DOCUMENTE ROMANESTI DIN ARHIVA MANASTIRII SIMONOPETRA DE LA MUNTELE ATHOSColectia DOCUMENTA este coordonatit de prof.univ.dr. Petronel Zahariue. ‘Acest volum a fost realizat in cadrul unui grant al Autorit pentru Cercetare Stiin{ifiea din Romania (ANCS), CNCS-UEFISC proicet numir PN-II-ID-PCE-2012-4-0052, Roferenti stiintifici: Profunivdr, Laurentiu Radvan CS I dr, Gheorghe Lazar Redactor: Dana Lungu Coperta: Manuela Oborocean ‘Tehnoredactare: Mihaela Raduci ISBN 978-606-714-301-0 © Editura Universitajii Alexandru loan Cuza”, 2016 700109 — lagi, str. Pimului, nt. 1A, tel,/fax: (0232) 314947 hittp:// wwweditura.uaic.ro e-mail: editura@uaic.ro (0) (6) fe) ©) Oa) Ge) im) fe) fa) DOCUMENTE ROMANESTI DIN ARHIVA MANASTIRIL SIMONOPETRA DE LA MUNTELE ATHOS editor —_ Petronel Zahariuc in colaborare cu Florin Marinescu si Dumitru Nastase EDITURA UNIVERSITA ALEXANDRU IOAN CUZA" IASI “2016Deserierea CIP a Bibliotecii Nationale a Roma srestimente roménesti din arhiva minstirit Simonopet™ de la Muntele mths ed. Pewonel Zahariuc in colab, cu Florin Mavinescu §! Dumitru Hanes lagi Editura Universiti Al. 1 Cuza”, 2016 ‘Conjine bibliografic ISBN 978-606-7 14-301-0 1, Zahariue, Petronel (ed.) 1. Marinescu, Florin (ed.) {IL, Nastase, Dumitra (ed.) 94(498)(093.2) RELATIULE DINTRE TARA ROMANEASCA MANASTIREA SIMONOPETRA DE LA MUNTELE ATHOS. NOTE PRELIMINARE Arhiva romfneasca a Sfintei Manastiri Simonopetra este una dintre cele mai bogate athive de acest fel din intreg cuprinsul Sfintului Munte ‘Athos. Cercetarea ei sistematica a inceput in 1981, fiind intreprins’ de Dumitru Nastase si de Florin Marinescu, in urma binecuvantarii primite de la egumenul manastir arhimandritul Emilian Simonopetritul, si cu sprijinul ieromonahului Tustin si al altor monahi din manastire, printre tare sa aflat si ieromonahul Blisei, actualul egumen al_ mandstirii Simonopetra, Dup’ doi ani, in 1983, Dumitru Nastase a oferit o prima tutimare a tezaurului documentar romanesc si 0 prima evaluare stiintifica 4 documentelor din arhiva manastirii. Potrivit estimérii de atunci, valabila in linii generale pand astizi, in aceasté arhiva erau 808 documente, dintr-un total de 1.500 de piese documentare, incluzand aici traducerile si copiile, pe care Dumitru Nastase le-a grupat dupa limba in care au fost redactate, dup secolele in care au fost emise si dupa emitent, oferind gi titeva fotografii ale unora dintre ele!. Documentele din acest fond, redactate in limba greacd, aproximativ 130, au fost cercetate de 1D. Vamvakas intr-o lucrare de sine stititoare’, in aceiasi ani, cdteva dlintre documentele roménesti, printre care si cel mai yechi, din 15 martie 1433, au ajuns si fie cunoscute si de Petre $. Nasturel, care le-a folosit in fern de doctorat, sustinut’ la Sorbona in 1979 (publicata in 1986)’, precum si in doud dintre articolele sale’. Tp. Nastase, Les documents roumains des Archives du covvent athonie de Simonopetra, Présentation préliminaire, in “Ebppencra”, 5 1983, p- 373-389. Pre vammvakas, lepd Mov Zavoc Héxpas. Kuxdoyos vov apxsion, in wADeavend Vopyueucta”, 1, Atena, 1985, p. 107-153. aie §, Nasturel, Le Mont Athos et les roumains. Recherches sur Tours relations ‘du miliea te Nive stele @ 1654, Orientalia Christiana Analecta, 227, Pont Institutum Studiorum Orientalium, Roma, 1986, p. 227-240. rien Dun document byzantine de 1395 et de quelques monastires rowmains, “avaun et Mémoires” (Hommage & Paul Lemerle), 8, Paris, 181 P 351; idem, A propos eee venen Orman (Teleorman) de Kinnamos, Geographics Byzantine”, Série Hiyzantina-Sorbonensia, 3, Paris, 1981, p. 88.in 1987, Dumitru Nastase gi Florin Marinescu au publicat un catalog sumar cu actele romanesti din arhiva ministirii Simonopetra, cuprinzénd mentiunile a 773 de documente, redactate in limba slava, in limba romana cu caractere chirilice si in limba greaca sau in limbile romana si greacd (21 de acte)®. Mentiunile semnaleaz’ existenta documentelor in arhiva gi oferd cercetitorului citeva informatii: emitentul, data si descrierea arhi- vistica. De aici, 0 parte insemnata dintre aceste mentiuni au fost preluate si traduse in limba romana de Virgil Candea, in ,,mica sa enciclopedie”®, precum gi in cateva dintre volumele din colectia Documenta Romaniae Historica, seria B, Tara Romaneasca, aparute dupa 1998. Dupa publicarea catalogului sumar, Dumitru Nastase a mai prezentat arhiva romaneasc’ in excelentul volum de istorie a mandstirii Simonopetra, aparut in 19917, prile} cu care a oferit si o frumoasd reproducere dupa hrisovul lui Mihai Viteazul, din 28 august 1599, prin care domnul Tari Romanesti inchin& ctitoria sa, mandstirea Sfantul Nicolae din Bucuresti, la mands- liven Simonopetra Acest hrisov a fost comentat un an mai tarziu de Dumitru Nastase®, si tot in 1992 Petre §. Nasturel si Constantin Balan au publicat integral, cu text slav si traducere romaneascd, cel mai vechi document din acest fond, emis de domnul Tarii Romanesti, Alexandru Aldea, la 15 martie 1433°. Cativa ani mai tarziu, Constantin Balan a publicat, dup’ un microfilm de la Athivele Nationale din Bucuresti, alte doua documente foarte importante din arhiva romaneasca de la mandstirea Simonopetra, din 29 aprilie 1453 gi din 12 septembrie 1479", iar primul ingenios comentat de Dumitru Nastase!'. dintre ele a fos 5D. Nastase, F. Marinescu, Les acies roumains de Simopetra (Mont Athos). Catalogue sommaire, Manoutios, Athenes, 1987 (publicat mai intai ca articol in Kta”, 7, 275-419, 12 il. gi rez. gree), Virgil Céndea, Marturit romanesti peste hotare. Mica enciclopedie de creafil roménesti si de izvoare despre roméni in colectit din straindtate, \ (Albania ~ Grecia), Editura Enciclopedicg, Bucuresti, 1991, 512-521, nr. 1585-1729. 7D. Nastase, The Romanian Documents, in Simonopetra. Mount Athos, ETBA, 1991, p. 280-282 (+ ilustrafii); versiunea in limba greac&: Poouavixd: &ypaga, in Siuwvérerpa. Ayiov Opos, Atena, 1991, p. 281-283 (+ ilustrati) "Idem, Une aigle bicéphale déguisée sur un chrysobulle inédit de Michel le Brave (1599), in ,Aeheioy Epakducis xan Peveahoyxt}s Exaipiag Fi.d50c" (Bulletin de la Société Héraldique et Généalogique de Gréce”), 8, 1992, p. 166-173. * PS. Nasturel, C. Bilan, Hrisovul hui Alexandru Aldea pentru mandstirea Bolintin (1433), in RU, s.n,,t. IIL, ne. 5-6, 1992, p. 477-487. © Constantin Balan, Hrisoavele mandstirli Holintin din 1453 yé 1479, in In honorem Paul Cernovodeanu, ed. Violeta Barbu, Editura Kriterion, Bucuresti, 1998, p. 87-94 ND, Nastase, Dommil Térii Roménesti Viadislav IT si asediul din 1453 al Constantinopolului, in RI, sin., t. X, ne. 1-2, 1999, p. 85-98 (reluat in vol. colectiv: De Potestate. Semne si expresti ale puterit in Evul Mediu romudnesc, lagi, 2006, p. 39-52), Cire mijlocul primului deceniu din mileniul al doilea, editorii catalogului sumar cu actele romdnesti din arhiva ministirii Simonopetra, Dumitru Nastase gi Florin Marinescu, in acord cu egumenul manastirii Simonopetra, arhimandritul Elisei, au decis publicarea unui catalog arhivistic al acestui fond documentar, operatiune pentru