Carte apirutb cu sprijinul Direcliei Judelene pentru Culturd Timig

ACADEMIA ROMANA
INSTITUTUL DE STUDtr SUD -EST EUROPENE

CoPerta - Camil Mihdescu

Cristina Fenegan
Ilustralia copertei 1: Cucerirea cetdfii Timigoara de Kara Ahmed
paga, Stileymanname, G' Feh6r, Tiirkische
Miniaturen aus den Chroniken der ungaris-
chen Feldziige l

Ilusha{ia copertei 4: Cucerirea cetAfi Timi$oara de Kara Ahmed

paga, S0leymanname, G' Feh6r, Tilrkische
Miniaturen aus den Chroniken der ungaris-
chen Feldzilge
VILAYETUL TIMI$OARA
Seria PAIRIMONIU este ingrijiti de Viorel Marineasa
(tssz-r716)

ISBN 978-606-93 821 -0-3

@ Cristina Fenegan, Editura Ariergarda

Descrierea CIP a Bibliotecii Nafionale a Rominiei

FENE$AN, CRTSTINA
Vilayetul Timigoara (1552-1716) / Cristina Fenepan' - Timigoara :

Adergarda,2014
rsBN 978-606-9382 l -0-3 Editura Ariergarda
Timigoarar2014
9 4(498 Timiqoara)" I 552/ 17 16"
 CUPRINS

Cuvlnt lnainte / 7

Ttrnrllterafia termenilor turco-otomani / 13

l. METODE DE OCUPATTE OTOMANA I rS

1. Etapele cuceririi Banatului de otomani / 19
M[suri strategice de consolidare a ocupalieimilitwe I 22
2. Mgtode de integrare a Banatului in structurile
Imperiului Otoman / 29
a, Recensbmdntul fiscal (tahrir-i vilayet) I 29
b, Promulgarea cirlilor de lege (kanunname) / 37
c. Redistribuirea proprietdlilor de plmdnt sub forma tipurilor de
proprietate otomanl / 44
d, Integrarea in clasa askeri: incorporarea categoriilor militare
cregtine, asimilarea individualS prin convertireala Islam / 68
c. Consolidarea ocupafei otomane prin implantarea grupurilor
islamizate de origine turcicd gi islamic5 in centrele vilayetului
Timigoara / 89

II. INTEGRAREA ADMINISTRATIV.INSTITUTIONALA iN

IMPERIUL OTOMAN / 119
1. Organizarea administrativ-militard a Banatului / 119
a. Vilayetul 9i cdrmuitorii lui / 119
b. Subunitdfi administrativ-militare: sandjak, nahiye I 128
c. Reorganizdri administrativ-judiciare Sifiscale / 142
d. Centrul administrativ al vilayetului Timigoara / 144
2. Districte qi institufii romf,negti / 146
a, Institulii romdneqti in vilayeful Timisoara / 147
b. Districte romdneqti in vilayetul Timiqoeria / 157
 3. Granifa mobili, condominiul osmano-transilvan in Banat in
secolele XVI-X\TI / 166

rrr. A$EzARr oMENn$Tr $r RESURSE NATURALE ALE

CUVAI\T INAINTE
VTLAYETULITI TrMr$OARA (CATEVAASPECTE) / 203
l. Interdependen{a intre apezirile omeneqti 9i constantele mediului
M on o grafi aetul Timiq o ar a ( I 5 5 2 - I 7 I 6) a fost r ealizati in cadrul
W I ay
geografic din Banat / 203
Itrstilulului de Studii Sud-Est Europene din Bucuregti ca parte integrantS
2. Distribufia apezirilor omenegti / 225
rr lrrrlirtului de Istorie a Banatului, proiect prioritar al Academiei Romdne.
3. Evolufia apezirilor omenepti / 232
lirr cstc rodul unei cercet[ri indelungate, nu lipsitd de greutdfi, care a impus
4. Bogi{iile solului din vilayetul Timigoara / 245
rulrordtrri pluri gi interdisciplinare de administralie, drept, religie, geografie,
5. Pescuitul in vilayetul Timiqoara i 255
rlerrro-gcografie istorici gi literaturi. Av6nd menirea si acopere o lacund
6. Bogi{iile subsolului: minerit pi extragerea metalelor din
n istoriografiei romdne prin abordarea unor domenii gi discipline conexe,
ziclminte qi nisip aluvionar / 280
rrceirstl cercetare s-a intemeiat pe analiza gi prelucrarea sistematicd a unui

