce se ndep!rta, p!r!sind-o pe fat!. D"i
%!c!nea tocurile pe trotuar, f!c?nd-o s! cread! c! pleca departe.
=i fata crescuse cu o fo'ie total! pentru camerele mici. #m ruat-o a"adar s! stea n 'iroul
ca'inetului meu de consulta%ii.
/ : s! fac asta numai dac! u"a este lar deschis!, mi-a spus.
/ ;ar dac! i mai lipse"te un milimetru p?n! s! fie lar deschis!T #m ntre'at-o.
ar ea a fost de acord. # stat n 'irou, cu u"a deschis! lar, mai pu%in un milimetru. #poi
am trecut la doi milimetri, trei milimetri, un centimetru, un centimetru "i um!tate, doi cen-
timetri. &?t de deschis! tre'uia s! fie u"a aceea pentru eaT
#"a c! a stat n 'irou "i a nchis ncet u"a. #m a"teptat s! A!d c?nd intr! n panic!. #
descoperit c! se sim%ea lini"tit! chiar "i atunci c?nd u"a era deschis! doar un centimetru "i
um!tate, iar ea st!tea cu m?na pe clan%!. Dn cele din urm!, a nchis-o "i a A!zut c! poate s!
tr!iasc! "i s! respire n acel 'irou cu u"a nchis!, at?ta timp c?t st!tea cu m?na pe clan%!.
#poi i-am suerat c! ar putea s! ncerce s! se uite prin aura cheii. &um prin aura cheii
Aedea ce e afar!, nu mai era neAoie s! se mai %in! de clan%!.
&laustrofo'ia este un sindrom care eLprim! n mod elocAent 'locaele unei persoane.
EList! multe teorii despre cauza acestei fo'ii "i a altora, dar Erickson nu este interesat de ele.
reocuparea lui este s!-l aute pe cel care sufer! de a"a ceAa s! scape de senza%ia sufocant! de
ap!sare, s! treac! dincolo de lim it!rile impuse de fo'ie.
Erickson ne recomand! s! ne ocup!m de pro'lemele dificile pu%in c?te pu%in  mai nt?i,
ne imain!m, apoi, nchidem treptat o u"!. e urm!, facem acela"i lucru cu o alt! u"!, cu o
fereastr!P
/(n! la stele
<n profesor de astronomie a Aenit la mine ntr-o iarn!. #
l!sat deschis!
celelalte dou! u"a de iaca'inet.
u"i din intrare. # l!sat deschis! u"a de la ca'i- netul meu "i a deschis "i
# deschis o'loanele unei ferestre. # ridicat aluzelele "i a deschis fereastra.
Mi-a spus
/ #m fost ales de uAern s! fotorafiez eclipsa total! din
2orneo, numai c! eu suf!r de claustrofo'ie. &a s! aun n
2omeo, tre'uie s! m! urc n aAion, apoi s! mer cu trenul.
7re'uie s! c!l!toresc cu Aaporul, cu automo'ilul. 7re'uie s! fiu n stare s! lucrez ntr-o
camer! o'scura. ute%i s! m! face%i 'ineT Mai sunt dou! luni p?n! plec.
-am cerut s!-"i imaineze c! una dintre u"i e nchis!, chiar dac! ea era de fapt lar
deschis!.
imaineze?n!
c! "ilacealalt!
urm!, au"!
reu"it s!-"i imaineze
e nchis!, acest
c! fereastra lucru su'
e nchis!, hipnoz!.
"i c! #poi
u"a de la i-am n
intrarea cerut s!-"i
ca'inet
e nchis!.
$-a dus n 2omeo s! fotorafieze eclipsa total! de soare.
;up! ce a reu"it, n stare de trans!, s!-"i imaineze c! u"a e nchis!, eu chiar am nchis-o,
pu%in c?te pu%in, p?n! am nchis-o de tot. <na c?te una, am nchis fiecare u"!, dup! ce i-am
cerut mai nt?i s!-"i imaineze c! e nchis!. 7otul a nceput prin a-i cere s!-"i imaineze c!
u"a e nchis!. Eu am numit acea u"! deschis! o sp!rtur! n perete, l-am spus
/ Hai s! nchidem sp!rtura aceea, pu%in c?te pu%in, p?n! o'%inem un perete compact.
;ac! Aoi a%i fi claustrofo'i, a%i Area s! fie deschise toate ferestrele "i toate u"ile. Eu A-a"
aduce n stare de trans! "i A-a" face s! Aede%i aici o sp!rtur! mare. =i, indiferent c?t de raA!
ar fi claustrofo'ia Aoastr!, a%i suporta s! sta%i pe canapeaua de colo, cu toate ferestrele "i cu
u"a aceea deschise. ar c?nd eu A! schim' imainea mental! pe care o aAe%i, o s! A! raporta%i
la ea a"a cum A! raporta%i la peretele aflat n spatele Aostru.
7ocmai acesta este aAantaul hipnozei. o%i s!-i determini pe oamenii afla%i n stare de
trans! s!-"i imaineze c! o u"! sau alta este de fapt o sp!rtur! n perete. =i atunci Aor aAea n
spatele lor un perete. ;eci ferestrele "i u"ile tre'uie s! fie deschise. &?nd ele se transform! n
sp!rturi n perete, le nchizi u"or.
;up! ce a auns n 2omeo "i a fotorafiat eclipsa, omul a intrat n camera o'scur! "i a
deAelopat pozele. >iindc! "i dorea cu disperare s! Aad! locurile din 2omeo sau orice altceAa.
lama Aiitoare, so%ia lui a Aenit la mine "i mi-a spus
/ $laA! ;omnului c! n iama asta nu mai tre'uie s! dorm cu toate u"ile "i ferestrele
deschise.
n acest caz de claustrofo'ie, Erickson "i aut! din nou pacientul ca, treptat, s! tolereze,
din ce n ce mai mult un*spa%iu nchis+. ;ac! n primul caz prezentat, desensi'iliza- rea a fost
f!cut! efectiA, n cazul profesorului de astronomie ea a fost realizat! prin imainare.
ELperien%a a fost apoi confirmat! atunci c?nd Erickson a nchis efectiA u"ile. Erickson nu
numai c! nchide u"i reale, dup! ce mai nt?i le las! deschise, ci, totodat!, prin suestie
hipnotic!, el produce o*sp!rtur! mare+ ntr-un perete compact. El demonstreaz! c! poate
prelua controlul deopotriA! asupra senza%iilor de fo'ie ale pacientului "i asupra percep%iilor
acestuia  produc?nd "i ndep!rt?nd astfel de halucina%ii Aizuale. El sta'ile"te o le!tur! ntre
halucina%ia unei sp!rturi mari "i senza%ia de spa%iu deschis  asociate cu *a%i suporta s! sta%i
pe canapeaua de colo cu toate ferestrele "i cu u"a aceea deschise+.
#poi, c?nd *schim'! imainea mental!+, poate s! suereze c! sentimentul de siuran%! "i
confort Aa r!m?ne chiar "i dup! ce *sp!rtura cea mare+ este ndep!rtat!.
-(nge e cla#iat"r!
<n medic aAea doi '!ie%i "i o fat!. # hot!r?t ca '!iatul cel mare, HenrF, s! deAin! medic.
Mama a Arut ca acest fiu s! se fac! pianist concertant. Dl punea s! eLerseze la pian c?te patru
ore pe zi. 7at!l nu Aedea nimic r!u n asta. Dn scurt timp,
HenrF a nA!%at c! tre'uia s!-"i p!c!leasc! mama ntr-un fel.
#"a ca "i-a ros unhiile p?n! la carne, iar c?nd c?nta la pian l!sa urme de s?ne pe toat!
claAiatura. Mama lui era nen- dur!toare "i l-a pus s! c?nte n ciuda acestui lucru. =i-a ros
unhiile "i mai mult, dar oric?t de mult s?ne i-ar fi curs, tot tre'uia s! eLerseze. # continuat
-s!-"i road! unhiile. u-l l!sa s! plece la "coal! dac! nu c?nta la pian patru ore, n fiecare zi.
ar el Aoia s! mear! la "coal!. Mai t?rziu, Aoia s! mear! la liceu. #"a c! tre'uia s! eLerseze
la pian patru ore pe zi. Mai t?rziu, c?nd a Arut s! mear! la facultate, a tre'uit s! eLerseze
zilnic c?te patru ore ca s! i se permit! acest lucru.
;up! liceu, tat!l lui HenrF a Arut ca el s! urmeze medicina, dar HenrF nu Aoia s! fac!
asta. # reu"it s! pice la eLame- nul de admitere. ;ar tat!l lui era un 'un politician "i l-a
nscris la o alt! facultate de medicin!. # picat "i acolo eLame- nul. HenrF aunsese s! ai'! idei
proprii. oia s! studieze "tiin%ele politice, a"a c! a copiat n mod deli'erat, pe fa%!, cu
neru"inare, "i a fost trecut pe lista near! la toate facult!%ile de medicin!. 7at!l lui l-a adus la
mine "i mi-a spus
/ Hipnotiza%i-l "i face%i-l s! nu-"i mai road! unhiile.
HenrF aAea dou!zeci "i "ase de ani. El mi-a zis
/ reau s! studiez "tiin%ele politice, dar tata mi-a t!iat toate fondurile.
HenrF "i !sise de lucru la un antreprenor de pompe fune- 're. u-i pl!cea deloc ce f!cea
acolo. &onducea o am'ulan%!, l-am spus tat!lui
/ : s! m! ocup de fiul dumneaAoastr!. #m propriile mele metode de a face terapie.
7at!l a replicat
/ u m! intereseaz! metodele dumitale de a face terapie, numai s!-l faci pe HenrF s!-"i
lase unhiile s! creasc!. u am cum s!-l 'a pe fiul meu la facultatea de medicin! cu a"a
ni"te unhii ori'ile.
/ &e crezi despre o'iceiul !sta al t!uT -am ntre'at pe
HenrF.
/ E un tipar nr!d!cinat. u m! pot a'%ine s!-mi rod unhiile. ro'a'il c! le rod n
somn. u-mi doresc s! am asemenea unhii. $unt respin!toareW u mi-ar pl!cea s!-mi
Aad! m?inile o fat! frumoas!, mi-a spus HenrF.
-am zis
/ <ite ce e, HenrF, tu ai zece deete. Eu sunt a'solut con- Ains c! unhiile de la nou!
deete %i ofer! suficient! hran!, a"a c! po%i s!-%i la"i s! creasc! unhia de la ce deet Arei tu,
"i s! le rozi pe celelalte nou!.
/ #"a este, a acceptat HenrF.
/ ;e fapt, ai putea s!-%i la"i sa creasc! unhiile de la dou! deete, "i celelalte opt unhii
tot %i-ar oferi suficient! tiran!, am ad!uat.
HenrF a replicat
/ Dn%ele ncotro 'ate%i. ?n! la urm!, o s!-mi spune%i c! mi este suficient un sinur
deet, "i pot s! las s! creasc! nou! unhii. >ir-ar s! fie, m-a%i prins cu loica dumneaAoastr!W
Dn scurt timp, aAea unhiile crescute la toate cele zece deete.
#tunci i-am spus
/ HenrF, tat!l t!u nu te mai ntre%ine. #i un loc de munc! "i c?n%i la pian patru ore pe zi.
/ Dmi place muzica, ns! detest pianul. &hiar mi place muzica, m-a asiurat HenrF.
/ Mai sunt "i alte instrumente n afar! de pian, i-am zis.
#i dou!zeci "i doi de ani de eLperien%! priAind c?ntatul la instrumente cu clape.
/
=i a:reu"it
s!-mis!cump!r o or!
c?nte a"a electronic!,
de 'ine m-a anun%atnc?t
la ora electronic!, HenrF.
era foarte solicitat la nun%i "i
petreceri. # continuat s! c?nte la or! pe toata durata studiilor de drept. 7at!l lui era furios pe
mineW
#l doilea fiu, hot!r?se tat!l, tre'uia s! se fac! preot episcopalian. ;ar el se nsurase cu o
eAreic!. D"i luase o slu'! ia un parc de ma"ini uzate. Era 'e%iA, Aindea ma"ini de m?na a doua
"i se nsurase cu o eAreic!W
>iica primise "i ea instruc%iuni. &?nd aAea sa fie mare, tre'uia s! se fac! sor! medical!.
;ar f!ta fuise. ;e acas! la "aisprezece aniW $e dusese n &arolina, de ord sau de $ud, "i se
m!ritase cu iu'itul ei, tot un adolescent.
mai>ratele luica
aAea rost HenrF
el "i hot!r?se ca, dac!s!HenrF
so%ia lui eAreic! putea
continue s!s!
sestudieze "tiin%ele
urasc! unul politice
pe altul. Erau"iam?ndoi
dreptul, nu
neferici%i n acea c!snicie. u mai aAea de ce s! 'ea. # diAor- %at. reo%ii episcopalieni nu au
Aoie s! diAor%eze. # spus * u pute%i s! m! face%i preot episcopalian  o s! m! fac A?nz!tor
de ma"ini. =i o s! A?nd ma"ini noi\= Ei 'ine, a reu"itW
n felul acesta, HenrF, aAocatul, "i fratele lui, A?nz!torul de ma"ini, prin eLemplul dat, au
impus o conduit! pentru sora lor "i pentru so%ul ei n A?rst! de "aisprezece ani. &ei doi "i-au
Aizitat familiile "i "i-au impus punctul de Aedere. $o%ul ei aAea s! mear! la coleiu "i s! ia
note 'une. utea sa studieze orice Aoia. ar sora lor urma s! mear! la coleiu "i s!-"i ia
licen%aC ea "i so%ul ei erau perfect capa'ili s! ia sinuri decizi- ile care i priAeau.
n aceast! poAestire, este scoas! n eAiden%! natura coer- citiA! a p!rin%ilor. 7at!l aAea o
idee fiL! conform c!reia fiul lui tre'uia s! deAin! medic. Mama aAea o idee fiL!, conform
c!reia fiul ei tre'uia s! deAin! pianist. Dn mod tipic, tat!l i-a ordonat lui Erickson *s!-l
hipnotizeze "i s!-l fac! s! nu-"i mai road! unhiile &hiar "i dup! ce HenrF a fost trecut pe
lista near! de c!tre toate facult!%ile de medicin!, tat!l insista or'e"te c! numai din cauza
unhiilor nu putea HenrF s! fie acceptat la o alt! facultate. #ni de-a r?ndul, HenrF reac%ionase
la constr?nerile p!rin%ilor prin simptome precum roaderea unhiilor. ;esiur, el nu aAea
sentimentul c! e r!spunz!tor de aceste simptome. # spus * u m! pot a'%ine s!-mi rod
unhiile.+ $! Aedem cum a procedat Eridison cu el "i cu ntreaa familie.
Erickson a interAenit la nceput prelu?nd el nsu"i responsa'ilitatea, prezent!ndu-se pe
sine drept *un tat! 'un+. # spus *: s! m! ocup de fiul dumneaAoastr!.+ #poi s-a com- portat
ca un ndrum!tor mai ra%ional, cu care fiul se putea identifica, f!r! s!-"i am?ne propriile
dorin%e "i idealuri.
>olosind o le!tur! du'l! (spun?ndu-i s! road!, dar s! nu road!), l-a determinat pe HenrF s!
admit!, n stadiul incipi- ent al terapiei *M-a%i prins cu loica dumneaAoastr!.+
HenrF "i-a dat seama c!, dac! urma suestia lui Erickson, putea s!-"i satisfac! neAoia de a-"i
roade unhiile "i, totodat!, s!-"i lase s! creasc! aproape toate unhiile. &u alte cuAinte, el a
fost ncuraat s!-"i eLprime orice impulsuri leitime, dar s! le direc%ioneze  n acest caz,
asupra unei sinure unhii. #poi Erickson a aplicat acest principiu pro- 'lemei c?ntatului la
pian. El a determinat faptul c! lui HenrF i pl!cea cu adeA!rat muzica "i l-a ncuraat s!-"i
eLprime "i s!-"i satisfac! aceast! zon! de interes "i pl!cere. :ricum,HenrF "i-a ales sinur
instrumentul. :dat! ce a descoperit c! putea s! fac! ceea ce dorea, a fost capa'il s! mear!
mai departe, s!-"i determine sinur drumul n Aia%! "i s! urmeze facultatea de drept utiliz?nd
talentul "i interesul pe care dea le eLersase.
;up! ce HenrF a ie"it de su' influen%a limitatoare a p!rin%ilor "i a descoperit metode mai
eficiente dec?t rosul unhiilor pentru a se reAolta, a putut s!-"i aute fratele s! se impun!.
;up! care cei doi fra%i "i-au unit for%ele pentru a-"i *impune punctul de Aedere+ n fa%a
p!rin%ilor
au putut s!"i,fac!
de fapt,
acestalucru
ntreii familii,
pentru inclusiAlor
c! uniunea a so%ului
le-a datsurorii
puterelor "i a p!rin%ilor
"i pentru acestuia. Ei
c! reprezentau
acum Aalori ra%ionale "i scopuri *s!n!toase+. nteresant este c! nu au insistat ca sora lor s!
se despart! de so%ul ei n A?rst! de "aisprezece ani. Dn schim', so%ul a fost inclus n proramul
de autoper- ec%ionare care fusese ntotdeauna o prioritate a familiei "i care, nt?mpl!tor, era
important "i pentru Erickson.
Era eAident c! mama "i tat!l credeau n educa%ie "i n autoperfec%ionare. ;in nefericire, ei
fuseser! prea riizi "i lipsi%i de sensi'ilitate n ncercarea lor de a le impune Aalo- rile lor
copiilor. &u toate acestea, n cele din urm!, to%i copiii fuseser! capa'ili s! r!spund! pozitiA
preocup!rii s!n!toase a p!rin%ilor fa%! de ei. HenrF a deAenit aAocat "i oranist, mplinind
deopotriA! speran%ele tat!lui "i pe cele ale mamei.
>ratele lui HenrF a pus cap!t mariauliu miLt care era clar c! i sup!ra pe p!rin%ii lui, "i a aAut
succes ca A?nz!tor de automo'ile noi.
Erickson ilustreaz! *efectul de und!+, a"a cum a fost descris de $pieel. #cest efect este
Aizi'il la fiecare indiAid "i la ntreaa familie. #meliorarea o'iceiului lui HenrF de a-"i roade
unhiile a condus la o mai mare ncredere n sine, care, la r?ndul ei, a condus la un
comportament hot!r?t al acestuia. El *"i-a ales sinur instrumentul+ S. Eli'erarea de o con-
str?nere ira%ional! a unui mem'ru al familiei a condus la eli'erarea urm!torului mem'ru al
acesteia, care a condus la eli'erarea urm!torului. &hiar "i p!rin%ii eLcesiA de preocupa%i au
fost nendoielnic eli'era%i de ria lor pentru copii, amplificat! peste m!sur!. Dn orice terapie,
noi "tim c!, de"i ne concentr!m asupra unui sinur pacient, orice schim'are care se Aa
produce n cazul acelui pacient i Aa afecta "i i Aa schim'a pe to%i cei care fac parte din
*lumea+ sau din *sistemului+.
!ecadrarea
Dn literatura psihoterapeutic! eList! multe eLemple care ilustreaz! procesul de recadrare.
<nul dintre cele mai remarca'ile ne este relatat de ictor >rankl n cartea sa >rom ;eath
&?mp to EListen%ialism "i se refer! la ceea ce a tr!it acesta ntr- un la!r de concentrare. Dn
Areme ce maoritatea toAar!"ilor s!i de ncarcerare "i-au pierdut speran%a "i au murit, >rankl
"i- a %inut mintea ocupat! ?ndindu-se la preleerile pe care aAea s! le %in! dup! ce Aa fi
eli'erat  preleeri pe tema eLperien%ei pe care a tr!it-o n la!r. Dn felul acesta, el a recadrat o
situa%ie lipsit! de speran%!, n care putea s!-"i piard! Aia%a. # transformat-o n mintea lui ntr-o
surs! de eLperien%e 'oate pe care le putea folosi pentru a-i auta pe al%ii s! dep!"easc!
situa%ii aparent lipsite de speran%!  fizice sau mentale. $iur c! eList! persoane sceptice care
Aor spune c! acest tip de ?ndire nu a aAut niciun efect asupra faptului c! a supraAie%uitC sau
c! pierderea speran%ei nu i-a condamnat neap!rat la moarte pe cei de acolo. :ricum ar fi,
acest tip de ?ndire l-a autat cu siu- ran%! s!-"i p!streze Aii spiritul "i mintea. oate c! i-au
%inut n Aia%! "i trupul. Mai mult, o'serA!m c! in recadrarea lui >rankl a fost ceAa *sintonic+
cu orientarea lui eneral! priAind Aia%a. ui chiar i pl!cea s! predea, s! i nAe%e pe al%ii., "i
chiar aAea eLperien%e
foloseasc! n ceea ce
aceast! eLperien%! ca priAe"te preleerile,
surs! pentru a"a c!,
preleerile pentru el, a fost ceAa firesc s!
Aiitoare.
UatzlaJick, Ueakland "i >isch, n &hane, afirm! urm!- torul lucru *$! recadrezi
nseamn! s! schim'i cadrul con- ceptual "iBsau emo%ional ori punctul de Aedere n raport cu
care este eLperimentat! o situa%ie, "i s! o plasezi ntr-un alt cadru, adecAat la fel de 'ine,
poate chiar mai 'ine, YdatelorZ aceleia"i situa%ii concrete, "i care i schim'! astfel ntreaa
semnifica%ie.+ #utorii de mai sus l citeaz!pe filosoful Epictet, care a spus * u lucrurile n
sine mi creeaz! pro'leme, ci opiniile pe care noi le aAem despre ele.+ Ei arat! c! *eLpe-
rien%a noastr! despre lume se 'azeaz! pe mp!r%irea n clase a o'iectelor percep%iei noastre+ "i
c! *odat! ce un o'iect este considerat ca f!c?nd parte dintr-o clas! dat!, este eLtrem de dificil
s!-l Aezi ca apar%in?nd "i unei alte clase+.
rin recadrare, odat! ce constat!m *apartenen%a alternatiA! la mai multe clase+, este dificil s!
reAenim la Aiziunea limitat! asupra *realit!%ii+ pe care am aAut-o nainte.
oAestirile care urmeaz! ne ofer! eLemple despre modul n care Erickson a folosit
recadrarea.
-"ne<le c! s"nt mari
>iul meu, o'ert, a mai f!cut un eta la casa n care locuia.
&u o noapte n urm!, el "i so%ia lui se mutaser! sus. ;oulas, care aAea cinci ani, "i 2eckF,
care aAea doar doi, erau rozaA de speria%i c! pe ei i l!sau os. o'ert a Aenit la mine. ar eu
l-am sf!tuit a"a *atul lui ;oulas este mai os dec?t patul p!rin%ilor.+ o'ert tre'uia s!-i
demonstreze c! el era acum '!iat mare "i s! fac! le!tura ntre faptul c! el era mare "i
m!rimea patului p!rin%ilor, care r!m?nea os. 2eckF tre'uia s!-"i raporteze statutul de feti%!
mare la c?t de mare era patul lui ;oulas.
#poi i-am spus lui o'ert s! se asiure c! cei doi copii "tiau c! puteau s! foloseasc!
interfonul pentru a comunica de la parter la eta. =i au dormit 'ine, de"i ;oulas fusese foarte
aitat. &hiar i ntre'ase daca putea s! doarm! sus c?teAa nop%i, mai ales la nceput.
mportant era s! se concentreze asupra unui lucru care scotea n eAiden%! eul, faptul c!
patul era mare "i c! el era acum '!iat mare.
Erickson porne"te de la faptul c! orice copil Area s! se fac! mare. &opiii lui o'ert au fost
feri%i de sentimentele de team! "i neputin%! "i ndruma%i s! se Aad! pe ei n"i"i ca fiind mai
mari.
n loc s! Aad! ceea ce au pierdut  compania p!rin%ilor , copiii au fost ntor"i cu fa%a spre
Aiitor. ui ;oulas i s-a spus c!, dac! se uita la patul p!rin%ilor, el era urm!torul care Aa
dormi n acel pat. a fel, lui 2eckF i s-a reamintit c! se f!cea mare "i c!, n cur?nd, aAea s! i
se dea patul lui ;oulas.
La mo$!
>iica mea a Aenit de la "coala "i mi-a zis
/ 7a%i, toate fetele de la "coal! "i rod unhiile, "i Areau s! fiu "i eu la mod!.
-am spus
/ Ei 'ine, siur c! tre'uie s! fii la mod!. &red c! pentru fete este foarte important s! fie
la mod!. #i r!mas mult n urm! fa%a de restul fetelor. Ele au aAut tot timpul s! eLerseze.
#"a c!, dup! mine, cel mai 'un mod de a le aune din urm! este s! ai ri! s!-%i rozi unhiile
suficient de mult, n fiecare zi. <ite, eu zic c!, dac! %i rozi unhiile c?te cincisprezece minute
de trei ori pe. Oi., n fiecare zi (o s!-%i dau eu un ceas), ia ore fiLe, po%i s! auni la niAelul lor.
a nceput, s-a apucat de trea'a asta cu tot entuziasmul. ;up! care a nceput sa nt?rzie "i
apoi s! renun%e repede, p?n! c?nd, ntr-o zi, mi-a spus
/ 7a%i, o s! lansez o nou! mod! n "coal!  unhiile luni.
ncep?nd prin *a se al!tura pacientei+ n dorin%a ei de a fi la mod!, Erickson "i propune
s! transforme *comportamentul la mod!+ ntr-un calAar. El a folosit n mod frecAent aceast!
a'ordare a simptomelor /proced?nd n a"a fel nc?t s!-%i fie mai reu s! te %ii de ele dec?t s!
renun%i.
>ata cel mai "4or $e se$"s
#m aici o scrisoare de la o student! care a Aenit la mine c?nd era n ultimul an de
facultate. at! ce spunea ea *Mama a fost dominat! de mama ei toat! Aia%a. #"a c! mama "i-a
urat ca, atunci c?nd aune adult, dac! o s! ai'! un copil, s! nu-l domine. Mama mi-a fost
cea mai 'un! amic!, cea mai 'un! prieten!, tot timpul c?t am fost la "coala primar! "i n
liceu. ;up! aceea am plecat n &alifornia, la o uniAersitate catolic! de acolo. $unt o catolic!
nfocat!. Mama
"i ne scriem m! sun!
scrisori de dou!
una alteia ori pe s!pt!m?n!,
s!pt!m?nal, sau cea
fiindc! este o sun
maieu'un!
de dou! ori pea s!pt!-
prieten! mea. m?n!,
;ar totu"i ceAa nu mere 'ine. &?nd am plecat la facultate, am s!rit de la Q8 k, c?t
c?nt!ream de o'icei, la R8 k.
Dn prima Aar! n care am Aenit acas! am sl!'it p?n! la G k.
;up! care, c?nd am plecat iar la facultate, am auns din nou la R8 de k. Dn Aara urm!toare,
am sl!'it iar p?n! la G k.
#cela"i lucru s-a nt?mplat "i n Aara urm!toare. #cum se apropie astele, "i anul acesta
termin facultatea. #m R8 k "i Areau s!-mi petrec Aara n hoeniL. =i nu suport s! fiu a"a de
ras!, M!n?nc non-stop tot felul de alimente nes!n!toase, nu m! pot controla. M-a%i putea
autaT+
#m adus-o n stare de trans! "i am Aor'it despre reutatea ei. =i atunci am aflat enera%ia
mai n A?rst! nu poate s! fie prieten! cu o eleA! de r!dini%!, o eleA! de "coal! primar!.
-am spus c! mama ei nu era o prieten! adeA!rat!. >ata nu aAusese niciun iu'it "i i f!cea
confiden%e numai mamei. ;ac! ar fi aAut un iu'it, ar fi renun%at la el, fiindc! o f!cea s! se
simt! ciudat. u era capa'il! s! descrie acele senza%ii.
-am spus atunci c?nd era n stare de trans! c! tre'uia s! cunoasc! anumite lucruri, c!
putea s! m! asculte cu su'con- "tientul. #poi o s! lucrez cu ea ca sa poat! asculta cu mintea
con"tient!. Dn stare de trans! u"oar!, i-am eLplicat cum o mam! nu poate s! fie prietena cea
mai 'una a fiicei ei "i c!, dimpotriA!, mama o domina ntr-un mod inAers celui n care fusese
ea dominat!. -am spus c! tre'uia s! se ?ndeasc! temeinic la asta, p?n! n%eleea. -am spus
c! de pro'lema reut!%ii corporale o s! ne ocup!m mai t?rziu. ara, s-a ntors n hoeniL "i a
sl!'it doar p?n! la R1 k. ;up! care mi-a spus
/ #Ae%i dreptate, mama chiar m! domin! ntr-un mod inAers celui n care a dominat-o
mama ei. 2unica locuie"te cu noi "i i domin! "i pe mama, "i pe tata. ar tata e 'e%iA. Mama
m! domin!, iar eu Areau s! fiu o fat! normal!. =tiu c! am sentimente ciudate, pe care nu le
n%ele.
-am
/ spus
E"ti o catolic! nfocat!, e"ti foarte eAlaAioas!, dar e"ti fata cel mai u"or de sedus din
$tatele <nite.
!rea nrozit!. Mi-a spus
/ imeni nu are cum s! m! seduc!.
-am zis
/ : s!-%i eLplic c?t de u"or po%i fi sedus!. ar tu o s! te ?nde"ti 'ine la asta. ;ac! a" fi
un t?n!r care Area s! te seduc!, %i-a" da nt?lnire, te-a" scoate la cin! "i la un film, "i %i-ai
petrece timpul ntr-un mod foarte pl!cut. a a doua nt?lnire, %i-a" spune c! eu cred c! e"ti
foarte frumoas! "i c! m! simt foarte atras de tine.. ar. Dn restul nt?lnirii a" fi a'solut nepri-
h!nit. #"
seduc, daraAea
"tiu ria
ca nus!e"ti
te sim%i
enul'ine. acare
de fat! a treia nt?lnire,
poate %i-a"*Hai
fi sedus!. spune
s! c!
numi-ar pl!cea despre
mai Aor'im s! te asta
"i s! ne distr!m.+ ;ar %i-a" face urm!toarea recomandare * u mi da opt nt?lniri. : s! fii n
perfect! siuran%! la primele "apte nt?lniri. ;ar s! nu-mi dai nt?lnire a opta oar!.+
#tunci Aei fi n siuran%! s!-mi dai a patra nt?lnire, a cincea nt?lnire. ;ar n tot acest
timp, hormonii t!i "i Aor face de cap. a a "aptea nt?lnire, hormonii t!i Aor fi 'ine ncin"i.
7e-a" s!ruta de noapte 'un! pe frunte. #" a"tepta o s!pt!m?n!, dup! care %i-a" da telefon
pentru a opta nt?lnire.
=tii ce ar urma s! se nt?mple atunci.
# fost de acord n le!tur! cu ce ar fi urmat s! se nt?mple.
l-am spus
/ #"a, c?t despre reutatea ta corporal!, ai aAut un tipar re"it, care a durat patru ani. u
po%i s! ie"i din ei dintr-odat?.
rin urmare, p?n! la &r!ciun Areau s!-mi dai o poz! din fa%! "i n olind! cu tine n costum de
'aie. =i Areau s! mi-o aduci personal, n ziua de &r!ciun.
# Aenit cu fotorafiile. Era deprimat!, nefericit!.
/ #Aeam RG k c?nd am f!cut poza asta. =i m! uram.
l-am spus
/ !d ca ai mult! r!sime pe tine. u Areau s! p!strez pozele astea. o%i s! le iei napoi.
/ ici eu nu le Areau, mi-a zis. : s! le rup n 'uc!%i.
este un an c?nt!rea ntre QR "i Q8 k "i aAea un iu'it sta- 'il. =i mi-a spus
/senza%ii
acele M?inileciudate.
i se opresc
=i nupeam
enunchii
de ?ndmei  "ipredau
s! mai i se opresc
nc! pe
un umerii mei. #cum
an la "coala "tiu:ce e cu
catolic!.
s!-mi !sesc un post la "coala pu'lic!.

#"a c! anul acesta, n septem'rie, a nceput s! predea la "coala pu'lic!. =i era o fat!
foarte frumoas!.
Erickson a comentat c!, atunci c?nd aceast! student! se afla acas!, era o *feti%!+C atunci
c?nd se afla departe de cas!, era o fat! *mare+. El a notat acest lucru, dar nu a sim%it c! era
necesar s! i-l comunice pacientei. ;e ce i spune
Erickson c! poate fi sedus!T Dn primul r?nd, el i capteaz! n totalitate aten%ia prin aceast!
proAocare. #poi, cred eu, ncearc! s! eAiden%ieze faptul c! ea este capa'il! de senza%ii seLuale
normale  c!, de fapt, acele *senza%ii ciudate+ care ar determina-o s! se despart! de un iu'it
erau senza%ii seLuale normale. Erickson o las! s! eLperimenteze, n imaina%ie, modul n care
aceste senza%ii pot fi intensificate p?n! n punctul n care ea le-ar sim%i efectiA. #titudinea ei
fa%! de acele senza%ii *ciudate+ este recadrat!. Ea e capa'il! s! ai'! sentimente pozitiAe fa%!
de ele "i s! se ?ndeasc! la ele.
;up! ce Erickson o *seduce+ cu poAestea lui., el insist! s!-i aduc! o poz! cu ea n costum
de 'aie. riAind fotorafia, care o arat! aproape oal!, el consolideaz! fantezia inti- mit!%ii
pe care odeparte
*mare+, ini%iasede(*seduc%ia+).
cas!, ea areDn felul acesta,
eLperien%a unuica*iu'it+
fat!
(Erickson) care respine imainea ei supraponderal! atunci c?nd se refer! la *r!simea+ ei "i
i spune c! nu Area s! p!streze pozele. ar ea "i respine propria imaine supraponderal!,
rup?nd fotorafiile. Dn urma interac%iunii cu
Erickson, ea "i-a schim'at imainea despre sine "i atitudinea fa%! de propria seLualitate.
Merge&i e ?os $oi kilometri
<n poli%ist pensionat pe caz de 'oal! mi-a spus
/ $uf!r de emfizem, hipertensiune arteriala "i, dup! cum Aede%i, sunt supraponderal.
2eau prea mult. M!n?nc prea mult. reau s! muncesc undeAa, dar nu pot din cauza emf-
zemului "i a hipertensiunii.
Mi-ar pl!cea s! m! las de tot#"deArea s! mai
fumat. reducs!din
#" Area nu %i!ri.
mai 'eau 600 ml de JhiskF pe zi "i s!
m!n?nc ra%ional.
/ $unte%i c!s!toritT -am ntre'at.
/ u, sunt celi'atar, mi-a r!spuns. ;e o'icei, mi fac sinur de m?ncare, dar imediat
dup! col% e un restaurant mic, conAena'il, la care m! duc des.
/ #"adar, aAe%i imediat dup! col% un mic restaurant la care pute%i sa lua%i cina. ]i!rile
de unde Ai le cump!ra%iT
&ump!ra c?te dou! cartu"e o dat!. -am spus
/ &u alte cuAinte, dumneaAoastr! cump!ra%i %i!ri nu pentru ast!zi, ci pentru Aiitor. #%i
spus c! A! !ti%i sinur, unde A! face%i cump!r!turileT
/ ;in fericire, eList! o mic! '!c!nie chiar la col%. ;e acolo mi cump!r alimente "i %i!ri.
/ ;e unde cump!ra%i alcoolulT
/ ;in fericire, am un maazin de '!uturi chiar l?n! '!c!nie.
/ ;eci eList! un restaurant conAena'il chiar dup! col%, o '!c!nie conAena'il! chiar dup!
col%, un maazin de '!uturi conAena'il chiar dup! col%. =i Are%i s! face%i oin, dar "ti%i c!
nu pute%i s! alera%i. Ei 'ine, pro'lema dumneaAoastr! este c?t se poate de simpl!. re%i s!
face%i oin, "i nu pute%i.
;ar pute%i s! mere%i la pas. Dn reul!, cump!ra%i-A! un sinur pachet de %i!ri. Mere%i n
partea cealalt! a ora"ului ca s! A! cump!ra%i acest pachet. #"a, Ae%i ncepe s! A! rec!p!ta%i
forma fizic!. &?t despre alimente, nu A! mai face%i cump!r!- turile la '!c!nia conAena'il! de
la col%. ;uce%i-A! la o '!c!nie aflat! la un kilometru sau un kilometru "i um!tate distan%!, "i
cump!ra%i doar c?t !ti%i o dat!. #sta nseamn! s! face%i trei plim'!ri pe zi. &?t despre
'!utur!, pute%i sa 'e%i c?t pofti%i.

rimul pahar, 'e%i-l la un 'ar aflat la cel pu%in un kilometru distan%!. ;aca mai Are%i s! 'e%i
ceAa, !si%i un alt 'ar aflat la cel pu%in un kilometru distan%!. ;ac! tot mai Are%i s! 'e%i, !si%i
un alt 'ar aflat la un kilometru distan%!.
$-a uitat la mine de-a dreptul furios. Mi-a aruncat Aor'e ur?te. # plecat plin de nerAi.
&am peste o lun!, a Aenit la mine un alt pacient. Mi-a spus
/ M-a trimis la dumneaAoastr! un poli%ist care s-a pensionat. Mi-a zis c! sunte%i
sinurul psihiatru care "tie ce face.
oli%istul n-a mai putut s! cumpere un cartu" de %i!ri dup! ce a fost la mineW #cum "tia
c! mersul la '!c!nie era un act con"tient. ]inea lucrurile su' control. Eu nu l-am priAat de
m?ncare. u l-am priAat de tutun. u l-am priAat de alcool. Eu doar i-am oferit prileul $e a
merge pe ;os.
#cest pacient a fost for%at s!-"i recadreze comportamen tul. # tre'uit s!-l scoat! din
cateoria comportamentului inAoluntar. # n%eles, potriAit comentariului lui Erickson, c!
*mersul la '!c!nie era un act con"tient+.
#ici Erickson "i-a dat seama c! aAea de-a face cu un om care, o perioad! ndelunat!,
fusese o'i"nuit s! ndeplineasc! ordine. rin urmare, el i d! ordine, a"tept?ndu-se ca fostul
poli%ist s! le ndeplineasc!. #cesta este un eLemplu important de nt?lnire cu pacientul n
propriul s!u cadru de referin%!. u nseamn! c! "i al%i pacien%i tre'uie neap!rat s! fie trata%i n
aceast! manier!.
'oa,e 4"ier!toare
Dntr-o zi, o student! a tras un A?nt zomotos n sala de curs, n timp ce scria la ta'l!. $-a
r!sucit pe c!lc?ie "i a ie"it n fu!, s-a dus n apartamentul n care locuia, a tras aluzelele,
"i-a comandat alimente la telefon "i s-a dus s! le ia dup! ce s-a nnoptat 'ine. ar eu am primit
o scrisoare de la ea, n care spunea *re%i s! m! accepta%i ca pacient!T+
#m o'serAat adresa din hoeniL pe care "i-o d!dea "i i-am trimis r!spuns *;a, Areau.+
Mi-a scris din nou *$unte%i sigur c! 9re2i s! A! fiu pacient!T+ M-a mirat  dar i-am trimis
r!spuns *;a, chiar Areau.+
-au tre'uit cam trei luni, dar p?n! la urm! mi-a scris "i mi-a spus *#" dori s! m!
prorama%i dup! ce se nnopteaz!.=i nu Areau s! m! Aad! nimeni. ! ro, s! nu fie nimeni pe
acolo c?nd Ain la dumneaAoastr!.+
-am f!cut proramare pentru zece "i um!tate, "i atunci mi-a poAestit despre episodul de
flatulen%! zomotoas! "i despre cum fuise din clas! "i se nchisese n cas!. Mi-a mai spus c!
se conAertise la catolicism. &atolicii conAerti%i sunt ntotdeauna foarte credincio"iC a"a c! am
ntre'at-o
/ E"ti cu a$e9#rat o 'un! catolic!T
ar ca m-a asiurat c! este. =i am stat cu ea dou! ceasuri, pun?ndu-i ntre'!ri despre c?t
de 'un! catolic! este.
a urm!toarea "edin%!, i-am zis
/ $pui c! e"ti o 'un! catolic!. ;ac!-i a"a, atunci de ce l ofensezi pe ;umnezeuC de ce i
iei numele n de"ertT >iindc! asta faci. #r tre'ui sa-%i fie ru"ine  iei numele ;omnului n
desert, "i mai zici c! e"ti o 'un! catolic!W
# ncercat s! se apere.
l-am zis
/ ot s!-%i
Mi-am cartea de c!
scos $o9e$esc nu-l respec%i
anatomie, pe ;umnezeu.
un atlas, cu ilustra%ii despre ntreul corp omenesc. -arn
ar!tat o sec%iune transAersal! a rectului "i a sfincterului anal.

