Protetica 53-60

PROTETICA DENTARA
TEMA 52 - ELEMENTELE STRUCTURALE ALE PROTEZELOR PARŢIALE

SCHELETATE
A. Ionescu – Clinica şi tehnica de laborator a protezei scheletate, vol I şi II, Ed. Cerma,
Bucureşti, 1997
1.* Când procesul alveolar este vertical şi rezilienţa este minimă, folierea pentru
distanţarea barei
linguale va fi de:
a. 2 mm
b. 1 mm
c. 0,5 mm
d. 0,3 mm
e. 0,6 mm.
Răspuns: b pag. 143
2. *Pentru a fi rezistent croşetul continuu trebuie să aibă o lăţime de:

a. 1 mm
b. 0,5- 1,5 mm
c. 0,3-2 mm
d. 4-5 mm
e. 2-3 mm.
Răspuns: e pag. 145
3. *Bara linguală se va utiliza când procesul alveolar (între fundul de sac lingual şi
parodonţiul marginal) are o înălţime de cel puţin:
a. 6 mm
b. 9 mm
c. 12 mm
d. 4 mm
e. 14 mm.
4.* Grosimea plăcuţei mucozale cu lăţime redusă trebuie să fie de:

a. 0,4 mm
b. 0,6 mm
c. 0,8 mm
d. 1 mm
e. 1,5 mm.
Răspuns: b pag 152
5. *Conectorii secundari au următoarele caracteristici:

a. simetrie faţă de linia mediană
b. rigiditate
c. joncţiunea cu pintenii ocluzali să se facă într-un unghi de 120°
d. se pot aplica pe suprafeţele convexe vestibulare sau orale ale dinţilor restanţi
e. reproducerea cât mai fidelă a conturului anatomic pe care îl acoperă.
Răspuns: b pag 236
6.* Croşetul RPI se utilizează:

a. de obicei pe molari izolaţi
b. pe premolari, în edentaţii terminale molare
c. pe molari malpoziţionaţi
d. în edentaţii frontale
e. pe dinţii cu ecuator protetic numit ecuator protetic Nr. I
7.* Care din următoarele afirmaţii privind croşetul continuu sunt corecte:
a. nu se utilizează în edentaţii de clasa I Kennedy
b. asigură menţinerea directă a protezei
c. se aplică în zona subecuatorială
d. solidarizează dinţii restanţi
e. nu rigidizează bara linguală.
Răspuns: d pag. 145
8.* Şaua protezei scheletate trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:

a. să nu permită efectuarea căptuşirilor , rebazărilor şi reparaţiilor
b. suprafeţe externe cu retentivităţi
c. greutate mare
d. adaptare intimă şi precisă la ţesuturile cu care vine în contact
e. să nu aibă conductibilitate termică bună
9.* Plăcuţa mucozală cu lăţime redusă este utilizată în:

a. edentaţii clasa I Kennedy
b. edentaţie termino-terminală
c. edentaţii frontală
d. edentaţii latero-terminale
e. edentaţii laterale când proteza are un sprijin dento-parodontal
Răspuns. e pag. 152
10.* Croşetele Roach sunt următoarele:

a. croşetul caninului
b. croşetul T
c. croşetul Ackers
d. croşetul circular în ac de păr
e. croşetul circular cu acţiune dublă
Complement multiplu
1. Care sunt caracteristicile conectorului principal maxilar „plăcuţa mucozală
anterioară şi posterioară”:
a. se poate utiliza numai pentru edentaţiile frontale
b. se indică atunci când există torus palatin mare
c. este un conector principal mai puţin rigid
d. prezintă două benzi laterale
e. marginea sa anterioară nu depăşeşte pintenii ocluzali cei mai anteriori.
Răspuns: b,d,e pag. 154
2. . Care din următoarele afirmaţii privind croşetul continuu sunt corecte:

a. se plasează supracingular pe dinţii frontali
b. are o lăţime de 5 mm
c. este un conector secundar
d. asigură menţinerea indirectă
e. se sprijină la extremităţi pe pintenii ocluzali sau incizali.
Răspuns: a,d,e pag 145
3. Care din următorii parametrii constituie caracteristici ale conectorilor principali:

a. flexibilitatea
b. rigiditatea
c. grosimea mare la maxilar
d. lăţimea mare la maxilar
e. protecţia parodonţiului marginal.
Răspuns: b,d,e pag. 142
4. Care din următoarele afirmaţii privind croşetul continuu sunt corecte:

a. are o lăţime de 3 mm
b. are pe secţiune formă semiovală
c. solidarizează dinţii restanţi
d. este un element elastic
e. în unele situaţii pe el se poate fixa un dinte artificial.
Răspuns: a,b,c,e pag. 145
5. Plăcuţa dento-mucozală mandibulară:

a. are în zona supracingulară o grosime de 0,4-0,5 mm
b. se distanţează prin foliere faţă de parodonţiu marginal şi mucoasa procesului
alveolar
c. nu necesită utilizarea de pinteni ocluzali sau incizali
d. nu asigură protezei un sprijin dento-parodontal
e. se indică în edentaţiile terminale cu atrofii marcate ale crestelor edentate.
Răspuns: a,b,e pag. 148
6. Ce caracteristici prezintă placa palatină completă:

a. se indică în cazurile cu puţini dinţi restanţi
b. se indică când există creste atrofiate
c. realizează menţinerea şi prin adeziune
d. este cel mai gros conector principal maxilar
e. necesită realizarea de trepte supracingulare sau de gheruţe incizale.
Răspuns: a,b,c,e pag 158
7. Croşetul Ackers deschis anterior (sau mezial) prezintă:

a. retentivitatea favorabilă se află în zona vestibulo-mezială a dintelui săâlp
b. retentivitatea favorabilă se află în zona vestibulo-distală a dintelui stâlp
c. vârful porţiunii terminale a braţului retentiv este orientat (deschis) spre mezial
d. conectorul secundar se află pe faţa proximală mezială a dintelui stâlp
e. conectorul secundar se află pe faţa proximală distală a dintelui stâlp
Răspuns: a,c,e pag. 187
8. Pentru a îndeplini funcţia de reciprocitate, braţul opozant trebuie plasat:
a. supraecuatorial
b. subecuatorial- prin desfiinţarea convexităţii feţei orale
c. subecuatorial- pe microproteze al căror perete oral este plan
d. utilizarea unor croşete de tip Roach
e. utilizarea croşetelor Ney biactive nr. I şi II.
Răspuns: b,c,e pag. 177
9.Plăcuţa dento-mucozală maxilară este indicată în:

a. există mai mulţi dinţi restanţi
b. este prezent numai grupul frontal
c. creste bine reprezentate
d. creste alveolare atrofiate
e. torus palatin situat posterior
Răspuns: b,c,e pag. 157
10. Efectele negative ale conectorilor principali dento-mucozali asupra câmpului

protetic sunt determinate de:
a. lipsa igienei orale
b. purtarea protezei permanent zi şi noapte
c. presiuni exagerate asupra ţesuturilor
d. schimbarea echilibrului biologic al cavităţii orale
e. elemente de sprijin parodontal deteriorate
Răspuns: a,b,c,d,e pag. 161
11. Care din următoarele caracteristici corespund croşetelor divizate Roach:

a. sunt croşete cu 6 braţe
b. sunt în număr de 4
c. braţele retentive au formă de litere
d. braţul retentiv al croşetului pleacă din şaua protezei
e. contactul cu dintele stâlp este mai mic decât cel al croşetelor circulare
Răspuns: c,d,e pag.193
12. Croşetul divizat în „T” prezintă următoarele particularităţi:

a. braţul retentiv pleacă din şa
b. jumătatea mezială a „T”-ului se plasează subecuatorial în edentaţia parţială clasa I-a
Kennedy
c. jumătatea distală a „T”-ului se plasează subecuatorial în edentaţia parţială clasa II-a
Kennedy
d. se contraindică în edentaţia parţială clasa a III-a Kennedy
e. nu posedă braţ opozant
Răspuns: a,c pag. 195
13. Croşetul Ney Nr.I:

a. derivă de la croşetul Ackers
b. are un pinten ocluzal izolat, situat în prelungirea conectorului secundar
c. posedă două braţe retentive
d. se aplică pe dinţii stâlpi cu „ecuator protetic nr. 1”
e. este indicat mai ales pe caninii care prezintă zone mici de retenţie
Răspuns: a,c,d pag. 199
14. Caracteristicile conectorilor secundari sunt:

a. rigiditatea
b. traiectul nu trebuie să fie vertical
c. să treacă la distanţă de parodonţiul marginal
d. joncţiunea cu conectorul principal să se facă perpendicular
e. unghiul dintre conectorul principal şi cel secundar va fi ascuţit
15. Din a doua grupă de croşete Roach fac parte:

a. croşetul divizat în T
b. croşetul în R
c. gheruţe mezio-distale compuse
d. gheruţe cu o extremitate liberă
e. croşetul în C
Răspuns: c,d pag.198
16. Zonele de minimă rezistenţă ale barei linguale sunt:

a. la mijlocul barei
b. la joncţiunea cu conectorii principali
c. în treimea distală
d. la joncţiunea cu conectorii secundari
e. la unirea cu şeile
Răspuns: a,d,e pag. 144
17. Mărimea pintenului extern principal trebuie să fie:

a. dependentă de dintele pe care se aplică
b. lungimea de 1/4 din lăţimea mezio-distală a dintelui stâlp
c. lăţimea de 1/3 din lăţimea vestibulo-orală a dintelui stâlp
d. grosimea de 1,5 mm la unirea cu conectorul secundar
e. grosimea de 1,5 mm spre vârf
Răspuns: a,b,c,d pag. 173
18. Conectorii principali mandibulari sunt reprezentaţi de:

a. bara linguală
b. plăcuţa palatinală completă
c. conector principal dentar
d. bara vestibulară
e. plăcuţa mucozală în formă de U
19. Tipurile de croşete turnate sunt:

a. croşetele circulare
b. croşetele Roach
c. croşetele cervico-alveolare
d. croşetele Ney
e. croşetele speciale
Răspuns: a,b,d,e pag. 185
20. Bara vestibulară se foloseşte în următoarele situaţii:
a. inserţie joasă a planşeului bucal
b. inserţie înaltă a planşeului bucal
c. lingualizare mare a dinţilor frontali
d. lingualizare redusă a dinţilor frontali
e.) torus exagerat
Răspuns: b,c,e pag 149
TEMA 53 - DETERMINAREA ŞI ÎNREGISTRAREA RELAŢIEI