care a fost eooplit gi semnatarul acestor pagini, in virtutea unei colaborari mai vechi Ja prelucrarea si publicarea documentelor romanesti din arhiva ministirii athonite Sfintul Pavel!?, De la inceput s-a stabilit, prin contract, publicarea unui volum cu rezumatele documentelor din fondul romanese fil arhivei méinastirii Simonopetra in dou’ variante: una in limba greacii, |v Muntele Athos, si alta in limba romana, la lagi, urmand ca prelucrarea documentelor si fie ficuta de Petrone! Zahariue, impreuna cu pregitirea pentru tipar a editiei in limba romana (indice, rezumat ete.), traducerea fezumatelor in limba greaca si pregatirea pentru tipar a editiei in limba preach sit fie asigurate de Florin Marinescu, iar introducerea catalogului i fie realizati de Dumitru Nastase. Detaliile ,,tehnice” ale editirii catalo- gului au fost stabilite de mine, ludnd ca model Catalogu! documentelor Jarl Romdnesti din Arhivele Statului, din dou& motive: pe de o parte, Avest catalog este cu adeyarat un model de urmat, datorita calita{ii in: © prelucririi documentelor si a editarii rezumatelor, iar pe de alta parte, prin fiaptul ci un singur document din acest mare fond are ca loc de emitere Moldova, si anume hrisovul din 9 februaric 1587, prin ei Petru Sehiopul, primul domn al Moldovei care apartine dinastiei ‘fu Koménesti, daruieste mandstirii Simonopetra 5.400 de aspri anual! Dupi doi ani, am reusit si redactez o forma preliminara a catalogului de documente, pe care I-am incredinfat celorlalti doi editori pentru aledtuirea variantei in limba greaca, urménd ca o forma imbogatita si fie publicata ly lagi. Anii au trecut, iar din diferite motive volumul in limba greacd nu { aplirul, De aceea, 0 mic parte dintre documente le-am publicat de sine- MAUior sau ca anexa la diferite studii (vezi bibliografia acestui volum), lar clteva au fost tiparite de colegii de la Institutul de Istorie ,,N. lorga” ii volumele din colectia DRH, seria B, Tara Romaneasca. in 2012, am objinut un grant de cercetare, intitulat Tezaurul romdnesc de la " Florin Marinescu, Poonavixd éypaga tov Ayiov Opovs Apreio leptig Moviig Aylov Hathov, Atena, 2002. " Petronel Zahariue, ,. Pour qu ils payent le tribut aux Tures”. Deux documents didits de Petru Schiopul pour tes monastéres du Mont Athos, tw RA, t. LXXXIV, nr. 3-4, 2007, p. 283-294 (varianta in limba romind: ,,Ca si pleiteasea tributul turcilor””. Done document inedite de la Petru Schiopul pentru manéistirile de la Muntele Athos, in De ta Juyila Muntele Athos, Studit si documeme de istorie a Bisericti),= mandstirea nonopetra — Muntele Athos: documente istorice si cercetare aplicaté’ (CNCS-UEFISCDI, PN-I-ID-PCE-2012-4-0552), avind drept principal scop tocmai publicarea documentelor romanesti din arhiva manastirii Simonopetra. in paralel, domnii Dumitru Nastase si Florin Marinescu au continuat lucrul la varianta greceasead a volumului, care a ajuns spre definitivare cu putin inainte de trecerea catre cele vesnice a domnului Dumitru Nastase ( 19 aprilie 2013), Dumnezeu sa-1 odihneasea! Tar de atunci, volumul isi asteapta ceasul publicarii. Domnul Dumitru Nastase a incredinjat obstii mandstirii Simonopetra un studiu introductiv foarte intins si bogat, care va aparea ca parte a volumului gyre Datorita faptului ci acest studiu introductiv este o sintez’ a studiilor Domniei Sale privitoare la istoria Sfantului Munte Athos, avand foarte putin’ legiturd cu volumul de fafa si cu istoria raporturilor dintre MAniistirea Simonopetra gi TArile Romane, am decis s& nu-l public gi in twest volum. Insi, in urma unei frumoase inifiative a parintelui arhi- imondrit Melehisedee Velnic, egumenul mandstirii Putna, si cu ajutorul doamnei Maria Magdalena Székely si a domnilor profesori Stefan S. vei gi Stefan Andreescu, studiul domnului Dumitru Nastase va ‘apirea, ca volum de sine st&t{tor, la manastirea Putna. Fiecdruia, mulfumirile mele! Volumul, pe care il public acum, a fost realizat in urma prelucraii stiinjifice a xerocopiilor gi fotografiilor realizate de domnii Dumitru Nastase si Florin Marinescu intre 1981 si 1983, care au constituit si baza pentru catalogul signaletic din 1987. Totodata, in figa de semnalare anexata documentului xerocopiat, editorii au insemnat gi cdteva detalii arhivistice, care nu au fost mentionate in descrierea documentelor din catalog, mai cu seamA dimensiunea si culoarea cernelii pentru actele originale, pe care le-am preluat in prezentul volum, Aici, public 767 de documente: la cele 760 numerotate unul dupa altul, trebuie adaugate documentele numerotate: 29 Bis, 359 Bis, 491 Bis si $80 A, B, C, D. Acestea sapte si inci doua, nr. 120 si 148, nu au fost mentionate in Catalogul sumar din 1987, in care au fost publicate mentiunile a 773 de documente. Aceasti diferen{i se datoreazi faptului c& in Catalogul sumar au fost publicate aceleagi acte sub date diferite, o data dupa original si o data dupa copie. Acum, public documentele sub forma de rezumat dezvoltat sau text integral, traducere din limba slavona sau transcriere a documentelor roménesti redactate in grafie chirilic’, Docu- mentele acoper’ aproape patru secole; din 15 martie 1433 pana la 1 iunie/ 4 august 1848 gi le-am grupat in trei seefiuni; documente cu data sigura sau reconstituitd (1-746), documente fiir dati (J47-755) yi addenda et corrigenda (756-760). Din cele 767 de documente, patru sunt indoielni fuu chiar false (nr. 30, 53, 81, 82), pe care insd nu le-am grupat separat, aga cum se obisnuieste, pentru ca, incetul cu incetul, continutul lor a fost considerat veridic, mai intai la S martie 1577 (nr. 60), atunei cand mogiile au fost intarite mandstirii Sfantul Nicolae, metocul bucurestean 44] mAndstirii Simonopetra, apoi prin ,,topire” in hrisovul de intarire dat de Ieremia al I-lea patriarhul Constantinopolului si de Sofronie putriarhul lerusalimului, in martie 1590", insa gi acest hrisov nu este mai presus de orice indoiala'®, gi prin folosire, drept probe, la procesul dintre mAnistirile Sfintul Nicolae (Mihai Voda) si Bolintin, la 24 ianuarie 1604". De asemenea, mai sunt céiteva documente din secolul al XVI-lea si de la inceputul secolului al XVIl-lea a caror dati creeazi mari probleme, mai ales din pricina faptului c& data actului nu corespunde cu componenta Sfatului domnese (in volumele DIR si DRH, pentru secolul al XVi-lea, au fost publicate o sumedenie de documente care cuprind aceasti problema” de datare), insi m-am striduit, in masura posi- bilului, sd dovedese c& sunt autentice. Documentele au fost impartite dupa secole, dupa emitenti si dup suportul pe care au fost scrise in precedentele prezentéri ale arhivei toménesti de la manastirea Simonopetra, impartire care corespunde, cu miei ajustiiri, gi prezentului catalog'’, Din punctul de vedere al limbii in eure au fost redactate, cele mai multe documente sunt in limba roméi aproximativ 600, dup& care urmeazi documentele in limba slavoni, aproximativ 150, si cele in limba greaca, in numar de 21 (zece au rezolutii in limba rom Majoritatea documentelor in limba greac& au