Vrr,lvnrur, vlst rnaterial documentar inedit gi edit in arhivele gi bibliotecile din !ar[ qi de
rv. rsLAM - CREDTNTA $t CULTURA iN
pcstc hotare. Str6dania noastrl s-a indreptat spre reconstifuirea f'enomenelor
TrMr$oARA/ 301
istoricc: cucerire, organizarcadministrativ-militard, administrativ-fiscald gi
l. Islam: credin{[ islamici ortodoxio mistici, credinli
jutlccltoreasci integrate peisajului antropogeografic din Banat, precum qi
popularl / 304
sprr: rolul jucat de Islam din punchrl de vedere al implant6rii sale in Banat
2. Licaquri de cult musulman: mesdjid, djamii / 317
ryr ll culturii otomane din vilayetul Timigoara.
3. $coli otomane in vilayetul Timiqoara / 326
[)c aceea aten]ia ni s-a indreptat in primul r6nd spre aspectele qi
4. Istoriografia otomani din vilayetul Timiqoara I 341
rrrorrrr:n(cIe esenliale pentru instaurarea st5pAnirii otomane gi transformarea
5. Geografia otomani in vilayetul Timiqoara / 349
lllrratului intr-o provincie militarb de grani![ cu toate obligaliile qi
6. Literatura otomani a vilayetului Timiqoara / 368
survitulile sale. Astfel, cucerirea efectivlaBanatului, insofitd de instaurarea
rrcmijlocitd a controlului otoman, a coincis deopotriv[ cu alc[tuirea unui
Glosar / 415
sistcm eficient de apbrare qi cu aplicarea metodelor clasice de integrare
irr Imperiul Otoman. Alc[tuind un adevdrat model de cucerire otoman6,
Ilustrafii / 429
rnctodele clasice au constat din recenslmdntul fiscal (tahrir-i vilayet)
H.4il449 ll llanatului, islamizarea obliga{iilor economico-fiscale gi a practicilor
liscale in cadrul promulgdrii cbrlilor de lege (kanunname), redistribuirea
proprietdlilor de p6m6nt gi a izvoarelor de venit preexistente sub forma
rlilLritelor tipuri de proprietate otoman6, integrarea in clasa askeri
(ruilitar6) prin incorporarea categoriilor creqtine qi prin asimilarea imediatS
slu treptati pe calea convertirii la Islam qi, in cele din urm[, consolidarea
ocupa{iei otomane prin implantarea grupurilor islamizate de origine turcicb
;ii balcanici in centrele urbane qi zonele rurale.
 I. METODE DE OCUPATIE OTOMANA