-am spus
/ :mul se pricepe foarte 'ine s! construiasc! lucruri.
;ar po%i s!-%i nchipui un om suficient de priceput s! construiasc! o supap! care con%ine
materie solid!, materie lichid! "i aer  dar emite n os numai aerul
l-am zis
/ ;umnezeu a f!cut asta. ;e ce nu-l respec2i pe ;umnezeuT
/ reau s! faci doAada faptului c!-l respec%i pe ;umnezeu sincer, cu toat! conAinerea.
reau s! faci o m?ncare de fasole. Marinarii o numesc 'oa'e "uier!toare. &ondimenteaz-o cu
ceap! "i usturoi. #poi scoate-%i de pe tine toate hainele, danseaz! "i %op!ie prin tot
apartamentul, "i emite A?nturi sonore, u"oare, puternice, sla'eP "i 'ucur!-te de lucrarea lui
;umnezeu.
# f!cut ce i-am spus. este un an, era m!ritat!, "i i-am f!cut o Aizit! la domiciliu ca s!
A!d ce face. #Aea un copila".
=i, c?nd eram acolo, mi-a spus
/ E timpul s! hr!nesc 'e'elu"ul.
=i-a descheiat 'luza, "i-a scos s?nul "i i-a dat pruncului s! su!, continu?nd sa stea de
Aor'! cu mine, foarte deaat!. :schim'are complet! a sistemului de referin%!.
/ / /
>at! $e scor&i4oar!
: femeie pe care o tratasem mpotriAa durerii a Aenit din nou la ca'inet. Mi-a spus
/ ;e data asta, am Aenit pentru altcineAa. E Aor'a de fiica mea. #re opt ani. : ur!"te pe
sora eiC ma ur!"te pe mineC l ur!"te pe tat!l eiC i ur!"te pe nA!%!toare "i pe coleii de "coal!C
i ur!"te pe po"ta", pe l!ptar, pe omul de la 'enzin!rie / pur "i simplu, ur!"te pe toat! lumea.
$e ur!"te "i pe ea. ;e mult! Areme tot ncerc s-o conAin s! mear! la Aar! n @ansas, la
'unici. Di ur!"te, cu toate c! nu-i cunoa"te.
/ ;e unde proAine toat! ura astaT #m ntre'at-o.
/ #re fa%a plin! de pistrui. &opiii de la "coal! au poreclit-o istruiata, "i ur!"te rozaA
pistruii !"tia.
/ <nde e fataT
/ E afar!, n ma"in!, nu Area s! intre. ! ur!"te pe $umnea9oastr# fiindc! are pistrui.
-am spus
/ Mere%i "i aduce%i fata ncoace, chiar cu for%a. #duce%i-o aici, n camera asta.
Eu m-am a"ezat la 'irou n camera al!turat!. -a fost neAoie ca mama sa foloseasc! for%a.
>ata a intrat "i a r!mas n pra, cu pumnii ncle"ta%i, cu maLilarul mpins n afar!, arunc?ndu-
mi o priAire feroce, ata de lupt!.
&um st!tea acolo, m-am uitat la ea "i i-am spus
/ E"ti o hoa%!W >uriW
Mi-a zis c! nu e hoa%! "i c! nu fur!. utea s! se 'at! pe tema asta.
/ :, 'a da, e"ti hoa%!W >uri lucruri. =i eu "tiu ce ai furat.
#m "i $o9e'i, c! ai furat.
/ u aAe%i nicio doAad!. Eu nu am furat niciodat! nimic, a protestat ea.
/ =tiu "i un$e erai c?nd ai furat ce ai furat, i-am zis.
>ata era furioas! r!u pe mine. -am zis
/ : s!-%i spun unde erai "i ce ai furat. Erai n 'uc!t!rie, a"ezai masa. $t!teai la masa din
'uc!t!rie. 7e-aicornule%e
cu scor%i"oar!, ntins spre
cu'orcanul cu pr!iturele,
scor%i"oar!  "i ai A!rsatnpe
care
tineerau fursecuri
un pic cu scor%i"oar!,
de scor%i"oar!  e"ti ochec
>a%!
de $cor%i"oar!.
#sta se nt?mpla acum doi ani.
&e a f!cut ea a fost s! reac%ioneze emo%ional, "i faAora'il, la pistrui. $e afla n cadrul
mental de a reac%iona faAora'il fiindc! i intensificasem inten%ionat ostilitatea "i furia, apoi i
f!cusem n minte, efectiA, un Aid. entru c! i-am spus c! "tiu un$e se afla c?nd a furat, "tiam
"i ce furase. =i aAeam doAezi.
rin urmare, se sim%ise u"urat! de acuza%ia c! e hoa%! c?nd n%elesese c! nu era ntemeiat!. Eu
lumisem cu ea, iar situa%ia deAenise una amuzant!. Ei i pl!ceau comule%ele cu scor%i"oar!,
sau checul, sau fursecurile, "i i 'otezasem altfel pistruii. 7erapia o f!cuser! emo%iile ei,
modul ei de ?ndire, reac%iile ei. &hiar dac! ea nu "tia lucrul acesta.
1ai t:r'iu, Erickson a !#cut urm#torul comentariu pe marginea po9estirii < &a2# $e
scor2i"oar#=> <8i mai trebuie s# în9#2a2i c# important nu este ce !ace2i 9oi, ce spune2i 9oi, ci
ceea ce !ace pacientul, ceea ce în2elege el. +
Am a9ut oca'ia s# 9#$ o !elicitare "i un bilet pentru $r.Erickson $e la &a2# $e
7cor2i"oar#. <7timate $omnule Erickson, ast#'i m4am g:n$it la $umnea9oastr#. Citeam scri4
sorile aceleas#aiuriteB
K s# încerc nu uit s#pe9#care
trimitmio le4a2i
9e$eretrimis.
$e 7!.Ce mai !ace2i
Lalentin.
Anul acesta sunt în clasa a "asea. Probabil c# nu 9# aminti2i $e mine a"a $e bine, $ar o s# 9#
aminti2i c:n$ o s# 9e$e2i porecla mea. +TKARCEG( PE PARTEA CEA*A*TS. 1# numesc
)4H  5 &a2#
$e 7cor2i"or J si acum nu m# mai $eran;ea'#. De la
&a2# $e 7cor2o"oar# sic=
&elicitarea era imprimat# în trei nuan2e $i!erite $e 9iolet, cu creioane colorate. (ar
bile2elul era înso2it, $e !otogra!ia color a unei !eti2e înc:nt#toare cu p#rul "aten4ro"cat "i !a2a
acoperit# $e pistrui. Era toat# numai un ':mbet.
/soria)is
: t?n!r!
/ ;e lunimi-a
de spus
zile ncerc s!-mi fac cura s! Ain la dumneaAoastr!. ;up! cum o'serAa%i,
am uler nalt "i m?neci luni, de"i e Aar!. #zi-noapte ns!, c?nd am A!zut c?t! m!trea%a era
pe coAor, "i azi-diminea%?, c?t! m!trea%! era n pat, m-am ?ndit tre'uie neap!rat s! m! Aad!
un psihiatru.
#m psoriazis, nu are cum sa-mi fac! ceAa mai r!u.
/ ;eci crede%i c! aAe%i psoriazis, i-am zis eu.
/ -a" suporta s!-mi scot hainele. -a%i uita la corpul meu, la 'ra%e, la ?t. $-ar putea s!
las m!trea%! peste tot.
/ Haide%i s! m! uit la psoriazis. -o s! m! mor din asta, "i nici dumneaAoastr! nu muri%i.
Mi-a ar!tat. M-am uitat cu aten%ie, apoi i-am zis
/ u aAe%i dec?t mai pu%in de o treime din psoriazisul pe care crede%i c! l aAe%i.
Mi-a r!spuns
/ #m Aenit la dumneaAoastr! pentru c! sunte%i medic. ar dumneaAoastr! mi spune%i c!
am mai pu%in de o treime din tot psoriazisul !la, c?nd eu 9#$ c?t de mult am, iar
dumneaAoastr! l reduce%i la o treime.
-am zis
/ #"a este. #Ae%i -multe emo2ii. #Ae%i un pic de psoriazis "i multe emo%ii. $unte%i Aie,
aAe%i emo%iiC un pic de psoriazis "i multe emo%ii. : mul%ime de emo%ii pe 'ra%e, pe corp, dar
dumneaAoastr! le numi%i * psoriazis+. rin urmare, nu pute%i s! aAe%i dec?t o treime din c?t
crede%i c! aAe%i.
/ &?tspus
-am A! datorezT
c?t. M-? ntre'at.
/ : s! A! scriu un cec, dar nu mai Ain la dumneaAoastr!, mi-a zis.

este dou! s!pt!m?ni, m-a sunat "i m-a ntre'at
/ ute%i s!-mi face%i o proramareT
/ ;a.
/ reau s!-mi cer scuze. reau s! Ain din nou la consulta%ie.
/ u aAe%i de ce s! A! cere%i scuze, pentru c! eu A-am pus dianosticul corect "i nu Areau
s! mi se cear! scuze.
Mi-a zis
/ resupun c! aAe%i dreptate. -ar tre'ui s!-mi cer scuze.
#r tre'ui s! A! fiu recunosc!toare c! a%i pus dianosticul corect. u mai am m!trea%!, "i
uita%i-A! la 'ra%ele mele. Mai am c?te un petic pe ici, pe colo, dar at?t. a fel "i pe restul
corpului. #m fost furioas! pe dumneaAoastr! dou! s!pt!m?ni ncheiate.
C:n$ Erickson îi spune tinerei < A9e2i un pic $e psoria'is "i multe emo2ii= , el stabile"te o
leg#tur# între psoria'is "i emo2ii, suger:n$ c#, $ac# emo2iile sunt mai multe, psoria4 'isul 9a
!i mai pu2in, iar $ac# psoria'isul e mai mult, 9or !i mai pu2ine emo2ii. Apoi îi o!er# oca'ia $e
a4"i canali'apsoria'isul
s#pt#m:ni, emo2i4 ile s4a
c#tre el. C:n$ As4a
împu2inat. în!uriat
a9ut multepe el "i a"i !ost
emo2ii !urioas#
pu2in 9reme $e $ou#
psoria'is.
în !elul acesta, Erickson î"i preg#te"te pacien2ii s# g#4 seasc# un nou ca$ru $e
re!erin2#pro9oc#n$u4i, pun:n$u4i în încurc#tur# sau pro$uc#n$u4le emo2ii nepl#cute.
Reca$rarea este reali'at# în armonie cu seturile mentale "i cu con9inge4 rile persoanei în
cau'#. n < )oabe "uier#toare= , el stabile"te mai înt:i c# pacienta se consi$er# religioas#.
Cu !eti2a $in
< &a2# $e 7cor2i"oar#= , el a$opt# o atitu$ine ;uc#u"#, potri4 9it# atunci c:n$ ai $e4a !ace cu
un copil. (ar în ca'ul pacien4 tei cu psoria'is stabile"te o leg#tur# cu atitu$inea anta4 gonist#
"i ten$in2a competiti9# a acesteia printr4o pro9ocare.
Pacienta cu psoria'is î"i $# seama c# era !uri4 oas#. Ea recunoa"te !a2# $e sine
îns#"i c# Erickson a a9ut $reptate "i c# ea ntr-adeA!r
chiar a9ea !oarte multe emo2ii. *a ni9el sub4
con"tient, s4a stabilii c# el trebuia. 7# aib# $reptate "i în restul a!irma2iei pe care o !#cuse 
"i anume c# ea a9ea $oar o treime $in psoria'isul pe care credea c# îl are. Corpul ei a
început s#4i $emonstre'e acest lucru, iar erup2ia a $isp#rut în mare parte.
K$at# ce < &a2# $e 7cor2i"oar#= a ':mbit u"urat# au'in$ c# !usese bote'at# < &a2# $e
7cor2i"oar#= în loc s# i se spun# c# e hoa2#, a !ost pre$ispus# s# ':mbeasc# $e !iecare $at#
c:n$ se g:n$ea la pistruii ei. n !elul acesta, ura "i !uria $e la început au !ost înlocuite cu un
sentiment u"or amu'ant.
Dup# cum explic# Erickson, < situa2ia $e9enise una amu4 'ant#=. (ar aceast# situa2ie
amu'ant# a continuat "i $up# ce !eti2a nu s4a mai a!lat în pre'en2a lui Erickson.
n < )oabe "uier#toare= , situa2ia este reca$rat# pentru pacient#, $intr4una în care ea se
sim2ea umilit# $in cau'# s# nu se putea controla într4una în care putea s# aprecie'e con4
trolul $es#9:r"it pe care îl a9ea $e !apt  a$ic# putea s# emit# $oar ga'e, $ar s# re2in# în
rect materia lichi$# "i mate4 ria soli$#. n !apt, ea a !ost în$emnat# s# se bucure $ans:n$
goal# prin apartament pentru a exersa acest control. Desigur, la un ni9el super!icial,
Erickson îi permite s# $ea 9:nturi, "i este posibil ca acest lucru s# !i "ters mustr#rile
anterioare care con$amnau un atare comportament. El îi respect# totu"i inhibi2iile, pentru c#
nu îi sugerea'# s# !ac# asia în public.
în mo$ inci$ental, 4. Erickson ne arat# c# aceast# po9estire are "i o continuare. &aptul c#
!emeia "i4a acceptat corpul a $eterminat4o s# accepte "i alte !unc2ii naturaleU ast!el, ea este
în stare s#4"i expun# s:nul "i s#4"i al#pte'e copilul în timp ce $iscut# cu Erickson, un an mai
t:r'iu.
+ici m!car o erec&ie
Eu ncerc s! croiesc terapia pe m!sura fiec!rui pacient n parte. :dat! a Aenit la mine un
medic "i mi-a zis
/ rima eLperien%! seLual! am aAut-o ntr-un 'ordel. #
fost ceAa dezust!tor. #"a nc?t n cei dou!zeci de ani care au trecut de atunci nu am mai aAut
nici m!car o erec%ie. #m pl!tit femei, le-am dat 'ani rei "i le-am spus *#uta%i-m! s! am
erec%ie.+ ;ar niciuna n-a reu"it.
#cum am !sit o fat! cu care Areau s! m! nsor. #m ncercat s! m! culc cu ea. E foarte
dr!u%! "i ndatoritoare, dar tot nu reu"esc s! am erec%ie.
-am spus
/ #duce%i fata s! stea de Aor'! cu mine, o s! fie o discu%ie priAat! ntre ea "i mine, dup!
care o s! Aor'esc cu am?ndoi.
-am spus fetei
/ &ulc!-te cu el n flecare scar!, dar poart!-te ca o femeie rece. u-l l!sa s! te atin! pe
s?ni sau pe corp, su' riicio form!. ur "i simplu i interzici s! fac! asta. Este foarte important
s! urmezi aceste instruc%iuni.
-am chemat pe medic la mine "i i-am zis
/ -am spus lui Mildred c! tre'uie s! se culce cu dumneata n flecare noapte. -am spus
s!-%i respin! orice ncercare de a o s!ruta, de a o atine pe s?ni, pe p!r%ile intime, pe corp.
7re'uie s! te respin! total. reau ca acest lucru s! se nt?mple Areme de trei luni. ;up! asta
Aeni%i s! discut!m situa%ia.
e la nceputul lui martie, nu s-a mai putut st!p?ni "i a
*Aiolat-o+.
&?ndMildred era o femeie

a fost neAoit foarte frumoas!,
sa se confrunte ar!ta foarteAenit!
cu imposi'ilitatea 'ine. din partea lui Mildred, nu $in
partea lui, acest lucru a schim- 'at cadrul de referin%!. Mildred era aceea care !#cea imposibil
actul sexual, nu el.
A"a c# nu mai a9ea moti9e s# se pl:ng# $e penisul lui !lasc. Mildred !#cea ca lucrul
acela sa !ie imposibil pentru el.
întruc:t prima experien2# sexual# a9ut# într4un bor$el îl $e'gustase pe pacient, iar
încerc#rile lui $e a se 9in$eca singur, < pl#tin$ = !emei, înt#rise tiparul $e e"ec al acestuia,
Erickson a stabilit c# impoten2a lui era un re'ultat al sexului u"or accesibil. Prin urmare,
Erickson, a;utat $e iubita pacientului, a creat o situa2ie opus#  una în care sexul era
inter'is. n explica2ia pe care o $# celor înt:mplate, Erickson !olose"te în mo$ expres
re!erin2e 9agi. C:n$, în ultima pro4 po'i2ie, spune < 1il$re$!#cea ca lucrul acela s#!ie
imposibil pentru el, noi 5 "i, probabil, "i pacientul
J ne întreb#m care este<lucrul acela= care
este imposibil pentru el> actul sexual 7# se pl:ng# $e penisul lui !lasc, a$ic# s# se
masturbe'e !#r# erec2ie 7# r#m:n# impotent Kricare ar !i r#spunsul, el a reu"it s#
trans!ere <inamicul = în a!ara pacientului. n !elul acesta, în loc s# !ie sup#rat pe el însu"i "i
s#4"i înt#reasc# ast!el neputin2a $e a a9ea o erec2ie, pacientul putea s# atace cau'a
<imposibilit#2ii= a!late în a!ara lui, în 1il$re$. 8i !ace asta <9iol:n$4o Dup# ce a a9ut
raporturi sexuale !#r# s# se mai îngri;ore'e $ac# 9a a9ea erec2ie, se presupune c# 9a putea
s#!ac# $ragoste !#r# s# mai !ie ne9oie $e acest puter4 nic element $e agresiune.
/leosc2 leosc2 leosc
K fat! de cincisprezece ani "i suea tot timpul deetul mare. !rin%ii ei m-au sunat "i au
nceput s! pl?n! "i s! se t?nuie. Mi-au spus c! fata i nec!ea c?t era ziua de lun! su?ndu-
"i deetul. D"i suea deetul c?t timp merea cu auto'uzul "colii, iar "oferul se considera
init. a fel "i ceilal%i copii. rofesorii se pl?neau de ea c! "i sue deetul.
-au spus fetei c! or s-o aduc! la mine.
>ata a intrat n ca'inet su?ndu-"i zomotos deetul, cu o'r!znicie. !rin%ii erau n
camera al!turat! "i nu auzeau ce-i spun.
/ reau s! %i spun c! e"ti foarte proast! c!-%i sui dee- tul, i-am zis.
/ or'i%i ca p!rin%ii mei.
/ u, Aor'esc intelient. #ccep%i faptul c! p!rin%ii t!i se simt u"or stinheri%i, c! "oferul
de pe auto'uz se simte u"or stinherit. 7e afi"ezi n toat! "coala cu o'iceiul de a-%i sue
deetul. &?te mii de copii sunt n "coal!T 7u te afi"ezi n fa%a tuturor. ;ac! nu ai !i proast!,
dac! ai fi inteligent#, %i-ai sue deetul ntr-un fel care chiar s!-l scoat! din pepeni pe tat!l
t!u.
#m aflat de la tat!l t!u "i de la mama ta ca dup! cin! aAe%i un proram fiL. 7at!l t!u
cite"te ziarul. $e a"az! "i l cite"te, de la cap la coad!. -am f!cut pe p!rin%ii t!i s!-mi promit!
c! or s!-"i %in! ura referitor la o'iceiul t!u de a-%i sue deetul.
-or#"a
s! scoat! o Aor'!
c! te ro s! iei despre
un ceas.asta.
;isear!, dup! ce m?nca%i, a"az!-te l?n! tat!l t!u "i sue-%i
deetul cu plesc!ieli pre% de dou!zeci de minute, iar pe mama, care e o persoan! foarte
tipicar!, las-o s! spele Aasele. Di place s! coas! cuAerturi din petice. ;up! ce spal! Aasele,
ntotdeauna se a"az! "i lucreaz! la cuAertur!. ;up! cele dou!zeci de minute de stat l?n! tat!l
t!u, a"az!-te l?n! mama. $tai cu ochii pe ceas "i sue-%i deetul  cu sim% de r!spundere,
pleosc, pleosc, pleosc.
l-am pus pe p!rin%ii t!i s!-mi promit! c! n-or s! spun! nimic c!-%i sui deetul. #"a c!
po%i s! te oci n Aoie cu sentimentele lor. entru c! ei nu au ce s! fac!.
&?t despre "oferul de pe auto'uz  A! Aede%i doar de dou! ori pe zi. e copiii de la "coal!
i Aezi
#"a c!zilnic.
tre'uieu
s! iteAezi nici;e
afi"ezi. pe o'icei,
"ofer, nici pefat!
orice copiii
de de la "coal!
"coal! s?m'!ta
nu poate "i duminica.
s! sufere un anumit '!iat
sau o fat! anume. #"a c! !olose"te4te de faptul ca sui deetul. ;e c?te ori se uit! la tine
'!iatul acela sau fata aceea, 'a!-%i deetul n ur!. =i sue-l pe bune. u eList! eleA care s!
nu ai'! un profesor pe care nu-4 suport!. u tre'uie s!-%i sui deetul !#r# rost n fa%a
celorlal%i profesori. &?nd l Aezi pe profesorul respectiA, A?r!-%i deetul n ur! "i sue-l cu
plesc!ieli.
n mai pu%in de o luna, a descoperit c! erau "i alte lucruri de f!cut. Eu transformasem
suptul deetului ntr-o o'lia%ie, iar ea nu Aoia s! fie o'liat! s! fac! un anumit lucru.
&?nd Erickson pune accentul pe * proramul fiL+ al p!rin%ilor, el atrae n mod indirect
aten%ia fetei asupra caracterului coercitiA al propriului ei comportament referitor la suptul
deetului. El suereaz! c! ar putea s! nceteze s! mai fie * proast!+ (adic! s! nu mai ac%ioneze
f!r! s!fie con- "tient! de ceea ce face "i f!r! s! ai'! un scop). Dn schim', ar putea, n mod
inten%ionat, s!-"i eLprime ostilitatea mai eficient. &omportamentul ei priAind suptul
deetului este ren- cadrat. #cesta nceteaz! s! mai fie un *o'icei ceAa ce nu poate fi
controlat. #cum este o form! util! de comunicare / de ostilitate.
Dn aceast! poAestire, ca n multe dintre cele care se ocup! de tratarea copiilor, Erickson
ncepe cu *#m trimis p!rin%ii n alt! camer! "i am stat de Aor'! cu copilul+. a un niAel, el
respect!fiecare copil ca pe un indiAid, departe de p!rin%i.
a un alt niAel, el Aor'e"te cu copilul care eList! n fiecare din noi. !rin%ii, care adeseori
reprezint! constr?nerea, ner!'darea "i a'sen%a accept!rii, sunt ndep!rta%i. Ei nu tre'uie s!
interAin! n terapie.
supraeu eLcesiA a acest
de riu- ros, niAel,
la toateErickson ne spune
acele *tre'uie s! renun%!m
s!+ eLtrem la preten%iile
de stricte, propriului
"i s! l!s!m
poten%ialul copilului s! ias! la iAeal! "i s! se dezAolte. Este posi'il ca el s! ne spun! s! nu ne

nrop!m impulsurile copil!re"ti  spontaneitatea, curiozitatea, impetuozitatea,
eLpansiAitatea, "i a"a mai departe /ci s! canaliz!m aceste impulsuri sau s! le direc%ion!m
*n mod intelient+. &?nd, ca n cazul acestei fete, suntem n stare s! Aedem le!tura dintre
ceea ce facem "i reac%ia celorlal%i (de pild!, iritarea lor ), putem hot!r s! punem cap!t
respectiAului tip de comportament.
#cest tip de * prescriere a simptomului+ poate fi considerai "i o punere n practic! a
dictonului lui #lfredadler referitor la terapie. #dler a spus c?ndAa *7erapia este ca "i cum ai
scuipa n supa cuiAa. espectiAa persoan! poate s! continue s-o m!n?nce, dar n-o s!-i mai
plac!.+ >!c?nd din suptul deetului un lucru o'liatoriu, Erickson *a scuipat n supa fetei+.
C A P I T O L U L )
Să învă"ăm din e#perien"ă
C"m e s! ai 4ase ani
$!pt!m?na trecut! am primit o scrisoare de la nora mea, n care mi scria c! fiica ei
mplinise "ase ani. # doua zi, feti%a a f!cut ceAa pentru care mama a mustrat-o. >eti%a i-a spus
mamei
/ E rozaA de reu s! ai "ase ani. Eu am doar o zi de eLperien%!.
@n #is
oaptea, c?nd meri la culcare, te culci ca s! dormi, poate "i ca s! Aisezi. ar n Ais nu
intelectualizezi, ci eLperimentezi.
u am Arut s!-i dau 'om'oane fiului meu ance, l-am spus ca m?ncase destule. # doua zi,
c?nd s-a trezit, era foarte fericit.
/ #m m?ncat toat! puna, mi-a zis el.
&?nd i-am ar!tat c! mai erau 'om'oane n pun!, a crezut c! m! dusesem "i cump!rasem
altele, fiindc! el "tia c! le m?ncase pe toate. =i chiar le m?ncase  n Ais.
#lt! dat!, 2ert l nec!ise pe ance, iar ance Aoia s!-l pedepsesc pe 2ert. #m refuzat. #
doua zi diminea%!, ance mi-a zis
/ M! 'ucur c! l-ai altoit pe 2ert  dar nu tre'uia s! folose"ti o '?t! de 'ase'all a"a de
mare.
El "tia c! $e;a l pedepsisem pe 2ert cu asprime. D"i transformase sentimentul de
AinoA!%ie, pentru c! "i dorise ca tata s!-l pedepseasc! pe 2ert, ntr-o critic! la adresa asprimii
pedepsei mele. Era clar c! se nt?mplase ceAa cu el.
Mul%i su'iec%i, care au tendin%a de a intelectualiza n loc s! intre n trans!, noaptea, c?nd
se ?ndesc la alte chestiuni, Aiseaz! c! sunt n trans!. =i, n acea stare de trans! din Ais, ei Aor
face anumite lucruri. # doua zi Ain la tine "i %i spun *#m Aisat o rezolAare a pro'lemei.+
7erapia este n principal o motiAare a su'con"tientului pentru a-"i folosi toate cuno"tin- %ele,
care sunt multe "i diAerse.
EList! tot soiul de eLperien%e, iar Aisul este un tip de eLpe- rien%!. Dn aceast! poAestire,
Erickson ne arat! c!, de"i hipnoza s-ar putea s! nu func%ioneze, terapia Aa func%iona. #dic!
pacientul poate s! mear! acas! "i s! continue lucrarea n Ais.
;up! ce i s-a spus aceast!poAestire, un pacient care intelectua- lizeaz!poate s! mear! acas!
"i s! Aiseze c! se afl! n trans!.
Inot"l
$! nAe%i din eLperien%! este mult mai educatiA dec?t s! nAe%i n mod con"tient. o%i s!
nAe%i toate mi"c!rile de not st?nd pe 'urt! pe scaunul de la pian. o%i sa sta'ile"ti ritmu- rile,
respira%ia, mi"carea capului, mi"c!rile 'ra%elor, mi"c!rile picioarelor, "i a"a mai departe. &?nd
intri n ap!, "tii doar s! no%i c?ine"te. 7re'uie s! nAe%i s! îno2i n ap#. ;up! ce nAe%i asta, ai
mai nA!%at ceAa.
$! nAe%i din eLperien%! este lucrul cel mai important. &u to%ii am nA!%at n perioada de
"colarizare c! tre'uie s! nA!- %!m con"tient. #i f!cut lucrurile n mod incon"tient, n raport
cu apa. #i nA!%at s!-%i rote"ti capul, s! A?sle"ti cu m?inile "i s! dai din picioare ntr-un anumit
ritm  n raport cu apa. &ei care nu sunte%i not!tori nu "ti%i, nu pute%i s!-mi descrie%i ce sim%i
c?nd ai picioarele n ap!, cum sim%i apa pe m?ini, cum te a'soar'e apa c?nd %i r!suce"ti
corpul la dreapta "i la st?na n craulul australian, de pilda c?nd no%i pe spate, "tii toate astea.
&?t! aten%ie acorzi etului de ap! de su' spinarea ta c?nd no%i napoiT ;ac! no%i n pielea
oal!, o sa descoperi c?t de mult te nreuneaz! costumul de 'aie. #pa alunec! pe pielea ta
mult mai u"or atunci c?nd e"ti oi. ar costumul de not este n mod cert un handicap.
u m! preocup! c?t nAa%! oricare dintre Aoi despre hipnoz! aici, n aceast! camer!,
fiindc! "ti%i cu to%ii, din c?nd n c?nd  n perioada c?nd nu sunte%i nici aici, nici acolo, c?nd
nici nu dormi%i, nici nu sunte%i trei , c! nA!%a%i foarte mult, n aceast! stare hipnaoic!,
despre hipnoz!. :'i"nuiam s! m! trezesc diminea%a "i s! co'or din pat imediat ce deschi-
deam ochii, pe c?nd so%iei mele i pl!cea s! mai stea cincisprezece sau dou!zeci de minute "i
s! se trezeasc! ncetul cu ncetul. ezerAa mea de s?ne mi urc! instantaneu n cap.
ezerAa
c?te ori eeineAoie
circul!s!foarte ncet.
intri n &iecare
trans!, poate$intre noi are un tipar
de dou!sprezece in$i9i$ual,
ori, p?n! c?nd nunumai lui. ;e
te maialintereseaz!
s! urm!re"ti tu nsu%i aceast! eLperien%!T
#%i notat Areodat! n lacul 5reat $altT #rat! ca apa "i o sim%i ca pe apa. Eu am "tiut
dinainte c! nu pot s! not n el.
M! ntre'am ce s-ar nt?mpla dac! a" ncerca s! not. Dn%ele- eam c?t se poate de 'ine c!
lacul era suprasaturat cu ap! s!rat!. Dns! tre'uia s! tr!iesc experien2a de a ncerca s! not ca
sa-mi dau seama ce i s-ar nt?mpla unui not!tor care ar ncerca s! noate acolo. Maoritatea
su'iec%ilor hipnotici Aor s! n%elea! n timp ce tr!iesc eLperien%a. !sa%i eLperien%a deoparte.
ur "i simplu, l!sa%i lucrurile s! se nt?mple.
Erickson eAiden%iaz! modul n care corpul con"tientizeaz! prin eLperien%! tactil!. e
m!sur! ce el men%ioneaz! diferite senza%ii, ritmuri, mi"c!ri, ascult!torul rememoreaz! instinc-
tiA eLperien%e asem!n!toare. Dn loc s! spun! *#ceia dintre Aoi care sunt not!tori "i amintesc
cum %i sim%i picioarele c?nd e"ti n ap!+, Erickson formuleaz! enun%ul la modul neatiA, "i
spune *&ei care nu sunte%i not!tori nu pute%i s! descrie%i.+ Mai t?rziu, el aAanseaz! suestia
ntre'?nd *&?t! aten%ie acorzi etului de ap! de su' spinarea ta c?nd no%i napoiT+ El implic!
faptul c! este 'ine "i util s!-%i concentrezi aten%ia asupra eLperien%ei senzoriale.
&?nd Erickson spune * u m! preocup! c?t nAa%! oricare dintre Aoi despre hipnoz!
aici, n aceasta camer! su'- linierea mea+, el oer! o suestie posthipnotic! pe termen lun,
potriAit c!reia ceea ce se nAa%! despre hipnoz! Aa continua "i n afara acestei camere. #poi
dezAolt!, suer?nd indirect c! *aceast! nA!%are+ se Aa petrece n diAerse situa%ii speciale, de
eLemplu c?nd te treze"ti din somn. El suereaz! totodat! c! fiecare ascult!tor Aa aune la
*aceast! nA!%!- tur!+ potriAii propriului s!u *tipar indiAidual+. El eLplic! faptul c! nA!%!tura
din eLperien%! se produce cel mai 'ine atunci c?nd doar eLperimentezi, f!r! s! analizezi
eLperien%a.
#poi alunec! ntr-o alt! suestie posthipnotic!  c! acest lucru se Aa nt?mpla dup!
dou!sprezece eLperien%e de trans!.
Dn comentariile ulterioare, Erickson insist! din nou asupra importan%ei faptului de a nu
ncerca s! n%elei eLperien%a n timp ce ea se produce. #cest principiu este Aala'il, desiur,
pentru toate eLperien%ele, nu doar pentru eLperien%ele hipnotice. ;ac! cineAa dore"te s!
n%elea! eLperien%ele, cel mai 'ine este ca eLaminarea, reAizuirea "i analiza s! fie l!sate
pentru mai t?rziu, c?nd se Aa fi distan%at de respectiAa eLperien%!.
: asemenea
terapia poAestire
seLual!. Ea se poate
constituie o 'un!doAedi eLtrempentru
introducere de util!descrierea
n cazul pacien%ilor
eLerci%iilorimplica%i
aLate pe n
sim%uri, de pild!. entru pacien%ii care au pierdut le!tura cu propriile senza%ii, poate fi
eficient s! se concentreze asupra senza%iilor tactile.
G"st! "n ic
>iul meu, 2ert, ar fi putut s! aun! un psihanalist foarte 'un, dar a ales s! se fac! fermier.
#re "ase '!ie%i "i o fat!. $e temea ca ei s! nu se apuce de tutun, alcool, drouri, "i a"a mai
departe. rin urmare, chiar de la nceput, le ar!ta lucruri inofensiAe, dar care p!reau
interesante, de pilda Aaselina.
#tunci c?nd copiii ncepeau s!-i pun! ntre'!ri, el le zicea
/ ;e ce nu u"ti un picT
$au lua o sticl! dr!u%!
/ ;e ce n-o miro"iT
=i nu e deloc pl!cut s! miro"i amoniacW #'solut to%i copiii au nA!%at s! ai'!. >oarte mult!
ri! ce pun n ur!. # fost o modalitate 'un! de a le face educa%ie.
Erickson "i eLprim! nc! o dat! conAinerea, c! modalitatea cea mai 'un! de a nA!%a
este prin eLperien%!. !rintele, profesorul sau psiholoul ofer! oportunitatea eLpe- rien%ei.
2eri nucopiii,
nA!%at are neAoie s! ofere o eLperien%!
prin intermediul efectiA!
eLperien%ei, cu tutun,
*s! ai'! foarte alcool sau drouri,
mult! ri! pentru
ce pun n c!Dn
ur!+. el "i-a
perioada lor de formare, le-a pus la dispozi%ie eLperien%e care s!-i determine s! ai'!
discern!m?nt. :dat! ce au nA!%at s!fac! asta, ei Aor decide sinuri dac! s! foloseasc! tutun,
alcool sau drouri.
! ' P & ( : $ ; $ <
Să ne luăm viata în m$ini
9
*esre moarte 4i ce %nseamn! s! mori

entru a r!spunde unui student care "i-a eLprimat nriorarea c! Erickson era pe moarte
&red c! este prematur. u am de ?nd s! mor. ;e fapt, Aa fi ultimul lucru pe care o s!-l
facW
Mama a tr!it p?n! la nou!zeci "i patru de aniC 'unica "i str!'unica au tr!it nou!zeci "i trei
sau peste. 7ata a murit la nou!zeci "i "apte de ani "i um!tate. 7ata planta pomi fructiferi "i
se ntre'a dac! mai apuc! s! m!n?nce din roadele lor.
=i aAea nou!zeci "i "ase sau nou!zeci "i "apte de ani c?nd f!cea asta.
sihoterapeu%ii au o idee re"it! despre 'oal!, handicap "i moarte. Ei au tendin%a de a
supraestima chestiunea raport!rii la 'oal!, handicap "i moarte. $e pun n practic! tot soiul de
aiureli pentru a auta familiile s! treac! peste perioada de doliu. Eu cred c! fiecare om tre'uie
s! "tie c! ziua n care te na"ti este ziua n care ncepi s! mori. <nii sunt mai practici dec?t
al%ii, "i nu pierd timpul cu moartea, pe c?nd al%ii a"teapt! Areme ndelunat!.
7ata a aAut un atac coronarian raA la optzeci de ani. Era incon"tient c?nd l-au dus la
spital. $ora mea a mers cu elC medicul i-a spus surorii mele
/ u Aa face%i prea multe speran%e. 7at!l dumneaAoastr! este '!tr?n. # muncit din reu
toat! Aia%a "i a suferit un atac coronarian eLtrem de raA.
ar sora mea a zis
/ -am r?s n nas doctorului, "i i-am spus * u-l cunoa"te%i pe tataW+
&?nd tata "i-a rec!p!tat cuno"tin%a, medicul era de fa%!.
7ata a ntre'at
/ &e s-a nt?mplatT
;octorul i-a r!spuns
trei /
luniu A!fi%i
o s! face%i
dinrii, domnule Erickson, a%i aAut un atac coronarian raA, dar n dou! sau
nou acas!.
7ata i-a zis, furios