fost doar menfionate in Catalogu! sumar, nefiind fotografiate si nici prelucrate, cu D. Vamvakas, Jepd Movi Sinwvos Mxpas. Karédoyos tov apyeion, in AOveRd DOpy 1, Atena, 1985, p. 113, nr. 3 (rez. $i foto p. 114); C. Pavlikianov, Three Unpublished Post-Byzantine Documents from the Athonite Monastery of Simonopetra (1581-1593), in Sbornik v éestna 70 -godisninata na akad. Vasil Gjuzelev, Sofia, 2006, 259, 264-266 (text integral in limba greaca). '* Nu vad ins cum Teremia putea da, in martie 1590, hotardri pentru manistirea Simonopetra, edi la aceasti dat era in Rusia sau in Polonia”; Niculae M. Popesc ‘awiarhit Tarigradului in Térile Romanesti (veacul XVD), Bucuresti, 1914, p. 46, nota 5. " Petrone! Zahariue, Sora dupa Sfinta Evanghelie”. Note despre neamul jupdnesei Caplea si despre mandstirea Sfantul Nicolae din Bucuresti, ctitoria Ini Ghiorma banul, in De ta Iasi la Muntele Athos. Studii si documente de istorie a Bisericii, p. 129-135. "DP, Nastase, Les documents roumains des Archives du couvent athanite de Simonopetra, Présentation préliminaire, p. 78-385; D. Nastase, F. Ma p. 150-152, ESCH, OP. cil,_ DOCUMENTE ROMANESTI tia unui singur act, ins’ cel mai important, din 28 martic 1800, prin care marele logofat Nicolae Brancoveanu a vandut lui Costa Diamandi mai multe privalii de ling’ poarta Curtii Vechi din Bucuresti, care a fost rezumat de domnul Florin Marinescu (nr. 656). Tot dumnealui a transcris si tradus 0 mare parte dintre semnaturile grecesti, rispindite pe multe documente in limba romana, find, apoi, corectate si colationate de mine. Aceste documente grecesti se adaug acelora, din fondul de documente frecesti al mindstirii Simonopetra, publicate de istoricul bulgar Cyril Pavlikianoy'®. In cea ce priveste locul de emitere a documentelor, doar Jou sunt emise in afara hotarelor ‘Pari Romanesti: unul, la Iasi, la 9 fe- bruurie 1587 (ne. 77, vezi si supra), iar altul in sudul Dunarii, la 17 august 1593, prin care patriarhul sérb Calinic stabileste teritoriul jurisdictional al mittopolitului Grigorie (nr. 426). Apoi, din punctul de vedere al formei de pastrare, cele mai multe documente sunt originale, aproximativ 600, fiind insotite, in unele cazuri ide traduceri sau copii, integrale sau rezumate, in limbile romana, greacd | trance’, care au fost mentionate in descrierea arheografica a fiecdrui document din volum. Traducerile yi rezumatele in limba francez& au fost efectuate de méndstirea Simonopetra dup’ secularizarea averii sale din Principatele Romane Unite. ARituri de documentele originale, de o exeeptionala importanfi sunt documentele pastrate in traducere sau in copie in Condica ce cuprinde intru sine toate hrisoavele domnesti i cdrfi domnesti i zapise, pentru ruméni, pentru locuri, vii, mosii si pentru tigani, ale sfintei manistiri Mihail Voevod, care acum s-au talmacit hrisoavele dupe sarbie pe limba rumaneasct, in zilele preluminatului nostra domn, lo Alexandru Ioan Ipsilant voevod, intru intaia domnie, aici in Tara Romiineasea, mitropolit find Ugrovlahiei chiriu chit Grigorie, cu cheltuiala sfintiei sale, a cuviosului egumen, chir Timothei, de robul lui Dumnezeu, Costandin dascal slovenesc, 7283 — 1775”. Fata de alte manastiri inchinate la mandstiri de la Muntele Athos, Radu Voda (Ia Ivir) sau Slobozia lui Enache (la Dohiar), ale caror condici de documente au rimas in fari, Condica Manastirii Mihai se pastreaz’i la méanistirea Simonopetra, astfel ci majoritatea actelor cuprinse in ea au ramas hecunoscute pand acum. Costandin, traducaitorul si copistul documentelor din aceasta condica (588 p.), a fost unul dintre cei mai importanti de la Scoala de slavonie de la Biserica Sfintul Gheorghe Vechi din Bucuresti, Dascalul Costandin a fost un foarte bun traduciitor al docu- "" Cyril Pavlikianov, The Athonite Monastery of 8) Century — the Archive Evidence, in tudes Hulkani a in the Early 19th Wr, 4, 2002, p. 10-70. AUTIVA MANASTIRIL SIMONOPETRA _ u Mentelor slave, astfel cd unele dintre traducerile sale au fost publicate chiar fir 1 fi colationate cu originalul (vezi notele de la primele documente din vest volum), si un foarte bun copist care, pe ling’ aceasti condica, a Soplat céiteva manuscrise, precum gi tezaurul documentar al Episcopiei Nuzfului, in trei mari condici, de aproximatiy 600 de file fiecare!?, Chiar dac& sunt atat de multe acte originale, putine dintre ele ies, ca tealizare artistic’, din modul obisnuit de executie a scrisului si a decorului, In afard de veritabilul act ctitoricese, dat de Mihai Viteazul, la 28 august 1599, despre care am amintit mai sus, doar un singur act sontine un decor miniat mai bogat, si anume documentul din 1 august 1776, seris chiar de dascalul Costandin, unde la inceputul textului, in partea suingi si in partea dreapta, au fost pictati Sfintul Nicolae, ocrotitorul mintistirii Mihai Voda, si $fantul Alexandru, patriarhul Constantinopolului, Patronul emitentului actului, Alexandru voda Ipsilanti (nr. 562). Din punctul de vedere al confinutului, aceste aproape 800 de docu- Mente, In marea lor majoritate necunoscute sau putin folosite in isto- tiografie, imbogajese covérsitor istoria méandstirii Mihai Voda din Hucuresti, precum si a intregului cortegiu de probleme istorice care ievoriise de aici: istoria mandstirii Sfantul Nicolae, ctitoria lui Ghiorma hunul, istoria legaturilor dintre aceste doua ctitorii bucuregstene gi ministirea Simonopetra de la Muntele Athos, istoria unor domnii, a unor fimnilii boicresti sau a unor dregatori, mari sau mici, istoria Bucurestilor #/ uno sate din judetele din jur (Ilfov, Vlasca, lalomita, Teleorman) si a oumenilor traitori in ele, fie liberi fie ruméni, istoria uneia dintre cele mai Yechi ministiri din Tara Romaneasca, manastirea Bolintin, ajuns metoc | viniistirii Mihai Voda, precum si a altui metoc, manastirea Izvorani din judejul Buzau, ctitoria mitropolitului Luca al Tari Roménesti ete. Cu Alle cuvinte, multe aspecte din istoria generali a Tarii Roménesti, din yremea in care domnii acestei f4ri stipaneau Podunavia pana in vremea in care polcoynicul si cavalerul Ioan Solomon se pregitea si aresteze guvernul revolutionar de la 1848, gisese completiri in documentele fomiinesti pistrate in arhiva mAndstirii Simonopetra. Cateva dintre aceste ¢hestiuni istorice, mai mari sau mai mici, am incercat chiar eu sd le limpezese sau si le dezvolt, in vreme ce altele se vor deschide, sper, in " George Potra, inviitimannd in vechiut Bucuresti. Scoala domneascd de slovenie, in Din Bucuresti de ieri, I, Bucuresti, 1990, p. 3 Alexandru Ipsilanti a dituit mindstirii Mihai Voda 0 icoand a Sfantulut Ioan Feologul, care este incadrat cu scene din viaja Sfantului Alexandru, a Sfintei Eeaterina ji 8 Sfaintului Haralambie (nseriptive medievale ale Romdnied, Orasul Bucuresti, p. 749, ti 1136),2 DOCUMENTE ROMANESTI atelierele altor istorici, Aceasti bogata arhiva romneased de la mandstirea Simonopetra trebuie completaté cu fondul de documente al ménastirii Mihai Vodi, amas in {ari dup’ secularizarea averilor ministiresti2!, precum gi cu