tn cursul expansiunii lor in Asia gi mai ales in Peninsula Balcanicd,

fUltrnii otomani au speculat qi au creat imprejuririle prielnice ocuplrii gi
fflptnirii efective a teritoriilor supuse cu forla armelor. in acest scop, ei au
Ufmlrit aplicarea treptatd a unor principii gi metode, care s-au transformat,
ln timp, lntr-un model de cucerire otomanl. Folosit cu regularitate in pe-
nlntula Balcanici qi in Europa Centrali, acest model, des[vdrgit de sultanul
Bryozid t (1389-1402) prin impunerea metodei de inregistrare in condici
(dcttere) a proprietblilor pi a izvoarelor de venit din teritoriile ocupate, re-
Pt€zint6 suma unor mbsuri cu caracter politic, militar gi economic. potrivit
0u accst model, statul otoman a aplicat, de cele mai multe ori pi in mod
rlrtomatic, metoda cuceririi treptate, desfrguratd in doui etape succesive.
Prima etapi s-a caracterizat prrn impunerea suzeranitllii restrictive
ilupra atatelor sau teritoriilor vecine atdtinurma intervenliei sultanului in
luptolo interne pentru putere, cdt qi in urma expediliei pentru lslam (gaza),
dOclrngote de pretenliile teritoriale otomane.
Cca de a doua etapd de cucerire efectivi gi de instaurare nemijlociti
r oontrolului otoman a coincis cu operaliunile militare de anvergurd qi cu
oouparoa efectiv[ a unor teritorii intinse. Ca durat5, aceast[ etapi a fost
mult mai scurt[ dec6t ceaprecedentd, dacb se fine seama de rifinul aplicdrii
mlaurilor gi metodelor clasice de inglobare a teritoriilor ocupate in skuc-
turilo statului otoman.
Dup[ cucerirea definitivl a unor regiuni sau !dri, s-au luat mai int6i
mlauri cu caracter militar, pentru a se alcStui un sistem eficient de aplrare
otoman6. Printre misurile amintite s-au numdrat inspectarea cet6lilor qi a
lbrtificaliilor ocupate gi evaluarea tor, in frrncfie de interesele strategice ale
momontului, in vederea dirdmbrii sau refacerii gi inzestririi lor cu trupe qi
&rmament. Distrugerea unor fortificalii a fost impusi deopotrivd de temeiul
do a nu bloca fbrirosttrupe in acestea, ca gi de cel de a zildfunicitransfor-
maroa lor in centre de rezistenld antiotoman6. in cet6lile de interes strate-
 gic au fost ageza\i,de regulS, c[ldre]i (spahii), o parte a lor numita hisar-eri llrrlr trl rhrr'llrcotomane la reglementlrile islamice gi otomane. Acesta a fost
1r lr'rrrurrl irr virtutea clruia s-a rdnduit, inc6 din wemea domniei sultanului
sau ksle-eri, care au primit proprietali (timar) aflate in satele invecinate'
llrryr.rrrl ;rl ll-lca (1481-1512), ca fiecare registru amdnunlit (mufassal def-
condijionate de indeplinirea slujbelor militare.
De cele mai multe ori, misurile cu caracter militar au fost insolite
fr'l) rfc rr:ccrrslrndnt al unui sandjak s5 inceap6 cu textul kanunnameului,
unt rr losl corrceput ca o cale juridici de aplanare a diferitelor neinlelegeri
sau continuate de urmdtoarele metode clasice de integlare otomanS:
llr;11,'
l. Recens[mdntul fiscal numit tahrir-i vilayet (recensamdntul pro-
t. ltcrlistribuirea proprietililor de pimdnt qi a izvoarelor de venit
vinciei), temelia administra{iei otomane, care a constat in inspectarea bu-
lrrcr.rrsle:rrlc sr"rbforma unor diferite tipuri de proprietate otomanb (timar
nurilor, a izvoarelar de venit qi a populafiei din regiunea respectiv5, urmat[
rrrtttr,t, lrti,t, vuki\ in conformitate cu realitdlile economico-fiscale inre-
de inregistrarea lor in condicile imperiale (defter-i hakani). Recensimdntul
prrrlrirlt' rrr t:orrdicile de recensSmdnt. incorporarea teritoriilor cucerite in
p6mdntului proprietate de stat (mtr) s-a incheiat prin redactarea a dou6
lrnlnrclc lrrrpr:riului Otoman a avut ca ufinare, potrivit concepliei politice