/ ;ou! sau trei luni, pe dracuSW re%i s! spune%i c! tre'uie s! irosesc o s!pt!m?na
ntrea!W
este o s!pt!m?n! era acas!.
a optzeci "i cinci de ani, a f!cut din nou o criz! cardiac!, asem!n!toare cu prima. # dat
peste acela"i doctor. 7ata "i-a rec!p!tat cuno"tin%a "i a ntre'at
/ #cela"i lucru, i-a r!spuns doctorul.
/ Dnc! o s!pt!m?n! pierdut!, a oftat tata.
# trecut printr-o opera%ie a'dominal! serioas!, n care i-au eLtirpat 6,GR n de intestin.
&?nd "i-a reAenit din anestezie, a ntre'at-o pe asistent!
-a spus, iar tata a oftat "i a zis
/ Dn loc de o s!pt!m?n!, acum or s! fie zece zile.
#l treilea infarct s-a nt?mplat la optzeci "i nou! de ani.
=i-a /rec!p!tat
#cela"icuno"tin%a "i a spus
lucru, doctoreT
/ ;a, a r!spuns medicul.
7ata i-a spus
/ !d c! am prostul o'icei de a sta de poman! c?te o s!p- t!m?n!.
a nou!zeci "i trei. ;e ani, a f!cut al patrulea infarct. &?nd "i-a rec!p!tat cuno"tin%a, a
spus
/ ;octore, serios, am crezut c! la al patrulea m! duc.
ncep s!-mi pierd ncrederea n al cincilea.
a nou!zeci "i "apte de ani "i um!tate, pl!nuise mpreun! cu dou! dintre surorile mele o
ie"ire la sf?r"it
ser!, plus dedin
o parte s!pt!m?n! n $ta'iliser!
copiii lor. Aechea colectiAitate
pe cine s!de fermieri.
Aiziteze, la 7o%i de-o s!
ce motel seam!
stea,cu el muri-
la ce
restaurante s! m!n?nce. #u ie"it din cas! "i s-au ndreptat spre ma"in!. &?nd au auns la
ma"in!, tata a spus
/ :, mi-arti uitat p!l!ria.
$-a dus fua dup! p!l!rie. $urorile mele l-au a"teptat o Areme, dup! care s-au uitat una la
alta, lini"tite, "i au spus
/ $-a sf?rsit.
#u intrat n cas!. 7ata z!cea pe podea, r!pus de o hemoraie cere'ral! masiA!.
Mama a c!zut "i "i-a fracturat "oldul la nou!zeci "i trei de ani. # spus
/ E ridicol pentru o femeie de A?rsta mea s! fac! una ca asta. : s! m! fac 'ine.
=i s-a f!cut.
<n an mai t?rziu, c?nd a c!zut "i "i-a fracturat "i cel!lalt "old, a spus
/ -a fost deloc u"or s! m! nzdr?Aenesc atunci c?nd mi-am fracturat "oldul prima dat!.
;e data asta, nu cred c! m! Aindec, dar nimeni n-o s! spun! c! nu am ncercat.
Eu am "tiut, "i, A!z?ndu-mi eLpresia ntip!rit! pe chip, "i ceilal%i mem'ri ai familiei au
"tiut c! din aceast! a doua c!z!- tur! aAea s! i se tra! moartea. # murit de pneumonie
cones- tiA!, * prietena '!tr?nelor +.
&itatul preferat al mamei era *n fiecare Aia%! "i ploaie-i h!r!zit!. $unt zile care scris e s!
fie mohor?te.+ ;in poemul
The Rainy Day 5 i cu ploaie J al lui onfelloJ.
7ata "i mama s-au 'ucurat de Aia%! din plin, tot timpul, ncerc s!-mi conAin pacien%ii
*2ucura%i-A! de Aia%!, "i 'ucura%i-A! de ea din plin.+ &u c?t pui mai mult! Aeselie n Aia%a ta,
cu at?t %i Aa fi mai 'ine.
u "tiu de unde i-a Aenit acelui student ideea c! o s! mor.
: s! am?n chestia asta.
Erickson Aoia ca moartea s! fie ceAa care s! nu proAoace nelini"te, "i a eAiden%iat faptul
c! Aia%a este pentru cei Aii.
7at!l lui, ne spune Erickson, planta pomi fructiferi la A?rsta de nou!zeci "i "apte de ani.
:rientarea era c!tre Aiitor. 7at!l lui era actiA "i a murit n timp ce se ducea s! fac! ceAa  Aoia
s!-"i ia p!l!ria "i s! mear! n Aizit!. 4effreF Oei consider! c! replica *:, mi-am uitat
p!l!ria+ Aine dintr-o recunoa"tere incon"tient! a faptului c! ceAa se nt?mpla n capul s!u.
Erickson continua adesea aceast! poAestire spun?nd c! tat!l lui aAusese dreptate s!-"i
piard! ncrederea n al patrulea infarct. 7at!l lui a murit la nou!zeci "i "apte de ani "i
um!tate, n urma unei hemoraii cere'rale. Erickson aAea fa%! de 'oal! aceea"i atitudine ca
"i tat!l s!u, "i anume c! ea *face parte din indiestiile Aie%ii+. a fiecare diet! este neAoie de
alimente indieste, iar Erickson o'i"nuia s! eAiden%ieze faptul c! solda%ii hr!ni%i cu ra%ii @
"tiu c?t de importante sunt n diet! alimentele indieste. 7raediile, decesele, 'oala, toate fac
parte dintre indiestiile Aie%ii.
n ultimii ani de Aia%!, Erickson a petrecut mult timp pentru a-i pre!ti pe oameni pentru
moartea lui. u Aoia s! fie elit prea mult, "i f!cea tot felul de lume pentru a diminua
nelini"tea oamenilor. : dat! l-a citat re"it pe 7ennFson "i a spus *$! nu m! pl?n! lumea la
'ar c?nd cora'ia mea porni-Aa pe mare.+ or'ea despre moarte pe fa%!. =i, ca "i tat!l s!u, era
orientat c!tre Aiitor atunci c?nd a murit. $e ?ndea cu ner!'dare la orele de curs pe care
tre'uia s! le %in! lunea urm!toare. ;up! cum era de a"teptat, nu s-au oranizat funeralii "i nu
a fost nmorm?ntat. &enu"a lui a fost mpr!"tiat! de pe ?rful $NuaJ.
&omentariul final al lui Erickson la aceast! poAestire
* u "tiu de unde i-a Aenit acelui student ideea c! o s! mor. : s! am?n chestia asta.+ &e s!
am?neT MoarteaT $au ideea studentuluiT
Vrea" o ereche
&?nd tata a fuit de acas! la "aisprezece ani, a nfipt n pern! un 'ilet, s-a dus la ar!, a
tr?ntit pe tehea m!run%i"ul pe care l str?nsese "i a zis *reau un 'ilet de to%i 'anii !"tia.+
# auns n 2eaAer ;am, Uisconsin, o localitate rural!. Merea pe strad! "i se uita la fermierii
de acolo, cum unii m?nau caii, al%ii aAeau care trase de 'oi. $-a dus la un '!r'at cu p!rul
c!runt, care m?na un car cu 'oi, "i l-a ntre'at
/ u aAe%i neAoie de un '!iat iste% care s! A! aute la ferm!T
2!iatul i-a spus c! l cheam! &harlie o'erts. -a zis c! nu aAea familie, nu aAea 'ani, nu
aAea nimic, "i p?n! la urm! fermierul i-a spus
/ <rc! n car. : s! meri cu mine, s! lucrezi la ferm!.
n drum spre cas!, fermierul a oprit carul "i i-a zis
/ #"tept!-m! n car. 7re'uie s! m! A!d cu inerele meu.
: fat! ntr-o rochie nflorat! l priAea, furi"at! pe dup! un ar%ar, "i &harlie a ntre'at-o
/ # cui fat! e"tiT
/ # uS tata, i-a r!spuns fata, lini"tit!.
/ ;e-acum e"ti a mea, a anun%at-o el.
este "apte ani, c?nd tata a cerut-o n c!s!torie n mod oficial, mama a A?r?t m?na n
'uzun!ra" "i i-a ntins o m!nu"! mic!, fiindc! n acea comunitate rural!, dac! refuzai o cerere
n c!s!torie, se spunea c! *i dai omului m!nu"a+. 7ata a ie"it din cas! furios. -a nchis ochii
toat! noaptea, iar diminea%a s-a dus la mama "i i-a zis
/ u %i-am cerut o m!nu"!, Areau o pereche.

M!nu"a era mpletit! din l?na pe care mama o sp!lase, o d!r!cise "i o torsese.
Ea mpletise acea m!nu"! pe c?nd aAea "aptesprezece ani, iar cererea n c!s!torie se
nt?mplase la dou!zeci. 7ata o cuno"tea pe mama. Marna l cuno"tea pe tata. ar eu am pre-
dat la acea "coal! de %ar! unde nA!%ase mama.
7at!l lui Erickson "i-a luat numele de *&harlie o'erts+
c?nd a plecat de acas! la A?rsta de "aisprezece ani. oAestirile despre tat!l s!u, spuse de
Erickson, eAiden%iaz! sim%ul aAen- turii pe care l aAea tat!l s!u, ncrederea "i capacitatea lui
de a o'%ine ceea ce "i dorea. #ceast! din urm! tr!s!tur! apare n toate poAestirile despre
familie narate de Erickson.
;e aceast! dat!, mesaul pare s! fie acela c! po%i s!-%i sta'ile"ti un scop, s! te %ii de el "i s!
nu accep%i un r!spuns neatiA. ;esiur, tre'uie s! "i faci ceea ce este necesar pentru a atine
acel scop. Erickson las! s! se n%elea! c!
&harlie o'erts a lucrat pentru Aiitorul socru Areme de "apte ani. Dn alte poAestiri, r!splata nu
Aine doar pentru c! ai fost nc!p!%?nat "i perseAerent. 7re'uie s! aplici strateia corect! "i s!
munce"ti ntr-un mod care este apreciat de societatea pe care Arei s! o impresionezi.
&hiar "i a"a, dup! cum ne arat! Erickson n poAestirea care urmeaz!, nu po%i s! o'%ii
a'solut totul.
/!reri $iferite
a scurt timp dup! ce ne-am c!s!torit, mireasa mea a ntre'at-o pe mama
/ &?nd dumneata "i tata aAe%i p!reri diferite, ce se nt?m- pl!T
Mama i-a r!spuns
/ Eu spun pe fa%! ce ?ndesc, dup! care tac.
#tunci so%ia mea a ie"it n curte "i l-a ntre'at pe tata
/
/ &um a%i procedat
Eu spuneam c?nd de
ce aAeam dumneata "i mama
spus, dup! nu c!dea%i
care t!ceam, i-a de acordT
spus tata.
2ettF a insistat
/ =i mai departe ce se nt?mplaT
/ <nul sau altul f!cea a"a cum considera.. =i lucrurile au mers de fiecare data n felul
!sta.
P#rin2ii lui Erickson au !ost c#s#tori2i aproape "apte'eci "i cinci $e ani. n mo$ clar,
armonia lor con;ugal# a !ost rea4 li'at# pe ba'a respectului reciproc, "i au aplicat principiul
$e a nu încerca nicio$at# s#4"i impun# opinia.
C"m s<a %ntre&in"t sing"r! %n colegi"
@risti
/ mi-a spus
;umneata ai muncit "i te-ai ntre%inut sinur la medicin!. $iur, aAeai o infirmitate,
a"a c! nu %i-a fost u"or. Eu sunt mai t?n!r! dec?t crai dumneata atunci, "i Areau s! m! ntre%in
sinur! n coleiu.
/ 2ine, copil!, i-am zis.
/ #cum, ntre'area este c?t te ?nde"ti s!-mi iei pe chirie "i m?ncareT
Era o ntre'are serioas!.
/ $uma medie pentru cas! "i mas! este de dou!zeci "i cinci de dolari pe s!pt!m?n!, dar
n-o s! ai priAileiul s! speli Aasele, s! dai cu aspiratorul, s! faci paturile, s! folose"ti tele-
fonul, s! dai iama n friider.
/ #sta mai nseamn! pe pu%in zece dolari. Ei 'ine, tre'uie s! mer n centru s!-mi caut o
slu'!.
/ #i neAoie de o recomandareT
/ M! recomand! num!rul de la asiur!ri sociale "i diploma de a'solAire a liceului, mi-a
zis ea.
reo opt luni de zile nu ani "tiu unde munce"te. $-a dus la
$pitalul 2unul $amaritean, le-a spus c! i-ar pl!cea s! lucreze la reistratura, iar cei de acolo
s-au uitat la fata aceea de patruzeci "i cinci de kilorame "i i-au eLplicat
/ 7re'uie s! cuno"ti terminoloia medical!, termeni din psiholoie, din psihiatrie.
/ ;a, "tiu, le-a zis ea. 7ocmai de aceea, m-am dus la 'i'- liotec! "i am citit ;ic%ionarul
Medical ;orland, "i ;ic%ionarul
Medical $tedman, "i ;ic%ionarul de siholoie Uarren.
#"a c! au acceptat-o de pro'!, dup! care au anaat-o.
;up! un an, adolescenta din ea s-a reAoltat "i a hot!r?t s! plece n Michian. >ratele ei a
ntre'at-o dac! aAea neAoie de 'ani, iar ea i-a r!spuns
/ u.
a fel a ntre'at-o "i mama, "i apoi "i eu. #m primit to%i acela"i r!spuns
/ u.
#"a c! n ianuarie "i-a mpachetat hainele de iarn! din
hoeniL, s-a urcat n trenul de Michian, iar acolo erau minus unsprezece rade c?nd a auns.
-au tre'uit trei zile ca s! se nscrie "i s! !seasc! de lucru la decanat. ;ecanul s-a uitat pe
orarul ei "i a A!zut c! se nscrisese la nou!sprezece cursuri.
$tuden%ii care munceau nu aAeau Aoie s! urmeze dec?t "aisprezece cursuri. @risti i-a spus
/ ucrez n 'iroul dumneaAoastr!, a"a c! aAe%i ocazia s! m! %ine%i su' o'serAa%ie, s! m!
urm!ri%i cum lucrez "i ce note iau, "i Ae%i proceda n consecin%!.
/ #i dreptate, a"a o s! fac, a acceptat decanul.
rin urmare, @risti a urmat nou!sprezece cursuri. umai c! ea nu i-a spus decanului un
lucru. entru ea era esen%ial s! lucreze la decanat. #colo se %ineau cartelele de c!min ale stu-
den%ilor.
# pus ochii pe doi '!tr?nei care aAeau un fiu nsurat "i o fiic! m!ritat! "i i-a conAins c!
era 'ine s! ai'! o t?n!r! n cas!. : dat! pe s!pt!m?n!, fiul cel nsurat i scotea pe 'unicul "i
'unica s! ia cina n. :ra". =i nc! o data pe s!pt!m?n! fiica i scotea n ora" pe 'unicul "i pe
'unica. @risti le-a intrat pe su' piele, i auta mult la pre!tirea mesei "i la cur!%enie "i st!tea
acolo pe ratis, cas! "i mas!, plus c! fiul "i fiica '!tr?nilor o pl!teau ca s! le supraAeheze
copiii.
;e ce era important s! lucreze la decanat, unde se %ineau carteleleT &a s! nu se descopere
c! nu st!tea la c!min. -a spus nim!nui, doar nou! "i c?torAa prieteni de ncredere, c! lucra n
su'solul unui maazin cu m!rfuri la pre% redus.
Erickson a utili'at a$esea po9estiri $espre ingenio'itatea copiilor lui pentru a4"i încura;a
pacien2ii s#4"i !oloseasc# propriile resurse. < Autoritatea= este utili'at# pentru atinge4 rea
scopurilor $orite  în acest ca', s# urme'i nou#spre'ece cursuri "i s# locuie"ti în a!ara
campusului. nc# o $at#, auto4 rit#2ile 5 "i, în mo$ simbolic, <autoritatea intern#=J sunt
9#'ute mai cur:n$ ca alia2i $ec:t ca a$9ersari.
C!r!mi$a l"i /earson
o'ert earson, un psihiatru din Michian, era medic de familie. Era sinurul doctor pe o
raz! de nou!zeci "i cinci de kilometri. &el mai apropiat spital se afla la nou!zeci "i cinci de
kilometri. =i-a trimis familia n Aizit! la rude, fiindc! Aenise un zidar ca s!-i dea os un horn
de pe casa
arunca n care
pe os. 2o'locuia.
tocmaiOidarul nucas!,
ie"ea din "tia c!nep!s!-
earson
tor,e acas!,
c?nd a a"a c! oscotea
c!zut c!r!-demizile
c!r!mid! "i le
sus. -a
loAit n frunte "i i-a fracturat craniul.

2o' a dat s! se pr!'u"easc! n enunchi, apoi "i-a Aenit n fire "i "i-a zis *&e 'ine era
dac! l aAeam pe Erickson aiciW
;ar, fir-ar s! fie, el e n #rizona. #" face 'ine sa preiau controlul.+ #"a c! "i-a administrat
un anestezic local. $-a urcat n ma"in! "i a condus nou!zeci "i cinci de kilometri p?n! la spi-
tal, apoi a trecut prin formalit!%ile de internare. ;up! aceea a chemat un neurochirur "i i-
a spus
/ -am neAoie de anestezie.
eurochirurul a insistat, n mod politicos, s! accepte s! i se fac! anestezie. ar 2o' i-a
spus anestezistului
/ $! pui pe h?rtie tot ce se spune c?t sunt su' anestezie.
;up! opera%ie, 2o' "i-a rec!p!tat cuno"tin%a rapid "i i-a spus anestezistului
/ &hirurul a spus asta, asta "i asta.
"i amintea a'solut tot ce se Aor'ise, iar chirurul s-a nrozit c?nd a aflat c! 2o' l auzise
discut?nd dac! sa-i pun! sau nu o ti! de arint.
#poi 2o' i-a zis chirurului
/ Miercurea Aiitoare asta se nt?mpla ntr-o oi tre'uie s! fiu n $an >rancisco s! prezint
o lucrare la conresul anual.
/ : sa fii norocos dac! de azi ntr-o lun! e"ti n papuci de cas! "i halal de 'aie, a replicat
chirurul.
;ar 2o' a continuat
/ #" Area s! aun la o n%eleere cu dumneaAoastr!.
Mar%i, Aeni%i "i mi face%i un eLamen fizic complet. ;ac! nu descoperi%i nimic n nereul!, m!
duc la $an >rancisco. ;ac! descoperi%i c! ceAa nu este n reul!, r!m?n n spital.
dar 2o'
p?n!mi-a zis c!
la urm! n-arespectiAul chirur
aAut ncotro s-a dat peste cap s!-i !seasc! ceAa la eLamenul fizic,
"i l-a eLternat.
n $an >rancisco, l-am A!zut pe 2o' cu un 'anda pe frunte.
=i-a dat os 'andaul "i m-a ntre'at
/ &e zici de astaT
/ &um te-ai z?riatT -am zis. #Aea o cicatrice la linia frun%ii.
/ Mi-am fracturat craniul, mi-a r!spuns 2o', "i mi-a poAestit toat! nt?mplarea.
#ceast! poAestire, ca "i aceea despre crizele cardiace ale tat!lui lui Erickson,
demonstreaz! puterea min%ii de a dep!"i traume fizice raAe,. earson spune *#" face 'ine s!
preiau controlul.+ #ceast!, idee este Aala'il! pentru noi to%i, iar
* preluarea controlului+ poate s! interAin! n cazul unui pericol eLtrem atunci c?nd, n fa%a
unei necesit!%i imperioase, descoperim resurse interioare pe care nu "tiam c! le aAem.
oAestirea despre earson demonstreaz! faptul c!, n eneral, "tim mai multe despre ceea
ce se nt?mpl! dec?t ne permitem s! "tim. El este capa'il s!-"i aminteasc! inclusiA ceea ce se
Aor'ise n timp ce fusese su' anestezie. nteresant este c! el a fost capa'il s! fac! nu doar
asta, ci "i s! anticipeze c! Aa face acest lucru, ntruc?t l-a ruat dinainte pe anestezist s!
* pun!pe h?rtie tot ce se spune c?t sunt su' anestezie+. ;esiur, atunci c?nd earson le d!
altora astfel de sarcini, el preia controlul asupra situa%iei, chiar "i n aceast! situa%ie
particular!, c?nd noi, to%i, am fi pasiAi "i neautora%i  su' anestezie.
: tem! a acestei poAestiri este faptul c! rolurile o'i"nuite pe care ni le asum!m sunt
inAersate. acientul preia controlul, iar chirurul "i anestezistul se pun n slu'a lui. ;e fapt,
acesta "i este rolul medicului. Dns! maoritatea pacien%ilor rereseaz! atunci c?nd se
m'oln!AescC i atri'uie medicului rolul p!rintelui atotputernic, plin de for%!. #deA!rata
menire a medicului este s! foloseasc! ceea ce "tie pentru a trata "i a Aindeca %in?nd seama de
neAoile "i dorin%ele pacientului.
'!t!t"ri
<n muncitor n construc%ii a c!zut n ol patruzeci de etae "i a paralizat complet, doar c!
"i putea folosi 'ra%ele. u se mai putea face nimic. #Aea s! r!m?n! a"a toat! Aia%a. oia s!
"tie ce s! fac! n situa%ia lui chinuitoare. -am spus
/ u pute%i s! face%i prea multe. ute%i s! dezAolta%i '!t!- turi la nerAii durerosi. Dn felul
!sta, nu Ae%i mai sim%i durerea a"a de r!u.
ia%a dumneaAoastr! o s! fie foarte plictisitoare, a"a c! rua%i-A! prietenii s! A! aduc! tot
felul de caricaturi, c!r%i cu 'enzi desenate, iar asistenta o s! A! dea lipici "i foarfeci.
>aee%i-A! al'ume cu desene decupate, anecdote "i maLime amuzante. ute%i s! A! distra%i
copios f!c?nd aceste al'ume cu decupae. ;e c?te ori un cole de munc! aune la spital,
trimite%i-i un al'um cu decupae.
=i a f!cut nu "tiu c?te sute de astfel de al'ume cu decupae.
a nceput, Erickson redirec%ioneaz!preocuparea pacientului dinspre durere nspre
'!t!turi  un lucru care i era cunoscut pacientului, fost muncitor n construc%ii. #poi este
neAoie s! l redirec%ioneze c!tre ceAa care s!-l implice n Aia%!, s!-l fac! s! tr!iasc!. Di
men%ioneaz! truismul c! Aia%a o s! fie foarte plictisitoare. Dl direc%ioneaz! pe pacient s! se
implice ntr-o actiAitate social!  mai nt?i, ru!ndu-"i prietenii s!-i aduc! tot felul de
caricaturi "i 'enzi desenate, apoi oferind altora al'umele cu decupaele pe care le Aa face. Dn
felul acesta, indiAidul respectiA s-a implicat ntr-o actiAitate, f!r! s!-"i dea seama c! a"a Aa
p!stra le!tura cu oamenii. # deAenit mai independent "i capa'il s! tr!iasc! *n afara+
durerii care l chinuia.
C A P I T O L U L 9
Să&?nd
privim cue oc%i
ne ?ndim cum inocen"e
s! Aezi lucrurile cu un ochi proasp!t, ca "i cum ar fi prima oar!, ne
Ain n minte c?teAa tehnici de medita%ie foarte r!sp?ndite. 4n &artea secretelor,
2haJan $hree aneesh descrie o sutra n care tehnica este urm!toarea *$! Aezi ca "i cum
ai Aedea pentru prima dat! o persoan! fermec!toare sau un o'iect o'i"nuit.+ El eAiden- %iaz!
faptul c! ne o'i"nuim s! nu mai Aedem o'iectele familiare, prietenii sau familia. *$e spune
c! nimic nu este nou su' soare. Dn realitate, nimic nu este Aechi su' soare. ;oar ochii se
nAechesc, se deprind cu lucrurileC doar a"a nimic nu este nou. entru copii, totul este nouC de
aceea pe ei totul i entuzi- asmeaz!P+ =i ncheie capitolul astfel *riAi%i cu un ochi proasp!t,
ca "i cum a%i priAi pentru prima oar!P n felul acesta, priAirea Aoastr! Aa c!p!ta prospe%ime,
noutate.
inocen%i :chii
pot s! Ao"tri Aorn
p!trund! deAeni
lumeainocen%i. =i ochii inocen%i sunt cei care pot s! Aad!. :chii
din!untru.+
#m A!zut dea aceast! metod! a * priAirii proaspete+ n mai multe poAestiri ale lui Erickson.
Dn *#ntrenarea %inta"ilor americani pentru a-i nAine pe ru"i+, Erickson i instruie"te pe
sportiAi s! se ?ndeasc! la fiecare loAitur! pe care o tra la %int! ca "i cum ar fi prima. Dn *$!
meri pe hea%! sticloas!+, su'iectul este hidat s! lase deoparte asocierile anterioare,
ntruc?t el are ochii nchi"i "i nu "tie c! mere pe hea%!. Dn consecin%!, nu mere riid,
pre!tindu-se s! cad!.
oate s! a'ordeze fiecare pas *cu inocen%! reac%ion?nd n mod adecAat la sim%ul s!u
chinestezic "i aA?nd ncredere n echili'rul pe care l posed!. ;e fapt, n poAestirile lui
Erickson se
prezente. insist! poate
&ititorul n mods!repetat c?t esteladeo important
se ?ndeasc! s! te ar
poAestire cum concentrezi asupra
fi *: plim'are peclipei
strad!+ chiar
atunci c?nd mere efectiA pe o strad!. &?nd acest lucru se nt?mpl!, el nu poate s! Aad! altfel
ceea ce face dec?t cu un ochi proasp!t.
ecesitatea de a priAi dintr-o perspectiA! limpede, cu*deschidere+, este eAiden%iat! at?t n
capitolul de fa%!, c?t "i n cel care urmeaz! *$! o'serA!m s! remarc!m diferen- %ele
rincipala deose'ire este c! poAestirile din &apitolul 10 ilustreaz! o Aiziune limpede
*educat!+, care utilizeaz! eLperien%a pentru a interpreta datele.
-! g(n$im asemenea coiilor
&um putem nA!%a s! ?ndim din nou asemenea copiilor "i s! redo'?ndim un pic de
creatiAitateT
<ita%i-A! la copiii mici. >iica mea mezin! a f!cut coleiul n trei ani, n al patrulea an de
coleiu "i-a luat masteratul, dup! care a terminat medicina n doi ani "i noua luni. &?nd era
mic!, o'i"nuia s! fac! desene "i s! remarce n timp ce desena.
/ E reu sa fac desenul asta. $per s!-i termin, ca s! "tiu "i eu ce desenez.
<ita%i-A! cum deseneaz! copiii mici.
/ E un radT u, e o Aac!. 2a nu, e un copac.
;esenul este orice Aor ei s! fie.
Maoritatea copiilor mici au o 'un! imaina%ie eidetic!, unii au toAar!"i deoac!
imainari. ot s! fie la un ceai undeAa "i s! schim'e petrecerea de acolo ntr-un oc n liAad!.
;up! care pot s! schim'e petrecerea din liAad! ntr-o A?n!toare de ou! de a"ti. &opiii sunt
eLtrem de inoran%i, a"a c! pentru ei posi'ilit!%ile de a schim'a lucrurile din ur sunt infinite.
n stare de trans!, ai la dispozi%ie miliarde de celule cere- 'rale pe care nu le folose"ti de
o'icei. Dn afar! de asta, copiii sunt foarte sinceri. * u-mi place de tine.+ e c?nd tu ai spune
*M! 'ucur s! te cunosc.+
<rmezi o rutin! social! strict! f!r! s!-%i dai seama c! n felul acesta %i limitezi
comportamentul. Dn transa hipnotic!, e"ti li'er, nestinherit.
>antoma. 0oger
#m aAut un c?ine, un 'asset pe nume oer. &?nd a murit, so%ia mea a suferit foarte mult.
# doua zi, a !sit n cutia po"tal! o scrisoare pentru ea de la >antoma oer, trimis! din
marele cimitir aflat n apropiere.
;esiur, >antoma oer era prolific! la scris scrisori. =i
>antoma oer a cules o mul%ime de '?rfe de la alte fantome, despre cum se comportaser!
copiii c?nd erau mici. epo%ii mei au citit acele scrisori "i au informa%ii de la surs! despre
p!rin%ii lor.
&opiii o'i"nuiesc s! se oace cu cuAintele "i cu ideile. &u imaina%ia lor eidetic!, au peste
tot n ur c?ini
&?nd "i pisici,
meream doar c!din
cu ma"ina oamenii marispre
Michian nu sunt n stare s!-mi
Uisconsin, sa le Aad!.
A!d p!rin%ii, anticipam
cum aAea s! fie acolo. :'i"- nuiam s! Aor'esc despre cum o s! m?nc!m cl!tite. *&?t! claie
Arei s! m!n?nciT+
#uneam la o claie de f?n. *<ite o claie 'un! de m?ncat.+
: claie de cl!tite, o claie de f?n. Dn felul !sta, am nA!%at s! uc!m o mul%ime de ocuri.
n hipnoz!, cred c! cel mai 'un lucru este s! te folose"ti de tot ce po%i. Este posi'il s! ai'!
le!tur! cu copil!ria persoanei respectiAe.
*e ce c!ra&i ,aston"l acela9
#m %inut o preleere pentru un rup mare de medici, iar la sf?r"it unul dintre doctori mi-a
spus
/ Mi-a pl!cut preleerea dumneaAoastr!, A-am urm!rit desenele de pe ta'l!, ilustra%iile "i
eLplica%iile. u n%ele ns! un lucru. ;e ce nu a%i folosit ar!t!torul de la ta'l!T ;e ce c!ra%i