INTERMAXILARE ÎN EDENTAŢIA PARŢIALĂ TRATATĂ CU PROTEZE
SCHELETATE
Bucureşti, 1997
1*.Cărei faze de realizare a unei proteze scheletate îi succede determinarea şi

înregistrarea relaţiei intermaxilare
a. amprentei preliminare
b. analizei modelului de studiu la paralelograf
c. amprentei finale
d. probei scheletului metalic
e. ambalării machetei protezei scheletate.
2*. Care este obiectivul etapei de determinare a relaţiei intermaxilare

a.redarea precisă a formei şi întinderii câmpului protetic
b. transferul şi poziţionarea modelelor documentare în articulator
c. transferul şi poziţionarea modelelor funcţionale în articulator
d. combaterea efectului de pârghie
e. combaterea basculării prin desprindere.
Răspuns: c pag. 515
3*. Care este numărul minim de unităţi masticatorii care permite poziţionarea manuală a
modelelor în intercuspidare maximă
a. 2 unităţi masticatorii repartizate unilateral
b. 2 unităţi masticatorii repartizate bilateral
c. 4 unităţi masticatorii repartizate unilateral
d. 4 unităţi masticatorii repartizate câte 2 bilateral
e. nu există un număr minim .
4*. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la determinarea funcţională a RIM este
falsă
a. valurile de ocluzie se montează pe şei pe scheletul metalic al protezei
b. valurile de ocluzie se montează totdeauna pe şabloane din placă de bază
c. metoda nu se poate utiliza în edentaţiile de clasa a IV-a
d. valurile de ocluzie sunt confecţionate din ceară
e. arcada antagonistă este integră sau deja restaurată protetic.
5*. În ce clasă de edentaţie se poate face poziţionarea modelelor cu ajutorul materialelor

de înregistrare a poziţiei de relaţie centrică
a. clasa I
b. clasa a II-a
c. clasa a III-a redusă
d. clasa a IV-a întinsă
e. în toate clasele de edentaţie.
6*. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la determinarea funcţională a RIM este
adevărată
a. metoda se utilizează doar atunci când se confecţionează 2 proteze scheletate
b. metoda se utilizează atunci când dimensiunea verticală de ocluzie este mult micşorată
c. metoda se utilizează atunci când dimensiunea verticală de ocluzie este păstrată
d. metoda se utilizează atunci când ocluzia este instabilă
e. valul de ocluzie este mai mic cu 3 mm faţă de dinţii vecini
7*. Care dintre următoarele proprietăţi caracterizează o înregistrare perfectă a RIM de

ocluzie
a. indentaţii foarte adânci, care să redea feţele laterale ale dinţilor
b. indentaţii puţin adânci, care să redea numai faţa ocluzală a dinţilor
c. consistenţă rigidă în timpul înregistrării
d. consistenţă cât mai mică după înregistrare
e. tixotropia.
8*. Care dintre următoarele materiale de înregistrare cu priză chimică poate fi utilizat
pentru determinarea intercuspidării maxime
a. ceruri speciale
b. Stents
c. pastă de eugenat de zinc aplicată pe un suport textil
d. alginat
e. gel tixotropic.
9*. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la tehnica înregistrării RIM când DVO
este păstrată şi se realizează două proteze scheletate este adevărată
a. determinarea se face cu valuri de ocluzie montate pe scheletul metalic al protezei
b. determinarea se face cu şabloane de ocluzie
c. se amprentează cu precizie dinţii limitanţi ai breşelor distale
d. scheletele metalice se vor confecţiona ulterior
e. se ramoleşte doar valul de ocluzie inferior.
Răspuns: b pag. 520 – 521
10*. Care dintre afirmaţiile următoare referitoare la înregistrarea RIM când DVO nu
este păstrată şi sunt prezenţi dinţi pe ambele maxilare, este falsă
a. sunt necesare şabloane de ocluzie
b. se stabileşte planul de ocluzie mandibular la nivelul dinţilor restanţi
c. se stabileşte planul de ocluzie la maxilar la nivelul dinţilor restanţi
d. se determină RC prin conducere unimanuală
e. se determină RC prin conducere bimanuală.
Complement multiplu
1. Care sunt calităţile unui material de înregistrare ocluzală:
a. precizie
b. consistenţă redusă în timpul înregistrării
c. consistenţă crescută în timpul înregistrării
d. manevrare facilă pentru medic
e. consistenţă rigidă după înregistrare.
Răspuns: a, b, d,e pag. 517
2. Care dintre următoarele manopere fac parte din tehnica înregistrării IM cu pastă de
eugenat de zinc
a. confecţionarea unui cadru de sârmă în formă de trapez
b. confecţionarea unui cadru de sârmă în formă de potcoavă
c. fixarea la cadru a unui tifon
d. aplicarea pastei de eugenat de zinc pe faţa superioară a tifonului
e. aplicarea pastei de eugenat de zinc pe ambele feţe ale tifonului.
Răspuns: b,c, e pag. 519
3. În ce clase de edentaţie este indicată determinarea şi înregistrarea RIM cu ajutorul