categorii de condici. Condicile aminunlite (mufassal defteri) au cuprins
rrllnrrurt*, suprinrarea tuturor formelor de proprietate, a drepturilor qi pri-
cuantumul taxelor platite de supugii nemusulmani (re'aya), cu precizarea
vrlrp.rrlor 1r trirrrsfbrmarea sultanului in stipdnul acestor pdmdnturi gi al
detaliatl, a provenienlei lor. Cea de a doua categorie a fost reprezentalf
lut urlurrLrr krr. I'rin formularea acestui principiu s-a consfinlit autoritatea
de condicile succinte (idimal defteri), in care s-a inregistrat modul in care
nlrrlrlulft n srrllirnului gi a voinlei sale, proclamate ca fiind izvorul tufuror
membrii clasei militare (askeri) au beneficiat de distribuirea veniturilor
rlrr'plrrr rlor rrcortlatc Ai recunoscute in statul otoman. Dar, pe m[sura creqte-
asigurate de incasarea ddrilor. Din aceastb clasi sociala nu au fEcut par-
ur nulrcr rt c :r t:llsci askeri, autoritSlile s-au folosit de recensimAnful fiscal
te numai militarii qi funclionarii publici otomani, ci qi membrii familiilor
grr'rrlr rr rr rlt'st'opcri qi crea izvoare de venit noi (ifrazat sau Senletme), inda-
lor.
tulrr. tnrlrlrin ttttinilor, supraveghetorii acestei acliuni. tn timpul domniei
Spre deosebire de aristocralie, beneficiara drepturilor istorice recu-
arrllrrrrrrlur Stilcyrnan Kanuni (1520-1566), eminii au izbutit si infiinleze
noscute in Europa Central5 qi de Vest, clasa askeri s-a caracterizat pin-
rlr',:lrr[' tt,t'(tt'.'rroi datorit[ extinderii suprafelelor agricole cultivabile qi
tr-o deschidere qi mobilitate social[ deosebit[. Apartenenla la aceast[ cla-
Irtlt'trrr'tt'r lr uil()r' SatC nOi.
sd sociald a fost impusfi numai de voinla sultanului autocrat, fapt care, la
,l lrrtcgrlrca in clasa askeri atdt prin incorporare, uneori temporard,
inceputul expansiunii otomane, nu a exclus insl promovarea politicii de
n lrk'gorrkrr nrilitare cregtine, cdt gi prin asimilare individuald imediatd
inlelegere cu grupdrile aristocrate din Balcani. in acelaqi timp, gi intro-
.i'ru lr rf rl;rlii, po calea convertirii la Islam. Trebuie amintit de la bun inceput
ducerea sistemului timar in regiunile anexate de otomani nu a implicat
t il, rlr re11rlir, statul otoman nu a impus converJirea la Islam drept condilia
in mod obligatoriu schimbarea fundamentald a situaliei social-economice
nr'(.clrufl rntcgrlrii lor in clasa askeri. tn realitate, acest proces treptat qi
preexistente. Dimpotrivi, aceast5 acliune a dobdndit un caracter conser-
rrrrlt'lrrrrllrrl tlc integrare sociali s-a intemeiat pe toleranla manifestatl de
vator atunci cdnd, in vederea unei asimilSri treptate, a adaptat condiliile 9i
rrllrrulfiirk: olornane fa!5 de reprezentanlii nobilimii gi ai diferitelor cate-
realit[file sociale locale la esen]a instituliilor otomane.
11ur rr rrrrlrllrc locale. Beneficiari ai ,,bunivoinlei" ocupan{ilor otomani gi ai
2. Codificarea practicilor fiscale locale qi a obligaliilor economico-
rr':ipt't l;ir ri pozi{iei lor sociale au fbst numai acei conducitori pi oqteni lo-
fiscale impuse supuqilor nemusulmani (re'aya) in textul c[rlilor de lege
r irlrrrt r (:1uc ru llcut dovada supunerii lor negtirbite gi loialitilii lor fa!6 de
(kanunname), in conformitate cu rezultatele recensdm6ntului desfrqurat in
,lrlliur l,.i iru lost luali in serviciul cuceritorilor otomani din considerente
fiecare sandjak, unitatea administrativa fundamentala a statului otoman.
rrrrlrlirrc rrrrctlialc. Este vorba nu numai de calitblile lor (vitejie, iscusin!5)
DatS fiind menirea lor de a stabili m[rimea qi modul de incasare a impo-
gir tlc crpt:r'ierrll lor de teren, ci gi de considerentele strategice otomane,
zitelor, kanunnamelele au teptezentat instrumentul juridic de adaptare a