dup! dumneaAoastr! 'astonul pe care-l folosi%i ca ar!t!torT
/ &ar cu mine un 'aston fiindc! "chiop!tez. =i e 'un "i ca ar!t!tor, i-am r!spuns
/ ;ar nu "chiop!ta%i deloc, s-a mirat el.
# aflat c! mul%i dintre ceilal%i medici, care asistaser! la preleere, nu o'serAaser!, nici ei,
c! "chiop!tez. Ei crezuser! c! e o poz!, c! um'lam cu 'astonul n 'uzunar "i c! l folo- seam
ca ar!t!tor.
#m intrat n multe case, "i c?te un %?nc mi zicea imediat
/ &e ai la piciorT
&opiii o'serA! astfel de lucruri. Mintea unui copil e deschis!. #dul%ii au tendin%a de a se
limita. :rice prestidiitator %i Aa spune
/ u l!sa%i copiii s! Ain! prea aproape, altfel or s!-"i dea seama care e scamatoria.
#dul%ii au mintea nchis!. Ei cred c! o'serA! totul. ;e fapt, nu e de ioc a"a. $-au o'i"nuit
s! priAeasc! ntr-un anumit fel.
-ectacole $e magie
#m pl!tit un iluzionist ca s! dea un spectacol de maie pentru copiii mei. -a pus s! stea
c?t mai departe de el. e mine m-a l!sat s! m! apropii. Mi-a ar!tat un iepure ntr-o cutie de
carton din alt! camer!, iar eu l-amC urm!rit cu aten%ie.
u tre'uia s! m! uit dec?t la m?inile lui. u era mare lucru.
&?nd a ie"it din camera aceea, eu "tiam c! nu luase iepurele cu el. &eAa mai t?rziu, n timpul
spectacolului, ne-a ar!tat o p!l!rie din care a scos iepurele. Eu fusesem foarte atent, ca s! m!
asiur ca m?inile lui nu deschid cutia aceea de carton ca s! scoat! de acolo iepurele. ;up!
Areo um!ta%e de or! de spectacol, iepurele a ap!rut 'rusc la el n p!l!rie. #m aflat mai t?rziu
c! mi distr!sese aten%ia pre% de o clip!, c?t durase ca s! scoat! iepurele din cutie "i s!-l A?re
ntr-un 'uzunar al pelerinei cu care era m'r!cat. Eu nu A!zusem iepurele zA?r- colindu-se n
pelerin!. luzionistul
<nul dintre copiii"i scosese
mei, p!l!ria,
care st!tea n mi-o
col%ular!tase,
opus al"icame-
era unrei,
iepure n!untru.
a eLclamat
/ -ai scos din pelerin!W
C A P I T O L U L * +
Să observăm&
să remarcăm diferentele
9
n acest capitol, Erickson face mai mult dec?t s! ne arate c?t este de important s!
o'serA!m "i s! remarc!m diferen- %eleC el ne ofer! o serie de eLemple despre modul n care
creeaz! situa%ii, astfel nc?t s! eListe fenomene pe care s! le o'seJe "i din care s! poat!
o'%ine informa%ii importante. &u alte cuAinte, dac! pacientul nu doAede"te un comportament
cooperant, prin care dezA!luie informa%ii (a"a cum face pacientul din *sihiatrul potriAit+),
Erickson creeaz! o situa%ie care ncuraeaz! un astfel de comportament. Dn eneral, noi
numim situa%iile pe care le cre!m *teste+. Erickson eLact asta face atunci c?nd testeaz! un
copil de doi ani pentru a afla dac! e surd. ntr-un mod mai pu%in direct, n cazul pe care eu l-
am denumit *$tr!nutul+, el introduce o ntre- 'are-test care conduce la informa%ii importante.
Dn poAestirile care urmeaz!, o'serAarea are le!tur! cu udecata "i eLperien%a.
/sihiatr"l otri#it
&?nd i asculta%i pe oameni Aor'ind, auzi%i toate posi'ili- t!%ile. >i%i comprehensiAi "i
nerestrictiAi n ?ndire, "i face%i mai mult dec?t s! ncerca%i sa aplica%i r?ndul trei, paina
patru din cartea lui &ari oer, oricare ar -pacientul Aostru. 5?ndi%i comprehensiA.
: femeie t?n!r! "i frumoas! a Aenit la mine la ca'inet, s-a a"ezat pe scaun, "i-a cules o
scam! de pe m?nec!, apoi mi-a zis
/ =tiu c! nu mi-am f!cut proramare la dumneaAoastr!, doctore Erickson. #m fost n
2altimore "i m-am A!zut cu to%i prietenii dumneaAoastr! de acolo, !im fost la eJ ork "i m-
au consultat al%i prieteni de-ai dumneaAoastr!C am fost n 2oston "i n ;etroit, dar niciunul nu
era psihiatrul potriAit pentru mine. #cum am Aenit n hoeniL ca s! A!d dac! dumneaAoastr!
sunte%i psihiatrul potriAit pentru mine.
/ -o sa dureze mult, i-am zis.
-am notat numele, A?rsta, adresa, un num!r de telefon, i-am mai pus c?teAa ntre'!ri,
apoi i-am spus
/ ;oamna, sunt psihiatrul potriAit pentru dumneaAoastr!.
/ u sunte%i cam n?mfat, doctore EricksonT
/ u, eu doar constat un fapt. $unt psihiatrul potriAit pentru dumneaAoastr!.
/ Mie mi se pare c! sunte%i rozaA de n?mfat.
/ u e Aor'a de n?mfare aici, i-am zis. E o realitate /
"i, dac!eu
fiindc! Are%i
nu s! A! c!
cred doAedesc, o s!adresez
Are%i s! A! A! doAedesc  adres?ndu-A! o ntre'are. 5?ndi%i-A! 'ine,
acea ntre'are.
/ 2a nu, da%i-i drumul, ntre'a%i-m!.
/ ;e c?nd A! m'r!ca%i n haine femeie"tiT -am zis.
/ &um A-a%i dat seamaT $-a mirat doamna.
&hiar eram psihiatrul potriAit. ;ar cum de mi-am dat seamaT #Ae%i dreptate. ;in felul
cum "i culesese scama de pe m?nec!. &a '!r'at, eu nu fac niciodat! *ocoluri+. u am ce s!
ocolesc. ;ar femeile au ce. El "i-a ndep!rtat scama ar! s! ocoleasc!. umai '!r'a%ii fac a"a.
>etele nAa%! s! fac! lucrul !sta c?nd nici nu au nceput s! le mieasc! s?nii. riAindu-le pe
fetele mele, am descoperit c! asta se nt?mpl! n urul A?rstei de zece ani. ;e pild!, c?nd
2ettF #lice
radio, aAea cam
"i-a ridicat 'ra%ulzece
a"aani
(ca"i"ia cum
tre'uit
ar fis!Arut
ia ceAa de peun'i'liotec!
s! eAite s?n mare).ori-am
de pespus
aparatul de
doamnei
Erickson
/ &?nd 2ettF #lice face 'aie, sa te ui%i la s?nii ei. ar doamna Erickson a Aenit "i mi-a
spus
/ Dncep s! se Aad! mici schim'!ri la sf?rcuri.
: fat! cu apuc!turi de '!iat alear! ca '!ie%ii, arunc! min- ea ca '!ie%ii. #poi, 'rusc,
Aine o zi n care ncepe s! alere ca fetele, s! arunce minea ca fetele. #lear! ca '!ie%ii
pentru c! pelAisul ei are acelea"i dimensiuni ca pelAisul unui '!iat. ;ar ntr-o 'un! zi l
dep!"e"te cu un milimetru pe cel al unui '!iat, "i atunci fata ncepe s! alere ca fetele.
2!ie%ii trec printr-o faz! c?nd se uit! tot timpul n olind!.
#u un motiA ntemeiat. &?nd "i pip!ie o'razul, simt cum pielea se nroa"!. ;e fapt, se
nroa"! suficient c?t s!-"i lase perciuni. umai c! tre'uie s! se nroa"e mai mult ca s!
poarte perciuni. Dn plus, pielea mai roas! se simte altfel.
2!iatul o'serA! c! o'razul lui arat! altfel. &e nai'a mai e "i astaT =i surorile lui, care l fac
nfumurat fiindc! se uit! toat! ziua n olind!W
C"m teste)i "n coila4 $e $oi ani9
&?nd i-am eLaminat pe copiii de la orfelinat, a tre'uit s!-i ale pe cei care nu Aedeau
'ine, care aAeau deficien%e de auz, handicapuri de nA!%are. ;ar cum testezi un copila" de un
an sau de doi ani ca s! afli dac! audeT &um testezi un copila" de doi ani care e complet surdT
&um descoperi astaT &a s! nu mai zic c! pentru el e"ti un str!in. &opilul nu te-a A!zut
niciodat! p?n! atunci.
nriitorii deW # orfelinat au crezut c! nu sunt ntre la minte, l-am pus sa-l aduc! pe copil
mer?nd de-a-nd!ratelea, iar nriitorul care l nso%ea s! mear! tot a"a. Dn spatele 'iroului,
pre!tisem o farfurie de ta'l!. -am dat drumul pe podea. Dnriitorul s-a uitat n ur, iar
copilul sur$ s4a uitat la po$ea. $im%ise Ai'ra%iile din podea. Ei 'ine, dac! eu am putut s! m!
?ndesc la asta, Aoi de ce s! nu puie%iT &?nd Are%i s! afla%i lucruri despre pacien%ii Ao"tri,
o'serAa%i-iW :'serAa%i-le comportamentulW
Cereale /a,l"m
&?nd un 'e'elu" de "ase luni hr!nit cu cereale a'lum se uit! la chipul mamei, iar aceasta
?nde"te *&e chestie ori'il! /
miroase ur?t+, copilul cite"te ?ndul pe chipul mamei "i scuip! m?ncarea.
u tre'uie dec?t s! A! uita%i la copiii mici cum studiaz! chipul mamei, sau al tat!lui. =tiu
eLact c?nd s! se opreasc! nainte de a fi mustra%i. =i "tiu de c?te ori tre'uie s! cear! 'om-
'oane ca s! li se dea. u conteaz! de c?te ori li se spune *nu+.
Ei aud cum *nu+-ul sl!'e"te n intensitate. =tiu c?nd *nu+ S-ui este foarte sla', "i dac! cer
atunci, imediat, li se Aa spune *da+.
Erickson ne spune c! atunci c?nd eram mici ne d!deam seama de tonalitate "i de alte
metamesae care nso%esc cuAintele. El ne reaminte"te c! eram influen%a%i de atitudinile "i
usturile p!rin%ilor ntr-o perioad! c?nd nu puteam s! le test!m sinuri. #cest tip de influen%!
este esen%ial nu doar fiindc! ne determin! o'iceiurile, Aalorile "i usturile, ci "i pentru c!, din
p!cate, adopt!m spaimele, preudec!%ile "i fo'iile p!rin%ilor.
&?nd le-a spus aceast! poAestire psiholoilor, eu cred c! le-a mai spus *;e ce nu sunte%i
cu adeA!rat aten%i la aceste mesae eLtraAer'ale, acumT+ Dn parantez!, fie spus, folosirea
repetat! a cuAintelor *"tiu+ "i *nu Aera caracteristic!. Este posi'il ca Erickson s!-i suereze
pacientului c! poate s!
*"tie+ c! poate s! spun! *nu+ unui simptom, de eLemplu. El ncheie poAestirea ntr-o not!
optimist!, cu un *da+. Mesaul indirect sau ascuns este, n cele din urm!, c! *nu+-urile,
refuzurile, Aor pierde treptat n intensitate, iar pacientul Aa r!m?ne cu o realizare pozitiA!, a
reu"itei sau a u"ur!rii  cu un *da+.
C(te c!i $iferite9
#m aAut un student de la uniAersitate, care n liceu fusese c!pitan al echipei de 'ase'all
"i, tot n liceu, fusese "i c!pitan al echipei de fot'al. oia s! intre la #$< (#rizona $tate
<niAersitF). $-a descoperit ns! c! aAea o diferen%! de 6,R cm, de altfel normal!, ntre
lunimea ante'ra%elor. Era distrus. #
Aenit la mine "i mi-a zis
/ ;umneaAoastr! nu n%elee%i ce nseamn! s! fii infirm.
u putea s! nAe%e, nu putea s! munceasc!, nu putea s! mai fac! sport. #nte'ra%ul mai
scurt l schilodea. Medicii i-au eLpli- cat mamei cum st!teau lucrurile "i c! t?n!rul era
preschizoid.
Ei 'ine, de fiecare dat! c?nd un pacient mi spune c! nu n%ele durerea "i c! nu n%ele
curn e sa fii infirm, presupun c! se n"al!. ELact asta fac eu. ;ar pot s! le ar!t foarte clar cum
faptul c! am paralizat dup! a'solAirea liceului nu m-a st?nenit c?tu"i de pu%in. ar eu nu
puteam sa mi"c nicio parte a corpului, cu eLcep%ia lo'ilor oculari. #m nA!%at lim'aul
trupului.
a coleiu, c?nd eram ri anul nt?i, l-am A!zut pe >rank
2acon n *ightning 5 &ulgerul J. # deAenit star rostind, pe parcursul piesei, cuA?ntul *nu+ cu
"aisprezece n%elesuri diferite.
Dn seara urm!toare,
Erickson m-am pro'a'il,
eAiden%iaz!, dus din nou, "i am dintre
diferen%a num!rat acele n%elesuri
remarca- rea util! diferite.
a diferen%elor "i
concentrarea o'sesiA! sau ipohon- dric! asupra diferen%elor minime, de pild! diferen%a
normal! dintre lunimea ante'ra%elor unei persoane.
O alt! n"an&! $e #er$e
-am trimis pe unul dintre pacien%ii mei, care este depen- dent de heroin!, s! stea pe
peluz!, p?n! c?nd a f!cut o desco- perire senza%ional!W Era alerolo "i aAea o fenomenal!
percep%ie a culorilor. ;up! aproLimatiA o ora "i um!tate de stat pe peluz!, a intrat AauA?rte
n cas! "i mi-a zis.
 8tia2i c#!iecare !ir $e iarb# are o alt# nuan2# $e 9er$el
=i le-a ordonat de la foarte deschis p?n! la foarte nchis.
Era rozaA de miratW &antitatea de clorofila din fiecare frunz! este diferit!. &lorofila difer! n
func%ie de sezon, daca e plo- ios sau nu, de fertilitatea solului.
#lt! dat! l-am pus s! stea pe peluz! cu fa%a spre r!s!rit. # Aenit "i mi-a spus
/ &hiparosul de pe parcela de AizaAi se nclin! spre soare, spre sud. M-am ntors "i eu "i
m-am uitat, "i am A!zut c! aAe%i pe peluz! cinci chiparo"i, to%i nclina%i spre sud.
-am zis
/ #m descoperit lucrul !sta prima dat! c?nd am Aenit n
hoeniL "i am colindat ora"ul, ca s! Aerific dac! e a"a. rima oar! c?nd am A!zut un copac
heliotropic am fost foarte uimit, n eneral, te ?nde"ti c! pomii cresc drept n sus. <n copac
heliotropicW >loarea-soarelui poate s! %i spun! ce ora e.
#%i auzit Areodat! despre ceasurile floraleT 2unica aAea un astfel de ceas floral. ochi%a
r?ndunicii se deschidea diminea%a, alte flori se deschideau la ora "apte, altele la opt, altele la
nou!, altele la zece "i altele la pr?nz. =i mai erau primulele, de pild!. =i cactu"ii de noapte se
deschid cam la zece "i um!- tate, unsprezece noaptea.
#leroloul, calificat s! distin! ntre diferite colorituri ale pielii, dezAoltase "i o a'ilitate
eneralizat! de a percepe diferen%e fine de nuan%! "i culoare. ;esiur, n timp ce Aor- 'e"te
inten%ionat despre o'serAarea fenomenelor naturale,
Erickson interpune suestii despre *deschidere+. &omentariile lui au rolul unor suestii
posthipnotice, astfel nc?t, de fiecare dat! c?nd ascult!torul se uit! la copaci heliotropici sau
la primule, el s! fac! asocieri cu *deschiderea n consecin%!, este de a"teptat ca el s!
reac%ioneze printr-o deschidere nu doar n ceea ce priAe"te percep%iile, ci "i emo%iile.
In str!in!tate
K nou! pacient! se a"ezase dea c?nd am auns eu. -am notat numele, adresa "i celelalte
date, apoi am ntre'at-o de ce Aenise la mine.
Mi-a zis
/ #m o fo'ie  e leal! de aAioane.
sala /
de;oamn!,
a"teptare,c?nd am intrat
s! intra%i n ca'inet,
din nou aici "i s!A-am
lua%i!sit st?nd
loc pe pe scaun. ! ro s! mere%i n
scaun.
u prea i-a conAenit, dar m-a ascultat.
/ 2un, i-am zis.
/ &are spunea%i ca e pro'lemaT
/ $o%ul meu m! duce n septem'rie n str!in!tate
(*a4broa$ +), numai c! pe mine aAioanele m! sperie de moarte.
/ ;oamn!, c?nd un pacient Aine la psihiatru, el nu tre'uie s! ascund! nicio informa%ie.
Eu "tiu ceAa despre dumneaAoastr!. : s! A! pun o ntre'are nepl!cut!. >iindc! pacien%ii nu
pot fi auta%i dac! ascund informa%ii. &hiar dac! aceste informa%ii par s! nu ai'! le!tur! cu
nimic.
/ 2ine, ntre'a%i-m!, mi-a zis ea.
/ $o%ul "tie despre rela%ia eLtraconual! pe care o aAe%iT

/ u, dar dumneaAoastr! cum A-a%i dat seamaT
/ Mi-a spus-o lim'aul trupului dumneaAoastr!.
"i %inea leznele ncruci"ate. Eu nu pot s! le %in a"a. #Aea piciorul drept trecut peste cel
st?n, "i talpa piciorului r!sucit! n urul leznei. Era complet imo'ilizat!. ;in eLperien%a
mea, orice femeie c!s!torit! care are o rela%ie eLtraconual! despre care nu Area s! se "tie se
imo'ilizeaz! n felul acesta.
$pusese *a-'road+, nu *a'road+  ntr-un cuA?nt. >!cuse o pauz! ntre *a+ "i * 'road+. -a
adus la mine "i pe amant.
Erau mpreun! de mai mul%i ani. ;up! care a Aenit la mine doamna, ca s!-mi spun! c! se
desparte de el. #mantul Aenise
a mine fiindc! aAea o miren! cumplit!, n fiecare zi. #Aea anumite pro'leme de cuplu cu
so%ia lui "i copiii, a"a c! am cerut s-o A!d pe so%ie l-am spus c! Areau s!-i A!d "i pe copii.
$o%ia a Aenit "i s-a imo'ilizat.
/ #"adar, aAe%i o rela%ie eLtraconual!, i-am zis.
/
/ ;a,
u, A-a
am spus
aflat so%ul meuT trupului dumneaAoastr!. #cum "tiu de ce sufer! so%ul
din lim'aul
dumneaAoastr! de mirene.
/ &hiar el mi-a suerat s! am o rela%ie eLtraconual! /
acum c?%iAa ani, mi-a eLplicat doamna. #m descoperit c! era foarte pl!cut. #poi dumnealui s-
a trezit c! nu mai Area s! continui. u "tiu siur dac! "i-a dat seama c! eu nu am pus cap!t
acestei rela%ii, dar c?teodat! am impresia c! "tie.
n stare de trans!, l-am ntre'at pe so% dac! "i sf!tuise so%ia s!-"i ia un amant.
/ Dn perioada aceea eram foarte ocupat, dar nu credeam c! mi neliez o'lia%iile de so%.
este pu%in timp, am nceput s! fiu elos "i i-am cerut s! nceteze. Mi-a spus c! a"a o s! fac!,
numai c! tot o'serA lucruri care mi spun ca ea continu! rela%ia  iar eu nu Areau s! "tiu c! ea
continu!.
/ at! eLplica%ia pentru mirenele dumneaAoastr!. &um A! ?ndi%i s! rezolAa%i astaT -
am ntre'at.
/ !m?n cu mirenele.
>usese c?ndAa capul artidului ;emocrat n #rizona.
enun%ase la func%ie ca s!-i dea mai mult! aten%ie so%iei /
numai c! era prea t?rziu.
EList! oameni care p!streaz! durerea pentru c! nu Aor s! "tie anumite lucruri. &a s! nu se
?ndeasc! la ceAa anume.
Erickson o'serA! c! pacienta spune cuA?ntul *a-'road+
ntr-un anumit mod. ;up! c?te se pare, ea se nume"te pe sine
* 'road+, *muiere+, fiindc! este infidel!. ;e asemenea, terapeutul remarc! Aizual c! pacienta
st! ntr-un fel anume.
&a n maoritatea poAestirilor sale, Erickson a folosit-o "i pe aceasta n mai multe scopuri.
a sf?r"it, el face o remarc! foarte important!/ c! oamenii au dreptul s! alea! s! p!s- treze
un simptom dac! pierderea acestuia le-ar proAoca o durere "i un disconfort "i mai mare. Dn
acest caz, so%ul ar suferi mai mult dac! i-ar fi r!nit oroliul dec?t sufer! de pe urma
mirenelor. &?nd a renun%at la func%ia de *cap+ al
artidului ;emocrat pentru a-"i resta'ili pozi%ia de *cap+ al familiei, era prea t?rziu. ;urerea
din cap poate s! reprezinte n mod sim'olic faptul c!, la un anumit niAel, el realizeaz! c! a
fost *decapitat+. Dn plus, aceea"i durere l mpiedic! s!-"i nfrunte situa%ia. ;ac! ar recunoa"te
deschis
impotentc!"i"tie c! so%ia lui
nepriceput. El lalee
n"al!, fie s-ar sim%i
s! p!streze o'liat s! se despart! de ea, fie s-ar sim%i
mirena.
-tr!n"t"l
K femeie mi-a spus
/ #m fost la dou!zeci "i "ase de medici pentru un eLamen. <nul m-a internat n spital
dou! s!pt!m?ni, s!-mi fac! ni"te inAestia%ii. #ltul m-a %inut n spital o s!pt!m?n! "i mi-a
f!cut tot felul de analize. ?n! la urm!, cu to%ii mi-au spus
*#r fi 'ine s! mere%i la un psihiatru, a%i ame%it de at?tea eLamene fiziceBS
>emeia mi-a spus poAestea asta.
/ &e lucru neo'i"nuit f!cea%i la fiecare eLamen fizic "i l ntrerupea%i pe doctorT #m
ntre'at-o.
$-a ?ndit Areme ndelunat!, apoi mi-a spus
/ !i, str!nutam de fiecare dat! c?nd ncepeau sa-mi eLamineze s?nul drept.
/ #Ae%i patruzeci "i opt de ani "i str!nuta%i de fiecare dat! c?nd ei Aa palpeaz! s?nul
drept. e-a%i spus acestor medici c! n tinere%e a%i suferit de onoree "i sifilis, "i str!nuta%i
c?nd Ai se atine s?nul drept, iar ei se opresc din eLaminarea s?nului.
/ #"a este.
/zis.
i-am Ei 'ine, o sa A! trimit la un inecolo, "i pute%i s! asculta%i ce am s!-i spun la telefon,
-am sunat pe inecolo "i i-am spus
/ #m n ca'inet o femeie de patruzeci "i opt de ani. &red c! are un nodul la s?nul drept.
u "tiu dac! este 'enin sau malin. EList! anumite indicii psiholoice. ! trimit femeia la
ca'inet "i Areau sa-i face%i un eLamen am!nun%it la s?nul drept. ;ac! !si%i ceAa n nereul!,
s-o trimi%i direct la spital, fiindc! e enul de pacient care d! 'ir cu fui%ii.
5inecoloul i-a eLaminat s?nul drept. # dus-o imediat la spital. # operat-o de un nodul
mamar malin.
acien%ii scot la iAeal! spaimele pe care ncearc! s! le ascund!. Erickson le spune
psihoterapeu%ilor s! o'serAe nu doar ceea ce se poate Aedea, ci s! caute lucrurile pe care
pacientul ncearc! s! le ascund!. ;up! cum ne arat! el, de multe ori pacien%ii dezA!luie aceste
lucruri n mod indirect, ncerc?nd s! distra! aten%ia de la ele.
El i-a demonstrat pacientei c!, de"i nu se ferea s! Aor- 'easc! despre 'olile Aenerice de
care suferise, ea distr!ea aten%ia de la s?nul drept. mplica%ia consta n aceea c! era nrozit!
ca nu cumAa s! afle c! aAea cancer la s?n. e 'un! dreptate, Erickson se temea c! spaima ei
de a-"i nfrunta dianosticul (un dianostic pe care ea "i-l pusese dea) pro- 'a'il c! o
determina s! eAite "i opera%ia.
Magie2 s"ranat"ral 4i erce&ie eAtrasen)orial(
&a "i Houdini, Erickson a respins a"a-numitele eLperien%e supranaturale "i percep%ia
eLtrasenzorial?, consider?nd c! ele se 'azeaz! pe trucuri, iluzii sau pe capacit!%i de o'serAare
foarte dezAoltate. #titudinea lui a fost rezumat! ntr-o scrisoare c!tre dr. Ernest E ecci,
datat! 8 iunie 19G9, n care scria
*&red c! se cuAine s! A! aduc la cuno"tin%! faptul c!, n opinia mea, domeniul
parapsiholoici nu este fondat din punct de Aedere "tiin%ific, "i mai cred c! a"a-zisele doAezi
care ar atesta eListen%a acestor facult!%i se 'azeaz! pe o lo- ic! matematic! fals!, pe
interpretarea eronat! a datelor, inorarea semnalelor senzoriale minimale, interpretarea
p!rtinitoare "i, adesea, pe fraud! f!%i"!. Eu lucrez de peste cincizeci de ani pentru a disocia
studiul hipnozei de conota%i- ile mistice "i ne"tiin%ifice.+
Dn poAestirile care urmeaz!, Erickson ne ofer! c?teAa eLemple amuzante despre propria sa
a'ilitate de a-i p!c!li pe hicitori, "tiind c! ei au nA!%at s! o'serAe "i s! interpreteze mi"c!rile
corporale minimale,o inclusiA
#poi ne dezA!luie metod! pecele alea'uzelor,
care folosit-o?tului
pentru (n zona corzilor
a localiza Aocale) "i ale
*maic+ o'iecte fe%ei.
ascunse.
Mai departe, ne spune o poAestire, pe care i pl!cea s-o repete, despre modul n care l-a
p!c!lit pe 4. 2. hine "i l-a f!cut s! cread! c! poseda puteri colosale de percep%ie
eLtrasenzorial!. Dn toate aceste situa%ii, Erickson are ri! s! demonstreze c! nu tre'uie s!
recurem la eLplica%ii *supranaturale+. Maoritatea eAenimentelor leate de * percep%ia
eLtrasenzorial!+ descrise de el pot fi eLplicate prin miloace perfect *normale &omunic!rile
se realizeaz! prin sim%urile A!zului "i ale pip!itului. Dn fiecare situa%ie, *maicianul+ nu a
f!cut dec?t s! se antreneze pentru a o'serAa *semnalele senzoriale minime+ pe care cei mai
mul%i dintre noi le inor!m.
/re)ic!tori
:rice eLplica%ie simpl!, care te scute"te s! mai ?nde"ti, este acceptat! rapid. : s! A!
poAestesc o eLperien%! personal!.
<n 'un su'iect hipnotic s-a dus la un prezic!tor. =i respectiAul prezic!tor i-a relatat detalii
intime despre familia lui. Harold a fost teri'il de impresionat. >!r! ca Harold s! "tie  n plus,
Harold cuno"tea foarte 'ine familia mea , am scris pe o h?r- tie c?te un nume fals pentru
tata, mama, pentru cei opt fra%i "i surori, "i c?te un loc de na"tere re"it pentru fiecare. #m dat
multe detalii
'uzunarul false. al
interior e-am '!at pe toate ntr-un plic "i i l-am dat lui Harold, s! "i-l pun! n
hainei.
;up! care m-am dus cu Harold la prezic!tor. $pre mirarea lui Harold, prezic!torul mi-a
spus c! pe tata l cheam! eter, pe mama, 2eatrice, "i a continuat, spun?ndu-mi toate numele
"i toate locurile falseC mi-a dat toate informa%iile re"ite. ui
Harold nu i-a acordat deloc aten%ie, presupun c! se ?ndea c! eLpresia de uluire de pe chipul
lui Harold nsemna c! este impresionat. #"adar, ne-a dat toate acele informa%ii false, dup!
care am plecat.
/ ;ar pe tat!l dumneaAoastr! l cheam! #l'ert. ;e ce a%i spus c!-l cheam! eterT M-a
ntre'at Harold.
/ M-am ?ndit ntruna *eter *eter, eter + "i *2eatrice,
2eatrice, 2eatrice+, i-am eLplicat eu.
=i Harold a ncetat s! mai ai'! ncredere n prezic!tor.
n eJ :rleans, un prezic!tor a Aenit "i i-a hicit corect Aiitorul unui prieten medic "i al
iu'itei lui. #poi i-a spus so%iei mele, 2ettF, c! p?n! la urm! are s! se ndr!osteasc! de mine.
l-a spus ce nume o s! aleem pentru copiii no"tri. 2ettF "i cu mine, c?nd am A!zut c! Aine
prezic!torul, am conAenit s!-i d!m toate datele de care aAea neAoie. Dn felul !sta, prietenul
meu "i iu'ita lui aAeau s! fie rozaA de impresiona%i. -am dat prezic!torului datele printr-un
lim'a su'liminal. u a%i A!zut cum unii oameni num!r! "i dau din 'uze n timp ce num!r!T
$au oameni care citesc "i "i mi"c! 'uzeleT :r, 'uzele mele sunt a"a de riide "i de umflate pe
din!untru, c! nu pot s! fac asta, "i prezic!torii se z!p!cesc.
n am'ele situa%ii, descrise mai sus, prezic!torul a putut s! fac! o *citire a min%ii+,
descifr?nd lim'aul su'liminal sau su'Aocal. Erickson "i-a perfec%ionat "i el aceast! a'ilitate,
ceea ce a contri'uit pro'a'il la reputa%ia lui de cititor al ?ndurilor "i maician.
r
Citirea mintii
a &orneli se iscase mare zarA! din pricina unui idiot saAant care putea s! nmul%easc!
numere de "ase cifre. Era capa'il s!-%i spun! aproape instantaneu r!d!cina p!trat!, r!d!cina
cu'ic! pentru numere din "ase sau opt cifre. =i mai aAea nc! un truc. $punea cuiAa s!
ascund! un ac cu !m!lie undeAa n cl!dire, oriunde. ;up! care se nA?rtea pe acolo "i, prin
contact al m?inii, citea mintea acelei persoane, zicea el.
&?nd s-a discutat despre asta la &orneli, le-am suerat
*;e ce nu ascunde%i un ac ntr-o cl!dire oarecareT u e neAoie s!-mi spune%i dac! l-a%i ascuns
la etaul doi, la etaul unu sau unde anume, o s! ne %inem de m?n! cu to%ii "i o s! d!m ocol
campusului, iar eu o s! !sesc acul.+

#m !sit acul la etaul doi, nfipt n rama unui ta'lou. u tre'uie dec?t s! te %ii de m?n!,
s! meri pe acolo, iar persoana respectiA! se trae u"or napoi c?nd te apropii de ac. #"adar,
imediat ce am sim%it o retraere minim! la apropierea de ni"te trepte, siur c! am urcat. &?nd
auni n cap!tul sc!rilor, din nou apare tensiunea. Dn ce direc%ie o ieiT : iei ntr-o parte, "i
m?inile se relaLeaz!. : iei n cealalt! parte, "i m?inile se ten- sioneaz!. #"a ca te nA?rti n
cercW
Tr"c"ri magice
#m nA!%at c?teAa trucuri de maie c?t am fost intern "i apoi rezident special la psihiatrie
ia spitalul de psihopatie din
&olorado. 7ocmai nfiin%aser! o clinic! pentru recuperarea delincAen%ilor uAenili, "i fiecare
mem'ru de la spitalul de psihopatie tre'uia s! se duc! acolo, lucru care nu le conAenea deloc
'!ie%ilor. >iecare anaat tre'uia s! lucreze acolo dou! s!pt!m?ni, "i toat! lumea era nrozit!
din pricina asta. Era un adeA!rat supliciu, fiindc! '!ie%ii erau foarte recalcitran%i.
&?nd mi-a Aenit r?ndul mie, "i a intrat '!iatul, arunc?ndu-mi priAiri du"m!noase, m-am
apucat
diat s! ar!tat
mi-a fac unc!truc
nu simplu
era cinede"tie
maie.
ce, "iM-am ndep!rtat
mi-a cerut de el,
s!-i dez- ca s!
A!lui "i nu
lui Aad! "mecheria.
"iretlicul. #poi ame-
tre'uit s! fac nc! unul. #m sf?r- "it prin a ne mprieteni la cataram!. #"a c! am nA!%at Areo
c?teAa trucuri, zAonul a nceput s! circule "i to%i '!ie%ii Aoiau s! ma Aad!. oiau ceAa de la
mine, "i n felul !sta am ob2inut ce Aoiam eu de la ei. $olu%ia a fost pur "i simplu s!-i faci s!
se oace cu tine f!r! s!-"i dea seama c! tu te oci cu ei.
<7olu2ia a !ost pur "i4 simplu s#4i !aci s# se ;oace cu tine !#r# s#4"i $ea seama c# tu te
;oci cu ei.= Acest enun2 re'um# unul $intre cele mai importante principii ale lui Erickson /
cel al tre'irii interesului pacientului în 9reme ce psihotera4 peutul, a$esea prin !olosirea
sugestiilor subliminale, < se ;oac#= cu subcon"tientul s#u. Asta înseamn# c# psihotera4
peutul e9oc# o <mu'ic#= $in partea pacientului sub !orma în9#2#mintelor "i a cuno"tin2elor
$ob:n$ite în trecut "i care p:n# atunci îi !useser# inaccesibile. *a început, ma;oritatea
pacien2ilor trebuie s# tr#iasc# experien2a c# sunt ei în"i"i ni"te instrumente mu'icale "i s#4i
permit# terapeutului s# <c:nte+
pe ei. Prin experien2#, ei pot în9#2a s# <c:nte= pe ei în"i"i.
EAerien&! eAtrasen)orial! c" B.'. 0hine
hine era la o mas! cu al%i su'iec%i, ca participant la o demonstra%ie de eLperien%e
eLtrasenzoriale. a o alt! mas!, st!team cu "i alte c?teAa persoane, foarte nencrez!tori n ce
f!cea hine. e-am f!cut mici pe scaune, ca s! Aedem mai 'ine c!r%ile de oc. Era noapte, iar
pe mas! erau Aeioze. &!r- %ile de oc erau a"ezate pe mas!, iar hine ntorcea una. oi ne
co'oram capetele "i Aedeam lumina care c!dea o'lic deasupra c!r%ii. =i Aedeam stelu%a,
rom'ul,
%are. a"aimprimare
#cea cum se ntrez!rea
u"oar! deprin cartea de
pe spatele oc.reflecta
c!r%ii &!r%ile lumina
oriinale
n erau
modimprimate
diferit, iar prin
dac!"tan-
%i
co'orai capul la unhiul potriAit, puteai s-o Aezi. 7e ui%i la ceAa "i Aezi c! e neted, apoi ntorci
acel o'iect "i Aezi um'ra de la ruozitate. #"a c!
5il'ert, Uatson ceilal%i prezen%i la mas! "i cu mine ne-am oferit ca su'iec%i  hine a crezut
c! are trei su'iec%i perfec%i, fiindc! to%i trei i-am citit la perfec%ie toate cele dou!zeci "i cinci
de c!r%i de oc.
A"a cum exempli!ic# Erickson, nu este necesar s# !ii un obser9ator instruit pentru a
remarca $i!eren2e precum "tan2a4 rea $e pe spatele c#r2ilor $e ;oc. n unele ca'uri, este
su!icient s# pri9e"ti lucrurile $intr4un unghi $i!erit sau $intr4o perspecti9# $i!erit#.
n po9estirea care urmea'#, el ne relatea'# $espre un t:n#r care îmbina obser9area
atent# cu o memorie !oarte $e'9oltat# pentru a e!ectua un lucru remarcabil.
O scamatorie c" c!r&i $e ?oc