şabloanelor de ocluzie
a. clasa I
b. clasa a II-a
c. clasa a III.a redusă
d. clasa a IV-a redusă
e. clasa a IV-a extinsă.
Răspuns: a, b, e. pag. 519
4. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la tehnica înregistrării RIM cu şabloane

de ocluzie când DVO este păstrată şi se realizează o singură proteză scheletată, sunt
adevărate
a. valul de ocluzie este mai scurt cu 1-2 mm faţă de dinţii restanţi
b. valul de ocluzie este la nivelul dinţilor restanţi
c. pe valul de ocluzie se aplică un strat de 2mm de eugenat de zinc
d. pacientul închide gura în IM
e. pacientul închide gura în RC.
Răspuns: a, c, d. pag. 520

de ocluzie când DVO este păstrată şi se realizează două proteze scheletate sunt
adevărate
a. şabloanele de ocluzie au baza din acrilat
b. valul de ocluzie este din ceară
c. valul de ocluzie este din stents
d. pacientul închide gura în IM
e. pacientul închide gura în RC.
Răspuns: a, b, d. pag. 520 - 521

de ocluzie când DVO nu este păstrată şi sunt prezenţi dinţi pe ambele maxilare, sunt
adevărate
a. se folosesc şabloane de ocluzie cu baza din acrilat
b. se stabileşte planul de ocluzie la maxilar la nivelul dinţilor restanţi
c. se stabileşte planul de ocluzie la mandibulă, la nivelul dinţilor reszanţi
d. se determină dimensiunea verticală de ocluzie
e. se determină relaţia centrică prin conducere unimanuală.
Răspuns: a, b, d, e. pag. 521

de ocluzie când DVO nu este păstrată şi sunt prezenţi dinţi pe ambele maxilare, sunt
adevărate
a. şabloanele de ocluzie au valurile de ocluzie din stents
b. şabloanele de ocluzie au valurile de ocluzie din ceară
c. se stabileşte planul de ocluzie la maxilar la nivelul dinţilor restanţi
d. se determină intercuspidarea maximă prin conducere unimanuală
e. se determină relaţia centrică prin conducere unimanuală.
Răspuns: b, c, e pag. 521

de ocluzie când DVO nu este păstrată, un maxilar este edentat total iar celălalt edentat
parţial, sunt adevărate
a. şabloanele de ocluzie au baza din acrilat
b. şabloanele de ocluzie au valuri din acrilat
c. şabloanele de ocluzie au valuri din ceară
d. se determină relaţia centrică
e. se determină intercuspidarea maximă.
Răspuns: a, c, d. pag. 521
9. Care dintre afirmaţiile referitoare la determinarea funcţională a RIM sunt adevărate

a. se utilizează atunci când se confecţionează o singură proteză
b. se utilizează când se confecţionează două proteze
c. se utilizează şabloane din placă de bază
d. valurile de ocluzie se aplică pe şei pe scheletul metalic
e. pacientul poartă scheletul câteva secunde.
Răspuns: a, d pag. 522
10. Care dintre afirmaţiile referitoare la determinarea funcţională a RIM sunt FALSE
a. se poate utiliza când se tratează o edentaţie de clasa a IV-a
b. valurile de ocluzie se aplică pe şei pe scheletul metalic
c. se utilizează valuri de ocluzie din acrilat
d. valurile de ocluzie sunt din ceară
e. pacientul poartă scheletul 30 minute.
Răspuns: a, c pag. 522
11. În care clase de edentaţie este posibilăă poziţionarea manuală a modelelor
a. clasa I
b. clasa a II-a
c. clasa a III-a redusă
d. clasa a IV-a redusă
e. în toate clasele de edentaţie.
Răspund: c, d pag. 517
12. Care dintre următoarele manopere se folosesc pentru determinarea şi înregistrarea

RIM în cazul asocierii unei edentaţii termino-terminale mandibulară cu o edentaţie
totală maxilară
a. modelarea curburii vestibulare a şablonului superior
b. determinarea niveluli şi direcţiei planului de ocluzie
c. determinarea dimensiunii verticale de ocluzie
d. determinarea intercuspidării maxime
e. determinarea relaţiei centrice
Răspuns: a, b, c, e pag. 522

RIM în cazul asocierii unei edentaţii termino-terminale maxilară cu o edentaţie totală
mandibulară
a. stabilirea nivelului planului de ocluzie în zona frontală maxilară
b. stabilirea nivelului şi direcţiei planului de ocluzie în zona laterală maxilară
c. determinarea relaţiei centrice
d. stabilirea nivelului planului de ocluzie în zona laterală mandibulară
e. determinarea dimensiunii verticale de ocluzie.
Răspuns: b, c,e. pag. 521
14. Ce materiale termoplastice se pot utiliza pentru înregistrarea poziţiei de

intercuspidare maximă
a. paste de eugenat de zinc
b. ceruri speciale
c. materiale de tipul Stents
d. alginate
e. elastomeri.
Răspuns: b, c pag. 517
15. Ce materiale cu priză chimică se pot utiliza pentru înregistrarea poziţiei de

intercuspiare maximă
a. ceruri speciale
b. materiale de tip Stents
c. alginate
d. elastomeri
e. paste de eugenat de zinc.
Răspuns: d, e pag. 517
16. Ce indicaţii pentru laborator privind alegerea şi montarea dinţilor artificiali laterali
se specifică în fişă în cadrul etapei de determinare a RIM
a. culoarea
b. tipul de dinţi
c. artificii de montare
d. felul ocluziei în zona laterală
e. gradul de supraocluzie frontală
Răspuns:a, b, d pag. 523

