VECTORI a b c

   T. sinusurilor:    2R
u  x1 i  y1 j modulul 
u  x12  y12 sin A sin B sin C
   
v  x 2 i  y2 j v x 22  y 22 Formule pt aria triunghiului:
   
vectori perpend u  v  u  v  0  x1x 2  y1y 2  0 baza  inaltimea
SABC 
  x1 y1 2
vectori coliniari u || v   SABC  p(p  a )(p  b)(p  c) unde p=semiperimetrul triungh
x 2 y2
Produsul scalar ab sin C
      SABC 
u  v  x1x 2  y1y 2 i  i 1 j  j 1 2
    
u  v | u |  | v |  cos(u , v)
   
i  j j i 0
SABC  p  r ; r=raza cercului inscris in triunghiul ABC
Pentru a demonstra abc
 ca unghiul dintre vectorii u si v este obtuz trebuie sa SABC 
4R
; R=raza cercului circumscris triunghiului ABC
demonstram ca u  v  0
    Cel mai mare unghi al triunghiului se opune laturii celei mai mari
Daca A(xA;yA) si B(xB;yB) atunci AB   x B  x A  i   y B  y A  j
 Triunghiul este obtuzunghic  cosinusul unghiului cel mai mare este
negativ
   sau 2 2 2
BC  BA  AC  Lungimea medianei duse din varful A este m a2  2(b  c )  a
4
  
AC  AB  BC

BM 2  
Din  rezulta ca BM  2 MC
MC 1
 
BM  2 CM
 2 
BM  BC
3

TRIGONOMETRIE

ARII; T cos ; T sin

T. cosinusului: a 2  b 2  c 2  2bc cos A

1
 0 30 45 60 90 180 270 360 sin(-x)= -sinx II:  I: 
0      cos(-x)= cosx Cos
6 4 3 2 tg(-x) = -tgx
0 1 2 3 1 0 -1 0 III:    IV: 2  
sin 2 2
2  1  cos   1  cos 
cos 1 1 0 -1 0 1 sin 2  cos 2 
3 2 2 2 2 2
2 2 2
ab ab
tg 0 3 1 3 0 0 sin a  sin b  2 sin cos
2 2
3 ab ab
sin a  sin b  2 sin cos
ctg 3 1 3 0 0 2 2
ab ab
3 cos a  cos b  2 cos cos
2 2
ab ab
sin x cos x 1 cos a  cos b  2 sin sin
sin2x +cos2x =1 tgx= ctgx= sin x  tgx 2 2
cos x Ecuatii
a  [ 1;1] sin x  a  x k    1 k arcsin a  k
sin( x  2k )=sinx cos( x  2k )=cosx tg( x  k )=tgx
cos x  a  x k   arccos a  2k
tgx  b  x k  arctgb  k
1 a b c
sin( 90 0  x )=cosx cos( 90 0  x )=sinx tg( 900  x )=ctgx= tgx asinx+bcosx=c |: a 2  b2 si obt sin x  cos x 
a 2  b2 a 2  b2 a 2  b2

sin(a  b)=sina cosb  sinb cosa

sin2x=2sinxcosx
cos(a  b)=cosa cosb sinb sina de unde obt cos2x=cos2x – sin2x GEOMETRIE ANALITICA
tga  tgb 2 tgx
 Distanta AB=  x B  x A  2   y B  y A  2
tg (a  b)  tg2x=
1  tgatgb 1  tg 2 x
x x
 Mijlocul M al segmentului AB are coord : xM  A B
arcsin(-x)= -arcsinx arctg(-x) = -arctgx 2
arcos(-x) =  - arccosx y y
yM  A B
2
Reducerea la primul cadran sin  ABCD este paralelogram  diagonalele AC si BD au acelasi
mijloc

2
 x A  x B  xC  Simetrica unei drepte fata de un punct M: se iau 2 puncte A,B
 Centrul de greutate G al  ABC are coord: xG  oarecare pe dreapta data, se calculeaza A’, B’ simetricele lor fata
3
y A  y B  yC de punctul M ( M este mijlocul segm AA’......) si se scrie ecuatia
yG  dreptei A’B’ care este simetrica dreptei AB
3
x y 1