<nul dintre su'iec%ii mei hipnotici de la Uorcester mi-a spus
/ u-mi place s! fac scamatoria asta. M! apuc! o durere de cap nrozitoare. 7otu"i,
cred c! dumneaAoastr! tre'uie s! "ti%i despre ce e Aor'a.
# continuat
/ ;uce%i-A! la. : droherie "i cump!ra%i un pachet de c!r%i de oc. ;esface%i-l. $coate%i
afar! to%i okeri "i toate c!r%ile suplimentare. #mesteca%i pachetul 'ine, de "ase ori, apoi t!ia%i-
l "i amesteca%i-l din nou.. Dmp!r%i%i c!r%ile, cu fa%a n sus, una c?te una, apoi ntoarce%i-le cu
fa%a n os. #poi aduna%i c!r%ile, amesteca%i-le din nou "i mp!r%i%i-le iar cu dosul n sus.
=i a numit c!r%ile n ordinea eLact! cu dosul n sus. e a"ezase cu fa%a n sus, apoi le
ntorsese.
;up! asta mi-a ar!tat. &ump!rai un pachet de c!r%i de oc care aAeau pe spate linii
ncruci"ate "i p!tr!%ele. !tratele nu sunt trasate cu precizie. Mi-a zis
/ u a tre'uit dec?t s!-mi amintesc c! aici lipse"te un sfert de p!trat, iar dincolo, pe o
alt! carte, lipse"te alt sfert.
7ot ce am f!cut a fost s! %in minte cincizeci "i dou! de c!r%i.
=i de fiecare dat! m! apuc! o durere de cap cumplit!  am eLersat la reu, mult! Areme, p?n!
am reu"it s! fac astaW
&u scamatoria asta se ntre%inuse la "coal!. &?"tiase mul%i 'ani astfel.
E cu adeA!rat uimitor c?te lucruri pot face oamenii. umai c! ei nu "tiu de ce sunt n
stare.
CAPTOLULII
'um tratăm pacien"ii psi%otici
&?nd s-a ocupat de psihotici, Erickson nu a ncercat s! rezolAe toate pro'lemele
pacientului. &a "i n cazul altor tipuri de pacien%i, el s-a str!duit s! induc! schim'!ri mici care
s! conduc! lanschim'!ri
reac%ioneaz! mai mari,
eneral ntr-o de anAerur!.
manier! Dntru- sau
eLtrem!, *neru c?t persoanele cu reac%ii
al'+, interAen%iile luipsihotice
Erickson asupra lor sunt adesea foarte eAidente, iar rezultatele imediate. rimele eLperien%e
psihiatrice ale lui
Erickson s-au petrecut ntr-un spital pentru 'olnaAi psihici, prin urmare este posi'il ca el s!fi
pus 'azele c?torAa dintre importantele sale principii de terapie lucr?nd cu pacien%i care
sufereau de psihoze. Dn mod cert, a"a s-a nt?mplat cu dou! dintre dictoanele lui preferate *s!
Aor'e"ti pe lim'a pacientului+ "i *s! te al!turi pacientului+.
Dn situa%ii n care al%ii ar fi insistat n ncercarea de a
*o'%ine un istoric al 'olii+ ori de a conAine pacientul * pe cale ra%ional!+, Erickson
introducea adesea un element nea"teptat. ;up! cum Aom Aedea n *acientul care s-a ridicat
n picioare+ "i n *Her'ert+, el o'i"nuia s!-l aduc! pe pacient ntr-un punct n care acesta era
for%at s! ntreprind! ceAa n mod direct "i s! fac! o aleere.
Dn aceast! sec%iune, Aom Aedea eLemple care demonstreaz! acest lucru, precum "i alte
a'ord!ri terapeutice, inclusiA folosirea manipul!rilor "i a rencadr!rii eficiente.
*e<a<n$oaselea
a Uorcester am aAut un pacient care %i ntorcea ntotdeauna salutul. ;ac! l ntre'ai
ceAa, te priAea cu senin!tate.
Era 'l?nd, docil, foarte lini"tit. $e ducea n sala de mese, merea la culcare, era ordonat, nu
aAea nimic
$punea de comentat.
*2un!+ sau *a reAedere+.
#m o'osit tot ncerc?nd s!-l chestionez. oiam s!-i aflu istoricul. Era limpede c! tr!ie"te
ntr-o lume desprins! de realitate. Mi-a tre'uit ceAa timp p?n! mi-am dat seama cum pot sa
p!trund n lumea lui.
ntr-o zi, m-am dus la el "i i-am spus
/ 2un!.
Mi-a r!spuns
/ 2un!.
#poi mi-am scos haina, am ntors-o pe dos "i am m'r!- cat-o de-a-ndoaselea.
-am dez'r!cat "i pe el de hain!, i-am ntors-o pe dos, l-am m'r!cat cu ea de-a-
ndoaselea, "i i-am zis
/ #" Area s!-mi spui poAestea ta.
#m. :'%inut istoricul 'olii. #l!tur!-te pacientului.
Erickson a p#truns, în mo$ simbolic, în lumea <$esprins# $e realitate= a pacientului, o
lume < pe $os= "i <$e4a4n$oase4 lea= , atunci c:n$ "i4a întors haina pe $os "i a îmbr#cat4o
$e4 a4n$oaselea. Apoi l4a !#cut pe pacient s# i se al#ture !olosin$ aceea"i <limb#=. C:n$
am:n$oi s4au a!lat în aceea"i <lume=
5 întoars# pe $os "i $e4a4n$oaselea J , au putut s# stea $e 9orb# unul cu cel#lalt.
înt:mpl#tor, !aptul c#> pacientul <î2i întorcea întot$eauna salutul = a !ost un bun in$iciu
c# era $e a"teptat ca el s# imite comportamentul psihoterapetitului.
/acient"l care st!tea mere" %n icioare
#m cunoscut un pacient care a stat n picioare n salonul spitalului Areme de "ase sau
"apte ani. Merea la cantin!. $e ntorcea de acolo, se culca atunci c?nd i se spunea, se ducea
la 'aie c?nd aAea neAoie. ;ar "i petrecea cea mai mare parte a timpului st?nd n picioare.
uteai s!-i Aor'e"ti ceasuri ntrei, nu aAea nicio reac%ie, ntr-o zi, m-am asiurat c! o s!
primesc o reac%ie din partea lui. M-am apropiat de el cu un lustruitor de podele. <n lus-
truitor de podele e f!cut dintr-o 'ar! de lemn, lun! de apro- LimatiA un metru, care are ata"at
de ea un m?ner lun.
2ara este nAelit! ntr-o c?rp! Aeche "i, mi"c?nd-o nainte "i napoi, lustruie"ti podeaua.
-am dus un astfel de lustruitor de podele "i i-am pus deetele pe m?ner. El continua s!
stea n picioare. Dn fiecare zi, i spuneam
/ Mi"c! lustruitorul de podele.
#"a c! a nceput s!-l mi"te c?te doi centimetri, nainte "i napoi. Dn fiecare zi, cre"team
distan%a pe care tre'uia s! m- pin! lustruitorul, p?n! c?nd l-am f!cut s! parcur! tot salo-
nul, ore ntrei. =i a nceput sa Aor'easc!. # nceput sa m! acuze c! l maltratez, fiindc! l pun
s! lustruiasc!
-am spuspodeaua c?t e ziua de lun!.
/ ;ac! Arei s! faci altceAa, n-am nimic mpotriA!.
#tunci s-a apucat s! fac! paturile. =i a nceput s! Aor- 'easc!, s!-"i spun! istoricul 'olii,
s!-"i eLprime maniile. Dn scurt timp, am putut s!-i permit s! ias! n curte.
$e plim'a prin curtea spitalului. <n an mai t?rziu, a fost n stare s! se ntoarc! acas! "i s!
munceasc!, iar la spital mai Aenea din c?nd n c?nd, "i r!m?nea o s!pt!m?n!, dou! s!pt!-
m?ni, trei s!pt!m?ni, o lun!.
$uferea n continuare de psihoz!, dar s-a putut acomoda la lumea eLterioar!.
Erickson ilustrea'# aici principiul $e a ini2ia o schimbare mic# "i $e a extin$e treptat
respecti9a schimbare. Am 9#'ut asta în multe situa2ii, în special în maniera sa $e a trata
pacien2ii cu !obii. Toto$at#, el $emonstrea'# c# în$rum# un pacient p:n# c:n$ acesta e
capabil s# se $escurce singur.
*4am au'it pe Erickson c:n$ îi spunea unui pacient> < P:n# o s# !aci tu, !ac eu.+ în acest ca',
pacientul a !ost în$rumat p:n# c:n$ a s!:r"it prin a rupe t#cerea "i a început s# se pl:ng# c#
e maltratat. C:n$ a !ost capabil s# < !ac# singur = , a$ic# s# 9orbeasc#, Erickson i4a o!erit <o
alternati9#=.
Capacitatea $e a !ace alegeri a !ost primul in$iciu real c# pacientul se îns#n#to"ea.
*oi lis"s Hristos
#Aeam n sec%ie doi indiAizi care se credeau lisus Hristos.
7oata ziua "i-o petreceau eLplic?nd
/ Eu sunt lisus Hristos.
&um te prindeau, cum ncepeau s!-%i eLplice
/ Eu sunt a$e9#ratul lisus Hristos.
rin urmare, i-am a"ezat pe 4ohn "i pe #l'erto pe o 'anc!, "i le-am zis
/ $ta%i acolo. >iecare dintre Aoi mi spune c! este lisus
Hristos. 2un, 4ohn, Areau s!-i eLplici lui #4'erto c! tu, nu el, e"ti lisus Hristos. #l'erto,
spune-i lui 4ohn c! tu e"ti adeA!ratul lisus Hristos, nu elC tu e"ti.
=i i-am %inut pe acea 'anca, eLplic?ndu-"i zile ntrei c! flecare era adeA!ratul lisus
Hristos. ;up! Areo lun!, 4ohn mi-a spus
/ Eu sunt lisus Hristos, dar ne'unul de #l'erto zice c! el este lisus Hristos.
/ =tii, 4ohn, tu spui acela"i lucru pe care l spune "i el, i-am zis eu. ar el spune acela"i
lucru pe care l spui tu. Ei 'ine, eu cred c! unul dintre Aoi e ne'un, fiindc! eList! un sinur
lisus Hristos.
4ohn s-a ?ndit la asta Areme de o s!pt!m?n!. #poi a Aenit "i mi-a zis
/ Eu spun acela"i lucru ca ne'iinul !la. El e ne'un, "i eu spun ce spune el. Dnseamn! c!
"i eu sunt ne'unC iar eu nu Areau s! fiu ne'un.
/ !i, eu nu cred c! tu e"ti lisus Hristos. =i tu nu Arei s! fii ne'un. : s! te trimit s!
lucrezi la 'i'lioteca spitalului, i-am spus.
# lucrat acolo c?teAa zile, dup! care a Aenit la mine "i mi-a zis
/ E ceAa n nereul!, r!u de tot fiecare carte are pe fiecare paina numele meu.
# deschis o carte, "i mi-a ar!tat 4:H 7H:7:C
!sise numele lui pe fiecare pain!.
-am spus c! aAea dreptate, apoi i-am ar!tat cum ap!rea pe fiecare pain! M7:
E&@$:. -am ruat s! m! aute s! !sim numele dr. Huh &armichael, 4um 5litton,
;aAc
$hakoJ. ;e fapt, pe paina respectiA! am !sit orice nume care i-a Aenit n minte.
/ iterele astea nu apar%in unui numeC apar%in acelui cu9#ntl a eLclamat 4ohn.
/ #"a este, am acceptat eu.
4ohnde
eli'erat a continuat s! lucreze
identific!rile lui psi-lahotice.
'i'liotec!. este "ase luni, s-a eLternat "i a plecat acas!,
Erickson nu se ba'ea'# pe meto$e obi"nuite $e <con9in4 gere= , ci  în ambele exemple 
îl plasea'#pe ohn în situa2ii în care s# $escopere singur c# i$eile lui sunt maniacale.
Erickson se ba'ea'# pe tehnica <oglin$irii= comportamentului pacien2ilor. n primul
exemplu, Erickson !ace în a"a !el înc:t mania s# !ie oglin$it# $e c#tre alt pacient, care, în
mo$ con9enabil, se înt:mpl# s# su!ere $e aceea"i manie. n cea $e4a $oua situa2ie, Erickson
însu"i oglin$e"te comportamentul, g#sin$ pe pagin# propriul s#u nume. Aceast# abor$are
ba'at# pe <oglin$ire+ este utili'at# $e Robert *in$ner în po9estirea sa
<Canapeaua cu propulsie=. Erickson mi4a spus o$at# c#
*in$ner !usese stu$entul lui "i se consultase cu el înainte s#4"i publice cartea :ra de
cincizeci de minute, în care apare "i aceast# po9estire. Po9estirea 9orbe"te $espre un
psihoterapeut al c#rui pacient tr#ia în lumi ilu'orii. C:n$ terapeutul î"i asal4 tea'# pacientul
cu po9estiri emo2ionante $espre propriile sale

<c#l#torii= "i experien2e în acele lumi, c:n$ i se al#tur# pa4 cientului în ilu'iile acestuia,
pacientul î"i asum# rolul psihote4 rapeutului "i încearc# s#4i arate c# tipul $e g:n$ire în care
s4au cu!un$at am:n$oi este, într4a$e9#r, unul ilu'oriu.
Her,ert
rima dat! c?nd am fost 4a spitalul de stat din hode sland, am lucrat n sec%ia pentru
'!r'a%i, "i era acolo un pacient pe care l chema Her'ert "i care se afla n acel loc de aproape
un an. Dnainte de internare, Her'ert c?nt!rea 110 kilo- rame, era muncitor manual "i "i
petrecea timpul uc?nd c!r%i sau muncind. 7r!ia ca s! munceasc! "i s! oace c!r%i.
&!p!tase o depresie, o depresie foarte raA!. # nceput s! sl!'easc! "i, p?n! la urm!, l-au
internat la spitalul de stat din
hode sland unde, pentru cel pu%in patru luni, a c?nt!rit patruzeci de kilorame. Era hr!nit
prin tu' cu Q 000 de calorii pe zi, dar nu lua n reutate.
2inen%eles, l-am preluat eu pe Her'ert ca pacient, ceilal%i doctori se s!turaser! s!-l tot
hr!neasc! prin tu'. Eu eram un medic nou, t?n!r, a"a c! mi pasau mie lucrurile nepl!cute.
rima dat! c?nd l-am hr!nit pe Her'ert prin tu', i-am redus hrana la 6 R00 de calorii. M-am
?ndit c! era destul pentru cineAa de patruzeci de kilorame.
&?nd l-am hr!nit prin tu', Her'ert mi-a zis
/ E"ti la fel de ne'un cum sunt ceilal%i doctoriT #i de ?nd s! faci "mecheria aia ori'il!
pe care au f!cut-o to%i, pre- fac?ndu-se c! m! hr!nesc prin tu'T =tiu c! mi aduce%i hran!
pentru tu'C o A!d. umai c! sunte%i cu to%ii scamatori, nu "tiu cum, dar o face%i s! dispar!,
parc! a%i fi HoudiniW =i nu m! hr!ni%i niciodat! cu nimicW ;oar mi A?r?%i tu'ul n nas "i
spune2i c! m! hr!ni%i prin tu', dar, de fapt, nu m! hr!ni%i, fiindc! eu nu am stomac.
-am ascultat pe Her'ert. ;epresia l f!cuse s! ai'! o Ai- ziune despre Aia%! posac!, acid!,
sardonic!. &?nd mi-a spus c! el nu are stomac, i-am zis
/
/ EuE"ticred. &! ai stomac.
un %!c!nit, ca to%i ceilal%i doctoriW # iz'ucnit el. ;e ce au doctori %icni%i la casa de
ne'uniT oate c! !sta e cel mai 'un loc pentru doctorii %icni%i, la casa de ne'uni.
=i, timp de o s!pt!m?n!, de c?te ori l hr!neam prin tu', i spuneam lui Her'ert
/ $!pt!m?na Aiitoare, luni diminea%!, o s!-mi doAede"ti c! ai stomac.
Mi-a spus
/ u te mai faci 'ine. E"ti mai ne'un dec?t to%i pacien%ii de aici. &rezi c! o s!-%i
doAedesc c! am stomac, c?nd eu nu am niciun fel de stomac.
uni diminea%!, am pre!tit hrana pentru tu'ul lui Her'ert/
um!tate lapte, um!tate sm?nt?n!, ou! crude, 'icar'onat de sodiu, o%et "i ulei crud din ficat
de cod. Ei 'ine, c?nd hr!ne"ti pe cineAa cu tu'ul, i mpini n stomac o coloan! de aer de
lunimea tu'ului respectiA. ;e aceea torni ncontinuu, ca s! nu mpini n stomac alte
coloane de aer.
-am hr!nit, dar i-am mpins n stomac multe coloane de aer. #m scos tu'ul "i am r!mas
acolo, n a"teptare, iar Her'ert a r??it "i a zis
/ e"te stricat.
 Tu ai spus-o, Her'ert, am interAenit eu. Tu "tii c! ai r??itC tu "tii c! a fost pe"te stricat.
#i putut s! r??i numai pentru c! ai stomac, deci mi-ai doAedit c! ai stomac prin faptul c! ai
r??it.
ar Her'ert r??ia n continuareW
Mi-a zis
/ 7e crezi de"tept, nuT
-am spus c! da.
Dn plus, Her'ert dormea n picioare. u "tiam c! un om poate s! doarm! n picioare, dar l-

am Aerificat. nfirmierilor le era fric! s!-l pun! n pat, fiindc! Her'ert se lupta cu furieC
l-au l!sat s! fac! ce Area. #m co'or?t la ora unu, apoi la dou!, la trei diminea%a, "i l-am !sit
pe Her'ert dormind ad?nc, n picioare, n salon.
#tunci, i-am spus lui Her'ert n fiecare zi, timp de o s!pt!- m?n!
/ Her'ert, o s!-mi doAede"ti c! po%i s! dormi culcat.
/ E"ti de roaz!, m-a apostrofat Her'ert. #i at?tea manii de nu po%i s! le duci.
=i s!pt!m?na urm!toare, zi de zi, l-am ntre'at pe Her'ert dac! f!cuse Areodat! 'aie sau
du". Her'ert a considerat ntre- 'area mea de-a dreptul insult!toare. 2inen%eles c! f!cuse
'aieC "i du" f!cuse. :rice om s!n!tos la cap face 'aie
/ &e-i cu tine, de nu "tii toate asteaT
/ M-am ?ndit "i eu s! te ntre', i-am zis.
/ =i tre'uie s! m! ntre'i n fiecare ziT
/ !i, nu se poate altfel, fiindc! tu crezi c! nu po%i s! dormi culcat, "i tre'uie s!-mi
doAede"ti c! po%i s! dormi culcat.
/
rin&hiar c! nu
urmare, te mai faci
s!pt!m?na 'ine, a constatat
urm!toare, Her'ert.
ntr-o sear!, l-am dus pe Her'ert n sala de hidro
terapie "i l-am pus sa se ntind! n cada continu!. Este Aor'a despre o cad! cu un hamac din
p?nz! roas!. ]i se une corpul cu Aaselin!, te ntinzi, dup! care cada este acoperit! cu o
prelat!. D%i r!m?ne doar capul deasupra prelatei. $tai lunit n cad!, iar apa, la temperatura
corpului, cure ncontinuu peste trupul t!u. &?nd se nt?mpl! asta, adormiW u po%i s! faci
altceAa.
# doua zi diminea%a, l-am trezit pe Her'ert "i i-am spus
/ Her'ert, %i-am spus c! o s!-mi doAede"ti c! po%i s! dormi culcat.
/ D%i place s! o faci pe de"teptul, mi-a ntors-o Her'ert.
-am zis
/ =i puteai s! dormi "i n pat.
;e atunci nainte, Her'ert a dormit n pat.
&?nd i-am adus reutatea corporal! la cincizeci "i cinci de kilorame, i-am spus
/ Her'ert, m-am s!turat s! te tot hr!nesc prin tu'. $!pt!- m?na Aiitoare o s!-%i 'ei hrana
pentru tu'.
/ u pot s! nhitC nu "tiu cum, a replicat Her'ert.
/ Her'ert, s!pt!m?na Aiitoare, luni, o s! fii primul la u"a s!lii de mese. : s! loAe"ti n
u"!, url?nd la lucr!torii de acolo
*;eschide%i u"aW+, fiindc! o s! Arei un pahar cu lapte, un pahar cu ap!. Eu o s! pun pe o mas!
apa "i laptele, iar tu o s! le Arei cu adeA!rat.
/ &red
oameni c! tu=inu-%i
ne'uni. mai $e
e"ti a"a reAii niciodat!W
t?n!r. !cat,
=i a"a $e un tip t?n!r ca tine ntr-un spital de stat, cu
ne'un.
7imp de o s!pt!m?n!, i-am spus c! aAea s! loAeasc! n u"a s!lii de mese stri?nd c! Area
un pahar cu lapte, un pahar cu ap!. ar Her'ert credea cu t!rie c! m-am scr?ntit la cap.
$?m'!t! noaptea, Her'ert s-a dus la culcare. -am pus pe infirmier s!-i ntind! 'ra%ele "i
picioarele "i s! i le lee, ca s! nu se poat! da os din pat. &?nd l hr!nisem prin tu' seara, i
pusesem foarte mult! sare fin! n m?ncarea lichid!.
n timpul nop%ii, lui Her'ert i s-a f!cut sete  foarte, foarte sete. &?nd l-au dezleat
diminea%a, s-a repezit la %?"nitoarea de ap!, dar apa era nchis!. $-a dus lon% la 'aie, s! 'ea
din Aasul de toalet!, dar apa fusese nchis!. # luat cu asalt u"a s!lii de mese "i a nceput s!
loAeasc! n u"! "i s! urle la cei de acolo
/ ;eschide%i u"ileW 7re'uie s! 'eau apa aiaW 7re'uie s! 'eau laptele !laW
e-a '!ut.
&?nd am Aenit n Aizit!, Her'ert mi-a zis

/ 7e crezi de"tept.
/ Mi-ai mai spus-o. ]i-am dat dreptate atunci, "i %i dau "i acum, i-am spus.
Her'ert 'ea lapte "i supa. ;ar sus%inea c! nu putea s! nhit! hran! solid!. &?nd a auns la
cincizeci "i "apte de kilo- rame, i-am spus
/ $!pt!m?na Aiitoare o s! nhi%i m?ncare solid!.
/ E"ti mult mai ne'un dec?t credeam. Eu nu pot s! nhit m?ncare solid!, a protestat
Her'ert.
/ $!pt!m?na Aiitoare o s! po%i.
Ei, 'ine, cum l-am f!cut s! nhit! m?ncare solid!T
=tiam c! Her'ert fusese copil c?ndAa. =tiam c! "i eu fusesem. =tiam c! to%i oamenii au
fost c?ndAa copii "i c! to%i au o natur! uman!. #m apelat la natura uman!. &u to%ii "ti%i c?te
ceAa despre natura uman!. oi cum l-a%i face pe Her'ert s! nhit! m?ncare solidaT
-am a"ezat pe Her'ert la o mas! "i i-am pus dinainte o farfurie plin! cu m?ncare. ;e o
parte "i de alta a lui Her'ert era c?te un pacient deranat la minte. Ei nu m?ncau niciodat! din
farfuriile lor. Dntotdeauna m?ncau din farfuriile altora. ar
Her'ert "tia c! farfuria lui era a lui. ;ar nu putea s! "i4o p#s4 tre'e dec?t dac! nhi%ea ce e pe
eaW u Aoia ca to%i ne'unii "i nerozii !ia s! m!n?nce m?ncarea luil #sta e natura umana.
;up! ce a m?ncat prima mas! cu hran! solid!, l-am ntre- 'at pe Her'ert dac! i pl!cuse
m?ncarea.
/ u mi-a pl!cut, dar am !ost ne9oit s-o m!n?nc. Era a mea.
/ Eu %i-am spus c! po%i s! nhi%i hran! solid!.
/ 7e crezi de"tept, a insistat Her'ert.
/ Her'ert, i-am spus, te repe%i. ]i-am dat dreptate de dou! ori p?n! acum, "i %i dau "i de
data asta.
Her'ert a plecat, nur?ndu-m!.
&?nd
/ a aunsm!n?nci
Her'ert, s! c?nt!reasc!
m?ncare"aizeci
solid!,deaikilorame,
nceput s!i-am
iei nspus.
reutate.
Her'ert mi-a r!spuns
/ M!n?nc doar fiindc! sunt ne9oit. >iindc!, dac! nu m!n?nc, m! pui iar s! stau l?n!
idio%ii aia doi.
/ #"a este.
/ u am deloc poft! de m?ncare. u-mi place ce tre'uie s! nhit. ;ar sunt neAoit sa
nhitC ca s! nu-mi fure m?ncarea idio%ii !ia.
-am spus
/ Ei 'ine, Her'ert, n cur?nd o s! afli c! ai poft! de m?ncare "i c! "i 2ie %i se face foame.
#cum, n hode sland e ianuarie. #far! e fri. 7e pun s! te m'raci cu haine potriAite.
:
ca s!
tu te trimit
s!-l la ferma
do'ori "i s!-lspitalului, f!r!Dnm?ncare.
faci surcele. felul !sta,E aiacolo
s!-%iun stear
faci poft!ros de patru metri, "i Areau
de m?ncare.
/ : s! su'nchiriez contractul !sta, mi-a spus Her'ert.
/ &hiar "i a"a, o s! stai la ferm! toat! ziua, f!r! m?ncare la tine. $eara, c?nd te ntorci, o
s! descoperi c! %i este foame.
/ &hiar c! e"ti Ais!tor, mi-a aruncat Her'ert.
;up! ce l-am trimis pe Her'ert la ferm!, m-am dus la 'uc!t!reasa-"efa "i i-am zis
*;oamn! Ualsh, dumneata c?n- t!re"ti 1GR de kilorame. D%i place m?ncarea pe care o faci.
Ei 'ine, doamn! Ualsh, Areau s! sari peste micul deun "i peste masa de pr?nz. reau s! %i se
fac! foame. reau ca pentru cin! s! !te"ti din felurile preferate de dou! ori mai mult dec?t
po%i m?nca. =i po%i s! a"tep%i cu ner!'dare s! te hiftuie"ti cu toate 'ucatele care %i plac. =i
s! fii foarte, foarte e- neroas!. >! de dou! ori mai mult! m?ncare dec?t po%i sa m!n?nci. :
s!-%i spun eu unde s! a"ezi masa.
Her'ert s-a ntors de la ferm!. -am trimis ntr-un col% "i am aranat s! se a"eze o mas! n
fa%a lui. #m spus s! se aduc! la mas! dou! scaune. ;e o parte a mesei era doamna Ualsh.
Her'ert se uita la ea "i la mas!. ;oamna Ualsh a adus m?ncarea n castroane mari, pline-ochi.
# nceput s! m!n?nce cu o foame de lup.
Her'ert se uita la ea cum m!n?nc! "i i se f!cea din ce n ce mai foame. Dntr-un t?rziu, a
spus
/ ute%i s!-mi da%i "i mie pu%inT
/ &um sa nu, s-a oferit doamna Ualsh.
Her'ert a m?ncat, fiindc! i era foame. >etele mele, c?nd lu!m masa n familie, ies mereu
afar! "i dau oase la c?ini. ;e fiecare dat!, ele spun
/ &?nd A!d cum rod c?inii la oase, mi las! ura ap!. =i Areau s! rod "i eu oasele alea.
2ietul Her'ert. Di l!sase ura apa uit?ndu-se la doamna
Ualsh.
$eara, n sec%ie, Her'ert mi-a zis
/ &hiar e"ti de"tept.
-am r!spuns
/ Dn sf?r"it, ai descoperit "i tuW Ei 'ine, Her'ert, o s! mai fac ceAa pentru tine. 7u
o'i"nuiai s! oci c!r%i. E"ti n spital de aproape un an, dar nu ai ucat c!r%i niciodat!. imeni
nu a putut s! te conAin! s! oci c!r%i. Ei, disear! o s! oci c!r%i.
/ E"ti mai ne'un ca niciodat!W u mai eList! nicio speran%! pentru tine, a r!'ufnit
Her'ert.
-am zis
/ EList! speran%! pentru tine, Her'ertC disear! o s! oci c!r%i.
/ $-o A!d "i pe-astaW
$eara, doi infirmieri nal%i "i zdraAeni l-au ncadrat "i l-au condus la o mas! cu patru
uc!tori de c!r%i, care erau foarte derana%i la minte. <nul uca pocher. <nul uca 'ride. <nul
uca /piinacle.
: iau peDmp!r%eau c!r%ile
aia de coloC am "i
untr!eau,
ful. pe r?nd, c?te o carte. <nul zicea
#ltul zicea
/ 7ai cu un atu.
<rm!torul anun%a
/ &u !sta, fac treizeci de puncte.
=i au ucat c!r%i ncontinuu, toat! ziua.
Her'ert era for%at s! stea colo, ntre cei doi infirmieri, "i s! urm!reasc! ocul de c!r%i. Dn
cele din urm!, a spus
/ ua%i-m! de l?n! idio%ii !"tia. 4oc un pocher cu Aoi dac! m! duce%i de aici. u suport
s! Aad ce fac !"tia cu c!r%ile.
Mai#it?rziu,
/ n cursul
c?"tiat scrii,asta,
"i de data am mi-a
Aenitzis
n sec%ie "i l-am A!zut pe Her'ert uc?nd c!r%i..
Her'ert.
 Tu ai c?"tiat, am insistat eu.
este c?teAa luni, Her'ert a fost eLternat din spital. =i-a redo'?ndit reutatea corporal!,
din c?te "tiu a auns la 90 de kilorame, "i muncea n fiecare zi., Eu nu am f!cut dec?t s!-i
corectez simptomele. -am pus ntr-o situa%ie n care el "i-a corectat simptomele.
Erickson !olose"te mo$alitatea "i $ecorul unui spital $e psihiatrie pentru a ne comunica
mo$alit#2i $e a4i $etermina pe oameni s# $oreasc# s# !ac# anumite lucruri.
($eea este !ie s# !or2e'i subiectul s# continue o situa2ie, a$eseori repet:n$u4i întocmai
cu9intele, !ie, ca în ca'ul lui
Herbert, s# !olose"ti leg#turi psihologice mult mai complexe.
Erickson i4a $emonstrat, c# a9ea concepte care nu erau corecte, l4a $o9e$it lui Herbert c#
aAea stomac, !or2:n$u4l s# r:g:ie. (4a $emonstrat c# putea s# $oarm# culcat, nu $oar în
picioare, 9:r:n$u4l într4o ca$# continu#. (4a $o9e$it c# putea s# înghit#, !#c:n$u4l s#4i !ie
a"a $e sete, înc:t a !ost ne9oit s# bea lichi$e "i s# insiste ca s# le primeasc#. (4a $o9e$it c#
putea s# m#n:nce $e bun# 9oie hran# soli$# pun:n$u4l s# stea între $oi pacien2i $eran;a2i la
minte care îi !urau m:ncarea $in !ar!urie  $ac# Herbert nu o m:nca. (4a $o9e$it c# a9ea
po!t# $e m:ncare, aran;:n$ ca $oamna Falsh s# m#n:nce hulpa9 $e !a2# cu el. n s!:r"it, i4a
st:rnit lui Herbert $orin2a s# ;oace c#r2i !or2:n$u4l s#4i urm#reasc# pe ni"te pacien2i
$eran;a2i mintal, p:n# c:n$ Herbert a promis> < oc un pocher cu 9oi $ac# m# $uce2i $e aici.
+u suport s# 9#$ ce !ac #"tia cu c#r2ile.+ n !elul acesta, Erickson l4a ghi$at pe
Herbert s# $escopere c# el, Herbert, chiar 9oia s# 9a$# oameni care "tiu s# ;oace c#r2i
corect. Cu alte cu9inte, Herbert a în9#2at c# a9ea o dorin%! pentru ;ocul $e c#r2i ;ucat bine.
Erickson, mo$est, re'um# totul spun:n$> < Eu nu am !#cut $ec:t s#4i corecte' simptomele.
*4am pus într4o situa2ie în care el "i4a corectai simptomele.= De !apt, corect:n$ simpto4
mele, unul c:te unul, Erickson a e9ocat tipare $e comporta4 ment, mo$alit#2i $e g:n$ire "i $e
reac2ie care l4au con$us pe
Herbert s# recunoasc# !aptul c# a9ea po!t# "i $e 9ia2#, "i $e m:ncare. 8i, o$at# ce a început
s# ;oace c#r2i, nu a putut s# nu a$mit# c# a9ea un sim2 social "i o $orin2# $e a inler4 ac2iona
cu al2i oameni.
Cum a !or2at Erickson oamenii s# reac2ione'e în mo$urile $orite $e el Cu Herbert, e
clar c# "i4a !olosit cuno"tin2ele $espre reac2iile obi"nuite ale oamenilor  spiritul $e com4
peti2ie, ten$in2a $e a imita 5 ca atunci c:n$ i s4a !#cut po!t# $e m:ncare 9#':n$ cum cine9a
în!ulec# lacom J. n plus, a !olo4 sit abor$#ri <cogniti9e= , ca atunci c:n$ l4a !or2at pe Herbert
într4o situa2ie în care s# nu poat# s# nu a$mit#, cogniti9, c# tre'uie s# aib# stomac  ca s#
r:g:ie.
7igur c# Herbert a !ost tratat într4un spital $e psihiatrie, un$e Erickson putea s# exercite
un control aproape absolut asupra comportamentului s#u. Chiar "i a"a, Erickson ilus4 trea'#
mo$ul în care a !olosit leg#tura psihologic#. n leg#4 tura psihologic#, la !el ca în leg#tura
!i'ic#, pacientul
ca', Herbert este pus într4o
a reac2ionat, situa2ie
a"a cum care 9a
se pre9#4 con$uce
'use, ine9itabil
la !iecare situa2ielacu
re'ultatul $orit.
care a !ost n acest
pro9ocat.
Ca "i cum
Erickson ;uca biliar$ "i anun2a scorul. n !elul acesta, pa4 cientul nu a9ea cum s# nu !ie
impresionat $e capacitatea psihoterapeutului $e a4l a;uta.
n acest tratament, Erickson se ocup# $e !iecare simptom în parte. ncepe $intr4o 'on#
relati9 peri!eric#, "i $up# ce !ace o schimbare în acel simptom, trece la simptome situate mai
aproape $e centru. &iecare reu"it# este pre'is# pe ba'a !aptului c# a existat o reu"it#
prece$ent#.
C A P I , O L U L * -
(anipulare şi orientare viitoare în remarcabilul $iscurs pe

care l4a pre'entat la Congresul
(nterna2ional $espre Abor$#rile Ericksoniene ale Hipno'ei "i Psihoterapiei, pe ? $ecembrie
/0@, ay Haley a spus>