t7
l6
care au exclus fErimilarea qi imobilizarea unei p6rli insemnate a efective-
lor militare in calitate de trupe de ocupalie in numeroasele cet[li cucerite.
in schimbul slujbelor militare prestate, fogtii conducdtori ai statelor bal-
canice, impreund cu membrii nobilimii locale, qi-au pdstrat dreptul de a
de{ine proprietili de pdmdnt de dimensiuni reduse, sub forma timarului
sau a bastinei.
Totodatd, incadrarea gi mentinerea ca forle auxiliare in armata oto-
mand a unor categorii militare creqtine (voinuci, yamaci, martolos, husari)
au depins de insemnitatea lor militari qi de rolul jucat in cadrul expan-
siunii otomane. Voinucii, care s-au bucurat de un statut privilegiat, s-au
transformat, odatd cu pierderea insemnlt[lii lor militare din veacul al XVI-
lea, in re'aya, supuqi de rind pldtitori de taxe qi impozite. Acesta a fost qi
cazul altor categorii militare cregtine privilegiate: kara martolos qi husari.
Impunerea statutului de re'aya categoriilor de oaste amintite s-a datorat
unor cauze de naturi fiscali, autorit6lile otomane centrale qi locale incer-
cdnd sd opreascd pe aceasti cale scbderea impozitelor datorate vistieriei
imperiale.
5. Consolidarea ocupaliei otomane prin implantarea grupurilor isla-
mizate de origine turcic[ gi balcanic6 in centrele urbane gi zonele rurale.
PAnd la izbucnirea conflictului religios pi militar intre Imperiul Otoman qi
Iran din veacul al XVI-lea, autoritilile otomane au folosit rezervorul de-
mografic al Anatoliei, alimentat constant de imigrarea triburilor furcmene
islamizate din Asia CentralS qi Iran, pentru a controla teritoriile cucerite
in Peninsula BalcanicS. Aceastd acliune de amploare a imbinat, in mod
complementar qi succesiv, sistemul de deportare in masi (stirgtin) a dife-
ritelor populafii balcanice gi de colonizare in locul acestora a unor grupuri
islamizate de origine turcmend, sedentare sau nomade. Amplificati pi de
emigrarea voluntar6 a unor populalii anatoliene, acliunea de colonizare
planificatl de statul otoman a implinit o menire dubH. in primul rdnd, ea a
schimbat in favoarea popula{iei musulmane stnrctura demograficS a cet6-
lilor qi a centrelor urbane fortificate. in al doilea rdnd, colonizarea a impus
controlul otoman nemijlocit asupra ciilor strategice qi de comunicalie din
Peninsula Balcanicd datorit[ aqezdii de-a lungul lor qi in grupuri compac-
te a musulmanilor deportali sau emigrali din regiunea asiaticd a statului
otoman. Odat[ cu ocuparea Ungariei qi cu infiinlarea vilayetului Buda s-a
irrlu'rrrl irrsii, irr cursul acliunii de colonizare, rezervorul demografic turcic-
rurrulnlrurr crr ccl slavo-bosniac. Astfel, de la inceputul veacului al XVIlea,
llrurrrrr rr t:onlribuit, treptat qi in funclie de imprejurdri, la colonizarcaqi
lrlnrrrrerrrcrr lcritoriilor ocupate de otomani mai int6i in Serbia. pe ldngd
gr upur rlr irrscrnnate de bosnieci, in Ungaria au mai fost coloniza{i
soldali
rl* ,lplrrrc birlcanicd, sud-slavi, provenind din Herfegovina, Macedonia qi
\r,r lrtrrl
l. lltapele cuceririi Banatului de citre otomani
$r irr llirrrat, expansiunea otomana s-a desfiqurat dupi acest model,
lrl rrr t,rrrlrrrl l doui etape diferite. Implicind relalii de investiturd gi de
rlr'f rrlrrrlcrrlfl, srrzcranitatea restrictivd a porlii a fost instituit6 la 4 septem-
lrr tc I 1'l l. rcpirrat, pe provincii istorice, asupra Transilvaniei gi Banafului2.
slr'ngrrf rlc rrrvcstiturd, sandjak, acordat simultan principelui rransilvaniei,
lrrrrrr srp.nrrrund ziryolya, gi comitelui de Timiq, petru petrovici, simboli-
/orrrll rrlrrcrr 'lc'a de,facto qi de iure a vechilor relafii de dependenlr fa![ de
*'gntrrl lnrrlll ungar, dispSrut la Moh6cs, cu sistemul de alianle politico-
rrrtlrtrilc irlc lrrrpcriului otoman. impreund cu steagul de investituib, petru
lr*'lrrvrt r rr llrirnit, conform ceremonialului otoman, actul s6u de numire
llvtrtt r ltttttttt-vun), respectiv de confirmare a demnitilii sale vechi de co-
,t,t'.\ l'ltc't,,(',\iansis et parcium Regni inferiotum Hungariae, echivalatd in
t.r rrr lrrr ;r sistcnrul administrativ-militar otoman cu funclia de sandjakbeg.
ln t'rrcrplirr politicd otomanS, Petru Petrovici nu a primit doar in mod
rrrrrrr rlic rrurrrclc qi titlul de ,,sandjall' al cetdlii Timigoara impreunl
cu sa-
I'h' pr crirrrPiilc care-i apar!in"3. Dimpotriv5, posesiunile sale din Banat au
' K I I lcgyi, .4 tiirdk hhdoltsdg vdrai es vdrkatonastiga,vol.I, Budapesta, 2007,
1r .'.1 I 1r vol. ll, Iludapesta,2007,p.487.