 Ecuatia dreptei AB : xA

xB
yA 1
yB 1
 0
 Mediatoarea segmentului AB este perpendiculara pe mijlocul
 Ecuatia dreptei care trece prin A si are panta m este segmentului ( mediatoarele se intersecteaza in centrul cercului
y  y A  m( x  x A ) circumscris triunghiului ABC)
 Daca dreapta d are ecuatia ax+by+c=0 
a c a
 Mediana AM uneste A cu mijlocul M al laturii BC ( medianele se
by  ax  c  y   x   are panta  intersecteaza in centrul de greutate G al triunghiului ABC)
b b b
yB  yA
 Daca A,B  d atunci m d 
xB  xA  Inaltimea AA’ este perpendiculara dusa din A pe latura BC( inaltimile
 d1 || d 2  m d1  m d 2 se intersecteaza in ortocentrul triunghiului)

 d1  d 2  m d1  m d 2  1
FUNCTII. ECUATII
 Functia f este para daca f(-x)=f(x)
 dreptele d1:a1x+b1y+c1=0 si d2:a2x+b2y+c2=0 coincid daca f este impara daca f(-x)= -f(x) oricare x  D
a1 b1 c1
   Functia f este periodica cu perioada T daca
a 2 b2 c2 f(x+T)=f(x), oricare x  D, T>0
 Functia f : A  B este injectiva daca  x1,x2 A cu
 distanta de la punctul A la dreapta d:ax+by+c=0 este f(x1)=f(x2)  x1=x2
d ( A, d ) 
ax A  by A  c  Functia f nu este injectiva daca gasim x1,x2  A , x1  x2 cu
a 2  b2 f(x1)=f(x2)
 Functia f : A  B este surjectiva daca Imf=B
xA yA 1
 Inversa functiei f : A  B este f-1:B  A
 A, B, C puncte coliniare  xB
xC
yB
yC
1
1
 0
y=f(x)  x=...= f-1(y)
 Functia f(x)=ax+b este crescatoare daca a>0
1 descrescatoare daca a<0
 Aria  ABC= |  | unde x
2 f’(x)  Functia f(x)=ax +bx+c are ca valoare minima(maxima) numarul
2


x A yA 1
  x B yB 1
f(x) yV=  sau val min/max se det din tabelul
xC yC 1
4a

3
 b 
 Varful parabolei are coordonatele xV=  ; yV= 
2a 4a
 Ec ax2+bx+c=0 are radacini reale daca   0
radacini reale distincte daca   0
b c
Relatiile lui Viete S= x1  x 2   ; P= x1  x 2 
a a
 Functia f(x)=ax2+bx+c intersecteaza Ox in doua puncte distincte
daca   0
 Inec ax2+bx+c  0 nu are sol reale daca 
  0
a  0
NUMARUL functiilor f : A  B este (card B)cardA
n!
 2
Punctele de intersectie dintre y= ax +bx+c si y=mx+n se obtin Ck
n = numarul submultimilor cu k elemente =
rezolvand sistemul alcatuit din cele 2 ecuatii k!(n  k )!
n!
Ak
n = numarul submultimilor ORDONATE cu k elemente = ( n  k )!
PROGRESII ARITMETICE (an)  Numarul functiilor bijective f : {1,2,.., n}  {1,2,.., n} este n!
a n  a n 1  r termen general a n  a1  (n  1)r suma Numere prime : 2; 3; 5;...
n (a  a )
Sn  a1  a 2  ...  a n  1 n BINOMUL lui NEWTON
2
PROGRESII GEOMETRICE (bn)   a  b  n  C 0n a n  C1n a n 1b  C 2n a n  2 b 2  ...  C nn b n
b n  b n 1  q termen general b n  b1  q n 1 -termenul general (termenul de rang k+1 ) este Tk 1  C kn a n  k b k
qn  1 -in dezvoltare sunt (n+1) termeni
suma Sn  b1  b 2  ...  b n  b1 -termeni rationali : de ex in  3  1 9 avem Tk 1  C9k ( 3 ) 9  k sau
q 1
NUMERE COMPLEXE k
2 3 4 Tk 1  C9k ( 3 ) k  C 9k 3 2
este rational  k  M 2 ....
i  1  i  i; i 1
z1 z n
-suma coeficientilor binomiali este 2n
z=a+bi z  a  bi 2
z  a b 2
 1 si z n  z
z2 z2
Numarul diagonalelor unui poligon cu n laturi este C 2n  n
LOGARITMI
a  0; a  1
log a N Cond : 
N  0 lga+lgb=lg ab lg ax =x lg a
log b N
log a N  lga-lgb=lg a/b a log a N  N
log b a
PARTE INTREAGA
[2,7]=2 {2,7}=0,7 [-2,7]= -3 {-2,7}= 0,3