< Erickson se $escurca !oarte bine cu puterea. Dup# cum "tim, a existat o perioa$# c:n$
oamenii cre$eau c# e ce9a în neregul# cu puterea, $ar el nu împ#rt#"ea acest punct $e
9e$ere. +u îl $eran;a s# o preia sau s# o !oloseasc#. mi amintesc cum a spus o $at# c# era
pe un panou, iar Acolo nu era $eloc putere, a"a c# mi4am însu"it panoulB. Cu încli4 na2ia sa
$e a prelua "i a !olosi puterea, cre$ c# e un noroc c# a !ost un om bine9oitor. Dac# genul $e
in!luen2# pe care o a9ea ar i !ost în$reptat spre scopuri $istructi9e, ar !i !ost regretabil. +u
numai c# era bine9oitor, ci "i a;uta permanent oamenii, în cabinet sau în a!ara cabinetuluiM
+u m4am în$oit nicio$at# $e moralitatea ori $e bunele sale inten2ii, "i nu m4am g:n$it c# ar
putea s# exploate'e pe cine9a pentru a ob2ine un a9anta; personal.=
Este important s# lu#m în calcul <bun#9oin2a+ lui
Erickson atunci c:n$ 9orbim $espre c:t $e mult îi pl#cea s# !ac# glume. Vlumele sunt
!olosite a$esea pentru a exprima ostilitatea abia mascat#, $ar în !amilia lui Erickson
<9ictima+
se amu'a la !el $e mult ca < !#pta"ul =. Este clar c# 9ictimei
nu i se înt:mpl# nimic r#u, $e"i pot s# existe $ispute re!eritoare la cine este 9ictima. +u
exist# îns#sau
ce9a ostil nimic care s# in$ice
ar exprima c# 9reuna $intre glumele lui Erickson "i4ar a9ea originea în
ostilitatea.
n acest capitol, po9estirile sunt spuse ca mo$ele pentru a
<institui= situa2ii care s# con$uc# la un scop plani!icat. n multe ca'uri, anec$otele "i
po9estirile comice pot !i 9#'ute ca prototipuri ale schemei terapeutice a lui Erickson. Atunci
c:n$ practica terapia, ca "i atunci c:n$ spunea sau înscena anec$ote, Erickson cuno"tea
s!:r"itul. El începea cu un scop în minte W acela $e a. 7chimba reac2iile pacientului $e la
<nes#n#toase+ ori auto$istructi9e la <mai s#n#toase= ori constructi9e. Ca psihoterapeut, el
manipula situa2ia pentru a4"i reali'a scopul. 1ulte tehnici erau !olosite pentru a men4 2ine "i
a consoli$a interesul "i moti9a2ia pacientului  pro4 9oc#ri, stimularea curio'it#2ii, tactici
$i9ersioniste
Elementul"iesen2ial
umorul.al anec$otelor lui Erickson nu era ostilitatea, ci surpri'a. 8i în terapia
practicat# $e el pacien4 tul era a$eseori surprins, at:t $e < prescrip2ii= , c:t "i $e propriile
reac2ii. 8i, la !el cum ascult#torul simte o u"urare c:n$ au$e poanta $up# construirea
suspansului, pacientul era u"urat s# au$# o prescrip2ie clar#.
Erickson consi$era c# "ocul "i surpri'a erau utile pentru a sparge tiparele mentale
rigi$e. 7urpri'a nu trebuia s# !ie a$ministrat# într4o manier# so!isticat#. *a prima mea
9i'it#, în toiul con9ersa2iei, a 9:r:t m:na într4un sertar "i a scos $e acolo un claxon mic $e
triciclet#. A str:ns mingiu2a $e trei4 patru ori  ti, tit, tit  "i a !#cut urm#torul comentariu>
<7urpri'a a;ut# întot$eauna.+ Atunci mi s4a p#rut o copi4 l#rie, "i am cre'ut c# nu a a9ut
niciun îns#,
Acum e!ect pri9in$
asupra retrospecti9,
mea. cre$ c# a contribuit la atmos!era general# care mi4a permis
s# intru în trans# hip4 notic# "i s# reac2ione' la sugestiile lui. 14a 2inut în $e'echili4 bru "i a
intro$us un element $in copil#rie pe care l4a !olosit probabil pentru, a4mi. E9oca amintirile
pe care încercam s# le rememore'.
<Krientarea 9iitoare= a !ost inclus# !iin$c# pare s# se potri9easc# planului "i
<manipul#rii= , în sensul în care
Ericskon !olose"te acest cu9:nt. n prima po9estire, <manipu4 larea= este !olosit# acolo un$e
altcine9a ar putea !olosi con4 cepte precum <autoritate= , <ac2iune e!icient#= sau < ges4
tionare=. K atitu$ine po'iti9# !a2# $e 9iitor este cel mai bun anti$ot împotri9a $epresiei sau a
g:n$irii obsesi9e  acest lucru este a$e9#rat $eopotri9# în ceea ce pri9e"te antici4 parea
amu'amentului în punctul culminant al unei anec$ote "i perspecti9a c#, în timp, se 9or
înregistra progrese.
Mani"larea
#m fost acuzat c! manipulez pacien%ii "i iat! cum r!spund eu la aceast! acuza%ie fiecare
mam! "i manipuleaz! copilul /
dac! Area ca el s! tr!iasc!. ;e fiecare dat! c?nd te duci la maazin, l manipulezi pe A?nz!tor
ca s!-%i onoreze cererea.
&?nd meri la restaurant, manipulezi chelnerul. a "coal!, nA!%!torul te manipuleaz! ca s!
nAe%i s! cite"ti "i s! scrii. ;e fapt, Aia%a ns!"i este o mare manipulare. Manipularea ultim!
este c! e"ti trecut pe linie moart!. =i asta e tot o manipulare.
7re'uie s! co'oare sicriul, apoi s! tra! afar! funiile /
toate astea sunt manipul!ri.
Manipulezi creionul  ca s! scrii, s! consemnezi ?nduri.
=i te manipulezi "i pe tine nsu%i atunci c?nd ai la tine arahide
lanters, sau %i!ri, sau 'om'oane ife $aAers. <na dintre fiicele mele le-a 'otezat
* 'om'oane ment! de $aAers ife+.
7ot l-am
ea zice *tufluri+ "i
trimis *Aerde
o scrisoare pepene+.
n care #cumc!a"teapt!
i-am spus o s! fie un copils!"ialea!
simplu locuie"te
un n ;allas.
nume pentru
copil. ;ac! e '!iat, nu tre'uie dec?t s!-l 'oteze *;allas+. ;ac! e fat!, poate s!-i zic! *#lice+.
$o%ul ei sus%ine c! n ;allas tre'uie s! ai dou! nume. El Area
*
s!-i pun! numele *2illF-u'in+. =ti%i ce e 'iliru'inaT :

secre%ia a 'ileiW a fel de 'ine ar putea s!-i dea numele
*Hemo 5lo'in+, hemoo'lin!.
Erickson accentuea'# !aptul c# în orice situa2ie trebuie s# manipule'i. Paul Fat'laick
spunea în 7he anuae of
&hane < +u po2i s# nu in!luen2e'i.= &iecare act $e comuni4 care trebuie s# st:rneasc#
anumite
n reac2ii,
aceast# scurt#$eci o manipu4
po9estire, lare. Cel
Erickson pu2in s# $e
$# exemple manipule'i
manipu4 e!icient,
lare $e lapertinent "i p:n#
na"tere "i constructi9.
la
moarte. El încheie cercul cu o alt# na"tere, "i ciclul continu#. El îi spune !iicei sale, Roxy,
care obi"nuia s# se ;oace cu cu9intele, c# poate s# manip4 ule'e în continuare cu9intele
atunci c:n$ î"i botea'# !iul. El îi mai spune, "i ne spune toto$at# "i nou#, c# nu trebuie s# ne
pier$em spiritul lu$ic "i spontaneitatea copil#riei.
Erickson îi instruia pe psihoterapeu2i cum s# pun# în scen# po9estiri. 7punea> <6n lucru
pe care îi în9#2 pe stu4 $en2ii mei este urm#torul> lua2i o carte nou# a unui autor $espre care
"ti2i c# e bun. Citi2i înt:i ultimul capitol. Da2i49# cu p#rerea cam care ar putea s# !ie
con2inutul capitolului prece$ent. &ace2i specula2ii în toate $irec2iile posibile. 1ulte $intre
specula2iile 9oastre 9or !i gre"ite. Citi2i acel ca pitol, apoi !ace2i specula2ii $espre capitolul
anterior. n !elul acesta, citi2i o carte $e la ultimul capitol p:n# la primul, !#c:n$ tot timpi$
specula2ii.=
Erickson a!irma c# a"a în9e2i nu $oar s# pui în scen# po9estiri, ci este "i o mo$alitate
e!icient# $e a în9#2a s# !aci specula2ii nestingherit / în toate $irec2iile. <8i spargi tiparul
rigi$ al g:n$irii tale. Este extrem $e util.=
Prin po9estirile sale, Erickson ne sugerea'# c# noi, în calitate $e cititori, putem s# ne
!ix#m scopurile "i apoi s# concepem strategii pentru a le în$eplini. Po9estirile care urmea'#,
în care ne 9orbe"te $espre !iul lui, )eri, ilustrea'# !oarte bine c:t $e mult îi pl#ceau lui
Erickson anec$otele.
Prin elementul lor comic "i pl#cerea cu care Erickson le relatea'#, aceste po9estiri ne
pre'int# o 9i'iune $espre 9ia2a optimist# "i 9esel#.
*esre 'ert 4i cacao
#sta s-a nt?mplat c?nd 2ert a fost transferat n &?mp
endleton, &alifornia, unde 2ettF aAea ni"te rude. e-am ?ndit ca n-ar strica s! ia ntr-o zi
le!tura cu unele dintre aceste rude. Dntr-o diminea%!, pe la trei, 2ert, m'r!cat n uni- form!,
a '!tut la u"a unei casei de pe marinea drumului.
$t!p?nul casei a Aenit la u"! "i a dat cu ochii de t?n!rul sol- dat, care i-a spus
/ Dmi cer scuze, domnule. #m un mesa pentru so%ia dumneaAoastr!, domnule. ! ro
frumos, Are%i s-o chema%i la u"! pe so%ia dumneaAoastr!, domnuleT
/ u po%i s!-mi transmi%i mie mesaulT -a zis omul.
/ Mesaul, domnule, este pentru so%ia dumneaAoastr!.
re%i, A! ro mult, s-o chema%i la u"! ca s! i-l transmitT # insistat 2ert.
2ert a intrat n 'uc!t!rie "i i-a zis so%iei
/ ;oamn!, meream pe "oseaua principal!, n drum spre
&?mp endleton, "i am nceput s! m! ?ndesc la mama. Mi s-a f!cut dor de mama "i de
cacaua pe care o face mama. =tiu c! mama s-ar 'ucura dac! i-a" da altcuiAa re%eta ei. : s! fac
cacao a"a cum o face mama.
*:are s! chem poli%ia,
2ert a preparat cacaua,am'ulan%a, pazalucruri
Aor'ind despre de coast!T+ se fr!m?nta
cu caracter st!p?nul
eneral. casei. era
&?nd cacaua
aproape ata, a ntre'at-o pe femeie
/ #Ae%i copii, doamn!T
/ ;a, trei fete, i-a r!spuns ea.
/ &?%i ani au, doamn!T :, sunt micu%e. &acaua e 'un! pentru copiii afla%i n cre"tere.
re%i, A! ro, s! le chema%i n 'uc!t!rie ca s! 'ea din cacaua asta, a"a cum o face mamaT
#"a c! femeia s-a dus "i le-a chemat pe cele trei feti%e, iar
2ert s-a maimu%!rit un pic pentru ele, amestec?nd n cacao cu o linur! trecut! pe la spate. &a
sa-i distreze pe copii. ;up! ce a turnat cacaua, 2ert a sor'it din can!, a oftat ad?nc "i le-a zis
/ ;a, domSle, e eLact cum o face mama. Mi-e tare dor de mama.
/ <nde locuie"te mama taT
/ ocuie"te n ;etroit. Mi-e rozaA de dor de mama "i de cacaua ei.
/ &um o cheam! pe mama taT
/ Eliza'eth.
/ M! refeream la numele $e !amilie.
/ #, doamn!, dar mama mai are un nume naintea numelui de familie.
/ &are e al doilea nume al mameiT
/ Euphemia.
/ Eliza'eth EuphemiaT e leea mea, dar pe tine cum te cheam!T
/ Erickson, Aeri"oar? #nita.
<n an mai t?rziu, s-a nt?mplat s!-i facem o Aizit! Aeri"oa- rei #nita n &alifornia, "i
atunci ne-au poAestit despre asta.

5"tori)a&ie
2ert aAea nou!sprezece ani "i locuia n Michian. oi locuiam n hoeniL. e-a trimis o
scrisoare n care ne spunea
*reau s! cump!r un automo'il, dar tre'uie s! semna%i Aoi documentele, fiindc! sunt minor.+
-am trimis r!spuns, tot printr-o scrisoare *$incer, 2ert, chiar nu pot s! semnez o autoriza%ie
prin care s!-%i iei ma"in!, fiindc! nu Areau s!-mi asum o asemenea responsa'ilitate. Eu
locuiesc n #rizona, iar tu e"ti n Michian. Michian e un ora" destul de mare. &u siuran%!
c! ai s! !se"ti un om de afaceri, cu o reputa%ie 'un!, care s! %i-o semnezeB1
este ceAa timp, m-? scris c! intrase n 'iroul unui anumit domn "i i spusese
/ #m doar nou!sprezece ani. reau sa cump!r o ma"in!.
7ata e n #rizonaC nu poate s!-mi semneze autoriza%ia. #" dori s! mi-o semna%i
dumneaAoastr!.
/ ;umneata e"ti scr?ntit la capT $e 'urzuluise omul.
/ u, domnule, i-a r!spuns 2eSrt. ute%i s! analiza%i pro- 'lema. : s! afla%i c! sunt c?t se
poate de ntre la minte.
a care tipul a replicat
/ #i dreptate, e"ti ntre. ;! h?rtia ncoace.
;omnul respectiA era "eful poli%iei din #nn #r'orW
2ert "tia c! nu aAea Aoie s! parcheze ma"ina cu un centimetru n afara drumului, ori s!
"ofeze chiar "i cu un kilometru la or! peste limita de Aitez!. rima dat! c?nd a condus
ma"ina prin ;etroit, un poli%ist de la 'riada rutier! i-a f!cut semn s! opreasc!, dup! care a
Aenit la el "i i-a zis
/ ;eci dumneata e"ti 2ert Erickson. ]i-am recunoscut imediat ma"ina "i sunt nc?ntat s!
aflu cum arat! 2ert Erickson.
#lt! dat!, merea cu ma"ina prin nordul statului Michian, cu ni"te prieteni. # auzit n
spate sirena poli%iei. Era un poli- %ist pe motociclet! care l soma, a"a c! 2ert a tras pe
dreapta, iar unul dintre prieteni l-a ntre'at
/ &e crezi c! nu e n reul!T
/ imic, a replicat 2ert.
oli%istul s-a apropiat de ma"in! "i i-a zis
/ ;eci dumneata e"ti 2ert Erickson. ]i-am recunoscut ma"ina imediat "i am Arut s! A!d
cum arat! tipul care i-a cerut "efului de poli%ie s!-i semneze autoriza%ia.
Reiese cu claritate !aptul c# )ert "tie c# persoana care poate s#4"i asume
responsabilitatea $e a4l autori'a s# con$uc# o ma"in# este aceea"i persoan# care are
puterea $e a4i retrage aceast# autori'a2ie, în ca'ul în care )ert nu se achita $e în$atoriri,
con!orm anga;amentului. n mo$ e9i$ent, el î"i $eclar# con9ingerea c# nu 9a înc#lca legile "i
are tupeul $e a4l abor$a pe "e!ul poli2iei pentru a4i semna autori'a2ia.
1esa;ul $in aceast# po9estire ar putea !i acela c# nu trebuie s# ne temem $e autorit#2i.
Dimpotri9#, putem s# anga4 ;#m ori s# !olosim autorit#2ile pentru a ne în$eplini scopu4 rile.
Autoritatea este 9#'ut# ca reac2ion:n$ la o abor$are e!icient#. 6n alt mesa; este acela c#
oamenii 9or r#spun$e po'iti9 $ac# sunt abor$a2i într4o manier# noncon!ormist# sau
neobi"nuit#. Poli2i"tii care l4au oprit pe )ert sunt ului2i $e !elul în care abor$ase el
autoritatea lor suprem#. +oncon!or4 mismul iese în e9i$en2#. Printr4o abor$are
noncon!ormist#, putem e9ita $e multe ori barierele con9en2ionale instituite $e societate  $e
pil$#, !ormalit#2ile legate $e ob2inerea unui permis $e con$ucere. *a ni9el intrapsihic,
abor$:n$ "i închein$ un gen $e în2elegere cu propriile noastre <autorit#2i interne= , putem
$ep#"i limit#rile pe care ni le4am impus singuri, pentru a ne men2ine echilibrul propriu sau
structura ner9oas#.
*olores ntr-o zi de iunie, 2ert ne-a scris din Michian "i a ncheiat scrisoarea astfel
*un aici punct scrisorii, fiindc! tre'uie sa m! nt?lnesc cu ;olores.+ &um 2ert aAea
ntotdeauna un secret, "tiam c! nu e cazul s!-l ntre'!m cine e ;olores.
e scria cam o dat! pe s!pt!m?na, "i n fiecare scrisoare era un r?nd n care amintea
despre ;olores.
*#m luat cina cu ;olores+, sau *: s! trec pe la ;olores+, sau *#m cump!rat ni"te "osete
care "tiu c! or s!-i plac! lui
;olores+. Dn acela"i timp, purta o coresponden%a similar! "i cu tat!l meu, care locuia n
MilJaukee, iar tata "tia c! nu e cazul s!-i pun! ntre'!ri.
n auust, 2ert ne-a scris *$-ar cuAeni s! A! trimit ni"te poze cu ;olores.+ l-a scris la fel
"i tat!lui meu. #"a ca am a"teptat. Dn septem'rie, 2ert ne scria *$per c! 'unicului "i 'unicii o
s! le plac! ;olores. Lou# sunt siur c! o s! A! plac!,
"i "tiu cum s! fac pentru ca 'unicul "i 'unica s-o cunoasc! pe
;olores. M! duc la ei la cin! de Oiua ecuno"tin%eiBQ
Ei 'ine, 2ert aAea un talent eLtraordinar putea s! se uite cruci", s!-"i ntoarc! n!untru
deetele de la picioare, l!s?nd impresia c! 'ra%ele a'ia i se %in de corp, "i s! afi"eze un r?net
n!t?n, care te scotea din min%i. D%i Aenea s!-i dai palme.
=i-a f!cut apari%ia n MilJaukee la o%a unu diminea%a, de Oiua
ecuno"tin%ei, pe o Areme foarte rece. # intrat n cas! "i tata l-a ntre'at
/ <nde-i ;oloresT
2ert ar!ta mai n!t?n ca niciodat!.
/ #m aAut pro'leme s-o urc n aAion. u e m'r!cat!R. E
afar!W
/ ;e ce-i afar!T
/ u e m'r!cat!.
/ Di aduc un halat de 'aie, s-a oferit mama. ar tata i-a zis
/ ;u-te "i adu fata n!untru.
2ert s-a ntors cu o cutie imens! n 'ra%e, care se Aedea c! e rea.
/ umai a"a am putut s-o urc n aAion. u e m'r!cat! cum tre'uie.
/ 2!iete, deschide odat! cutia aiaW
# deschis, "i atunci au A!zut-o pe ;olores  un curcan "i o ?sc!  "i mpreun! erau ;oloresW
Dntr-adeA!r, 'unicului "i 'unicii le-a pl!cut ;olores. ]ine%i cont c! asta dura din iunieW
$! nu aAe%i niciodat! ncredere n cei din familia Erickson.
C"m l<a @risti,
>iica mea, f!c"ts-aedus
Beff s<omeci
la un s"nede 'aschet la orth
Hih pe c?nd aAea cincisprezece ani. Era eleA! la Uest Hih "i s-a dus la orth Hih cu o
prieten!, Marie, pe care o cuno"tea de la r!dini%!. &?nd s-a ntors acas!, mi-a zis
/ 5hici pe cine am A!zut n seara asta la meciT Dl mai %ii minte pe pu"tiul de la noi de pe
strad! care s-a mutat n alt! localitate, "i ne tot ntre'am ce-o mai fi cu elT E n ultimul an la
orth Hih. # primit trei distinc%ii la atletism "i are note 'une. $inura pro'lem! e c! Areau
s!-l fac sa-mi dea nt?lnire, dar s! cread! c! a fost ideea lui.
mi aminteam foarte 'ine de pu"tiul cu pricina. ;up! alte trei meciuri de 'aschet, @risti a
intrat n camer! "i mi-a zis
5 7heisn t $resse$ ` +u e îmbr#cat#, dar "i +u e umplut#. &urcanul

umplut face parte din meniul tradi%ional de Oiua ecuno"tin%ei 5n. tr.J.
/ 4eff nu "tie, dar o s! m! sune m?ine dup!-mas?, sa-mi dea nt?lnire.

#m stat cu urechea a%intit! la telefon, "i eu, "i ea. $?m'!t! dup!-amiaz! a sunat telefonul,
"i 4eff i-a dat nt?lnire. #m a"teptat r!'d!tor s! aflu cum reu"ise @risti performan%a. u
tre'uie s! r!'im lucrurile. rin urmare, dup! ce am a"teptat o Areme, am ntre'at-o
/ &are a fost maneAraT
/ Marie era prea timid! ca s! m! prezinte lui 4eff, a"a c! la urm!torul meci de 'aschet
m-am dus la el "i i-am zis *un pariu c! nu "tii cine sunt+, iar el m-a m!surat cu priAirea "i
mi-a r!spuns *#i dreptate. u "tiu.+ *$unt mia dintre fetele din familia Erickson  careT+ l-
am chestionat eu.
$-a uitat 'ine la ea "i i-a zis
/ @risti.
/ #i hicit. M! 'ucur s! te reA!d, dup! at?%ia ani, i-a spus
@risti, apoi a ad!uat M! duc s-o caut pe Marie, "i a luat-o din loc  Aechiul truc de a-%i l!sa
pu'licul s! Area s! "tie mai mult.
# plecat nainte ca el s! apuce s-o ntre'e. #r fi Arut s! "tie mai multe, numai c! ea nu mai
era acolo.
# doua oar! c?nd l-a A!zut, 4eff era ntr-un rup mai mare, Aor'ea cu un alt '!iat. @risti s-
a apropiat de ei c?t s! aud! despre ce Aor'eau, dup! care a disp!rut, iar c?nd 4eff a plecai, ea
s-a dus la '!iatul respectiA "i a pornit o conAersa%ie pe acela"i su'iect. u au f!cut cuno"tin%!.
ur "i simplu au discutat despre pro'lema n cauz!, nu conteaz! care.
a al treilea meci de 'aschet, @ri"ti l-a c!utat pe eleAul acela "i a ascultat conAersa%iaC la
un moment dat, a ap!rut
4eff, iar '!iatul i-a zis
/ $alut, 4eff, ea e  o, Aai, dar nu am f!cut cuno"tin%!.
/ 2!nuiesc c! Aa tre'ui s! neS faci tu cuno"tin%!, i-a zis
@risti lui 4eff.
mediat dup! aceea, fiica mea mi-a spus
/ 4eff m! sun! m?ine, s!-mi dea nt?lnire.
Oristi proce$ea'# în mo$ inteligent, o!erin$u4i lui e!! exact at:tea in!orma2ii "i lu:n$
leg#tura cu el at:t c:t s#4i.
tre'easc# interesul, $ar nu "i s# i4l satis!ac#. (( las# s# t:n4 ;easc# $up# mai mult. l pune s#
o pre'inte unui prieten $e4 al lui, cine9a pe care e!! îl respect# "i care se arat# interesat $e
Oristi. e!! este $us cu g:n$ul în trecut "i $eterminat s#4"i aminteasc# asocieri pl#cute $espre
ea, pe c:n$ erau am:n$oi copii "i, toto$at#, s# o 9a$# într4o lumin# $i!erit# /
a$ic# o !at# care este egalul lui "i pe care un alt b#iat o g#se"te atr#g#toare. Asta îl !ace s#
!ie gelos "i îi tre'e"te instinctele $e competi2ie. Acestea !iin$ 'ise, Oristi este con4 9ins# c# o
9a suna c:t $e cur:n$.
De ce inclu$e Erickson propo'i2ii $e genul> < Pur "i sim4 plu au $iscutat $espre problema
în cau'# A"a ce9a nu are ce s# caute în con9ersa2ia $intre $oi a$olescen2i. 7# lase el oare
loc pentru ca pacientul sau cititorul s#4"i a$uc# în po9e4 stire propria < problem#=
Ce<ai face $ac! te<a4 l"a la alme9
>iica mea, 2ettF #lice, semna un contract la "coal!, "i to%i mem'rii consiliului profesoral
"i %ineau respira%ia. &?nd a terminat de semnat, au r!suflat u"ura%i. 2ettF #lice se ntre'a ce-o
fi Arut sa nsemne asta. =tia c! n-o s! dureze mult p?n! afl!. =i chiar a aflat foarte repede.
&lasa la care preda era com- pus! din delincAen%i de cincisprezece ani, care a"teptau s! fac!
"aisprezece ani ca s-o termine cu "coala, "i to%i aAeau nenu- m!rate arest!ri la actiA. Erau cu
a$e9#rat delincAen%i.
dou! ori un <nul1,89
poli%ist. #Aea dintre ei fusese"iarestat
n n!l%ime de cel
c?nt!rea 100pu%in
k. Dntreizeci de ori
semestrul "i '!tuse
trecut, de la
se dusese
profesoar! "i o ntre'ase

/ ;omni"oar! 4ohnson, ce-ai face dac! te-a" lua la palmeT
$e pare c! profesoara nu i d!duse r!spunsul corect, pentru ca o plesnise a"a de tare, de o
aruncase n col%ul opus al clasei, "i o '!ase n spital. 2ettF #lice "i spunea *M! ntre' c?nd
o s! se ia de mine 'ietul pu"ti. Eu am 1,RG n "i QI k.+
-a aAut prea mult de a"teptat.
$e plim'a cu 'icicleta prin parc, c?nd a dat cu ochii de el.
/ #m A!zut un uria" cu un r?net o'raznic, a"a c! mi-am luat o priAire mirat! "i am
c!scat ochii mei mari "i al'a"tri.
$-a oprit n fa%a mea "i m-a ntre'at
/ &e-ai face dac! te-a" lua la palmeT
2ietul pu"ti. Ea a l!cut repede doi pa"i spre el "i i-a spus, dezAelindu-"i din%ii
/ ;umnezeu mi-e martor, te-a" ucideW
u"tiul i pusese o ntre'are simpl!, "i ea i d!duse un r!spuns la fel de simplu
*;umnezeu mi-e martor, te-a" ucide, a"a c! "tere-o mai repede pe 'anca de coloW+
Era prima
se a"eza oar! aAea
pe 'anc!, c?nd ntip!rit!
'!iatul auzea o pisicu%!
pe chip a"a de mic!
o eLpresie m?r?ind
uimire. a"aladepunct,
Dl pusese tare. Dn timp
"i el "tiace
foarte 'ine c! de atunci ncolo n-o s! ndr!zneasc! s! mai lase Areun alt pu"ti s! o nec!easc!.
;in ziua aceea, a fost protec- torul ei. <n lucru foarte frumos. >rumoas! era "i 2ettF #lice.
mpreAizi'ilul te aut! ntotdeauna. iciodat! nu faci ceAa care este preAizi'il.
Acest $icton este ilustrat "i $e urm#toarele $ou# po9estiri.
C(inele *achsh"n$ 4i cio,!nesc"l german
<na dintre studentele mele, care aAea su' 1,R0 n n!l%ime, m-a ntre'at dac! procedase
corect. Dntr-o sear!, "i scosese la plim'are c!%elul, un ;aehshund. ;e pe alee, Aenea n fu!
spre ei un cio'!nesc erman, l?tr?nd furios, hot!r?t s!-i m!- n?nce de Aii. # luat repede
c!%elul n 'ra%e "i s-a repezit spre cio'!nescul erman, %ip?nd la el. &?inele a f!cut st?na-
mpre- ur "i a fuit acas!, cu coada ntre picioare. &?nd faci un lucru impreAizi'il, ?ndirea
celuilalt se reordoneaz! n multe priAin%e.
\
r
>aceti<i s! $eraie)e
a
eri am primit o scrisoare de la un fost student. Dmi scria

*#m aAut n ca'inet un pacient de-a dreptul paranoic. u Aoia s! Aor'easc! dec?t despre
ideile lui. #m ncercat s!-i captez aten%ia, dar nu am reu"it. #tunci mi-am adus aminte de
impre- Aizi'il, "i i-am spus Yu, nici mic nu mi place m?ncarea de ficat.Z acientul s-a
oprit, a scuturat din cap "i mi-a zis Yn eneral, mie mi place carnea de pui.Z ;in momentul
acela, pacientul a nceput sa Aor'easc! despre pro'lemele lui reale.+
mpreAizi'iul poate s! deraieze un *tren+ al ?ndirii, o linie de comportament, a"a c! e
'ine s!-l luam n calcul.
=tiu c! pe Aremea c?nd eram la coleiu, "i apoi la facultatea de medicin!, sau ca intern
la spital, de c?te ori un profesor Aoia s! m! certe, eu Aeneam cu o ntre'are sau o afirma%ie
stupid! "i ireleAant!  "i l f!ceam s! deraieze. e timp de Aar!, un profesor ncepea a"a
/ Erickson, nu-mi place delocP
/ ici mie nu-mi place z!pada, l ntrerupeam eu.
/ ;espre ce Aor'e"tiT >!cea el.
/ ;espre z!pad!.
/ &are z!pad!T
/ ;espre
&red un miracol
c! terapeu%ii eLtraordinar
ar tre'ui  ca nu eList!
s! ai'! ntotdeauna la doi fuli
nde- m?n!de c?teAa
z!padaremarci
identici.lipsite de
importan%!. ar c?nd pacien%ii se a"az! "i ncep s! turuie despre tot felul de lucruri lipsite de
importan%!, s!-i scoatem de pe ruta aceea. $!-i facem s! deraieze cu o remarc! ireleAant!.
;e pild! *=tiu la ce te ?nde"ti.
=i mie mi plac trenurile.+
Erickson s4a asigurat întot$eauna c# el, "i nu pacientul, controlea'# "e$in2ele
terapeutice. Oaren Homey spunea c:n$9a> < Pacien2ii !ac terapie nu ca s#4"i 9in$ece
ne9ro'ele, ci ca s# le per!ec2ione'e.= Dac# pacien2ii ar !i l#sa2i s# $eci$# ce se înt:mpl# în
cursul unei "e$in2e terapeutice, aproape to2i ar !ace în mo$ incon"tient tot ce le st# în putin2#
pentru a împie$ica o schimbare terapeutic# real#. n con4 secin2#, c:n$ pacientul se a!l# pe o
rut# inutil#, este impor4 tant ca psihoterapeutul s#4l !ac# s# $eraie'e "i s#4l con$uc# pe o
alt# rut#, mai pro!itabil#.
Lance 4i Cookie
ou!, familiei Erickson, ne place s! facem farse inofen- siAe. umea "i aminte"te mult!
Areme de ele, ntotdeauna cu pl!cere.
a un 'al al studen%ilor din #nn Har'or, fiul meu, ance, a A!zut o fat! care i s-a p!rut
atr!!toare, a"a c! a a'ordat-o "i i-a cerut o nt?lnire. >ata i-a spus ferm "i cu 'l?nde%e
/ !spunsul e nuC am o rela%ie sta'il!.
/ :, nu m! deraneaz! c?tu"i de pu%in, a insistat ance.
/ !spunsul e nu.
: lun! mai t?rziu, a A!zut din nou fata, s-a dus lon% la ea n timpul unui 'al, "i i-a cerut o
nt?lnire. >ata i-a spus
/ Mai m-ai ntre'at o dat!. #tunci %i-am r!spuns nu, "i acum %i r!spund tot nu.
a care ance a replicat
/ Dnseamn! c! tre'uie s! discut!m pro'lema lu?nd masa la restaurantul :scar.
>ata i-a aruncat o priAire n care se citea c! l crede s!rit de pe fiL.
;ar ance a studiat pro'lema. Dntr-o s?m'!t! dup!-amiaz!, el "i prietenul lui au intrat n
sala de primire de la internatul "colii sanitare unde fata asta st!tea de Aor'! cu prietenul ei.
ance s-a dus la fat! "i i-a zis
/ &ookie, el e ;ean, cel mai 'un prieten al meu.
/ ;ean, ea e Aeri"oara mea &ookie. ;oar c! nu suntem chiar Aeri"ori. Eu sunt Aeri"orul
ei Aitre, neleitim. :ricum, n afara familiei nu prea spunem chestia asta.
;up! care a ntre'at-o
/ &um se simte unchiul 5eore, ce-i mai face piciorul ruptT
>ata "tia c! aAea un unchi 5eore, undeAa n nordul statului Michian, care, ntr-adeA!r,
"i rupsese
/ &?tepiciorul.
kilorame de c!p"uni a pus la conserAat m!tu"a
ellie ast!-Aar!T # continuat ance.
ar fata "tia c! aAea o m!tu"a ellie care f!cuse o pasiune pentru conserAele de c!p"uni.
;up! care ance a ntre'at-o
/ &um se descurc! ickF cu ale'ra la liceuT
ar &ookie "tia c?t de reu i era lui ickF la liceu.
#poi, din nt?mplare, ance l-a o'serAat pe prietenul fetei, care r!m!sese cu ura c!scata
"i cu ochii ie"i%i din or'ite .
/ : cuno"ti pe &ookieT Eu sunt ance. $unt A!rul lui
&ookie, dar nu A!rul ei adeA!rat. $unt A!rul ei Aitre, nelei- tim. u spunem chestia asta n
afara familiei, i-a zis ance.
;up! care s-a ntors spre ;ean "i i-a zis

/ ;ean, de ce nu-l sco%i la cin!T
ar ;ean s-a dus la '!iat "i l-a luat pe dup! umeri. Dn timpul !sta, ance s-a ntors spre
&ookie.
/ 7re'uie s! facem schim' de nout!%i despre familia noastr!, i-a zis el.
n to%i anii de c?nd o cunoa"tem pe &ookie, nu a ridicat Aocea niciodat!C e calma, 'l?nd!
"i hot!r?t!. =i &ookie i-a spus
/ #m s!-%i spun o roaz! de lucruri.
>!r! s! o'serAe c! intraser! dea n restaurant.
&?nd s-au loodit, &ookie a Arut o poz! de-a lui, "i ance i-a adus una. oza i-o f!cusem
chiar eu, c?nd era mic, "i era n pielea oal!.
/ &ookie, cred c! s-ar cuAeni s!-%i cunosc p!rin%ii, i-a zis el.
a care &ookie
/ :, o, o, o. 2!nuiesc c! a"a ar tre'ui.
ntr-o zi, pe la patru dup!-amiaza, un t?n!r 'ine m'r!cat "i cu o serAiet! n m?n! a intrat
n curtea din spate a familiei
&ook "i a spus
/ ;omnule &ook, Areau s! discut cu dumneaAoastr! despre ni"te asiur!ri.
ance are talentul !sta, de a tr!nc!ni. oate s! discute despre asiurarea mpotriAa
fiderului, asiurare mpotriAa uraanelor, asiurare de Aia%!, asiurare mpotriAa
accidentelor, asiurarea ma"inii. a cinci f!r! un sfert, doamna &ook a ie"it pe Aeranda din
spate "i i-a striat so%ului
/ &ina.
ance s-a ntors c!tre domnul &ook "i i-a zis, mai mult! n "oapt!
/ =ti%i, de mult! Areme n-am mai m?ncat m?ncare !tit! n cas!. $unt siur c! so%ia n-o
s! se supere dac! mai pune o farfurie. u sunt preten%ios la m?ncare.
&?t a durat cina. ance a discutat despre tot "i despre toate. a fiecare fel de m?ncare, a
complimentat-o pe doamna
&ook, care se uita ur?t la domnul &ook. a sf?r"itul cinei,
ance le-a mul%umit, apoi le-a zis
/ Mai am o sinur! poli%! de asiurare, "i sunt siur c! pe asta o s! Are%i s-o cump!ra%i.
Este o poli%! de asiurare mpotriAa unui inere nedoritW
*ance "i Cookie "i4au amintit am:n$oi $e acest inci$ent atunci c:n$ i4am întrebat $espre
el, în /0@. *ance "i4a a$us aminte c# $up# ce el "i4a spus poanta $e !inal, $omnul Cook s4a
întors c#tre Cookie "i i4a 'is> < Ei, po!tim 8i tu nu ne4ai spus nimic, tic#loas# mic#W+
A"a cum *ance a !ost con9ins c# 9a reu"i s# ob2in# o înt:lnire $e la Cookie, "i Erickson
era absolut con9ins c# pacien2ii lui 9or !ace ce le cere. 8i a9ea încre$ere în !aptul c# terapia
lui 9a a9ea succes. ncre$erea lui nu se ba'a pe o $o4 rin2# $e"art#, ci pe ani $e experien2#,
pe obser9are atent# "i pe o preg#tire minu2ioas#.
Anamne'ele care urmea'# $emonstrea'# c:te9a $intre re'ultatele acestei plani!ic#ri, o
plani!icare cel pu2in la !el $e serioas# ca aceea a uneia $intre !arsele lui.
+oi2 schilo)ii
;up! trei s!pt!m?ni de cursuri, studen%ii mei "tiau c! mi place s! m! %in de farse. #"a c!
le-am zis
/ uni diminea%!, 4errF, te duci la etaul patru "i %ii deschise u"ile de la lift. 7ommF, tu
stai pe casa sc!rii "i te ui%i n os, spre parter. &?nd m! Aezi ca urc treptele, anun%!-W e
4errF s! dea drumul u"ilor de la lift, iar tu, $am, o s! fii la parter "i atunci ape"i pe 'utonul
liftului. Dntre timp, mpr!"- tia%i zAonul c! luni diminea%! doctorul Erickson o s! fac! o fars!
studen%ilor lui.
#u mpr!"tiat zAonul cum nu se poate mai 'ine. &?nd a Aenit ziua de luni, erau cu to%ii
prezen%i, inclusiA un '!iat cu protez!. Dn anul nt?i, studentul cu pricina fusese foarte socia-
'il, deschis, prietenos cu toat! lumea. Dn anul doi, toat! lumea l pl!cea, "i el pl!cea pe toat!
lumeaC socializa tot timpul.
Era un student 'un, respectat, pl!cut de toat! lumea. Dn anul doi, "i-a pierdut un picior
ntr-un accident de ma"in!, de care nu el se f!cuse AinoAat. ;up! ce i-au montat un picior
artificial, a deAenit retras, hipersensi'il. ;ecanul m-a aAerti- zat c! '!iatul respectiA e retras "i
hipersensi'il, dar continu! s! fie un student 'un, mi-a spus c! nu mai era prietenos ca nainte,
c! nu r!spundea la salut, c! nu saluta pe nimeni, doar "i %inea nasul n c!r%i "i "i Aedea de
trea'a lui.
l-am spus decanului s!-mi lase c?teAa s!pt!m?ni p?n! se o'i"nuie"te clasa cu mine, dup!
aia o s! m! ocup de '!iatul !sta. Dn lunea despre care Aor'esc, c?nd 4errF tre'uia s! %in!
deschise u"ile liftului "i 7ommF s! stea n capul sc!rilor, la "apte treizeci, i-am !sit pe to%i
studen%ii a"tept?ndu-m! la parter. #m sporoA!it un pic despre Areme "i alte nimicuri, despre
ce se nt?mpla n ;etroit, apoi am zis
/ #i p!%it ceAa la deetul mare, $amT -ai putere n elT
#pas! 'utonul liftului.
/ -am ap!sat, mi-a r!spuns $am.
/ oate c! nu ai destul! putere n deetul mare "i tre'uie s! folose"ti am?ndou! deetele
/ #m ncercat "i a"a, dar omul de serAiciu are at?ta ri! s! nu-i d!r?m!m !leata "i
mopurile, c! pro'a'il %ine deschise u"ile liftului.
#m mai Aor'it pu%in, apoi i-am zis lui $am
/ #pas! din nou 'utonul liftului.
$am s-a conformat. iciun zomot care s! demonstreze c! liftul ar fi co'or?t. Dntr-un
t?rziu, la opt f!r! cinci, m-am ntors c!tre studentul cu picior artificial "i i-am spus
/ Hai s! urc!m noi, schilozii, "ont?c-"ont?c, "i s! d!m drumul liftului pentru cei Aalizi.
* oi, schiloziiQQ am nceput s! urc!m pe sc!ri, a"a cum puteam. 7om i-a f!cut semn lui
4errFC $am a ap!sat pe 'uton.
$tuden%ii Aalizi a"teptau liftul. oi, schilozii, urcam pe sc!ri, "ont?c-"ont?c. : or! mai t?rziu,
studentul socializa din nou /
cu o identitate nou!. #par%inea rupului profesoral * oi, schiloziiQQ. Eu eram profesorC
aAeam un picior infirmC '!iatul s-a identificat cu mineC eu m-am identificat cu el. #stfel, cu
un nou statut, "i-a redo'?ndit felul eLtroAertit de a fi. ;up! o ora, socializa ca alt!dat!.
De multe ori,
elaborat#, $oarseschimb:n$
în care un ca$rueste
!olosesc complici, $e re!erin2#, se poate ob2ine
similar# preg#tirilor un re'ultat
pe care le !ace Plani!icarea
un magician
înainte $e spectacol. Este similar# preg#tirilor pre4 merg#toare unei !arse.
O foaie $e h(rtie e care n" scria nimic.
7erapia semnificatiA! se poate face adesea foarte, foarte simplu, chiar dac! sarcina
terapeutic! pare s! fie uria"!. Dntr-un an, la facultatea de medicin! a fost ales un decan nou.
M-a chemat la el n 'irou "i mi-a zis
/ Eu sunt noul decan "i am adus cu mine un proteat de-al meu. roteatul !sta al meu e
o adeA!rat! nestemat!, fiindc! e cel mai str!lucit student pe care l-am nt?lnit Areodat!. E
foarte talentat la patoloie. Dn%elee patoloia "i e interesat de microscopie, dar nu suport!
psihiatrii.
"icaneze. =i are ura mare. : s! te insulte n fel "i chip. $e Aa folosi de fiecare ocazie ca s! te
/ u A! face%i rii, domnule decan. ot s!-i fac fa%!.

