Durerea

Durerea - Este considerată o senzaţie cauzată de un stimul fizic sau de o

disfuncîie organică - este un motiv frecvent de adresabilitate la medic - este
problema cea mai des întâlnită în practica medicală - are drept efect suferinţa
Prejudecăţi şi idei false despre durere:
- dacă sursa durerii nu poate fi precizată (deci, nu are o bază organică),
există tendinţa de a ne îndoi de realitatea ei şi a considera persoana în cauză ca pe
un pacient dificil, văicăreţ, plângăcios
- suprafaţa ţesuturilor lezate este un indicator al intensităţii durerii
- un pacient cu durere cronică şi prelungită suferă mai puţin decât unul cu
durere acută de scurtă durată - membrii personalului de îngrijire sunt mai bine
calificaţi pentru a defini natura durerii unui pacient Reacţia pacientului la durere
- susţinerea părţii dureroase
- poziţie antalgică
- grimase, gemete, plâns, maxilare crispate
- adresează frecvent întrebări
- agitaţie
- imobilitate
- capacitate de atenţie redusă
- evitarea raporturilor sociale
- uneori, aceste manifestări lipsesc, ceea ce nu înseamnă că pacientul nu
suferă
Factori care influenţează percepţia durerii şi reacţia pacientului
- factorii care diminuează nivelul de conştientă (anestezice, afecţiuni
neurologice)
- lipsa somnului amplifică percepţia durerii
- experienţe dureroase anterioare: - un pacient poate avea dificultăţi când
suportă prima oară durerea
- o durere care i-a fost alinată îl face să fie mai bine pregătit pentru a lua
măsuri eficace în situaţii similare
- un pacient cu experienţe dureroase nu acceptă, obligatoriu, durerea mai
uşor anxietatea
- persoana cu emotivitate stabilă tolerează mai bine durerea
- valori ataşate durerii
- dacă pacientul consideră durerea ca pe o slăbiciune personală sau o
pedeapsă meritată, s-ar putea să nu o exprime dacă o consideră nemeritată sau ca
pe o ameninţare a vieţii sale, o va exprima uşor -cultura
- unii răspund cu stoicism în fata durerii (indienii, chinezii) - alţii tind să
reacţioneze expresiv (popoarele latine)
-mediul reacţia pacientului diferă în funcţie de locul în care se află: acasă, la
locul de muncă, în spital
-rolul avut în dinamica familială
-o mamă singură, cu trei copii, ignoră durerea, fiind nevoită să meargă la
serviciu pentru întreţinerea familiei
 -prezenţa unor persoane „cheie"-suport un pacient pentru care susţinerea
altora este importantă va simţi cu adevărat nevoia de a semnala deschis durerea
-toleranţa la durere (pragul de la care nu mai poate suporta o durere mal
intensă sau de lungă durată):
1) este influenţată de voinţa persoanei şi de convingerile sale
2) persoana cu toleranţă ridicată poate suporta suferinţe intense, fără ajutor
3) persoana cu toleranţă scăzută caută să-şi aline durerea înainte ca aceasta
să apară (cere algocalmin)
4) uneori, asistenta este tentată să se ocupe de pacientul a cărui toleranţă la
durere este crescută, neglijând pe cel ce nu poate suporta chiar durerea uşoară
Plan de îngrijire pentru pacientul cu durere
I. Colectarea datelor
- reacţia pacientului la durere
- caracteristicile durerii
- debut şi durată
- localizare şi iradiere
- intensitate
- caracterul ei
- factori declanşatori sau agravanţi
- măsuri luate pentru ameliorare şi efectul terapeutic al acestora
- influenţa durerii asupra activităţii cotidiene
- semne şi simptome care însoţesc durerea: - cefalee - greţuri - ameţeli -
micţiuni frecvente
- resurse de adaptare: - susţinerea afectivă - susţinerea spirituală
II. Analiza şi interpretarea datelor
- durere legată de fractură, traumatism
- disconfort legat de durere
- anxietate legată de durere nealinat
- alterarea mobilităţii fizice, legată de durere
- deficit de autoîngrijiri, legate de durere
- perturbarea conceptului de sine, legată de durerea cronică
- insomnie legată de durere
III. Planificare
- pacientul să resimtă scăderea intensităţii durerii
- pacientul să declare ameliorarea disconfortului
- pacientul să fie capabil să-şi efectueze îngrijirile igienice
- pacientul să cunoască tehnici noninvazive de ameliorare a durerii
IV. Intervenţii-execuţie ajutarea pacientului să descrie corect durerea şi să
sesizeze momentele de remisie sau exacerbare:
- se va manifesta înţelegere fată de suferinţa pacientului
-pentru localizarea durerii, asistenta va folosi repere anatomice şi
terminologia descriptivă
- pentru intensitatea durerii, va ruga pacientul să utilizeze termeni ca: uşoară,
moderată, intensă, insuportabilă
 - dacă pacientul nu-şi găseşte cuvinte pentru a descrie durerea îl va ajuta
dându-i exemple, făcând analogii
- asigurarea confortului şi îndepărtarea factorilor agravanţi: - aşezarea
pacientului în poziţie corespunzătoare
- întinderea cearşafurilor - retragerea tubulaturii pe care stă culcat pacientul
- lărgirea bandajelor prea strânse
- schimbarea pansamentelor umede
- verificarea temperaturii apei de baie
- respectarea regimului dietetic
-susţinerea inciziei chirurgicale în timpul tusei sau a exerciţiilor respiratoria
- evitarea expunerii tegumentelor şi a mucoaselor agenţilor iritanţi (urină,
secreţii, materii fecale)
- prevenirea retenţiei urinare
- prevenirea constipaţiei
- o pregătire preoperatorie adecvată
- educaţie postoperatorie –
stimulare cutanată: - aplicarea agenţilor fizici (căldură, frig) - frecţii - masaj
- distragerea atenţiei: - meloterapie, cărţi, reviste, TV
- fixarea atenţiei pe alte probleme decât ale dureri respective promovarea
unui concept de sine pozitiv: - încurajarea pacientului la orice progres obţinut
- implicarea pacientului în efectuarea îngrijirilor sale reducerea intensităţii
durerii: -tehnici de relaxare (reduc şi starea de anxietate)
-administrarea tratamentului medicamentos prescris de medic
-acupunctura ,-anestezie locală "intervenţii ale medicului
asigurarea odihnei administrarea analgezicelor înainte de culcare cu 30'
V. Evaluare
pacientul declară ameliorarea durerii
pacientul resimte starea de confort
pacientul îşi poate efectua parţial îngrijirile igienice
pacientul cunoaşte şi aplică corect tehnicile de relaxare
■ DE REŢINUT:
intervenţiile trebuie Individualizate
- se vor asigura diferite metode de alinare a durerii
- se va alina durerea înainte de a se intensifica
- se vor folosi măsuri potrivite la momentul potrivit
- se va ţine seama de dorinţa pacientului de a participa la măsurile de alinare
- înainte de a abandona o măsură luată, mai încercaţi o data
- chiar dacă durerea a fost uşurată parţial, pacientul are nevoie de
supraveghere şi atenţie
- dacă pacientul nu resimte uşurarea durerii, efortul asistentei de a-l învăţa
autoîngrijlrea şi motivaţia pentru, a le practica este zadarnic
- un pacient cu durere cronică nealinată poate deveni uşor pradă celor care
prescriu remedii neştiinţifice, sau se poate îndrepta spre consum de alcool şi
droguri - nu se vor da false speranţe în atenuarea durerii
- după administrarea tratamentului
- întrucât pacientul îşi va pierde încrederea