documentele razlete care ies din cand in cand la lumina din alte fonduri de la Arhivele Nationale din Bucuresti, din fondul de Documente istorice al Bibliotecii Academiei Romine, mai ales atunei cand colegii de la Institutul de Istorie ..N. Torga” publica céte un nou volum din colectia DRH, din colectiile Muzeului de Istorie a Municipiului Bucuresti” sau din alte arhive din tara. Cele mai vechi documente din arhiva romaneasca a mandstirii Simonopetra sunt privitoare la m&ndstirea Bolintin, de la Dealul Mare, de pe raul Arges, cu hramul Buna Vestire”’. Din cele sapte documente din secolul al XV-lea, cinci sunt danii si intériri pentru aceasté manstire, iar dou vorbese despre satele Petresti si Bacesti, care vor ajunge, impreuna cu ,arhiva” lor, in stipnirea ministirii Mihai Voda. Pana la publicarea unor acte pistrate la Muntele Athos, istoria mandstirii Bolintin s-a scris pe temeiul unui perilipsis cu rezumatele hrisoavelor ei, pastrat in arhiva minastirii Mihai Voda de la Arhivele Nationale din Bucuresti, descoperit, interpretat si publicat de catre I. lonagcu™. in acest perilipsis a fost rezumat unul dintre documentele din arhiva manastirii Mihai Voda, cel din 8 martie 1626, in care se spune c& ,,mandstirea Bolintinul a fost ficutd si intemeiat din temelie de Pilea logofiit, inainte vreme in zilele altor batrani domni”, acum insa se adaug inc’ doudi, care cuprind aceasta pretioasé informatie (4 aprilie 1626 si 15 iunie 1629). Mai mult, din aceste documente aflam ca, la actul ctitoricesc, logofatului Pilea i-a stat alaturi sotia lui, Rada, care a diruit mandstirii o parte din satul Buranesti, 21 Radu $. Greceanu, Actele Sectiei Bumuri Publice ~ Bucuresti, Mandstirile: Mihai Voda — Bucuresti, Mislea, Motru, Namiesti, Nifon, Nucetul, Bucuresti, 1949, p. 1-10 (condici si dosare), p. 22-76 (menfiuni pentru 1.037 de documente). 22 Grina-Mihaela Rafaili, Catalogu! documentelor Ini Radu Leon aflate in colectiite Muzeului Mimicipiului Bucuresti, in SMIM, XXVIII, 2010, p. 215-230 (si alte articole ale autoarei). ® fn documentul din 12 septembrie 1479, in chip surprinziitor, este insemnat drept hhram al mandstirit: Intrarea Maieit Domnului in Bisericd (nr. 6). 1, fonageu, Vechimea mindstirii din Padurea cea Mare de ta Bolintin, extras din RIR, VI, 1937, 17 p. (publicat si sub titlul Mandistirea Bolintimul, in revista si viata Ifovului”, extras, fra an, 25 p., cu un rez. in plus). Tinportinja dec acestui studiu pentru cunoasterea istoriei manistirii Bolintin se poate observa. si din bibliografia intocmita de N, Stoiceseu, care nu a avut prea multe tithurl de adfugat King acesta (Bibliografia localitapilor si monumentelor fewtiate din Roménia 1 — Tara Romédneasca (Muntenia, Oltenia $i Dobrogea), vol. 1, Mittopatia Mleniel, 1970, p. 80). ARHIVA MANASTIRILSIMONOPETRA 1B din judeful Talomita’’, Astfel, din aceste tei documente rei MAnistirea Bolintin a fost ziditi de Pilea logofat gi de sotia lui, Rada, in vremea lui Mircea cel Batrén, care au inzestrat-o cu sate, vii gi figani. Logofiitul Pilea este atestat la 22 iunie 1418, in Sfatul domnese al lui Milwi voievod, iar ,.aparifia” sotiei sale indeparteazd complet incercarea de wl identifica cu logofatul Filos, pomenit in 1392, trecut in monahism Jy nvfindstirea Cozia cu numele Filothei, autorul unor faimoase versuri in limba slava (Pripealey’. Logofiitul Pilea a daruit ctitoriei sale o vie la Razvad gi satele Pilesti (,clind @ fiieut minastirea Bolintin”) si Bolintin. Pe ling aceste mogii Clitoricesti, miiniistirea Dealul Mare de la Bolintin a primit de la domni, do ln boieri gi de la alti credinciogi sate, parti de sate, tigani, vii, vaduri do mouri, diferite produse (vin, grau si peste) si scutiri de dari, incepand eu Alexandru vodi Aldea, care a vazut mindstirea, la fel ca alte yeximinte monahale din tari, ,sardcita, pustita gi slabits”, gi comti- judnd eu Vind Dracul, cu Vladislav al II-lea, care a cumparat pentru Wwlndstire jumdtate din satul Bucsani, cu Basarab Laioté gi Basarab Jepelus, care a diruit mandstirit dou pogoane de vie cumparate de la Copel Mustahva, impreund cu dreptul ,.ca un car al mandstiii si umble prin {ari slobod pe la Dundre, Braila, Floci, Darstor, Giurgiu, Svistov, Nivopole gi Oreahovo, fara s& pliteascd vama” (nr. 6). Nefiind o etitorie donmneaset, chiar daci mandstirea Bolintin a primit daruri semnificative, siren ef materialé nu s-a imbunatatit prea mult, de vreme ce Neagoe Hiasurab a spus, punind si incarcitura retoricd in cuvintele sale, cl a pisit-o ,sinicitt”, astfel ci a miluit-o cu un dar anual de 700 de aspri. + In aceste documente se vorbegte despre ,,satul Burdinesti”, cea ce ne-ar face si ‘yolemn Olt este vorba despre satul intreg, ins’ nu este aga, pentru cf, mai tirziu, o parte de sat w fost diruith mandstirii de cAtre Tudoran si Dobrisan (I. lonageu, Mandstirea Holininul, we. XXM1 (rez, in plus fata de articolul publicat in RIR); DRM, B, T Heowinenset, VII, p. 40-41, nr. 29). © PRH, B, Tora Romaneasca, 1, p. 86-88, nr. 42 1, fonayou a sesizat apropierea dintre numele celor doi logoteti: Pilea si Filos, an suger rea lor cu una si aceeasi persoand, totusi prezenia fieedinid hunal fn cde un izyor documentar gi la un interval, in timp, de 26 ani, impune jovorva" (Vechimea manasirii din Padurea cea Mare de a Bolintin, p. 1-8, nota 0). Jon-Rudy Mircea nu a acceptat aceasta incereare de identificare, considerind ea ar vebui ,confirmata de noi dovezi" (Marii logofeti din Tara Romdneascd , fy alitisovul”, 1, 1941, p. 120). Totugi, in unele locuri, chiar sub semnul intrebiri, Maria Puseasu, Actul wa pana ta sfarsitul syontia lui 1. Fonageu a fost preluati; vezi, spre exemplu, Voics de eitorire ca fenomen istoric in Tara Romdneasea yi Mo seoolului al XVHU-Lea, Bucuresti, 2001, p. 547.MW DOCUMENTE ROMANESTI Peste ceva vreme, la 6 martie 1532, aflim efi ménastirea Bolintin avea un metoe, biserica cu hramul Sfintul Nicolae, ctitoria doamnei Anca, sofia lui Vlad cel Tanar si mama lui Vlad voda inecatul. Atunci cfind am descoperit actul, am socotit cd aceasta biseried se afla in ,cetatea de scaun” de pe malul Dambovi(ei, fiind astfel una dintre cele mai vechi din Bucuresti. Mai mult, am presupus c& doamna Anca a apartinut neamului boierilor din Izvorani, iar ctitoria ei a fost .mostenita”, daca putem spune asa, de jupaneasa Caplea, fiica lui Diicu parcalab, despre care credem cf este identic cu Diicu Izvoranu’’. De altminteri, Diicu piredlabul Izvoranul si fratele sau Serban vornicul Izvoranul, alaturi de alte rude ale lor, sunt cei care daruiesc bisericii Sfantul Nicolae vadul de moara de fa Rastoaca, prin documentul din 6 martie 1532 (nr. 16)”. in deceniile care urmeaza, informajiile despre manastirea Bolintin se irese, dovada probabil si a greutatilor prin care trecea. Abia la 1 aprilie 1551, aflim ci minastirea s-a judecat pentru o moard de pe Neajlov si a oilgtigat, iar peste aproape un deceniu vedem ca a primit in dar o parte din satul Izvorani (judeful Tfov) de la ,,scriitorul” Stoia, In domnia lui Petru cel Tantir (septembrie 