mandibulară
a. stabilirea nivelului planului de ocluzie în zona frontală pe şablonul inferior
b. stabilirea nivelului planului de ocluzie în zona laterală pe şablonul superior
c. se ramoleşte şablonul superior
d. se ramoleşte şablonul inferior
e. se determină IM
Răspuns: b, d pag. 522
18. . Care dintre următoarele manopere se folosesc pentru determinarea şi înregistrarea

mandibulară
a. stabilirea nivelului planului de ocluzie în zona laterală pe şablonul superior
b. stabilirea nivelului planului de ocluzie în zona laterală pe şablonul inferior
c. se ramoleşte şablonul inferior
d. se determină IM
e. se determină RC
Răspuns: a, c, e pag. 522

totală maxilară
a. stabilirea nivelului planului de ocluzie în zona frontală pe şablonul superior
b. stabilirea nivelului planului de ocluzie în zona frontală pe şablonul inferior
c. se ramoleşte şablonu inferior
d. se ramoleşte şablonul superior
e. se determină IM.

totală maxilară
a. stabilirea nivelului planului de ocluzie în zona laterală pe şablonul inferior
b. stabilirea nivelului planului de ocluzie în zona laterală pe şablonul superior
c. determinarea IM
d. determinarea RC
e. determinarea DVO.
Răspuns: b, d, e pag. 521
TEMA 54 BIODINAMICA PROTEZELOR PARŢIALE
Bucureşti, 1997
1. *Forţa de masticaţie teoretic posibilă este de :

a. 50-100 kgf;
b. 100-150 kgf;
c. 150-300 kgf;
d. 200-400 kgf;
e. 300-500 kgf.
2. *Forţa de masticaţie practic posibilă este de :

a. 40-50 kgf;
b. 50-80kgf;
c. 70-90 kgf;
d. 60-70 kgf;
e. 70-80 kgf.
3. *Durata de acţiune a forţelor de masticaţie în 24 de ore este :

a. 15 min;
b. 20min;
c. 45 min;
d. 30 min;
e. 25 min.
4. *Zona masticatorie stabilă este :

a. incisiv central- incisiv lateral;
b. canin- premolar unu;
c. premolar unu- premolar doi;
d. premolar- molar;
e. molar unu-molar doi.
5. *Bascularea prin înfundare este o deplasare posibilă care poate fi neutralizată prin :
a. amprente de compresiune;
b. şei terminale extinse la maxim;
c. căptuşirea şi rebazarea şeilor;
d. conectori principali elastici;
e. nu poate fi neutralizată.
Răspuns: e pag.134
6. *În deglutiţie forţa aplicată pe dinţi este de :

a. 28 kgf;
b. 30 kgf;
c. 31 kgf;
d. 33 kgf;
e. 34 kgf.
7. *Din cercetările lui Jankelsen reiese că presiunea de masticaţie cea mai mare se află
la nivelul :
a. dinţilor frontali naturali;
b. ultimilor dinţi naturali;
c. între ultimul dinte natural şi primul dinte artificial;
d. primul dinte artificial;
e. ultimii dinţi artificiali.
8.*În edentaţiile frontale tratate cu proteze scheletate se vor aplica croşete :

a. cu braţe elastice cât mai flexibile;
b. cât mai puţin vizibile;
c. croşete cervico-ocluzale;
d. croşete cervico-alveolare;
e. croşete Stahl.
Răspuns: b pag. 119, 120
9. *Linia fulcrum secundară este :

a. oblică în edentaţiile de clasa I;
b. trece prin vârfurile extremităţii libere a braţelor retentive ale croşetelor plasate cel
mai posterior;
c. transversală în edentaţia de clasa a II a;
d. trece prin vârfurile extremităţii libere a braţelor opozante ale croşetelor plasate cel
mai posterior;
e. trece prin vârfurile extremităţii libere a braţelor opozante ale croşetelor plasate cel
mai anterior.
10. *Peste ce înclinaţie dinţii stâlpi nu mai conferă un sprijin parodontal de lungă
durată :
a. peste 20 grd;
b. peste 25 grd;
c. peste30 grd;
d. peste35 grd;
e. peste 40 grd.
Complement multiplu
1. În care din situaţiile următoare forţele funcţionale de masticaţie pot deveni nocive
pentru protezele parţiale :
a. când se transmit în axul lung al dinţilor;

b. când au componente predominant orizontale şi oblice (bruxism);
c. când au intensitate mare , dar nu acţionează continuu;
d. când dimensiunea verticală de ocluzie e supraevaluată;
e. când dimensiunea verticală de ocluzie e subevaluată.
Răspuns: b,d pag. 115
2. Care dintre următoarele forţe poate acţiona asupra protezelor parţiale :

a. forţele date de alimentele lipicioase;
b. gravitaţia;
c. succiunea
d. parafuncţiile;
e. interferenţele ocluzale.
Răspuns: a,b,d,e pag.117
3. Despre desprinderea unei proteze parţiale se poate afirma că :