('f I'rn(:riiur, inr:cpurul domina[iei otomane asupra Banatului la ]54I,in,,Re-
v rrlrr Ar lrivclor", l, 1987, p. 43-45; M.
Eerindei, G. veinstein, L'Empire otto-
,,tt,tt t'l lt',r l'rt.l,s lloumains 1544-1545. Etudes et documents, paris-Cambridge
fvlr*r{ l()11'l, tloc. nr. 25, p. 177; G. D6vid, p. Fodor, Az orszdg rtgte mindenek
,'lttrt t'il.', ,4 ,r::ulruni tandcs Magtarorszdgra vonatkoz| rendeletei (1544-I54s,
I 11.'/, llrrtlirposta, 2005, doc. nr. 39,p.71.
| 'r l,t.rrr.frrrr, tt1t. r'it. doc:. cit.;M. Berindei, G. Veinstein, op. cit. doc. cit.
 Numai schimbarea raporfului de fbrle in favoarea ,,Sf0ntului Impe-
fost asimilate sandjakului, unitatea administrativ-militar[ otoman6. Toto-
r rrr ltorrrano-German" in 1551, prin ieqirea Transilvaniei gi a Banatului din
dat6, menlionarea sandjakului ca formi de acordare a posesiunilor comi-
rlrlcnrul de alianle ale Imperiului Otoman, a readus in actualitate necesi-
telui Petnr Petrovici in ordinul adresat la 2 februarie 1545 guvernatorului
lrrlerr rodobindirii lor. Ocuparea acestora s-a numerat, in mod firesc, prin-
Transilvaniei v[deqte planul sultanului Siileyman Kanuni de a trece la cea
lrc lrrioritS{ile expediliei beglerbeguhri Rumeliei, Sokollu Mehmed paga,
cle a doua etap[ de cucerife, aceea de instaurare nemijlocitd a controlului
pcrrtrrr cucerirea Banatului in toamna anului 1551. Ocuparea Becicherecu-
otoman.
lrr, llcdcjului gi a cet5lii Arad6 a fost qi singura urrnare a acestei expedifii
Este vorba de inlaturarea conducatorilor locali de obdrqie nobila qi
crirrirlc, avAnd in vedere faptul cd situarea lor geograficd la r5s6rit de Tisa
de inglobarea Banatului in structurile religioase qi institulionale ale Impe-
Ir' rr transfbrmat in capete de pod necesare relubrii, in 1552, a ofensivei in
riului otoman. Astfel, dovada grditoare a iminenlei aplicdrii acestui plan o
lllrurl gi Ungaria, sub conducerea vizirului KaraAhmed paga. intocmit sub
reprezint|lista sandiakurilor entxnerate in registrul de numire in funclia
lrxlrurnarea nemijlocitl a sultanului, planul militar a folosit din plin valoa-
de sandjak din anii 1550-1551. in lista amintitd au figurat, agadar, cdteva
re slrategicS a cet5lilor amintite, impunind in aceastS privin{i refacerea,
rr
linuturi ale principatului autonom al Transilvaniei, necucerite inc[
la acea
rrrzcstrarea lor cu trupe, armament, muniJii qi provizii la scurt timp dupb
dati de otomani, dar care au fost asimilate unitdlilor administrativ-militare
ur.:ul)area lor.in virtutea acesfui plan, in cetSlile Becicherec, Bedei giArad a
otomane: Timigoara, Cenad, Bedej, Becicherec, Ciala, Hodoq qi Lipovaa'
lost cantonat un num6r total de 1600 oqteni, distribuit ins[ in mod inegal, in
Aceeagi intenlie de instaurare a controlului otoman nemijlocit a v6dit-o
lirrrc[ic de rolul qi insemnbtatea fiecdrei fortificalii, a$a cum rezultb din lista
atenlia deosebitd acordati litigiilor teritoriale ale comitatului Timiq de ci-
rlc platl a soldelor pentru primul trimestru al anului 959 H., corespunzAnd
tre sultanul Siileyman Kanuni in calitatea sa de suzeran qi de ,,umbr[ a lui
lrcrioadei cuprinse intre 29 decembrie I 55 1 gi I 6 martie I 5 52. La Beciche-
Allah pe pbmdnt, la care toate ffipturile iqi g6sesc addpost Qilullah fi'l'
rc(: s-a aflat garnizoana cea mai mare, cu un numer de 690 ogteni prezenfi,
dlem),,.81 a intervenitfarlintfr,rziere nu numai pentm a cruma, in februarie
rrlt:irtuit6 din trupe diferite: 132 miistahfiz (pedestragi, apdrdtori ai cet6!ii)
1545, ingerinlele nobilimii transilvane in posesiunile b5n[lene ale lui Petru
trrrr:gistrati, darprezenli 110; l1 tunari(topgik)prezefii din 16 inscrigi;5
Petrovici, ci gi pentru in mod imperios restituirea cet[tii Bedej, aflatd
a cere
lrrrrrri Ei dulgheri; 201 c6l6re!i cu soldi (ulufeciyan-i siivari);101 cil6reli
in st6pdnirea comitelui de Timiqs. impreun[ cu cetatea Becicherec, fortifi-
ru llirrrrizoanei (faris);91 de pedestraqi apirdtori ai cet[lii (azab) dintr-o
ca{ia amintit[ a fbcut obiectul intemeiat al cererilor de retrocedare adresate
lrstri clc 134. Lor li s-au mai adiugat 99 de martolosi (martolos) prezenli,
in mod repetat de sultanul Stileyman Kanuni. ocupate inainte de 1528 de
rrrsiiroinali cvpaza cursurilor de ap5, a rdurilor qi hotarelor. impreunb cu
Iahyapagao[lu Mehmed, sandjakbeg de Smederevo, aceste cet[li au fost
It rrpr:lc amintite s-a mai aflat gi un num[r necunoscut de ieniceri de PoartdT,
cedate in 1528 regelui loanZhpolya la intoarcerea sa din Polonia, datorit[