1559 — mai 1568), la ménastirea Bolintin a {ost inmormantat Patrasco, fiul jupnesei Caplea, iar ea gi-a ales ca loc de veei metocul Bolintinului, biserica Sfintul Nicolae, de care se ingrijise si pe care © reficuse intre timp, impreun& cu ,,fratele ei de cruce”, Ghiorma banul din Pogoniani, find cunoscuta si sub numele de mainds- tirea Sfantul Nicolae a banului Ghiorma. inmormantarea Caplei la ul Nicolae, acolo unde a trecut si cea mai mare parte din averea ci, a ficut ca intre cele doud manastiri si izbueneasc’ un aprig conflict, despre care s-a seris si pe care fl voi pomeni mai jos. Acest conflict va macina maniistirea Bolintin, ciitre care se vor indrepta pufine danii in ultimele % Citeva date despre cariera acestui boier la N. Stoiceseu (Dicfionartdl marilor dregitori din Tara Romdneasea si Moldova (sec. XIV-XVH), Bucuresti, 1971, p. 51), Stefan Andreescu (Boierii lui Radu voda de la Afumati. Observatii asupra pomelnicului manastirii Argesului, in Perspective mediewale, Bucuresti, 2002, p. 68) si Dan Plesia (Neamul doanmei Stanca, in AG, 1 (V1), 1994, 1-2, p, 9). N. Stoicescu si Dan Plesia att ci, in prima jumitate a veacului XVI, aw fost doi boieti cu numele Diicul in neamul Izvoranilor, in yreme ce Stefan Andreesen consider’ ef avem de-a face cu un singur boier (cu o carier’ sinuoasd), ipotezi la care ne raliem gi noi. » Petrone! Zaharine, O biseriedl veche din Bucurest! $1 neamul doamnei Anca, in Vocafia istoriei. Prinos profesorulul Serban Papacostea, vol. ingrijit de Ovidiu Cristea gi Gheorghe Lazir, Braila, 2008, p. 6916701; Matel Cazacu, Despre edteva vechi hiserici bucuresiene din vecrourite NVI-XNVIL, tv Aut vam laveniam aut faciam. In honovem: Stefm Andreescu, vol, editat de Ovielie Crintey ewonel Zahariue, Gheorghe Lazar, lagi, 2012, p. 474. ANOVA MANASTIRUSIMONOPETRA As dlocenii ale veacului al XVI-lea, Cea mai important a fost inchinat sntului Elhovet de catre jupaneasa Neaga Mitroaia vorniceasa In cea de-a treia domnie in Tara Romaneascd (1611-1616), Raduvodi Mihnea a inceput si refacd ménstirea Sfainta Troi, seofind-o de sub ascultarea manastirii Sfantul Nicolae (Mihai Voda), si probabil atunci mindstirea Bolintin a fost pus& sub ascultarea Sfintei Froife (nr. 183), Radu voda Mihnea a ‘inchinat etitoria sa la mandstirea Ivir, astlel ci Bolintinul a fost o vreme metoc ivirit. Calugarii de la yinistirea Mihai Voda, metoc al mandstirii athonite Simonopetra, nu sau impieat cu situati astfel cA s-au judecat cu minastirea Sfanta Yroifil”, objindnd in cele din urma dreptul de a stipani manastirea Holintin, la 8 martie 1626, prin hrisovul lui Alexandru voda Coconul (ny, 184), Astfel, de acum inainte, mandstirea Buna Vestire de ta Bolintin 4 font administraté de méndstirea Mihai Voda, find ajutata gi de boierii din Aninoasa gi din Viddesti, Badea si Parvu, care sau putut numi etilori” noi ai mAndstirii (nr. 271). Treptat, ins, viafa duhovniceasc’ s-a ating, we zidurile s-au risipit. Ultima stire despre aceast4 manastire 0 ven din 26 martic 1676, atunci cand Gheorghe voda Duca daruieste jlnlistirii Mihai Voda dreptul de a tine ,,doi oameni straini la metohutl jdndstirii de la Bolintin”, ca sa-I ajute pe un »cilugaras”, pe care il avea indniistirea la acel metoh (nt. 366)". p Documentele, pe care le public acum, completeaza lista egumenilor yindstirii Bolintin: de la cei patru identificati de 1. lonageu, numdrul lor ajunge la nou’, si anume: staretul gi preotul Samuil (,nastaynicul si nvijitorul obstii cilugiresti"), Sava, Dionisie, Athanasie, Epifante, Athunasie, Nicandru, Efrosin si Malal Daph cum am amintit mai sus, mAndstirea Bolintin a avut un metoc jy Pucuresti, ministirea Sfantul Nicolae, de care s-a ingrijit, in deeeniile de la mijlocul secolului al XVi-lea, Caplea, fica tui Diicu Javorninu plredlab, sofia lui Badea pareélab, apoi a unui fiu al lui Stoica din Lungi, si ,sora dupa Sfinta Evanghelie” eu Ghiorma A documentul din 13 ianuarie 1626 (nr. 183), precum si documentul din fobnuarie <1626>, prin care patriachul Chiril al Constantinopolului di dreptate inindatirl Sfinta Treime in disputa cu manastirea Mihai Voda pentru mosiile inchinate di jpineasa Neacga Mitroaia la mnastirea Bolintin. Patriarhul afirma ca mansstrea Holintin era ,metoh la minstirea Sfinta Treime a Ivirilor, ined din vremi indepirtate™ (2); DRH, Xt, pe 15, 0. 11 ‘I pocumentele de dupa aceasta data nu mai amintese miniistirea Bolintin, ei doar snosin en acest nume (I. lonageu, Vechinea manastirit din Padurea cea Mare de ta Molintin, p. VS-16).16 HOCUMENTE ROMANESTI ae ae a , postelnic™, Epirotul Ghiorma a preluat de la ,,sora” lui, Caplea, datoria de a se ingriji de ma fantul Nicolae, aduednd mari imbunatatiri zidurilor, de vreme ce a fost ridicat in randul etitorilor. Noul ctitor a scos noua ctitorie de sub inchinarea la manistirea Bolintin si a inchinat-o la minaistirea Simonopetra de la Muntele Athos, aceasta fiind prima miinistire de la nord de Dunare pusa sub ascultarea unei manistiri athonite. Aceasta inchinare a avut loc in domnia lui Petru cel Ténar (1559-1568), fiind amintita pentru prima data in documentul indoielnic din 8 aprilie 1558 (nr. 30) si in documentul adevarat, din 6 mai 1572, in care se spune cli jupneasa Caplea din Lungi a diruit mindstirii Simonopetra o parte din satul Spantovul de la Balt, ,,in zilele raposatului Petru voievod” (nr. 47). Gestul ctitoricesc al postelnicului Ghiorma si al jupanesei Caplea a avut loc in aceeasi vreme cand un alt epirot, aga Oxotie, originar din Pogoniani, a zidit un turn la manastirea Simonopetra (1567). Nu voi poyesti acum istoria mAndstirii Simonopetra, una dintre cele mai interesante si mai spectaculoase m&nistiri din Sfintul Munte Athos*>, % Petronel Zahariue, ,Sord dupa Sfinta Evanghelie”. Note despre neamul jupénesei Caplea si despre mandstirea Sfantul Nicolae din Bucuresti, ctitoria lui Ghiorma bamil, in SMIM, XXV, 2007, p. 69-86 (cu intreaga bibliografie, pe care nu mai reludim aici), La acest articol am de facut o singurd indreptare: dupa moartea celui dintii sof, Badea pirealab, jupdneasa Caplea s-a recisatorit cu un fiu al lui Stoica din Lungi, astfel ci a fost cunoscuta si sub numele de ,,Caplea din Lungi* (doe. nr. 31). » Idem, Date not despre ctitorit mandstirit Jitian (jud. Dolj) si un document de danie pentru miindstirea Sf. Pavel de la Muntele Athos, in vol. De la lasi la Muntele Athos, p. 158-159, Vezi si Lidia Cotovanu, Aux débuts de la dédicace des lieux de culte roumains” envers le Mont-Athos (seconde moitié du XVIe siécle): entreprise publique ou privée?, in 0 AwOvés Emornuovixé ZovéSpio "H ekaxriveson tov Avion Opovs orov Opbodo%o kbouo: va uetdqta, Thessaloniki, 2015, p. 251-252. "Petre §. Nasturel, Le Mont Athos et les roumains. Recherches sur leurs elations du milieu du XIVe siécle & 1654, Roma, 1986, p. 228; idem, Le monasiere épirote de Giroméri et la Valachie. Premiers contacts (1567-1568), in Bulletin AIESEE, XXX, Bucuresti, 2001, p. 197-201; Petronel Zahariuc, Date noi despre legaturile Tarilor Romdne cu Epirul, in ATX, . XXXVI, 