a. cea mai importantă forţă ce acţionează în acest sens este dată de alimentele lipicioase;
b. este o tendinţă de deplasare;
c. involuntar este o deplasare posibilă;
d. desprinderea voluntară trebuie efectuată cu mare greutate;
e. actele reflexe contribuie la desprinderea protezei.
Răspuns:a,b,e pag. 118
4. Câte croşete sunt necesare în ancorarea unei proteze parţiale :

a. două croşete în edentaţiile de clasa I fară breşe suplimentare;
b. două croşete în edentaţiile de clasa a II a cu o breşă suplimentară;
c. patru croşete în edentaţiile de clasa a II a complicate cu o breşă laterală;
d. trei croşete în edentaţiile de clasa a II a complicate cu o breşă laterală;
e. patru croşete în edentaţiile de clasa a IV a cu lipsa tuturor frontalilor.
5. Mijloacele auxiliare de menţinere a protezelor parţiale sunt :

a. adeziunea dintre mucoasă şi baza protezei;
b. retentivităţile anatomice reprezentate de torusul maxilar şi tuberozităţile mandibulare;
c. tonicitatea musculară;
d. fricţiunea dintre dinţii restanţi şi elementele constitutive ale protezei scheletate;
e. asperitatea bazei protezei ce împiedică acţiunea de desprindere a alimentelor
lipicioase.
Răspuns:a,c,d pag.120
6. Despre înfundarea unei proteze scheletate se poate afirma că :

a. este o tendinţă de deplasare la protezele scheletate ce tratează edentaţii de clasa a III a
şi a IV a reduse;
b. amplitudinea de înfundare poate depăşi rezilienţa mucoasei;
c. amplitudinea de înfundare este mai mare la maxilar decât la mandibulă;
d. când vorbim de această deplasare vorbim de fapt de menţinerea protezei parţiale;
e. ca şi forţă , deglutiţia acţionează în această direcţie.
Răspuns: a,e pag. 134
7. Elementele de sprijin parodontal sunt reprezentate de :

a. pinteni ocluzali;
b. braţe opozante aplicate pe microproteze prevăzute cu trepte;
c. telescoape;
d. porţiunile subecuatoriale ale braţelor croşetelor;
e. gheruţe incizale.
8. Un sprijin parodontal corect trebuie să:

a. acţioneze în axul lung al dintelui stâlp;
b. acţioneze cât mai aproape de centrul dintelui stâlp;
c. linia de sprijin parodontal să treacă prin baza protezei;
d. fie plasat lângă edentaţie când proteza are sprijin mixt;
e. cel mai eficient sprijin parodontal este cel în suprafaţă din edentaţiile de clasa a III a
Răspuns: a,b,e pag.122
9. Mezializarea :
a. este o deplasare posibilă;
b. este favorizată în edentaţiile terminale de crestele descendente spre distal la
mandibulă;
c. este oprită de prezenţa dinţilor restanţi;
d. este accentuată de contacte premature protruzive în relaţie centrică;
e. se impune solidarizarea tuturor dinşilor frontali când aceştia sunt singurii rămaşi pe
arcadă.
Răspuns: c,d,e pag. 123
10. Lipsa elementelor contrabasculante are ca urmări :

a. oboseala rapidă a croşetelor sau sistemelor speciale;
b. solicitări suplimentare nefiziologice la nivelul dinţilor stâlpi;
c. eroziuni urmate de carie la locul plasării braţelor croşetelor turnate;
d. inconfort pentru pacient din cauza deplasării permanente a protezei parţiale;
e. fracturi frecvente ale conectorilor secundari ai protezelor parţiale.
Răspuns: a,b,c,d pag. 125,126
11. Menţinerea indirectă depinde de următorii factori :

a. ineficacitatea menţinerii directe;
b. distanţa de plasare a elementelor contrabasculante faţă de axa de basculare;
c. rigiditatea conectorului secundar de care este legat elementul contrabasculant;
d. lăcaşul special pregătit pe dinţii stâlpi direcţi în care se aplică elementul
contrabasculant;
e. valoarea parodontală a dinţilor stâlpi indirecţi.
Răspuns: b, c, e pag. 126,127
12. În edentaţia de clasa I elementele contrabasculante :

a. se apică unilateral;
b. când lipsesc molarii pintenii ocluzali se aplică în foseta distală a primului premolar;
c. când lipsesc premolarii secunzi plasarea pintenului supracingular pe canin necesită
creerea unei trepte;
d. croşetul continuu este indicat mai ales când rămâne prezent numai grupul dinţilor
frontali;
e. efectul fizionomic al gheruţelor incizale este bun.
Răspuns: c,d pag. 127,128
13. Elementele contrabasculante contribuie la :

a. stabilizarea orizontală a protezei;
b. imobilizarea dinţilor frontali şi refacerea punctelor de contact;
c. evitarea transmiterii forţelor de masticaţie şi pe dinţii stâlpi indirecţi;
d. rigidizarea elementelor componente ale protezei;
e. menţinerea protezei parţiale.
Răspuns: a,b,d pag. 133
14. În menţinerea indirectă intervin cu rol secundar şi :

a. lustrul protezei;
b. modelarea cu retentivităţi a şeilor;
c. braţe opozante plasate pe microproteze cu prag oral;
d. croşetele circulare deschise edental;
e. micşorarea dimensiunii vestibulo-orale a arcadei artificiale.
Răspuns: a,c,d pag. 133,134
15. Diminuarea basculării prin înfundare se poate realiza prin :