rlt sllrc a clror soartd nu se gtie nimic pdnl in prezent.
intervenliilor lui Aloisio Gritti pe l6ngd demnitarii otomani. Nici temeiul
Forla militard a cetdlii Bedej nu a constat doar in numdrul de 599
politic gi legal invocat la fiecare cerere de restituire, 9i anume cucerirea
rlr, tri;teni inscrigi in listele amintite de solde, ci qi in structura gamizoanei,
cu fo4a armelor qi transformarea lor in teritotiu otoman, nu a avut efectul
;rlt:r'rtuit[ din diferite categorii de trupe: 106 milstahJiz;77 tunari;195 faris;
aqteptat de sultanul SiileYman.
lI,5 ctzapi gi 105 martolosi\. AtAt structura sa, cdt gi ponderea delinutd de
F.M. Emecen, I. $ahin, Osmanh Taqra Teqkildtrntn kaynaklanndan 957-958
(1550-1551) tarihli sancak Tevcih Defteri (Registrul de numire in func{ia de
Kl. ltegyi, op. cit., vol. III, Budapesta, 20A7,p. 1435,1439,1443. Arad se afld
sandjak din anii 1550-1551, unul dintre izvoarele despre organizarea provin- liingi localitilile Novi Bedej (Tiirkisch oder Neu-Bedej) qi Vranjova din Voi-
cial[ otoman[), in ,,Belgelerle" vol. XIX, nr. 23, Ankara, 1999, p.55 9i 63: vodina.
Elviye-i tiibi vilayet-i Erdel: Liva-i Erdel, Liva-i Kule Dimiqkar, Liva-i Kopas, lhidem, p. 1435-1436.
Liva-i Qanad ve Begey ve Begkerek, Liva-i Qaylalvel Hodos, Liva-i Lipova' lhidcm,p.1439-144A.
G. D6vid, P. Fodor, op. cit., doc. nr. 101, p. 152-153' 157-158.
 t'r'rrlrrrrrcrr iir sclcctarea cetSlilor ?n vederea refacerii, inzestrdrii cu trupe,
categoriile diferite de oaste pun in lumina caracterul complex al gamizoa'
nnrrrurrrrrl 6r urunilii pentru a fi incluse in sistemul otoman de apdrare. in
nei cetSlii Bedej ca cetate de grani!6, asezatlpe malul raului Tisa. cei I95
vlrlulnr rrrst:rrrnit[fii sale strategicer3 gi a funcliei de centru administrativ-
de cdlSre{i au alcdtuit corpul cel mai numeros 9i reprezentativ pentru o ce-
rrrrlrlrrr nl rrorrlrri vilayet, Timiqoara a fost prima cetate reparat[ gi intdritd,
tate de grani!6, in timp ce efectiwrl de 265 de opteni ai corpurilor de azap qi
ln r rur, potrivit listelor de platl a soldelor de la sfArgitul anului 1552, a
martolos era specific, prin forla 9i num[ru] s[u, numai cetalilor amplasate
lrrqt rrrt rrrlrrrrit un num5r de 496 ogteni: 200 provenind de la Becicherec,
de-a lungul apelor curgStoaree'
trrr rlc lrr ltr:0c.i 195 cdlSreli qi L01 martolosra. Informaliile cuprinse in acest
cetatea Arad reprezinta un caz aparte in privinla prezenlei unei
tn.nr ultrslii cxisten{a unei garnizoane mult mai mici in comparafie cu cea
garnizoane otomane intre zidurile sale. in lista de plat6 a soldelor pentru
nrrrrrrf rrlll lir ltrarl[ de Ahmed paga, alcStuitS din 750 de ogteni dislocali
perioada 2 octombrie - 28 decembrie 1551 in cetatea Arad figureazl un
rltrr r t.tttlrlr: llccicherec qi Bedej, precum qi din alli 1600 de soldalil5. in
numir de 3 1 8 ostaqi inscriqi, din care doar 27 7 au fost prezenliro la trece-
rr,,.lrr r trrrrp c:rr intdrirea gi inzestrarea cu trupe a cet5lii Timiqoara s-au
rea lor in revistd. cu toate acestea, ordinul sultanului Siileyman emis la
rlr-aln.!rrr irl, srrb supravegherea fostului sandjakbeg de Bedej qi Becicherec,
16 ianuarie 1552 i-a ignorat cu desdvirqire, de weme ce s-a referit numai
h rrqrrrr prrlrr, lrrcriirile de reconstruire a zidurilor cetdlii Lipova, distruse in
la aprovizionarea cu hrana qi merinde a ienicerilor de Poart[ din Bedej qi
lrrl lr, ln r ('lr llllr:roa lui Bernardo de Aldana, care abandonase acolo in num6r
Becicherecil. Aceeaqi constatare reztitd qi din analiza ordinului datla 17
ilrrilr, rililrrilncrrl dif'erit qi tunuri. Mai t6rziu, la 9 august 1552,in scrisoarea
aprilie 1552 pentru expedierea unor provizii noi in cetalile amintite, de$i,
lrtruhJl rkrnrrrrrlui Jirii RomAneqti, Mircea Ciobanul, sultanul Siileyman
in prealabil, fusesera trimise 525 kile de frinl la Bedej qi 700 kile de orz
E urrrrrrr rr r.xplicat fortificarea cetdlii Lipova, impreun[ cu alte doul cetSli
la Becicherecr2. Cu exceplia listei de plati a soldelor din ultimul trimestru
rll ltri llc vnl(!l Mure$ului, prin insemndtatea lor strategici pentru Imperiul
al anului 1 5 5 1 , t[cerea pastratS de izvoarele otomane indreptSleqte ipoteza
I lturrlrn .,1 )coarcce trei dintre ele sunt folositoare pentru pdstrarea lirii,
disloc[rii otaqilor garnizoanei Arad in alte puncte strategice, dup6 cuceri-
rtrr lrrat lrrrrlc in st[p6nire gi puse sub pa26"16. Refacerea gi transformarea
rea Banatului de cdmpie.
r t,lillr I rpovir in cheia otomand a vdii Muregului a attas, in mod firesc Ai