/ ;ac!-i a"a, o s! fii primul care a reu"it s!-i fac! fa%!, mi-a zis decanul.
#"a c! n prima zi m-am prezentat n fa%a studen%ilor, le-am spus cine sunt "i c! nu eram
ca al%i profesori de la medicin!. #l%i profesori de la medicin! credeau c! cel mai important
curs de la facultatea de medicin! e cursul %inut de ei. :r, eu nu eram a"a.
Eu nu credeam o asemenea inep%ie. Dnt?mpl!tor, eu "tiam c! al meu era cursul cel mai
important. $tuden%ii nu au aAut nimic de comentat. #poi le-am zis
/ entru aceia dintre Aoi care sunt interesa%i doar n mic!
5
m!sur! de psihiatrie, am ntocmit o list! cu circa patruzeci de referin%e din afara proramei
"colare, pe care s! le citeasc!, iar pentru cei pe care psihiatria i intereseaz! destul de mult,
am pre!tit o list! cu circa cincizeci de referin%e pe care s! le citeasc!. entru cei care sunt cu
adeA!rat interesa%i, am o list! de circa "aizeci de su'iecte suplimentare.
;up! asta, le-am cerut tuturor s! scrie o recenzie pentru o anumit! eLpunere despre
psihiatrie "i s! mi-o aduc! lunea urm!toare.
uni, studentul care ura psihiatria era, "i el, a"ezat la coad!. >iecare student mi-a nm?nat
recenzia. $tudentul res- pectiA mi-a ntins o foaie de h?rtie pe care nu scria nimic.
l-am zis
/ >!r! s!-%i citesc recenzia, A!d c! ai f!cut dou! re"eli
nu ai trecut data "i nu ai semnat-o. Mi-o aduci din nou lunea Aiitoare. =i, %ine minte, recenzia
unei c!r%i e precum citirea lamelelor de microscopie patoloic!.
#m primit una dintre cele mai competente recenzii de carte din toat! Aia%a mea.
ar decanul m-a ntre'at
/ &um ;umnezeu ai reu"it s! transformi un p!?n ntr-un cre"tinT
-am luat complet prin surprindere.
Erickson ar !i putut s# consi$ere !oaia nescris# o încercare $e a4l insulta, iar el a spus
întot$eauna>
comportamentul < +ustu$entului
accepta2i nicio$at# s# !i2i Erickson
$rept o insult#, insulta2i.= &apt
l4a luateste
princ#, re!u':n$ s#(n$ic:n$u4i
surprin$ere. consi4 $ere
<$ou# gre"eli= , el "i4a men2inut po'i2ia ca autoritate. (ar ghi$:n$u4l pe stu$ent s# caute
similitu$ini între recen'ia unei c#r2i "i citirea lamelelor $e microscopie patologic#, el a
aplicat c:te9a principii !un4 $amentale $e pre$are  stabilirea moti9a2iei "i conectarea
cuno"tin2elor noi la cele 9echi. Pre!#c:n$u4se c#!oaia nescris# era $e !apt o recen'ie $e
carte, Erickson ne $emonstrea'# un alt principiu, <al#tur#4te pacientului=. Acela"i principiu
este aplicat, la mp$ul propriu, în po9estirea care urmea'#.
0"th
a spitalul Uorccster, administratorul a f!cut ntr-o zi urm!toarea remarc!
/ 7are a" Area sa eListe cine9a care s! !seasc! o modalitate de a o m'l?nzi pe uth.
M-am interesat cine era uth, o feti%! de doisprezece ani, foarte dr!u%!, cu un fel de a fi
care te cucerea. u aAeai cum s! n-o placi. $e purta tare frumos. =i totu"i, c?nd Aenea o
infirmier! nou!, toate celelalte o aAertizau
/ $tai departe de uth. : s!-%i sf?"ie rochia, o s!-%i rup! m?na sau piciorulW
nfirmierele nou-Aenite nu credeau asta despre uth, care era o scump!, o dulcea%! de
copil. ar uth o implora pe infirmiera cea nou!
/ :, A! roC mi aduce%i "i mie un cornet de nhe%at! "i ni"te 'om'oane de la maazinT
nfirmiera i aducea "i, dup! ce lua 'om'oanele "i i mul- %umea cu las mieros, cu o
sinur! loAitur! de karate, uth i rupea infirmierei 'ra%ul sau i sf?"ia rochia, i d!dea un "ut
n ti'ie, ori s!rea pe piciorul ei. <n comportament standard, o'i"nuit pentru uth. uth se
distra. Dn plus, i pl!cea s! dea os tencuiala de pe pere%i, "i o f!cea cu reularitate.
-am spus administratorului c! aAeam o idee "i l-am ntre- 'at dac! mi d!dea Aoie s! m!
ocup de cazul ei. Mi-a ascultat ideile, apoi mi-a zis

/ &red c! o s! mear!, "i "tiu eLact infirmiera dispus! s! A! aute.
ntr-o zi, am primit un telefon.
/ uth a luat-o razna iar.
M-am dus n sec%ie. uth coise tencuiala de pe pere%i. Eu am sf?"iat a"temuturile. #m
autat-o s! distru! patul. #m autat-o s! spar! ferestrele. Dnainte s! m! duc n sec%ie,
Aor'isem cu mecanicul de ntre%inere de la spitalC afar! era fri.
#"a c! i-am suerat
/ uth, hai s! smulem contorul de la c!ldur! "i s! ndoim %eaAa.
M-am a"ezat pe podea "i am nceput am?ndoi s! traem de el. #m scos contorul de pe
%eaA!.
Mi-am rotit priAirea prin camer! "i i-am zis
/ #ici nu mai aAem nimic de f!cut. Hai s! merem n alt! camer!.
/ $unte%i siur c! se cuAine s! face%i asta, doctore
EricksonT M-a chestionat uth.
/ $iur,spre
n drum e distractiA, nuTWpeEucoridor,
alt! camer!, cred c!am
este.
dat de o infirmier!.
&?nd ne-am apropiat de ea, am f!cut un pas nainte "i i-ani sf?"iat uniforma "i uponul,
l!s?nd-o numai n chilo%i "i sutien.
/ ;octore Erickson, n-ar tre'ui s! face%i a"a ceAa, m-a apostrofat uth.
$-a dus fua n camer!, a luat a"temuturile rupte "i a nf!"urat-o cu ele pe infirmier!.
;up! acest incident, a fost fat! cuminte. -am ar!tat cum era comportamentul ei n
realitate. ;esiur, infirmiera n cauz! era o infirmier! cu eLperien%! "i se distrase la fel de
'ine ca mine.
&elelalte infirmiere erau nrozite. Dntreul personal era oripi- lat de comportamentul meu.
umai
uthadministratorul "i cua mine
mi-a pl!tit poli%a am fost
fuit din deaacord
spital, r!masc!raAid!,
m! comportasem a"a cum
a f!cut copilul "i l-atre'uie.
dat spre
adop%ie. ;up! care s-a ntors de 'un! Aoie n spital "i a fost o pacient! 'un!. este c?%iAa ani,
a cerut s! fie eLternat!, s-a anaat ca osp!t!ri%!, a cunoscut un t?n!r, s-a m!ritat cu el, a
r!mas ns!rcinat!. ;in c?te "tiu, a aAut o c!snicie fericit!, din moment ce f!cuser! doi copii.
uth a fost o mam! 'un! "i un cet!%ean responsa'il.
;e multe ori, un pacient poate fi scos dintr-un conteLt comportamental re"it cu autorul
unui "oc. E Aala'il "i pentru neArotici, "i pentru psihotici.
-alamalec"ri n primul meu an ca profesor la facultatea de medicin!
UaFne $tate, s-au nt?mplat dou! lucruri importante. Dn clasa mea era o fat! care, n liceu,
nt?rziase la toate orele. rofesorii o chemau la cancelarie, "i de flecare data ea promitea c!
data Aiitoare n-o s! mai nt?rzie. =i "i cerea, iertare n modul cel mai sincer. Dnt?rziase la
toate orele din liceu, dar fusese o eleA! de zece pe linie. Dntotdeauna se scuza, f!cea
promisiuni n care lumea credea.
# nt?rziat la toate orele din coleiu, mu"truluit! de to%i instructorii "i de to%i profesorii.
;e flecare dat!, "i cerea frumos scuze, cu sinceritate, "i de fiecare dat! promitea c! pe Aiitor
o s! se poarte mai 'ine  dar continua s! nt?rzie. =i n coleiu aAusese numai note de zece.
;up! care a intrat la facultatea de medicin!, unde nt?rzia la fiecare curs, la fiecare
preleere, la fiecare or! de la'orator. &oleii o nurau fiindc! nt?rzia "i i %inea pe loc cu
lucr!rile de la'orator. ar ea, cu Aeselia-i o'i"nuit!, se scuza "i promitea c! n-o s! se mai
nt?mple.
&ineAa de la facultatea de medicin!, care ma cuno"tea, a spus, afl?nd c! urma s! predau
acolo
/ $! Aede%i c?nd d! de cursul lui EricksonW : s! fie o eLplozie colosal!W : s! se aud! n

toata lumeaW
n prima zi, am auns la "apte treizeci, ora ncepea la opt, "i toat! clasa m! a"tepta,
inclusiA #nne, nt?rziata.
a ora opt eram cu to%ii n sala de curs, n afar! de #nne.
e fiecare parte a s!lii era un interAal. Era un interAal n fundul s!lii, "i un interAal pe partea
Aestic!. $tuden%ii nu erau aten%i la preleerea mea. $t!teau cu ochii la u"!. Eu mi continuam
eLpunerea, nestinherit, iar c?nd u"a s-a deschis, foarte u"or "i f!r! cel mai mic zomot, "i-a
f!cut apari%ia #nne, cu dou!zeci de minute nt?rziere. 7o%i studen%ii au smucit din cap "i s-au
uitat la mine. M-au A!zut cum le fac semn s! se ridice n picioare, "i au n%eles cu to%ii
mesaul meu.
#m nt?mpinat-o pe #nne cu salamalecuri, n timp ce ea se ndep!rta de u"!, traAersa
spa%iul din fa%a s!lii, aunea n spatele clasei, trecea n partea opus! "i se a"eza la locul ei,
undeAa pe coridorul din miloc. =i n tot timpul asta toat! clasa se ploconise n fa%a ei. a
sf?r"itul orei, au nceput s! se m'ulzeasc! la ie"ire. #nne "i cu mine am fost ultimii care am
plecat
coridor,din
unsal!.
om deEuserAiciu
Aor'eams-a
despre Aremea
ploconit dinei,;etroit,
n fa%a sauspun!
f!r! s!-i ceAaun
de cuA?ntC
enul !sta,
mai"i, mer?nd
mul%i pe
studen%i
care treceau pe coridor i-au f!cut "i ei plec!ciuni, tot pe t!cuteC decanul a ie"it din 'irou "i i-a
f!cut o plec!ciune.
$ecretara decanului a ie"it "i s-a ploconit n fa%a. EiC toat! ziua, oamenii i-au f!cut plec!ciuni
'ietei #nne.
# doua zi, a fost prima n clas!  "i a continuat sa fie prima p?n! la sf?r"it. ezistase la
repro"urile decanilor, la repro"urile profesorilor, dar a cedat c?nd lumea a nceput s!-i fac!
plec!ciuni, pe t!cute.
Dac# ceilal2i pro!esori încercaser# s# schimbe comporta4 mentul lui Anne, $isciplin:n$4
o, meto$a a$optat# $e Erickson a !ost aceea $e a o !elicita pentru puterea ei. Plec#ciunile
erau un mo$ $e a $o9e$i supunerea. Ast!el, Erickson i4a ar#tat c# î"i !olosea puterea în sens
in9ers. C:n$ a !ost capabil# s# în2eleag# acest lucru, a putut s# hot#rasc# s#4"i !olo4 seasc#
puterea în mo$ constructi9.
Al2i oameni încercaser# s# o controle'e prin mi;loace 9er4 bale, $ar ea $o9e$ise c# nu
poate !i controlat# 9erbal. Erickson a !olosit o abor$are non9erbal#, care a $eterminat4o s#
în2e4 leag# c# î"i !olosea controlul într4o manier# în care î"i !#cea r#u singur#. Atunci a
putut s#4"i $irec2ione'e ten$in2ele $e a controla oamenii pe rute mai constructi9e. Ca în toate
ca'u4 rile, puterea $e schimbare i4a apar2inut ei. Erickson a insti4 tuit o situa2ie în care
aceast# schimbare s# se poat# pro$uce.
Atitu$inea lui Erickson ilustrea'# cre$in2a lui c# putea s# !ac# !a2#, în mo$ incisi9,
oric#rei
lucru. situa2ii i9ite. Dac# situa2ia impunea con!runtarea, el "tia c# putea s# !ac# acest
Dac# impunea bl:n$e2e, putea s# !ie bl:n$. Dac# situa2ia impunea sarcasm, "tia c# poate
s#!ie sarcastic. 1esa;ul sub4 liminal pe care ni4l transmite Erickson este c# el a9ea încre4
$ere în capacitatea lui $e a se $escurca în orice situa2ie. 7un4
tem liberi s# ne i$enti!ic#m "i noi cu acest sentiment "i s#!im mai aserti9i.
Glo,"s h1steric"s
:dat!, a Aenit la mine la ca'inet o asistent! medical!. :
cuno"team oarecum. Era una dintre asistentele acele atot"tiutoare. >usese dat! afar! de la
toate spitalele unde lucrase, fiindc! le spunea doctorilor ce s! fac!. e spunea dianosticul
"i tratamentul.
# intrat la mine "i mi-a zis c! suferea de lo'us hFsteri- cus, un nod n ?t, "i c! o derana
foarte tare. -am cerut s!-mi descrie ce sim%ea. =i mi-a spus cum anume o durea. ;up! ce am
auns la o concluzie proprie, i-am zis
/ u aAe%i lo'us hFstericus. $uferi%i de un ulcer stoma- cal, la cap!tul duodenului.
/ u fi%i ridicolW Mi-a ntors-o ea.
/ u eu sunt, dumneaAoastr! sunte%i, i-am spus.
/ : s! A! doAedesc c! nu am ulcer la stomac, a insistat doamna.
$-a dus la trei radioloi diferi%i, "i to%i au confirmat dianosticul meu. #"a c! a Aenit din
nou ia mine, furioas!, "i mi-a zis
/ #%i aAut dreptate. #m A!zut radiorafiile cu ochii mei, "i to%i doctorii mi-au spus
acela"i lucru. &e m! sf!tui%i s! facT
/ $unte%i armeanc!. ! plac m?nc!rurile condimentate.
#Ae%i o sor! care Aa sun! n fiecare zi, "i cu care Aor'i%i pe s!turate. #Ae%i o nepoat! care A!
sun! n fiecare zi, "i cu care Aor'i%i pe s!turate. Tr:nti2i4le receptorul , "i surorii, "i nepoatei.
#m?ndou! A! dau dureri de stomac. =i m?nca%i tot ce A! place.
este o lun!, a f!cut alte radiorafii la aceia"i trei radioloi.
ici urm! de ulcer. ar eu nu am f!cut dec?t s!-i recomand
/ M?nca%i tot ce A! place, tr?nti%i-le receptorul surorii "i nepoatei.
ELpresia preferat! a doamnei era * u pot s! nhit asta, nu pot s! nhit aia+. #"a se
aunsese la dianosticul de io'us hFstericus. >elul n care mi-a descris durerea indica un
ulcer duodenal. ;ar ea "tia c! m! n"el. 7rei radioloi diferi%i au conAins-o c! a9eam
$reptate.
n mo$ oarecum ciu$at, aceast# asistent# me$ical# <atot4 "tiutoare, care era a"a $e
autoritar# cu $octorii, nu putea s#4"i impun# con$i2iile în !a2a propriei surori "i a propriei
nepoate. Erickson îi arat# prin exemplul personal ce în4 seamn# s# ai o atitu$ine !erm#. De
!apt, în aceast# po9estire, el pare s# apele'e la arogan2#, întruc:t î"i asum# el postura $e
<atot"tiutor
preia =. 7ePepare
controlul. c# apacient#,
o alt# sim2it c#*in$a,
trebuialas#al!ac#
c#reiasta pentru am
tratament a o !ost
con9inge pe Erickson
$e !a2#, !emeie s#o
trimisese s# urce pe muntele 7%ua Peak. *a început, *in$a a opus re'isten2#, $ar într4o 'i,
în mi;locul unei "e$in2e $e lucru la care Erickson a9ea in9ita2i 9reo 'ece stu$en2i, a cio4 c#nit
la u"#. (4a po9estit c# urcase pe 7%ua Peak, a"a cum îi recoman$ase el. 8i, tot la
recoman$area lui, 9enise acum s#4i po9esteasc#. Erickson pur "i simplu a conce$iat4o, !#r#
nicio explica2ie.
Dup# ce a plecat, grupul $e stu$en2i a 9rut s# "tie $e ce îi ceruse Erickson s# urce pe
7%ua Peak. Loia s# o pun# <în leg#tur# cu propriile ei sentimente= Loia ca ea s# $uc# la
bun s!:r"it o misiune 7pre surprin$erea general#, Erickson le4a r#spuns> <Ca s#4mi. Dea
ascultare.+ Erickson a insistat întot$eauna c:t $e important este ca terapeutul s# $iri;e'e
tratamentul. Dac# nu !#cea în a"a !el înc:t pacientul s#4i $ea ascultare cel pu2in într4o 'on#
speci!ic#, sim2ea c# nu mai a9ea rost s# continue tratamentul. n ca'ul asistentei, pentru el
era important s# "tie c# ea îi 9a urma sugestia "i chiar le4 9a tr:nti receptorul surorii "i
nepoatei.
O#!)"l ntr-o Aar!, am des%elenit zece pooane de teren. 7ata l arase n toamn! "i l
rens!m?n%ase, apoi l arase din nou n prim!Aar! "i sem!nase oA!z. :A!zului i mersese 'ine
"i ne a"teptam la o recolt!. 2oat!. $pre sf?r"itul Aerii, ntr-o oi seara, ne-am dus s! Aedem
ce mai face oA!zul, c?t mai dureaz! p?n! l treier!m. 7ata a cercetat tulpinile de oA!z "i ne-a
zis
/ 2!ie%i, n-o s! fie o recolt! neo'i"nuit de mare, de treizeci "i trei de du'le la un poon.
: s! scoatem cel pu%in o sut! de du'le la un poon. =i o s! fie 'un de recoltat lunea Aiitoare.
=i am plecat ferici%i, ?ndindu-ne cum o s! aAem o mie de du'le de oA!z, "i ce nsemna
asta pentru noi, din punct de Aedere financiar. # nceput s! 'ureze. # plouat oi noaptea,
Aineri, toat! ziua "i toat! noaptea, s?m'!t!, toat! ziua "i toat! noaptea, duminic!, toat! ziua,
iar luni, n zori, ploaia s-a oprit. &?nd, n sf?r"it, am reu"it s! r!z'im prin ap! "i am auns la
teren, totul era culcat la p!m?ntC nu mai r!m!sese n picioare nicio tulpin! de oA!z.
7ata a zis
/ !d!duiesc c! destul din oA!zul !sta e suficient de copt ca s! ncol%easc!. #"a o s!
aAem ceAa Aerdea%! pentru Aite, n toamn!  la anuS, mai Aedem noi.
at! ce nseamn! cu adeA!rat s! fii orientat c!tre Aiitor, un lucru foarte important atunci
c?nd te ocupi de aricultur!.
Aceast# tem#  c# "i m:ine e o 'i, c# soarele 9a r#s#ri "i m:ine, c#, in$i!erent ce s4ar
înt:mpla, nu e s!:r"itul lumii, c# oric:t $e $obor:t te4ai sim2i exist# întot$eauna ba'a pentru
o nou# e9olu2ie "i un nou început  este o tem# care apare cu regularitate în po9estirile
$i$actice ale lui Erickson. Este o surs# $e inspira2ie extraor$inar# "i, cu siguran2#, un
anti$ot e!icient împotri9a celor care au obiceiul s#4"i pl:ng# $e mil#.
*esre cre4tere
>iul meu, ance, a intrat la mine n ca'inet "i m-a ntre'at
/ : s! fiu ntotdeauna su'%ire ca Areul "i lun c?t o pr!- in!T
Era foarte su'%ire, foarte nalt, foarte sla'.
/ ;estinul t!u ca adolescent este s! fii su'%ire ca Areul "i nalt c?t o pr!in!, i-am zis.
;ar po%i s! a"tep%i cu ner!'dare ziua c?nd o s! intri n ca'inet, o s!-mi dai haina "i o s!-mi
spui *;ispari, tat!W+
=i, ntr-o 'un! zi, a intrat n ca'inet, cu un z?m'et de satisfac%ie, mi-a ntins haina lui "i
mi-a zis
/ ;ispari, tat!W
M-am m'r!cat cu haina luiC aAea m?necile prea luni, mi acopereau palmele, iar umerii
erau Erickson
prea lari.
!olose"te un atribut care pare s# !ie negati9, "i îi e9i$en2ia'# aspectul po'iti9. n
orice lucru negati9, el poate s# g#seasc# ce9a po'iti9. Krice psihoterapeut bun !ace asta.
Doar c# Erickson o !ace mai bine $ec:t ma;oritatea. Erickson reînca$rea'# !aptul c# e ca
9re;ul în !aptul c# e mai înalt $ec:t tat#l, "tiin$ c# ast!el 9a e9oca un sentiment bun. *ance
poate s# a"tepte s# a;ung# mai înalt $ec:t tat#l, s# a"tepte 'iua în care tat#l 9a $isp#rea în
haina lui *ance.
e!!rey eig mi4a e9i$en2iat !aptul c# Erickson a9ea întot4 $eauna un scop. 7punea eig>
<într4o 'i, m4am $us la el "i, pe nepus# mas#, l4am întrebat> Care e scopul $umitaleB
&#r# pic $e e'itare, Erickson mi4a r#spuns> 7# 9#$ copi4 la"ul Roxannei !iica lui.B 8tia
exact ce 9oiam s# spun. +ici m#car n4a clipit $in ochi. =tiam c# o s# numeasc# ce9a $in
9iitor.= 8i eig continu#> < A9ea aceast# orientare po'iti9# c#tre 9iitor. +u era o obsesie, era
mai $egrab# ca o lumin# care atrage !luturele. +u trans!ormase asta într4o obsesie, $ar ea
exista acolo, "i îl m:na înainte.+
CAR*TLULI3
'um îi învă"ăm pe al"ii ce înseamnă valorile
şi autodiscipeirca
+" s"ntem o,ligat! ntr-o duminic!, citeam cu to%ii ziarulC @risti s-a dus la mama ei,
i-a smuls ziarul "i l-a aruncat pe podea. Mama i-a spus
/ @risti, nu e frumos. a ziarul de pe os "i d!-l napoi lui mami. $pune-i ca-%i pare r!u.
/ u suntem
>iecare o'liat!,
mem'ru i-o ntoarce
al familiei i-a dat lui@risti.
@risti acela"i sfat, "i a primit acela"i r!spuns. #"a c!
i-am spus lui 2ettA s-o ia "i s-o duc! n dormitor. $t!team ntins n pat, iar 2ettF a a"ezat-o pe
@risti n pat, l?n! mine. @risti mi-a aruncat o priAire plin! de dispre%. # nceput s! se t?rasc!,
Ar?nd s! se dea os din pat, dar am prins-o de lezn!.
/ ;! dumulW Mi-a zis.
/ u suntem o'liat.
7rea'a asta a durat patru ceasuri. Ea d!dea din picioare "i se z'?tea. Dn scurt timp, "i-a
eli'erat leznaC am prins-o de cealalt!. Era o lupt! disperat!  ca o lupt! pe t!cute ntre doi
titani. ;up! patru ceasuri, "tia c! a pierdut "i mi-a zis
/ au ziarul de os "i i-l dau napoi lui mami.
#tunci a Aenit loAitura de secure.
/ u eram o'liat!, i-am zis.
=i-a stors creierii "i mi-a spus
/ au ziarul de os. -1 dau lui mami. Di spun lui mami c!-mi pare r!u.
/ u eram o'liat!, insist eu.
=i-a ncordat mintea "i mai tare.
/
/ au ziarul
>oarte de i-am
'ine, os. Eu
zis.9eau iau ziarul de os. Eu 9reau spun mami pare r!u.
Oece ani de la nt?mplarea asta, cele dou! fete mai mici ale mele au %ipat la mama lor. #m
chemat fetele "i le-am zis
/ $ta%i pe coAora". u cred c! e frumos s! %ipa%i la mama.
$ta%i acolo "i ?ndi%i-A! 'ine, sa Aedem dac! mi da%i dreptate.
/ ot sa stau aici "i toat! noaptea, zice @risti.
/ Eu nu cred c! e frumos s! %ip!m la mama, eu m! duc "i-mi cer iertare, zice oLie.
Eu mi-am A!zut de manuscrisul la care lucram. este o or!, m-am ntors sa A!d ce face
@risti. &hiar "i o or! e destul de o'ositor. M-am ntors la toc "i am mai scris o or!. ;up! care
m-am / ntors
arc! iar la ea "i de
"i lim'ile i-am spusse mi"c! rozaA de ncet.
la ceas
este o alt! um!tate de or!, m-am ntors "i i-am zis
/ &red c! a fost o t?mpenie ce i-ai spui mamei. &red c! e o t?mpenie s! %ipi la mama ta.
/ =i eu cred la fel, mi-a r!spuns @risti, dup! care s-a pr!'u"it la mine n poal!,
suspin?nd.
Oece ani f!r! s! disciplinezi un copil  de la A?rsta de doi ani p?n! la doisprezece ani.
&?nd aAea cincisprezece ani, am mai disciplinat-o o dat!, asta-i tot. ;oar de trei ori.
în articolul <The ($enti!ication o! a 7ecure Reality= 5< ($en4 ti!icarea unei realit#2i
sigure=J , publicat în >amilF rocess,
Erickson scria> < Realitatea, siguran2a "i $e!inirea grani2elor "i limitelor constituie
consi$era2ii importante în $e'9oltarea în2elegerii la copiiM C:n$ e"ti mic, slab "i inteligent
"i tr#4 ie"ti într4o lume ne$e!init# $e !luctua2ii intelectuale "i emo4 2ionale, cau2i s# în9e2i
ceea ce este cu a$e9#rat puternic, sigur "i care te !ere"te, $e prime;$ii.=
Erickson ar !i putut s# renun2e în clipa. n care Oristi < s4a pre$at = , $ar a insistat p:n#
c:n$ ea a !ost capabil# s# spun#
< Eu 9reau.= Ea a schimbat atunci pe < +u suntem obligat#=
cu <9reau=. 8i4a interiori'ai acti9itatea $e'irabil#socialmente.
n aceast# po9estire, Erickson $escr;e, mai succint ca nimeni altcine9a, $e'9oltarea
con"tientei sau a supraeului.
El e9i$en2ia'# toto$at# c:t este $e important ca, la o 9:rst# !rage$#, s# se !ac#
<$e!inirea grani2elor "i a limitelor =. Prin aceast# $isciplinare < puternic#, sigur#= , la o
9:rst# !rage$#, a !ost ne9oie s4o mai $iscipline'e pe Oristi $oar $e $ou# ori în cincispre'ece
ani. *ec2ia $in pruncie !usese bine în9#2at#.

G"noi"l
&opiii au o memorie sla'a, dar eu am o memorie eLce- lent! c?nd Aine Aor'a de ei.
o'ert ne-a anun%at ntr-o zi
/ #m destui ani, sunt destul de mare "i destul de puternic ca s! duc unoiul n fiecare
sear!.
Mi-am eLprimat nencrederea. $-a ap!rat cu t!rie, sus%in?nd c! e n stare.
/ 2ine, de luni po%i s! ncepi, i-am zis.
# dus unoiul luni "i mar%i, dar miercuri a uitat. 4oi, i-am adus eu aminte, "i a dus
unoiul, dar a uitat de el Aineri "i s?m'!t!. #"a c! n s?m'!ta aceea i-am dat o mul%ime de
ocuri actiAe, care i-au pl!cut la ne'unie, dar care l-au "i o'o- sit. Dn plus, ca un faAor special,
l-am l!sat s! stea treaz c?t a Arut el. a unu noaptea, mi-a zis
/ &red c! Areau s! m! duc la culcare.
-am l!sat s! se culce. rin nu "tiu ce coinciden%!, eu m-am trezit la trei. -am trezit pe
o'ert "i m-am scuzat cu cerul "i cu p!m?ntul c! uitasem s!-i amintesc s! duc! unoiul n
seara aceea. oia s! fie a"a de 'un, s! se m'race "i s! duc! unoiulT ;e sil!, de mil!, s-a
m'r!cat. M-am scuzat nc! o dat! fiindc! nu-i adusesem aminte, "i a dus unoiul.
#poi s-a dez'r!cat, "i-a pus piamaua, "i s-a urcat n pat.
Eram siur c! doarme 'u"tean. -am trezit din nou. ;e data asta, m-am scuzat "i mai tare. -
am zis c! nu "tiam cum de nu A!zusem unoiul care r!m!sese n 'uc!t!rie. $! fie 'un "i s!
duc! "i unoiul !la. -a dus la tom'eronul de pe alee. $-a ntors, ad?ncit n ?nduri, "i a auns
la Aeranda din spate. ;up! care s-a ntors "i a fuit din nou pe alee, unde a Aerificat capa- cul
de la tom'eron, ca s! se asiure c! l pusese cum tre'uie.
&?nd a intrat n cas!, s-a oprit n 'uc!t!rie, a Aerificat-o nc! o dat!, "i a'ia dup! aceea s-a
dus n dormitor. Eu continuam s! m! scuz. $-a dus la culcare, "i de atunci n-a mai uitat
niciodat! s! duc! unoiul.
De !apt, Robert a 2inut a"a $e bine minte aceast# lec2ie, înc:t, atunci c:n$ i4am spus c# o
s# scriu po9estirea $e !a2#, a o!tat a$:nc, rememor:n$ înt:mplarea.
Hei$i<Ho2 cletoman! la 4ase ani
<n cuplu a Aenit la mine, disperat, "i m-a ntre'at
/ &e putem face cu feti%a noastr! care are "ase aniT >ur! de la noi. >ur! de la prietenii
no"tri "i de la prietenii ei. &?nd se duce la cump!r!turi cu mama ei, fur! de la maazin. #m
trimis-o ntr-o ta'!r! de fete unde a stat o zi, "i a Aenit acas! cu lucruri de la celelalte fete,
lucruri care chiar aAeau pe ele numele acelor fete. Minte c! mama ei i cump!r! lucruri.
nsist! c! sunt ale ei. oate fi Aindecat! o cleptoman! a"a de mic!T : hoa%a care fur! din
maazine la A?rsta astaT : min- cinoas! care are doar "ase aniT
e-am spus c! o s! m! ocup de asta. -am scris o scrisoare feti%ei
*;ra! Heidi-Ho, eu sunt z?na ta de la "ase ani, care te aut! s! te faci mare. 7o%i copiii au
c?te I z?n! care i aut! s! se fac! mari. imeni nu poate s! Aad! o z?n! care i aut! s! se
fac! mari. 7u nu m-ai A!zut niciodat!. oate c! ai Area s! "tii cum ar!t. #m ochi n A?rful
capului, pe frunte "i su' '!r- 'ie. &a s! pot Aedea tot ce face copilul meu, pentru care eu sunt
z?na care l aut! sa se fac! mare.
Ei, eu te-am urm!rit "i am A!zut cum, ncetul cu ncetul, ai nA!%at tot felul de lucruri. M-
arn 'ucurat s! A!d c! nAe%i o mul%ime de lucruri. <nele lucruri sunt mai reu de nA!%at dec?t
altele. Eu am "i urechi. u am urechi pe cap, fiindc! a"a nu a" mai Aedea totul. #m urechi pe
o'rai, "i ele au piAo%i, a"a c! pot s! le rotesc n ce direc%ie Areau, ca s! aud totul, n toate
direc%iile. =i am mai multe urechi pe ?t, ntr-o parte, plus urechile de pe picioarele din spate
"i de pe coad!. ar urechea din A?rful cozii este foarte mare  e tot cu piAot. (n- t. ea'!-l pe
tati ce e un piAot.) #"a c! pot s! rotesc urechea asta n orice direc%ie Areau, ca s! aud tot ce
spui tu, toate zo- motele pe care le produci atunci c?nd faci un lucru sau altul.
#m un picior drept "i trei picioare st?ni din fa%!. ;ou! picioare st?ni din fa%! mi
folosesc la mers  cele dinspre eLterior. iciorul din interior are treizeci "i dou! de deete.
;e aia scriu a"a ur?t, fiindc! nu-mi amintesc ntre care deete tre'uie sa %in creionul. $iur c!
mer de dou! ori mai repede pe partea st?n! dec?t pe partea dreapt!. #"a ca pot s! mer n
linie dreapt!. #m "apte picioare din spate  trei picioare st?ni din spate "i trei picioare drepte
din spate, a"a c! pot s! fac ca partea dreapt! s! mear! la fel de repede ca partea st?n!. =i
mi place s! mer descul%!, "i tu "tii ce cald e Aara n hoeniL. ;e aceea am pantofi n dou!
dintre cele "apte picioare din spate. e celelalte le %in descul%e.SQ
#m primit o inAita%ie la petrecere c?nd a mplinit "apte ani, dar nu aAeam cum s! m! duc,
fiindc! eu eram z?na ei de la "ase ani, care o auta s! se fac! mare. u m-am specializat n
copii de "apte ani, eu eram o z?n! de la "ase ani care o auta s! se fac! mare, care Aedea tot ce
face "i o auzea ntotdeauna.
oAestea
K!erin$astaunaimput
adus-o$in
pecare
drumul cel 'un.
un copil poate s# $e'9olte o con"tiin2# s#n#toas#, se cu9ine s#
remarc#m c# Erickson e9it# inter$ic2iile, <trebuie s#= , "i regulile. El e9i$en2ia'#, ca
îniot$eauna, 9aloarea în9#2#rii. Ca "i în po9estirea prece4 $ent#, cel care $isciplinea'# nu
este !urios, mai mult, el î"i pre'int# în9#2#tura într4o manier# amu'ant#. n toate po9es4 tirile
în care 9orbe"te $espre $isciplinare, Erickson este !erm, $ar nu pe$epse"te, chiar $ac# pot s#
existe cititori care con4 si$er# c# mo$ul lui $e abor$are este unul puniti9 sau un r#'boi al
9oin2elor. n realitate, scopul lui este s#4l a;ute pe copil s#4"i $e'9olte o 9oin2# "i o autonomie
proprie.
n ca'ul $e !a2#, al unui copil $e;a etichetat $rept clep4 toman, Erickson nu se ocup# $e
<$inamica= cleptomaniei. El $eci$e, în schimb, c# acest copil are ne9oie $e un supraeu pe
care s#4l interiori'e'e "i, prin interme$iul unei scrisori con4 cepute ast!el înc:t s# atrag# un
copil, el îi o!er# un protector, un gar$ian l#untric.
-crisori $e la Ie"ra4"l $e /a4te
: mam! a Aenit la mine cu feti%a ei de "apte ani "i mi-a zis
/ >ra%ii ei mai mari au conAins-o s! nu mai cread! n Mo"
&r!ciun  dar ea continua s! cread! cu t!rie n epura"ul de
a"te. ar eu a" Area s! mai cread! n epura" nc! un an, fiindc! la opt. #ni n-o s! mai cread!,
dar acum Area s! cread! n el.
-am scris feti%ei o scrisoare ca din partea epura"ului, i-am poAestit acolo c?t mi e de
reu, cum fac 'u'e la picioare de at?ta %op!it, ncerc?nd s! !sesc oul de a"te care a fost
fiert cel mai tare din toat! lumea, M-am ?ndit c! feti%a merita asta. -am scris * umai c! nu
am calculat 'ine distan%a c?nd am s!rit peste un cactus, "i mi-au intrat ni"te %epi, "i m-a
$urut. Era c?t pe ce sa m! mu"te un "arpe cu clopo%ei.
#m c!l!rit pe spatele unui m!!ru" s!l'atic. Er! un m!!ru" de trea'!, dar rozaA de prost.
M-a dus n direc%ia re"it!, a"a ca a tre'uit s! fac cale-ntoars!, %op!ind ntruna. #lt! dat!,
prostia mea m-a f!cut s! ncalec un iepuroi, care a nceput s! fua cu mine ca ne'unul, m-a
dus n direc%ia re"it!, "i am fost neAoit s! fac cale-ntoars!, %op!ind ntrunaB1
=i am continuat *#m hot!r?t s! nu mai apelez la autorul nim!nui. &red c! e foarte r!u s!
faci autostopul.11
>eti%a a dus scrisoarea de la epura" la "coal!, la ora intitulat! *;escrie o'iectul11, iar de
a"te a primit cel mai fiert ou din lume  un ou de oniLW
$unt oameni care m! sun! "i acum "i m! roa! s! o fac pe
Mo" &r!ciun la telefon pentru copiii lor, a"a cum am f!cut atunci c?nd p!rin%ii lor mi erau
pacien%i.
reme de "ase s!pt!m?ni, n fiecare diminea%!, trei feti%e au s!rit din pat "i au alerat la
deschiz!tura pentru scrisori decupat! n u"!, ca s!-"i ridice scrisorile de la epura". e-am
trimis zilnic relat!ri ale c!l!toriilor mele. ;e fiecare dat!, pli- curile "i h?rtia erau diferite. =i
au primit cele mai fierte ou! din lume. =i multe dintre scrisorile mele de la epura" au fost
duse la ora intitulat! *;escrie o'iectul11.
Erickson $emonstrea'# principiul con!orm c#ruia tera4 peutul poate s#!urni'e'e lucrul $e
care pacientul are ne9oie sau care îi lipse"te. n < Hei$i4Ho= , copilul a9ea ne9oie $e un
supraeu pe care s#4l interiori'e'e. n <7crisori $e la (epura4 "ul $e Pa"te= , copilul a9ea
ne9oie $e $o9e'i c# (epura"ul exist#. Dac# iepurii pot s# scrie scrisori, ei trebuie s# existe
*a $rept 9orbin$, aceast# po9estire nu î"i propune s# insu!le 9alori, totu"i acest gen $e
po9estire, $ac# o au'i la o 9:rst# !rage$#, poate s# te pre$ispun# ca, mai t:r'iu, în 9ia2#, s#
pui pre2 pe !ante'ie "i imagina2ie.
0o,ert face l"cmrile ,ine