2000, p. 51-68; Kosmas Simonopetritul, O péiog tov Hreiperiy ony apiépaan peroziov cx Mapadouvépics Hyepoviec cov 16° audvac (01 mepintesoete tov Paépyia Kas tow Mugen). Bocfbda), in H 0& Ayiow Opovg atov opbddoéo xéqpo: ra jtetéy10, Salonic, 2015, p. 32: * Pentru istoria acestui agezZimant athonit, veri Irénée Doens, Bibliographie de la Sainte Montagne de l'Athos, Athonite Library, Mount Athos, 2001 (second édition), passim; vol. colectiv Simonopetra, Mount Athos, EVBA, 1991, 395 p. (+ ilustrafii); D.Koraé, Sveta gor pod sepskom vlaiéu (1345-1371), in ,36opunk Panowa Biviantonouxor Mucuwrym”, XXXI, 1992, p. 1-199; Nikolaos Oikonomides, Patronage in Palaiotogan Mi Athos, in Mount Athos and Byzantine Monasticism, edited by Anthony Bryer and Mary Cunningham, Variorum, 1996, p. 100. uceivivan tov AWHIVA MANASTIRIL SIMONOPETRA, ie oi vol aminti cteva date din istoria relafiilor dintre manistirea athonita gi Jara Roméneasea, care reies din prelucrarea arhivei romanesti pastrate {ne vidurile ei. Inainte de daniile celor doi boieri epirofi, Ghiorma si Oxotie, un singur moment a mai fost inregistrat in istoria relatiilor dintre yomini si manistirea Simonopetra, si anume venirea egumenului athonit, jy 1517, la sfintitea maniistirii Arges, ctitoria lui Neagoe Basarab’®. lnehinarea méinastirii Sfintul Nicolae la ménistirea Simonopetra a tloschis calea legditurilor dintre manastirea athonita gi Tara Roméneasc’. Avilel, vindstirea bucuresteana va fi numiti adesea Simonopetra, dupa jumele lavrei de la Muntele Athos, Prestigiul Muntelui Athos gi a winiistirii Simonopetra a fAcut ca daniile credinciosilor cAtre manastirea Stil Nicolae (numit% adesea Simonopetra) s4 se inmulteascd. Astfel, dowmna Eeaterina, sotia lui Alexandru Mircea, daruieste, la 5 mai 1572, ufia{ilor cilugari, care vor vrea s& petreac& si sA viefuiascé in sfainta jindstire”, niste vii de pe mogia orasului Bucuresti, la Lacul Adane (iv 47), iar marele logofat Ivasco Golescul inching ambelor méndstiri, la 40 mui 1574, © parte din satul Sfarcesti, pentru ca sufletul fratelui situ, Albul mare clucer (mort in lupta de la Jiliste, la 24 aprilie 1574), si fle pomenit gi la manastirea Sfintul Nicolae gi la Muntele Athos, 1a {winiatirea cu hramul Nasterea Mantuitorului, Pentru ci s-au inmultit duniile, au aptirut gi judecatile, astfel c4 dintr-un asemenea litigiu, pentru © parte din Spantov, a rasarit si numele singurului egumen cunoscut al judndistiri’ Sfaintul Nicolae a postelnicului Ghiorma, Terotei (nr. 52). fn domnia lui Alexandru Mircea gi in prima domnie a lui Mihnea Juveitul, méindstirea Sfantul Nicolae a primit intarire peste stapanirile sale, unele dintre ele controversate, cum era cazul ,,mogtenirii” Caplei, si 4 primit in dar alte vii, livezi si gradini in Bucuresti, precum si o parte din autul Grozivesti, cu mori in Dambovita, care i-au fost daruite de fostul jnore vornic Mitrea din Hotarani, pentru un imprumut de 20.000 de aspri, pe care i luase de la egumenul manastirii (nr. 70). Aceasti crestere a jindstirii, chiar daci nu intotdeauna lina, pentru ci a mai avut judecdti pentru diferite mosii, a fost curmati de Petru vodi Cercel, care, potrivit jnor documente mai tarzii, ,s-a pomit cu mare ménie gi cu urgie asupra wandstirii lui Ghiorma banul din Bucuresti, cu hramul Sf. Nicolae, care este metoh la manastirea Simopetra, i-a izgonit pe cilugari din manas- {ive lui Ghiorma banul si a scos cu pizmi oasele jupanifei Caplea din % Gaveiil Protul, Viafa si traiul Sfintiei Sale parintelui nostru Nifon, pasriarhul Turlgradului, i Literatura romana veche, I, editie de G. Mihaila si Dan Zamfireseu, Hucuresti, 1969, p. 95; Petre §. Nasturel, Apercu critique des rapports de la Valachie et du Mont Athos des origines au début du XVI siécle, in RESBE, M1, 1964, nr. 1-2, p. 14,18 - DOCUMENTE ROMANESTI mandstirea Sf. Nicolae si le-a dus gi le-a ingropat la ministirea Bolintin, numai pentru pizma. $i a facut Patru voievod Cercel gi carte, fara cale si fara dreptate, ca si stipanease’ mandstirea de la Bolintin toate satele, mosiile si figanii, partea jupanifei Caplea, numai pentru pizma impotriva lui Ghiorma banul” (nr, 160, 182)°7. Probabil c& tristul episod s-a petrecut cu adevarat, de vreme ce in domnia Ini Petru Cercel mandstirea Sfintul Nicolae a disparut din documente. La putind vreme dupa iesirea din dommie a fiului lui Patrascu cel Bun, manistirea de pe malul Dambovitei reapare in documente (29 octombrie 1585), atunci cand preotul Stan si preoteasa Iui, Rada, ii daruiesc o vie in Dealul Bucurestilor, pentru ca, dup ce Mihnea Turcitul s-a-agezat din now temeinic in scaun, starea manistirii si se imbundt{easc4, prin indreptarea unor nedreptafi suferite in trecut si prin cumpirarea a numai putin de sapte privalii in Bucuresti, pe Ulifa Bazarului, cumparaturd ficut& de un iscusit egumen simonopetrit al manastirii Sfantul Nicolae, Evghenie (nr. 75). Tot acum, la 1 august 1586, Mihnea voda a intarit mandstirii Simonopetra stipdnirea peste un metoc din orasul Buziu, care era administrat de manastirea Sfantul Nicolae din Bucuresti, insa, chiar daca a aparut actul original’, nu se poate spune despre ce biseric& din acest ‘ora este vorba®?. Egumenul Evghenie este unul gi acelasi cu egumenul Evghenie al manistirii Simonopetra, care a venit la metocul méanistirii de la Bucuresti, in ciutare de resurse financiare pentru refacerea manistirii athonite ce fusese aproape complet distrusa in urma marelui incendiu din 1580, in vreme ce frafii sAi au gasit adapost in mandstirea Xenofon*. La 9 februarie 1587, unchiul lui Mihnea Turcitul, domnul Moldovei, Petru Schiopul, a facut o danie de 5.400 de aspri manastirii Simonopetra, care urma sa fie luata in fiecare an din vistieria {arii de monahi trimisi de la Muntele Athos (nr. 77). Aceasta este, asa cum am amintit mai sus, singurul dar facut de un domn al Moldovei pentru manastirea cu hramul Nasterea lui Tisus Hristos de la Sfintul Munte, datorat poate unei * Pentru P. P. Panaitescu acest episod arati, .o data mai mult, ce fel de «frati» erau Mihai cu Petre Cercel, unul clideste si se face ctitor, unde celalaltrisipeste si profancaza” (Mihai Viteazul, edie ingrjiti de Cristian Antim Bobieeseu, euvéint inainte de Serban Papacostea, Bucuresti, 2002, p. 102), M1, lonascu, Mandstirea I:vorani (Buzdu) ctizoria Episcopulut Luca (1583-1604) cu documente si regeste, Buzau, 1936, p. 7-9, 31-82, nt. 2 : 2 Nu am identi bisericd din oragul Burt nich prinire bisericite e de Emil Lup, Critori si cttorti ta eurbura Carpagilor in secolele ces i ctitorti ta eurbura Carpatilon tn seootele XIV-XVI, “°C: Patrinelis, Turkish Domination, iv Simonopete Mount Aili, 23. AWA MANASTIRE SIMONOPETRA 1 }uyhnninfi adresate lui Petru $chiopul de icrarhii care treceau prin Moldova eitte Moscova, pentru a pregati vizita patriarhului leremia al H-lea al Constantinopolului in Rusia. jy 1588, patriarhul Ieremia a ajuns in Tara Romaneasea, impreun’ cu jnitropolitul lerotei al Monembaziei'', unde au fost primiti de Mihnea vod’ yi de mama lui, Ecaterina, iar de aici, insotiti din cate se pare gi de egu- {nenul Evghenie al mandstirilor Nasterea Domnului si Sfantul Nicolae, gia continuat drumul, prin Moldova lui Petru $chiopul, spre Moscova. 