a. amprente de compresiune , mai ales la mandibulă;
b. amprente necompresive la maxilar;
c. şei terminale extinse la maxim;
d. căptuşirea şi rebazarea şeilor;
e. conectori principali maxilari de lăţime mai mică decât a edentaţiei;
16. Pentru diminuarea efectului de pârghie al protezei parţiale la nivelul dinţilor stâlpi
se recomandă :
a. solidarizarea dinţilor stâlpi;
b. plasarea pintenilor ocluzali în fosetele meziale ale dinţilor stîlpi;
c. să fie utilizate croşete cu braţe retentive cât mai rigide;
d. să se utilizeze sisteme speciale articulate precum ruptori sau amortizori de forţe;
e. utilizare conectorilor principali elastici.
17. Bascularea prin înfundare în edentaţia de clasa a IV a întinsă este diminuată prin :
a. braţele retentive cele mai distale ale croşetelor Bonwill;
b. braţele retentive cele mai meziale ale croşetelor Bonwill;
c. evitarea inciziei de către pacient;
d. realizarea unei inocluzii sagitale;
e. sprijin parodontal plasat corect în funcţie de rezilienţa mucoasei crestei frontale;
Răspuns:a,c,d,e pag. 138
18. Bascularea laterală :

a. poate să apară la toate tipurile de proteze parţiale;
b. apare doar în edentaţiile de clasa a II a şi a III a;
c. se datorează montării greşite a dinţilor artificiali;
d. se datorează montării unor dinţi mai înguşti decăt lăţimea crestei;
e. se poate produce când torusul maxilar proeminent nu a fost foliat.
Răspuns:a,c,e pag. 138,139
29. Efectele deplasărilor protezelor parţiale sunt :

a. efecte disortodontice ale dinţilor stâlpi;
b. eroziuni şi leziuni carioase la nivelul dinţilor stâlpi;
c. afectarea parodonţiului marginal;
d. stomatopatii protetice;
e. creşterea confortului pentru pacient
Răspuns: a,b,c,d pag.140
20. Efectele deplasărilor protezelor parţiale pot fi :

a. atrofie osoasă în ritm accelerat;
b. devieri ale mandibulei;
c. inconfort pentru pacient;
d. adaptare psihică şi biologică facilă a pacientului;
e. apariţia de ticuri.
Răspuns:a,b,c,e pag. 140
TEMA 55 - AMPRENTA CÂMPULUI PROTETIC EDENTAT TOTAL

E.Hutu – Edentaţia totală
1 .*Ce este amprentarea câmpului protetic edentat total?

a. fază clinică prin care se reproduce în vitro doar imaginea componentei osteo-
periostale a câmpului protetic
b. fază clinică prin care se reproduce în vitro imaginea suprafeţei ţesuturilor moi pe care
se va sprijini proteza
c. fază clinică prin care se reproduce în vitro aspectul suprafeţei ţesuturilor câmpului
protetic cu suprafaţa de sprijin şi zonele marginale ale viitoarei proteze
d. fază clinică, prin care se reproduce în vitro imaginea reliefului osos şi a vestibulului
bucal
e. fază clinică prin care se reproduce în vivo imaginea componentei osteoperiostale şi
fibromucoase a câmpului protetic
Raspuns:c pag. 60
2.*Care din principiile formulate de fraţii GREEN, care stau la baza tehnicilor de
amprentare la edentatul total, nu se poate realiza?
a. prin amprentare trebuie să se obţină o suprafaţă protetică întinsă la maximum
b. prin amprentare se determină înălţimea şi forma marginilor protezelor totale
c. prin amprentare se determină grosimea fundurilor de sac necesare conformării
marginilor protezelor totale
d. prin amprentare trebuie să se respecte libertatea de mişcare a muşchilor periprotetici
e. prin amprentare trebuie să se asigure transmiterea armonioasă a presiunilor asupra
zonei labiale în scopuri estetice
Raspuns:e pag 61
3.*În ce situaţii se utilizează procedeul de amprentă compresivă la edentatul total?

a. când vrem să transmitem uniform presiunile pe întreaga suprafaţă osoasă a zonei de
sprijin
b. când există rezorbţii şi atrofii marcate
c. când avem un câmp protetic cu mucoasă subţire, puţin deformabilă
d. când utilizăm siliconi de condensare de consistenţă medie
e. când amprentăm suprafaţa maximă accesibilă a câmpului protetic cu siliconi de adiţie
Raspuns:d pag 106
4.* Testele pentru funcţionalizarea amprentei la mandibula edentată total, comandate de
medic vor cuprinde:
a. întredeschiderea fantei labiale, umezirea buzelor, protracţia maximă a limbii,
deglutiţia
b. deschiderea treptată a gurii până la valoarea medie, umezirea buzelor, mimatul
râsului, cântatului, protracţia limbii la nas
c. mimarea surâsului forţat, retracţia limbii, sugerea degetului, deglutiţia
d. deschiderea treptată a gurii de la moderat la larg, umezirea buzelor, balansarea limbii
pe mucoasa jugală şi comisuri, protracţia limbii spre vârful nasului, mimarea
fluieratului, suptului şi deglutiţiea
e. deschiderea largă a gurii, surâs forţat, fluierat, supt şi mimarea tusei
Raspuns:d pag 114
5.*Identificarea succiunii lingurii individuale maxilare la nivelul zonei distale se face