frrltr,prrr. rrrslalirrsa unei garnizoane alcituite din 101 cdlirefi, 91 azapi qi

Misuri strategice de consolidare a ocupafiei militare: t)t! rtt'trtttltt,r, care au fbst transf-erali cu tolii de la BecicherecrT. Cei29l
fortificafii, garnizoane
rrlrnl ntot r rri ccllfii Lipova au fost ogteni cu sold6, fapt care nu exclude ins6

Din punct de vedere cronologic, cea de a doua etap6 de cucerire " l\1 l)lclrrlzadc, Tabakat al memalik ve daradjat al-mesalik (P6turi sociale gi
otomanS a coincis cu expedilia vizirului Kara Ahmed paqa din vara anu- rlrrllrt.lr.r in lrnpcriul Otoman) ed. trad. M. Guboglu, M. Mehmet, Cronici tur-
lui 1552. in pregbtirea gi in cursul acestei expedifii, cet6lile amintite au r t'Str 1tt ivind'['drile Romdne, vol. I,BucureEti, 1966, p. 286.

indeplinit mai intdi rolul de avanpost strategic 9i militar qi mai apoi cel de "- li I llyy,yi, oJt. cit.,p. 1351.
' ( Irt Irrr rr I tlir 1 552 lui Ahmed paga in manuscri sul Ko{ug lar 888 (citat
t la (r august
centrx de dislocare qi transfer al ostaqilor din garaizoanele lor in punctele rn t trrrlirrrrlro K.888), filele 347 a-b de la Topknpt Sarayt Miizesi Kiitiiphanesi
strategice principale ale Banatului ocupat: Timigoara qi Lipova' rlrrr lst;rrrbul in microfilm la Arhivele Nafionale Istorice Centrale Bucureqti,
DupE devastarea qi ocuparea Banatului de cdmpie, prima m[suri ('rtlt'r'litt Mirrrlilme Turcia,rola 48, cadrul 348: ,,Pentrupaza cetilii Timigoara,
aplicat[ de Kara Ahmed paga, comandantul armatei otomane, a constat in r irrr' ;r losl cucr:rit6, a trebuit ca, dupl transferarea a750 de ogteni de la cetblile
lk.f t.; ;ii lJcoichcrck si fie recrutali alfi 1600 de luptitori" vezi gi G. D6vid, P.
e lbidem,p.1439. l'rrrlrrr. o/r,r'rl., doc. nr. 292, p. 554-556.
1o lbidem,p.1443.
11 G. D6vid, P. Fodor, op. cit., doc. nr. 12,p.219.
''' A ,Y'Y,Y, lila 44(r b.
t2 lbidem, doc. nr. 174,P.412-414. ' lr I I lc;iyi, rr7r. t:i|., p. 7447.

23