&?nd aAea "apte ani, fiul meu, o'ert, a ncercat s! foloseasc! strada n acela"i timp cu
un camion, "i o'ert a ie"it nAins. oli%ia a Aenit "i m-a luat ca s! identific '!iatul n al c!rui
'uzunar se !sise o h?rtie pe care scria *2o''F+. M-am uitat la o'ert, care fusese dus la
spitalul 2unul $amaritean "i le-am zis
/ ;a, e fiul meu.
-am ntre'at pe medicul de la <ren%e
/ &are-s pau'eleT
Mi-a spus
/ #re am'ele "olduri fracturate 2azinul e fracturat. &ra- niul e fracturat, "i are como%ie.
#cum facern inAestia%ii ca s! Aedem dac! eList! leziuni interne.
#m a"teptat p?n! mi-au spus c! nu aAea leziuni interne.
#poi am ntre'at
/ &are e pronosticulT
;octorul mi-a zis
/ Ei, 'ine, $ac# supraAie%uie"te patruzeci "i opt de ore, s4ar putea s! ai'! "anse s!
tr!iasc!.
M-am dus acas!, i-am adunat pe to%i din familie "i le-am spus
/ l cunoa"tem cu to%ii pe o'ert. =tim c! $ac# Robert are ce9a $e !#cut, chiar !ace. =i
face lucrurile foarte 'ine.
;eci, n momentul de fa%!, o'ert se afl! la spitalul 2unul
$amaritean. # dat un camion peste el, i-a fracturat am'ele picioare, 'azinul, craniul, "i i-a
zuduit creierul, prin urmare are acum ceea ce se nume"te o como%ie. u recunoa"te pe
nimeni. =i nu poate s! ?ndeasc! a"a cum tre'uie. ar noi tre'uie s! a"tept!m patruzeci "i opt
de ore ca s! afl!m dac!
o'ert Aa tr!i. epet, l cunoa"tem cu to%ii pe o'ert. &?nd face un lucru, l face 'ine. o%i s!
fii ntotdeauna m?ndru de ceea ce face o'ert.
;ac! Are%i s! A!rsa%i c?teAa lacrimi, nu e nimic r!u n asta.
;ar cred c! a%i doAedi lips! de respect fa%! de o'ert dac! a%i pl?ne mult. ;ac! l respecta%i
pe o'ert, cred c! se cuAine s! A! Aede%i fiecare de ndatoririle zilnice. &red ca se cuAine s!
m?nca%i
culca%i la'ine.
timp&red
"i A! c! se cuAine
odihni%i 'ines!laA! face%i Ditemele.
noapte. =ilui
datora%i Areau s! A!at?ta
o'ert culca%i la ora o'i"nuit!. !
respect.
reo doi dintre copii au pl?ns un pic, apoi au m?ncat 'ine, au f!cut ce aAeau de f!cut,
dup! care au sp!lat Aasele, "i-au f!cut temele. $-au culcat la ora sta'ilit!.
este patruzeci "i opt de ore am aflat c! o'ert Aa tr!i.
e-am spus tuturor ca nu tre'uie s!-l deran!m pe o'ert la spital, pentru c! misiunea lui
nu era deloc u"oar!  tre'uia s! se fac! 'ine. ;ac! noi ne duceam s!-l Aedem, el consuma
mult! enerie, enerie de care aAea neAoie ca s! se fac! 'ine.
Eu nu am "tiut, dar so%ia mea se ducea n fiecare zi la spital, pe furi", intra n salon "i se a"eza
n lini"te l?n! pat. &?teodat!, o'ert "i schim'a pozi%ia, se ntorcea cu spatele la ca.
#lteori i spunea
/ ;u-te acas!.
<neori o mai ntre'a c?te ceAa, apoi i zicea, s! se duc! acas!. ar ea f!cea ntocmai cum
i spunea el.
-am trimis lui o'ert o mul%ime de cadouri. ;e fiecare dat!, i le d!deam asistentei s! i le
duc!. oi nu i-am nm?nat niciodat! nimic.
M! duceam la spital, intram n sala asistentelor "i m! uitam pe eam, ca s! A!d cum se
simte o'ert. o'ert
#ccidentul nu "tia c!pesunt
se nt?mplase acolo. iar o'ert a Aenit de la spital spre sf?r"itul lui
R decem'rie,
martie, ntr-un aparat ip- sat. 2rancardierul care l-a adus p?n! n cas! era c?t pe ce sa-l
r!stoarne. o'ert era foarte emo%ionat. &?nd a intrat n liAin,
o'ert ne-a spus
/ $unt tare 'ucuros c! am a"a ni"te p!rin%i. -a%i Aenit nici m!car o dat! la spital. a
ceilal%i copii, s!racii de ei, p!rin%ii Aeneau n flecare dup!-amiaz! "i i f!ceau s! pl?n!.
=i mai Aeneau o dat! seara, "i iar i f!ceau s! pl?n!. ;uminica era ceAa nrozitor. Di uram
pe p!rin%ii !ia care nu-i l!sau pe copiii lor s! se fac! 'ine.
&?t am fost intern la spital, nreistram temperatura, ritmul respira%iei, pulsul, cu o or!
nainte ca pacien%ii
le monitorizam s! pri-
pulsul, measc!"iAizite
respira%ia de la arteri-
tensiunea cei de al!.
acas!.
;ea o or!dat!
fiecare dup!c?nd
ce Aizitatorii
un pacientplecau,
aAea
Aizitatori, i cre"tea temperatura. itmul respira%iei dep!"ea Aaloarea normal!, iar niAelul
tensiunii arteriale se ridica. #tunci am luat hot!r?rea ca, dac! neAasta sau copiii mei aun
Areodat! n spital, s! nu-i Aizitez dec?t dup! ce m! asiur c! asta nu le afecteaz! tensiunea
arterial!, pulsul, respira%ia "i temperatura. acien%ii interna%i n spital tre'uie sa-"i foloseasc!
for%ele pentru a se Aindeca, nu ca s!-"i fac! rudele, care sunt 'ine, s!n!toase, s! se simt!
mp!cate.
Aceast# po9estire a !ost. (storisit# pentru a r#spun$e la urm#toarea întrebare> <Cre$e2i
c# este necesar s# sim2im $urerea cau'at# $e am#r#ciuni "i $e pier$erea unei persoane
$ragi +4ar
Erickson trebui
a a9ut un s# !acem tament
compor4 ce9a caciu$at
s4o $ep#"im= Cei
"i neobi"nuit mai mul2i
$e rece $intreuncititori
pentru p#rinte.9orElsim2i
îns#c#
cre$ea în mo$ul cel mai sincer c#, $ac# o persoan# este gra9 bolna9#, ea trebuie l#sat#
singur#, ca s#4"i !ac# <treaba+ $e a se 9in$eca, "i c# cei care o 9i'itea'# îi sl#besc !or2ele.
E9i$ent, o oarecare exagerare exist#, întruc:t men2ionea'# c# $oamna Erickson a stat 'ilnic
l:ng# patul copilului 5< Eu nu am "tiut.=J. n plus, nici el însu"i nu a putut s# stea $eo4 parte,
"i se $ucea a$esea în sala asistentelor 5<ca s# 9#$ cum se simte Robert =J. C:t $espre copiii
$in !amilia Erickson, probabil c# au în9#2at $e la o 9:rst# !rage$# c# p#rin2ii se a"teapt# ca
ei s# nu acor$e prea mare importan2# bolii "i pier$erii cui9a $rag. Erau m:n$ri c# sunt
in$epen$en2i, c# se $escurc# singuri.
Dup#$e
sup#rat, cecea nu4"i
ascultat aceast#
Li'itase !iulpo9estire, unaplicase
"i $e ce nu stu$ent l4a între4
c:te9a bat pe
$intre Erickson,
tehnicile $estul $e <ca
lui hipnotice,
s#4l a;ute s# se !ac# bine mai repe$e=. (at# ce i4a r#spuns

Erickson> <Copiii nu a9eau cum s# tr#iasc# at:ta 9reme în prea;ma mea !#r# s# !i în9#2at
c:te ce9a. (4atn în9#2at pe copii c# $urerea nu este important#, important este con!ortul
psihic. De pil$#, c:n$ Roxanna "i4a '$relit genunchiul, urla $e parc# 9oia s# "tie tot ora"ul
ce a p#2it ea. 1ama a ie"it $in cas# "i s4a uitat la genunchiul eiU "i eu am !#cut la !el. 1ama
i4a 'is> 1ami o s# pupe aici, "i aici, "i înc# o $at# aici, $easupra, "i toat# $urerea o s#
$ispar#.B E un miracol c:t $e bine poate s# aneste'ie'e un pupic $e4al mamei.=
în mo$ in$irect, Erickson ne spune c#, pentru ni"te simple 'g:rieturi, putem s# recurgem
la m:ng:ierile <materne=. n situa2ii gra9e, care pun 9ia2a în pericol, este mai bine s# l#s#m
pacientul singur, c:t mai mult posibil. Prin r#spunsul s#u, Erickson corectea'# toto$at# o
concep2ie !oarte gre"it# re!eritoare la autohipno'#. El spune c# nu este necesar s# parcurgi
procesul tipic $e in$uc2ie pentru a ob2ine e!ecte $e autohipno'#. Este su!icient s# !ii con"tient
c# <$urerea nu este important#, important este con!ortul psihic= , pentru a pro$uce acelea"i
e!ecte ca "i prin in$ucerea hipno'ei, atunci c:n$ pacientului i se spun aceste lucruri $e c#tre
un <hipno4 ti'ator =. Cu alte cu9inte, $ac# cine9a a acceptat o 9aloare sau un cre', e!ectul
asupra reac2iilor
Erickson nu neluiîmp#rt#"e"te
9a !i unul permanent,
$oar i$eilecalui"i re!eritoare
cum ar !i !ost <hipnoti'at
la 9i'itarea = s# le accepte.
bolna9ilor. Ceea ce ne
spune $e !apt este c# p#rin4 tele sau cel care a;ut# trebuie s# stea pe aproape "i s# !ie
$isponibil atunci c:n$ e solicitatU a;utorul se o!er# $oar în m#sura în care receptorul dore"te
s# !ie a;utat. C:n$ Robert îi spunea lui )etty Erickson s# se <$uc# acas#= , ea se $ucea.
Dac# anali'#m po9estirea la ni9el intrapsihic, 9e$em c#, "i aici, cel care $eci$e ce este
mai bine pentru el este
<copilul =. (nter9en2ia a$ul2ilor nu !ace $ec:t s# înt:r'ie pro4 cesul $e 9in$ecare sau pe cel
$e cre"tere. Aceast# înt:r'iere se mani!est# în mo$uri c:t se poate $e concrete. Po9estirile lui
Erickson se concentrea'# a$esea asupra tensiunii arteri4 ale, a pulsului "i a respira2iei.
Aceast# strategie !ace parte $in in$uc2iile lui hipnotice in$irecte. n po9estirea $e !a2#, el
e9i$en2ia'#!aptul c# reac2iile !i'iologice normale / !unc2io4 narea normal#  sunt a!ectate
atunci c:n$ p#rin2ii le trans4 mit copiilor îngri;orarea lor. 7au c:n$ < p#rintele+ $in noi /
< sunetele l#untrice= !unc2ionea'# la un ni9el al nelini"tilor. C:n$ se înt:mpl# asta, <copiii
pl:ng =. (ntrapsihic, resim2im triste2e sau ur# $e sine, în terminologia lui Horney, $ac# to2i
acei <trebuie= au un caracter excesi9 $e strict. n comentariul $in !inalul po9estirii, Erickson
2ine s# accen4 tue'e !aptul c# <mama= poate ob2ine re'ultate miraculoase cu un pupic. Cu
alte cu9inte, capacitatea $e a !i o mam# bun# pentru noi în"ine, $e a ne iubi pe noi în"ine,
poate a9ea un e!ect <aneste'iant = , a$ic# poate s# aline $urerea "i în$oiala $in noi. K i$ee
similar# a !ost exprimat# $e Antonia Fenkart, în articolele $espre < Acceptare= , "i $e
Theo$ore Rubin în
&ompassion and $esigur,
Este 9alabil, $elf-Hate.
"i pentru psihoterapeu2i, care nu trebuie s# inter9in# $ac# pacien2ii
se $escurc# bine pe cont propriu.
Orele $e s(m,!ta f!c"te $"minica
<n student la medicin! uita s! se duc! la cursurile de s?m- '!t!. Dn fiecare s?m'!t! se
trezea, ie"ea din cas! "i uca olf, uit?nd de fiecare dat! c! "i n ziua aceea se %ineau cursuri.
#sta p?n! c?nd a dat de cursul meu.
-am eLplicat c! s!pt!m?na aAea "apte zile, c! s?m'!ta era zi de "coal!, "i i-am spus c! o
s!-i dau o lec%ie, nu s?m'!ta, ci duminica, ntr-o zi c?nd studen%ii nu aAeau ore, "i c! dup! aia
o s!-"i aduc! aminte c! s?m'!ta era zi de cursuri.
#"adar, i-am zis
/ M?ine diminea%!, duminic!, la ora 800, Aino treizeci "i doi de kilometri p?n! la
spitalul UaFne &ountF, intr! la mine n ca'inet "i a"teapt!-m!. ;ac! nt?rzii c?teAa minute, s!
nu crezi c! am uitat de tineC pentru c! n-o s! uit. 7u stai acolo la lec%ie, "i dup! ce se termin!
lec%ia, la ora patru, po%i s! pleci acas!.
Ei 'ine, am uitat c! i-am spus asta. =i a stat n ca'inetul meu toat! ziua, p?n! la ora patru.
;uminica urm!toare a Aenit din nou la ca'inet, la ora 800, m?ndu-se ca eu s! nu uit "i
de data asta. ;ar eu am uitat.
n a treia duminic!, i-am dat o serie de pacien%i interesan%i, s! le fac! anamnez!. #"a de
mult l-au interesat, c! n-a mai Arut s! plece acas! la ora patru. # r!mas p?n! la cinci. ;in ziua
aceea, nu a mai uitat niciodat! c! tre'uia s! se duc! la facultate s?m'!ta.
Aici este aplicat acela"i principiu ca "i în po9estirea < +u suntem obligat#+  rolurile sunt
in9ersate. A"a cum stu$en4 tul uit# s# mearg# la cursurile $e s:mb#t#, "i Erickson
<uit#= s# 9in# la înt:lnirile programate $uminica. De ce stu4 $entul, ascult#tor, parcurgea
trei'eci "i $oi $e kilometri ca s# a;ung# la spital $uminica la 0>@@ $iminea2a, chiar "i $up# ce
Erickson nu "i4a !#cut apari2ia +u putem $ec:t s# presu4 punem. Poate c# îi pl#cea c#
pro!esorul îl alesese pe el, "i se ocupa $e el în mo$ special. Poate îl atr#gea aspectul $e
<cal4 9ar = al < prescrip2iei= lui Erickson. Al2i pacien2i "i stu$en2i a9eau cu siguran2# ten$in2a
$e a în$eplini sarcinile chinuitoare pe care le primeau $e la Erickson. n orice ca', în cele
$in urm#, Erickson l4a recompensat pe stu$ent a$uc:n$u4i mai mul2i pacien2i interesan2i
c#rora s# le !ac# anamne'a, $eci experien2a a $e9enit una po'iti9#. Prin urmare, stu$en4 tul
a !ost capabil, poate chiar $ornic s# se $uc# la cursurile $e s:mb#t#, anticip:n$ noi contacte
po'iti9e cu Erickson.
Remarca2i c# aceast# $isciplinare nu s4a !#cut într4o manier# puniti9# sau r#'bun#toare.
*a un oarecare ni9el, stu4
5 lentul "tia, a"a cum "i Oristi a "tiut, c# Erickson nu era sup#4 rat, ci $oar îl a;uta s#
în2eleag# ce înseamn# auto$isciplina.
BiU2 stil"l ei ersonal
#m primit o scrisoare de la nepo%ica mea, care are un an "i um!tateC i-a scris-o mama ei.
4ill, carepiciorul.
s-a udat are un an#"i%ipat
um!- tate,
"i s-a s-a dus
a!%at pentru c?nd
de mama primai s-a
oar!udat
la 'azinul deanot.
m?na. =i =i antr-un
%inut-o %ipat c?nd i
pl?ns,
"i n-a mai Amt s!-i dea drumul p?n! c?nd mama a l!sat-o pe ill s! dirieze ntreaa ac%iune.
#cum "i face planuri s! mear! din nou la 'azin "i "i nAa%! mama
/ as!-m! pe mine s! m! descurc n felul meu.
7o%i nepo%ii mei a'ordeaz! Aia%a n mod diferit, "i sunt foarte hot!r?%i. &?nd Aor s! fac!
ceAa, fac, dar o !ac în stilul lor personal. ar mama lor poate s! descrie totul, detaliat. #m
p!strat scrisorile de la ei, pentru ca p?n! la urma s! fie adunate ntr-un Aolum pentru copii,
c?nd or s! ai'! ei "aisprezece sau "aptesprezece ani "i or s! se pl?n! c! pe p!rin%ii lor nu-i
duce mintea.
$intama important! este *o !ac în stilul lor personal.
Erickson aplic! acest principiu deopotriA! la copii "i la pacien%i. Dntotdeauna depinde de
pacient s!-"i alea! solu%ia proprie. #stfel, se consolideaz! tendin%a copilului sau a
pacientului de a-"i respecta propriile Aalori "i de a nA!%a autodisciplina.
/alme la f"n$ intr-o zi, fiul meu, ance, a Aenit de la "coala primar! "i mi-a zis
/ 7a%i, to%i copiii de la "coal! primesc palme la fund, iar pe mine nu m-a%i '!tut
niciodat!. reau "i eu o palm! la fund.
/ u am motiAeSsa te-'at, i-am zis.
/ D%i dau eu un motiA, s-a oferit ance, dup! care s-a dus afara "i a spart un eam.
# Aenit napoi "i m-a ntre'at
/ #cum po%i s! m! 'a%iT
/ u, lucrul pe care se cuAine s!-l facem acum este s! nlocuim ochiul de eam. &u
'!taia pu rezolA!m nimic.
$c?r'it, a ie"it "i a spart nc! un eam.

/ #cum m! 'a%iT M-a ntre'at.
/ u, o s! nlocuiesc eamul, i-am spus.
n total, a spart "apte eamuri. &?nd l-a spart pe al "aptelea, eram pe 'alconul de la
apartamentul nostru. #m aliniat pe 'alustrad! "apte dintre ma"inu%ele lui metalice. # Aenit "i
m-a anun%at
/ #m spart al "aptelea eam. #cum m! 'a%iT
/ u, o s! nlocuiesc eamurile, asta am s! fac, i-am zis.
=i am ad!uat
/ <ite, am a"ezat pe 'alustrad! "apte ma"inu%e de-ale tale. #cum o arunc peste
'alustrad! pe prima. $per s! se opreasc!, s! nu se rostooleasc!, s! se iz'easc! de trotuar "i
s! se spar!. :, ce p!catW oate c! a doua se opre"te.
#"a a pierdut "apte ma"inu%e. este Areo trei s!pt!m?ni, s-a ntors de la "coal! foarte
fericit. -am luat de 'ra%, l-am a"ezat pe enunchii mei "i i-am dat o palm! la fund.
/ ;e ce ai f!cut astaT $-a mirat el.
-am
/ $ezis
pare c! mi-am amintit cum m-ai ruat s! te 'at la fund. #tunci nu am dat curs
ru!min%ii tale.
/ Dntre timp, m-am de"teptat, mi-a zis el.
$iur c! nu l-am loAit prea tare. # fost o palm! sim'olic!.
Erickson ilustrea'# un principiu pe care l4a aplicat $eo4 potri9# atunci c:n$ $isciplina
copii "i trata pacien2i. +u o!er# ceea ce i se cere. 1ai cur:n$, el o!er# ceea ce se cere.
8i o!er# atunci c:n$ consi$er# el c# e momentul potri9it. Am 9#'ut acest lucru atunci c:n$ l4
a în9#2at pe Robert s#4"i în$e4 plineasc# promisiunea $e a !i responsabil cu $usul gunoiului.
n ca'ul acela, el i4a <amintit = lui Robert în toiul nop2ii, "tiin$ c# b#iatul 9a 2ine minte !elul
în care i se amintise. Ce9a asem#n#4 tor 9om 9e$ea "i în po9estirea care urmea'#, c:n$ pune
o per4 soan# s#!ac# ce9a într4un moment nepotri9it pentru ea.
C(n$ tr(nte4ti "4ile
epotul meu, ;oulas, a intrat n ca'inet n timp ce eu %ineam un seminar de instruire. $-
a falit un pic cu noii lui pantofi de tenis, dup! care a plecat. este Areo patruzeci de minute, a
Aenit iar, "i m-a !sit n toiul unei demonstra%ii despre ad?ncirea transei.
/ >ui de-aici, ;oulas, i-am zis.
/ u te-am auzit, mi-a ntors-o el, o'raznic.
/ >ui de-aici, du-te-n cas!, am repetat eu.
;oulas a ie"it, tr?ntind u"a. Era clar c! nu i-a conAenit deloc. u tre'uia s! tr?nteasc!
u"a. /;ac! ar fi tr?nte"te
7e ro, copilul meu,
u"a. l-a" rua cu 'l?nde%e, f!r! un motiA anume
#" face asta n timp ce ar fi preocupat s! se uite ntr-o carte cu poze. El s-ar mira, dar mi-
ar da ascultare. D-a" spune
*mul%umesc+, "i l-a" rua s! mai tr?nteasc! o dat! u"a. =i el ar tr?nti-o din nou, f!r! s!
priceap! nimic. ;up! care l-a" rua iar s! o tr?nteasc!.
/ ;ar Areau s! citesc n carte, ar zice el.
/ 2ine, dar mai tr?nte"te-o o dat!, a" insista eu.
#r tr?nti-o, dar n-ar trece mult "i m-ar ntre'a de ce l ruasem s! tr?nteasc! u"a. -a"
aminti atunci cum tr?ntise u"a prima dat! "i i-a" zice
î2i place
/ ^ ;up!
;e fapt,cum nu-mi
ai tr?ntit
place s!u"atr?ntesc
atunci,u"ile,
m-ammi-ar
?ndir!spunde
t c! el. s! tr?nte"ti u"ile.
nA!%!m foarte repede n situa%ii care ni se impun atunci c?nd nu aAem chef de ele.
Ca "i în < Palme la !un$ = , Erickson g#se"te leacul potri9it.

n aceast# situa2ie, cer:n$u4i lui D9uglas s# tr:nteasc# u"a c:n$ el nu a9ea <che! = , b#iatul
9a $escoperi c#, $e !apt, nu4i
< pl#cea= s# tr:nteasc# u"ile. La în2e!ege c# !aptul c# tr:ntise u"a !usese unul incon"tient sau
$oar o reac2ie, nu un lucru pe care el <a 9rut = s#4l !ac#. Pe 9iitor, probabil c# î"i 9a con4
trola mai bine ac2iunile "i 9a !ace numai ceea ce <9rea= cu a$e9#rat s# !ac#. Kricum, 9a !i
mai con"tient $e ceea ce !ace.
*4am 9#'ut pe Erickson aplic:n$ acest principiu în multe situa2ii $i!erite  cu copii, cu
pacien2i ne9rotici, chiar "i cu bolna9i $e psiho'#. &ie <oglin$ea= comportamentul ne$orit al
pacientului, !ie punea pacientul s#4l repete, la recoman$area lui, ca la < prescrierea
simptomului +u a recurs nicio$at# la sarcasm, ner9o'itate sau ostilitate. Atitu$inea lui ar
putea !i $escris# cel mai bine $rept una <întreb#toare=> < 1# întreb, ce se 9a înt:mpla $ac#
îl rog pe Douglas s# tr:nteasc# u"a=
Erickson a p#strat p:n# în ultima clip# aceast# atitu$ine
<$e copil = , întreb#toare, atitu$inea sa9antului a$e9#rat.
'uprins
Cu9:nt înainte $e *ynn Ho!!man
+ota e$itorului
&#7:< 1
7ransformarea incon"tientului
7ransformarea intrapsihic! 6
interpretarea strateiilor terapeutice ale lui Erickson.. 6G
7ranspunerea poAestirilor didactice n terapie. 69
l!cere perAers! ,
&#7:< 6
oAestiri motiAa%ionale
R
RQ
RQ
54
RR
Q6
Q8
48
R1
& um nA!%!m s! st!m n picioare
2!iatul moare p?n! n zoriP
;ilata%ia
;isputa
&#7:< 
$! aAem ncredere n incon"tient nA!%asem multe
insoare sla'!
arAaiul
: s! Aor'easc!
$c!ipinatul porcilor
=apte asteriscuri. # RG
&uriozitate I)
rofesorul odriuez I6
!%oiul HucF, r?%oiul ;eJeF "i ra%oiul ouie IR
: plim'are pe strad!WP II
;icteul automat I8
$t!ri de trans! n 2ali G 1
&#7:< Q
$uestia indirect!
$u'iectul hipnotic n%elee a$ litteram G6
ortocale
$! nAinem GQ rezisten%a prin nA!luire GI
&actu"i G8
&ompeti%ie G9
ise umede 8)
$imularea unei transe 86
: auziT 8
2oli de piele 8Q
* #uto + -h ipnoza 8 I boo*mar*3+
$! for!m n incon"tient 8G
@athleen tratarea unei fo'ii 89
&#7:< R
$! ne dep!"im limitele o'i"nuite
ietrele "i mecanica cuantic! 98
7recerea dintr-o camer! n alta 99
Eu c?"ti de fiecare dat! campionate olimpice 10)
;onald aJrencc "i medalia de aur 10)
#ntrenarea echipei de tir americane pentru a-i nAine pe ru"i 10R
: pat! de culoare 10G
$! meri pe o hea%! sticloas! 109
ndienii 7arahumara 111
aturi uscate 116
&raAata-"nur  
!catul  
$l!'e"ti  te nra"i  sl!'e"ti 16
: metod! fantastic! de a %ine reim 16R
izitarea o'iectiAelor turistice 16I
#lcoolicul t!u tre'uie s! fie sincer 168
<n diAor% n termeni amia'ili 169
ncepi s! rostoole"ti minea *3 3
&laustrofo'ia *3 %
?n! la stele %3 /
$?ne pe claAiatur! *3 )
&#7:<
ecadrarea I
$pune-le c! sunt mari *% %
a mod!  % /
>ata cel mai u"or de sedus 1QI
Mere%i pe os doi kilometri *% 0
2oa'e "uier!toare
>a%! de scor%i"oar!  / 3
soriazis X 1RR
ici m!car o erec%ie */ 1
leosc, pleosc, pleosc  / 0
&#7:< G eLperien%!
$! nA!%am din
&um e s! ai "ase ani *23
n Ais
SWWWW 1I
notul *2 %
5usta un pic 1II
&#7:< 8
$! ne lu!m Aia%a n m?ini
;espre moarte "i ce nseamn! s! mori 1I8
reau o pereche
!reri diferiteP 1G
&um s-a ntre%inut sinur! n coleiuP P P 1GQ
&!r!mida lui earson. 1GI
2!t!turi 1G8
&#7:< 9
$! priAim cu ochi inocen%i
$! ?ndim asemenea copiilor 181
>antoma oer 18 6
;e ce c!ra%i 'astonul acelaT 18
$pectacole de maie 18
&#7:< 10
$! o'serA!m s! remarc!m diferen%ele
sihiatrul potriAit 18R
&um testezi un copila" de doi aniT 18G
&ereale a'lum 188
&?te c!i diferiteT 189
: alt! nuan%! de A erde 189
n str!in!tate 19 1
$tr!nutul 19
Maie, supranatural "i percep%ie eLtrasenzorial!P 19Q
rezic!tori 19R19I
&itirea min%ii
7rucuri maice 19G
ELperien%! eLtrasenzorial! cu 4.2. hine 198
: scamatorie cu c!r%i de oc 199
&#7:< 1
&um trat!m pacien%ii psihotici
;e-a-ndoaselea 601
acientul care st!tea mereu n picioare 606
;oi isus Hristos 60
Her'ert 60 R
&#7:< 16
Manipulare "i orientare Aiitoare
Manipularea 61 I
;espre 2ert "i cacao 618
#utoriza%ieP 61 9
;olores 661
&um l-a f!cut pe 4efts-o sune 666
&e-ai face dac! te-a" lua la palmeT 66Q
&?inele ;achshund "i cio'!nescul erman 66R
>aee%i-i sa deraieze 66 I
ance "i &ookie 66G
oi, schilozii 6)
: foaie de h?rtie pe care nu scria nimic 66
uth 6 
$alamaleeuri 6R
5lo'us hFstericus 68
:A!zul 69
;espre cre"tere 6Q)
&#7:< 1
&um i nA!%!m pe al%ii ce nseamn! Aalorile "i autodiseiplina
u suntem o'liat! 6Q6
5unoiul 6QQ
Heidi-Ho, cleptoman! ia "ase ani 6QR
$crisori de la epura"ul de a"te 6QG
o'ert  face lucrurile 'ine 6Q9
:rele de s?m' !ta f!cute duminica 6R
4ill, stilul ei personal 6RR
alme la fund 6R R
&?nd tr?nte"ti u"ile 6RG
/
/ 4. :--..
- / ) D--7- . X-
A tS+ t- iS+ t+ ^-
i-o v& t- i-i 3
t>
/ 7\-
u
S. X4
M+
>
&
:
:
. iA
$X
9-S
?
$
u
C.3
RS
a.
a
&r
rr
3
e
.&
l+
u.
i tX
ch
C* .
eX
i"
i îi& ' i s-
r& o
 -- 0S 1, u
/ . S
-. i- fe i.. f 2 4T e . /
56 il 4 9: g 5 4 C.
/ t îr o v
7 8 5
ti e. 5 4 ;. < = ic .  S -:
4 în 5 3 B. î- 4 >
i. u. ? 93 i f; 
>v. b T
q 
T . DX
3 
,T t
/ 7-
P
,

Vocea Mea Te Va Însoţi Povestiri Didactice de Milton H. Erickson

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Vocea Mea Te Va Însoţi Povestiri Didactice de Milton H. Erickson

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

7/25/2019 Erickson Milton-Vocea Mea Te Va Insoti.

Vocea mea te va însoţi

transform!ri interioare. Mul%i oameni care au ascultat aceste poAestiri descoper! c! se

atunci c?nd so%ia lui aaauzit

drep%i, cedeaz! "oldurile. #tunci A-a%i ncruci"at picioarele. =i nu putea%i s! A! ridica%i n

Erickson nu a a!irmat nicio$at# c# hipno'a ar a9ea e!ecte miraculoase. A repetat îns# în

ni"te be2e "i a sc#rpinat

/ ELplica%ia ta nu m! mul%ume"te. 7e duc la decan, s!-i spui "i lui.

a care odriuez Smi-a. #runcat, pe un ton dispre%uitor

maazinul cu articole sportiAe, ca'inetul stomato- loic. Dnriorarea leat! de raAiditate

lui, iar el l!sa%i

2/e- 0ork, r"ne şi Stratton, 12345.

/ ezi acest prespapier din m?na meaT #"aza-l n alt! pozi%ie.

dup! care ncepea o durere de cap foarte puternic!.

induc o trans!, o trans! de somnam'ulism.

/ $unt rece ca hea%a. u am nicio senza%ie. entru mine e o chestie mecanic!.

pro'lem! am. re%i s! fi%i terapeutul meuT

/ Ha'ar n-am. u "tiu ce-i aia mecanic! cuantic!.

&?nd a Aenit din nou la mine, m-a ntre'at

fumeze o %iar!. # tu"it mult, dar ;umnezeu nu a tr!snit-oW &hiar nu a tr!snit-oW

/ ! pl?ne%i c! '!iatul dumneaAoastr! de "aisprezece ani c?nt!re"te cu R0 de kilorame

/ &um adic! *foarte c!s!torit+T

$o%ia mea a f!cut primul pas.

s!-"i-am spus col%urile

s!-mi !sesc un post la "coala pu'lic!.

'!utur!, pute%i sa 'e%i c?t pofti%i.

ar!tat o sec%iune transAersal! a rectului "i a sfincterului anal.

/ : s! A! scriu un cec, dar nu mai Ain la dumneaAoastr!, mi-a zis.

&?ndMildred era o femeie

poten%ialul copilului s! ias! la iAeal! "i s! se dezAolte. Este posi'il ca el s! ne spun! s! nu ne

*esre moarte 4i ce %nseamn! s! mori

7ata i-a zis, furios

/ u %i-am cerut o m!nu"!, Areau o pereche.

loAit n frunte "i i-a fracturat craniul.

eLplica%iile. u n%ele ns! un lucru. ;e ce nu a%i folosit ar!t!torul de la ta'l!T ;e ce c!ra%i

/ $o%ul "tie despre rela%ia eLtraconual! pe care o aAe%iT

campusului, iar eu o s! !sesc acul.+

O scamatorie c" c!r&i $e ?oc

cu po9estiri emo2ionante $espre propriile sale

Dn plus, Her'ert dormea n picioare. u "tiam c! un om poate s! doarm! n picioare, dar l-

&?nd am Aenit n Aizit!, Her'ert mi-a zis

(anipulare şi orientare viitoare în remarcabilul $iscurs pe

/0@, ay Haley a spus>

s!-i pun! numele *2illF-u'in+. =ti%i ce e 'iliru'inaT :

atunci ne-au poAestit despre asta.

5 7heisn t $resse$ ` +u e îmbr#cat#, dar "i +u e umplut#. &urcanul

/ 4eff nu "tie, dar o s! m! sune m?ine dup!-mas?, sa-mi dea nt?lnire.

profesoar! "i o ntre'ase

eri am primit o scrisoare de la un fost student. Dmi scria

;up! care s-a ntors spre ;ean "i i-a zis

/ u A! face%i rii, domnule decan. ot s!-i fac fa%!.

ocup de cazul ei. Mi-a ascultat ideile, apoi mi-a zis

/ $! Aede%i c?nd d! de cursul lui EricksonW : s! fie o eLplozie colosal!W : s! se aud! n

ani. *ec2ia $in pruncie !usese bine în9#2at#.

0o,ert face l"cmrile ,ine

s#4l a;ute s# se !ac# bine mai repe$e=. (at# ce i4a r#spuns

$c?r'it, a ie"it "i a spart nc! un eam.

Ca "i în < Palme la !un$ = , Erickson g#se"te leacul potri9it.

S-ar putea să vă placă și