14 Hucuresti, cu iscusinfa egumenului Evghenie, cu ajutorul patriarhului Jevemin gi cu ingiduinta lui Mihnea vod’, manistirea Simonopetra a Ofutat un bineficator, care si le facd o noua bisericd pe un loc mai tare, jhe dlealul de deasupra bisericii lor, gasindu-l in persoana banului Mihai. Motivajia clutirii nu a fost foarte complicata: monahii trimisi de la Afiniul Mute nu pot locui fird suparare si cu mulfumire, din pricind cai Jocul este mlistinos si aducator de boli, pentru ca metohul ,,se afla la {hin gi aproape de raul ce curge pe acolo, din care pricind totdeauna, find aeoperit de ape, suferd cele mai rele lucruri, nu numai in vreme de jnenf, clind aerul indeobste e foarte rece si aspru, ci si in celelalte trei gnotimpuri’’, lar boierul, care a fost gasit, s-a asat convins pentru ci era sufletoyte amestecat in lumea greceasca, céireia ii apartineau atit ctitorul dle {a Sfiintul Nicolae, Ghiorma postelnicul, cat si mama sa, jupéneasa Fudora, gi pentru ca, prin sofia sa, doamna Stanca, era ruda cu jupdneasi Coplea, ,,sora” lui Ghiorma™'. 1a 18 septembrie 1588, Mihnea voda intireste manastirii Sfintul Nicolae wun loc din jurul mandstirii, care-i este mosie batrdn’, dreaptit gi dle baytind, diruiti de raposatul Petru voievod, fiul lui Mircea voievod, pind in apa Dambovitei, si ii di dreptul de a face moara ling’ manistire, 41), Russo, Cronografiul lui Dorote’ al Monembaziei, Jodo, vol. 1, ed. Constantin C, Giurescu, Ariadna Camariano si Nestor Camariano, Huouresth, p. 73. ON, fo 101), p. 487 1 {hurmusaki-lorga, Documente privitoare la istoria romdnilor, XIN/l Hucuepti, 1915, p. 91, nr. CLXU; vezi gi traducerea actului, cu minime deosebiri, foul de Sebastian Morintz, Gh, Cantacuzino, studentii: Alexandru Cebue, Corina Abrumoviei, Sapdmurile arheologice din sectorul Mihai Voda, in Bucuresti. Rezultatele sipaturilor arheologice si ale cercetdrilor istorice din anul 1953, Bui 1954, f. 131; 0 alld traducere in Calarori straini despre Tarile Romdne, vol. I, ingrijit de M. Holban, M.M. Alexandrescu-Dersca Bulgara, Paul Cernovodeanu, Bucuresti, 1971, p, 301-302, " Petronel Zaharine, in Studit istorice greco- Muntele Athos in legatura cu farile noastre, in AARMSI, t. XXXVI, ordi dupa Sfanta Evanghelie' p82‘inaivten yngli™ (i 120)! Acost document vorboyte despre mosia MANIAC dinspre Dimbovija, that cred ef domeul sea ingrijit side Hotarul dingpre deal al mandstirii, acolo unde fyi va ridicw Mihai banul etitoria, chiar dach documentul nu s-a pistrat, In 1588 sau in anul urmiitor, banul Mihai, dovedind c& dispune de o mare putere financiar’, a ridicat ,din temelie 0 altd bisericd foarte frumoasi si chipoasa, intra numele marelui Nicolae, si, numind-o metoh al venerabilei mandstiri a Simopetriilor, a gatit in juru-i multe chilii spre locuinfa sfinjilor barbati ce vin acolo si, pe ling aceasta, a inchinat gi sfinte ogoare si felurite lucruri de podoaba, de argint si de aur™®, Cuvintele de mai sus ii apartin lui Dorothei al Monembaziei, cel care |-a insojit pe patriarhul Jeremia al I-lea al Constantinopolului la Moscova, insi din cronica lui nu reiese cu claritate cdnd -au intors in Tarile Roméne. De aceea, actul din martie 1590, pomenit si mai sus‘? (daca este autentic), a fost dat inainte ca patriarhul si ajung& la Bucuresti Prin acest hrisov, patriarhul a intirit mandstirii Simonopetra satele gi Partile de sate care ii fusesera daruite de jupéneasa Caplea: Sfarcesti Cristianesti, Dragomiresti, Izvorani $i Spantov, pomenind si trei dintre cele patru hrisoave, pe care le-am considerat cel putin indoielnice in acest volum, gi anume cele puse pe seama Iui Petru cel Tandr, lui Alexandru Mircea gi lui Mihnea Turcitul (unul din cele dowd: sau nt. 81 sau nr. 82)*%, Patriarhul a ajuns, cu siguranfi, in Tara Romneasci, in toamna anului 1591, pentru ci, la 6 octombrie, a emis un celebru hrisov, din care am spicuit si mai sus, prin care asa74 noua ctitorie a lui Mihai banul, biserica Sfaintul Nicolae, ridicata in ,ograda” manistirii Sfantul Nicolae a lui Ghiorma postelnicul, ca metoc la aceeagi manastire athonita, Simonopetra, ridicdind-o, totodata, la rangul de stavropighie patriarhala®, * Aceasta este traducerea din 1775, preluatd si in DIR, XVI/S, p. 377, nr. 395 slav, cu foto la p. 603). In textul slav, expresia: wr npka nopaes s-artraduce mai bine prin: ydinaintea zidului (sau a intiriturii)". La $ mai 1591, Mihnea vods retntireste aceasta danie mandstirii Sfantul Nicolae, inst aici diacul a ales si introduc un cuvant Tominese in textul slav: wr pea noapry’ (,in fata portii”); DIR, XVU6, p. 6 (orig., cu foto la p. 408). : ios “© Hurmuzaki-lorga, op. cit, p. 91, nr. CLXI. * Vezi nota 14, *®D. Vamnvakas, op. cit, p. 113, nr. 3 (foto p. 114); it Op. cit. p. 113, ne. 3 (Foto p. 114); Hurmuzaki-Torga, op. cit, p. 89 nr. CLIX (dupa tezumatul de la BAR, Documenteistorice, DXCV/S2); Pee §. Nasture! 5-a intrebat daca nu cumva actul a fost seris in Moldova (Le Mont Athos et les roumains p. 231, nota 13 bis). ; ® D. Vamvakas, op. cit, p. 113-114, ne, 4; Hurmuzaki-tors 4 Op. City , or. 45 zaki-lorga, op. city p. 92, nr. CLXIL; Alexandru’ Elian, Legiturile Mitropoliei Ungrovlahiei cw Paivicrhta de Acest hrisov patriarhal arata cd in toamna anului 1591 minastires Aflintul Nicolae avea o noua si impunatoare biseric’, ridieati de boierul Mihui, care va ajunge peste numai doi ani domn al Tari Roménesti. Primul document, care fl leag in chip direct pe ctitor de ctitoria sa, este din prima jumatate a anului 1592, din domnia lui Stefan Surdul, prin care inurele agi Mihai daruieste mandstirii Sfantul Nicolae parte din satul Spanjoy, cumpiraté de la Calota clucer, pentru 10.000 de aspri (nr. 94). Hidieurea noii biserici cu hramul Sfantul Nicolae, inc’ in toamna anului 1591, nu se potriveste foarte bine cu povestea juramantului facut de Mihai in Biserica Alba, nume sub care mai era cunoscuti manastirea Sfiintul Nicolae a lui Ghiorma, care s-ar fi petrecut in 15935!, insi Jucrurile au fost Kimurite de Nicolae Stoicescu gi Stefan Andreescu’?. Din 1592, manistirea Sfantul Nicolae a lui Ghiorma, de langa Diimbovi{a, ii lasi intaietatea manstirii Sfintul Nicolae a lui Mihai banul, i! elirei metoe devine, find, totugi, amintité de sine statator in documente pin’ Uirziu, in secolul al XIX-lea, in volumul de fata se gaseste doar un. singur document care o aminteste, si anume copia actului din 16 martic 1741, cunoscut si folosit in istoriografia noastra, prin care Biserica Alba wile reinchinata la mandstirea Mihai Voda (nr. 496). Marea majoritate a documentelor din acest volum este privitoare la Ministirea Sfntul Nicolae, ctitoria lui Mihai Viteazul, numiti la putin’ yreme dupa moartea ctitorului, ministirea Mihai Voda, situata ,din sus de oragul Bucuresti”, metoc al mandstirii Simonopetra de la Muntele Atho Aatfel, cu dania parfii din satul Grozavesti, facut de aga Mihai, in prima parte a anului 1591, amintita mai sus, incepe ,,istoria in documente” a inlinistirii Sfintul Nicolae. Aceasta ,,istorie” poate fi desprinsa din paginile feestui volum, in vreme ce alte nenumérate aspecte: arhitectura gi pictura™, Constantinopol si cu celelalte Biserici Ortodoxe (de la intemeiere pana la 1800), in Hicunpul, Biserica st cultura romdneasca. Studti $i articole de istorie, ed. de Vasile V. Muntean, lasi, 2003, p. 154-135. ” intr-o inscriptie in limba greacd, spat pe usa de intrare in prima jumitate a secohului al XIX-lea, se spune c& la 1594 s-a clidit biserica” (N. orga, Inscripyit din hiserivile Roméniei, vol. 1, Bucuresti, 1905, p. 255). ' Radu Popescu vornicul, /storiile domnilor Tari Roménesti, introducere si editie witich Intocmite de Const. Grecescu, Bucuresti, 1963, p. 69-70. * Nicolae Stoiceseu, Repertoriul bibliografic at monumentelor fewdale din Bucuresti, Bucuresti, 1961, p. 165. * Stefan Andreescu, Cafeva precizari despre ctitoriile bucurestene ale lui Ghiorma bamil, in GB, XXII, 1964, ne, 5-6, p. 555-557; idem, Din relatiile Tarilor Romdne cu Epirul, in SMIM, XXIV, 2006, p. 106-108. Cea mai mare parte a bibliografici privitoare la minastirea Mihai Voda, de pana in 1960, a fost stransd in de Nicolae Stoicescu, in op. cif., passim. Dupi aceasti dat auDOCUMENT ey pictrele de mormant® si odoarele™’, atitea cite s-au mai pastrat, sipiturile arheologice™”, destinul ei tragic (mandstirea a fost luata, in 1985, prin hotardrea conducerii tArii, de pe colina care ii purta numele si dus inspre malul Dambovitei, fiind astizi ascuns’ de un sir inalt de blocuri de locuinje*’) etc. au fost studiate, cu excelente rezultate, in trecut, astfel cA nu mai insist, acum, asupra lor. Spre sfarsitul anului 1592, Alexandru cel Rau, care se va dovedi un mare neprieten al ctitorului, ,,intdreste manastirii cu hramul Sf. Nicolae, facut de Mihaiu banul in oragul Bucuresti”, stipanirea peste parti din satele Ivanig, Florul si Bacesti, mori, case, loc de privalii, vii, gradini, baltd, livezi si alte bunuri, pentru cd ,Mihaiu banul a daruit manastirii aceste ocini ca sé-i fie pomand lui si feciorilor lui, si nimeni si nu se amestece la acele bucate pe care le-a daruit Mihaiu banul, pentru c& el a ficut manéistirea, ca si-i fie pomana in veci” (nr. 100). Daniile pentru noua ctitorie se vor inmulli, atunci end, odata cu transformarea lui Mihai din boier in domn, méanistirea Sfantul Nicolae trece de la starea de ministire boiereasca la aceea de manastire domneasc’. Primul act, dat de Mihai, in calitate de ,voievod si domn al ‘Tari Romanesti”, este cel din noiembrie 1593, prin care ii intireste stipénirea asupra unei parti din satul Groziivesti, care-i fusese daruita de vornicul Mitrea gi de sofia lui Neaga, in urma unei ,,miirturisiri pe care au ficut-o ei ingisi domnului” (nr, 103). in 1594 gi prima jumatate a anului 1595, darurile catre mai aprut cdteva lucrari, dintre care amintesc excelenta monografie a Florentine! Dumitrescu, Biserica Mikai-Vodd, Editura Meridiane, Bucuresti, 1969, si volumele Terezei Sinigalia: Arhitectura civild de zid din Tara Roméneascit in secolele XIV-XVIII (Bucuresti, 2000, p. 149-151) si Mihai Viteacul ctitor (Bucuresti, 2001, p. 6-22). 58 Em, Pasculescu-Orlea, Inscriptii din cuprinsul mandstirii Mihai Vodi din Bucuresti, in GB, XXII, nr. 11-12, 1964, p. 1034-1056; George D. Florescu, Despre mormintele de la mandstirea Mihai Voda, ed. de Mihai-Sorin Radulescu, in Historia” ‘an VIL, nr. 68, 2007, p. 52-56. Istoricul si genealogistul bucurestean mai avea un studi sin preparare”, despre Data ridicarii Mihai Voda din Bucuresti (vezi mentiunea din idem, Din vechiul Bucuresti, Biserici, curti domnesti si hanuri dupa dowd planuri inedite de ta sfarsitul veacului at XVIIl-lea, Bucuresti, 1935, p. 17-19), despre care nu stiu si se fi publicat pand acum. 56 N, Cazacu, Inscriptiile de pe clopotele unor biserici din Bucuresti, in GB, XXI, nr. 1-2, 1962, p. 160; Victor Bratulescu, Inscripti si insemndri documentare. Zugravi si mesteri argintart la biserici din Bucuresti, tn GB, XXI, nr. 3-4, 1962, p. 353-354. 57 Gh. Cantea , Cercetdri arheologice pe dealul Mihai Vodkt si imprejurimi, in vol. Bucuresti de odinioara tn lumina sdpaturilor arheologice, redactor 1. lonagcu, Bucuresti, 1959, p. 93- 38 * Bisericile osdndite de Ceausescu. Bucuresti 1977-1989, Bucuresti, 1995, p. 65-79, inAstire curg unul dupa altul: satul Dralea, cumparat de domn pentru ca oft @ vrut sa lase s& intre straini in satele” lui Danciul vornic din Popesti; watele Cémpeni si Buciumeni, cumpirate de domn de la mogneni, cu 4,000 de aspri, si daruite ,manastirii sale, numiti Sf. Nicolae, din susul oragului Bucuresti, cu hramul Sf. Nicolae din Mira Lichiei, care este ‘otoh Ia mindstirea de 1a Sfantul Munte, care se numeste Simopetru, ca #4 fie pentru intarirea manistirii si calugarilor de hrana, iar domnului gi Pivingilor sii pentru vegnica pomenire”; o parte din satul Viideni, Suumplraté de domn cu 20.000 de aspri; 0 parte din mosia Dragomiresti, cumplratt de intreprinzatorul egumen Evghenie, cu 8.350 de aspri. Mistrarea inchinarii la m&ndstirea Simonopetra gi sirul dens de danii citre ‘metooul bucurestean al acesteia l-au transformat pe Mihai voda in al doilea mare ctitor al méanastirii athonite, dupa despotul sérb, lovan Uplic refacerea splendidei minastiri athonite, dupa marele ineendiu din 1580, s-a datorat ajutorului oferit de domnul Tarii Romanesti, Mihai Viteazul. Livenimentele créncene din vara si toamna anului 1595, céind Mihai voda a ridicat cu succes sabia impotriva paganilor turci”®, au Iieut ca stirile despre mandstirea Sfantul Nicolae sa inceteze. Totusi, in chip minunat, minastirea a supraviefuit prapadului dezl&nquit. in Bucuresti, atunci cAnd alte manastiri, si mai cu seam manistirea Sfiinta Troiji"', ctitoria Mihnestilor, au fost distruse. Dupa ce turcii au fost ‘lungati din (ara, iar Mihai voda a revenit in scaunul domnese, una dintre rile luate, pentru refacerea oragului Bucuresti, a fost trecerea mistirii Sfanta Troita 5 ei in administrarea manistirii Sfantul Nicolae, dup& cum arati Radu vodi Mihnea, la 23 februarie 1614: riposatul Mihail voevod, daca a vazut domnia sa aga, aceasta sfanta mindstire a domniei mele sfirdmata si surpati, iar domnia sa s-a sculat gi 4 mutat pe acei cllugari din manastirea domniei mele si cu toate satele si iganii si averile ei si cu aceste mai sus spuse bilti si cu toate hotarele la manastirea domniei sale ce o facuse din sus de oragului Bucuresti dupa care chiar a yrut ,,si inceapa a face aceasti sfantd mai sus spusi méndstire, precum a fost facuta mai inainte vreme”™, ins& nu a mai reusit si-si ducd géndul pana la capat. * @axiwy KorCaye@pyc, Movayss Koons Eywvorerpime, Soyfors} omy toropia 100 KaboAuwos ts ovis Smeavorerpas, in AQeovext, Terpadia”, top, 2,2 © DRH, B, X1, p. 185, nr. 139 (12 noiembrie 1595). ®' Nicolae Costin, Letopisetul Tari Moldovei de la Ioan St. Petre, Bucuresti, 1942, p. 586. © DIR, XVUW2, p. 254, nr. 233 lirea lumii pad la 1601, e4.