astfel:
a. tracţiuni vestibulare pe mâner
b. tracţiuni verticale pe mâner
c. tracţiuni oro-vestibulare pe mâner
d. tracţiuni din aproape in aproape pe marginrea vestibulara a lingurii
e. închiderea si deschiderea gurii
Raspuns:c pag 124
6.*Verificarea realizarii inchiderii marginale la lingura individuala mandibulara, pentru

edentatul total,se face prin urmatorul test:
a. presiuni pe maner in sens meziodistal
b. tractiune asupra manerului in sens vertical
c. se cere pacientului sa mimeze fluieratul
d. se cere pacientului sa deschida larg gura
e. se cere pacientului sa umezeasca cu limba rosul buzelor
Raspuns:b pag 128
7.*Testul 1 de succiune la lingura individuală mandibulara:

a. verifica succiunea la zona linguala centrala
b. verifica succiunea la nivelul tuberculului piriform
c. consta in presiuni pe maner in sens vestibulo-oral
d. lingura trebuie sa se desprinde cu usurinta
e. verifica inchiderea marginala totala
Raspuns:b pag 127
8. *.In primul timp al amprentei finale se urmareste:

a. rectificarea sprijinului si adeziunii
b. realizarea inchiderii marginale
c. rezolvarea problemelor de fonatie
d. rezolvarea problemelor de fizionomie
e. obtinerea tonicitatii musculare favorabile
Raspuns:a pag 128
9.*Amprenta mucostatică se caracterizeaza prin:

a. modelarea marginala este efectuata de medic
b. modelarea marginala se lasa pe seama fluiditatii materialului de amprentare
c. dupa confectionarea protezei aceasta nu necesita o lunga perioada de individualizare
marginala
d. dupa confectionarea protezei se adapteaza perfect
e. este o metoda larg utilizată
Raspuns:b pag 105
10.*Conform conceptiei Clinicii de Protetica din Bucuresti amprenta preliminara are

urmatoarele caracteristici:
a. lingura universala nu este porevazuta cu sistem de retentie
b. lingura standard trebuie sa preseze anumite zone ale campului protetic
c. lingura universala trebuie sa menajeze un spatiu de 3-5mm intre peretii ei si
versantele oaselor edentate
d. lingura standard trebuie sa fie mai larga peste 5 mm
e. lingura universala trebuie sa adere starns la campul protetic
Raspuns:c pag 121
Complement multiplu
1.Care sunt recomandările făcute de HUTU pentru utilizarea alginatelor în amprentarea
preliminară la edentatul total?
a. la pacienţii care au hipersalivaţie
b. la pacienţii cu o salivă redusă cantitativ
c. la pacienţii care deţin câmpuri retentive
d. la pacienţii cu probleme psihice
e. la pacienţii cu reflexe exagerate de vomă pentru că materialele au timp de priză redus
Raspuns:b,c,e pag 99
2.La verificarea amprentei preliminare din alginat la edentatul total se pot decela
frecvent următoarele defecte:
a. neaderenţa marginilor amprentei de lingura universală
b. reprezentarea parţială a zonei de sprijin a câmpului protetic şi a conturului marginal
c. neacoperirea tuturor zonelor, margini subţiri şi balante, nesusţinute de lingura
standard
d. centrarea defectuoasă a lingurii şi distribuţia asimetrică de material de amprentare
e. materialul de amprentă fisurat
Raspuns:c,d pag 99
3.Care este grosimea marginilor amprentei „prefuncţionale” cu siliconi, la edentatul

total?
a. 2 – 3 mm în medie
b. 1 – 2 mm în punga buccinatoare maxilară şi 3 – 4 mm sublingual
c. 5 - 6 mm în punga buccinatoare maxilară şi 2 -4 mm sublingual
d. 3 – 4 mm în punga buccinatoare maxilară şi 1 – 3 mm sublingual
e. 5 – 6 mm în medie
Raspuns:a,d pag 100
4.Ce indicaţii poate avea amprenta preliminară la edentatul total cu materiale cu

vâscozitate lent progresivă?
a. la pacienţii foarte sensibili la durere
b. la pacienţii purtători de proteze parţială, imediat după extracţia ultimilor dinţi
c. dacă există o proteză totală veche, care poate fi utilizată ca de rezervă
d. acest gen de amprentă nu se practică
e. materialul este utilizat doar pentru căptuşiri de proteză
Raspuns:b,c pag 102
5.Obiectivele amprentării finale la edentatul total sunt:

a. adaptarea lingurii individuale
b. respectarea libertăţii de mişcare a musculaturii periorale
c. obţinerea înălţimii corecte şi a extinderi maxime a bazei protezei
d. realizarea doar a dezideratelor estetice ale pacientului
e. repartizarea unor presiuni egale pe structurile câmpului protetic
Raspuns:b,c,e pag 104
6.Modelarea marginală executată de medic la amprentarea edentatului total constă în:

a. masajul obrazului asociat cu presiuni pentru zonele Eisenring şi Fish
b. tracţiuni ale limbii
c. tracţiuni ale buzelor
d. tracţiuni şi rotaţii ale nodului comisural
e. presiuni cu degetul subnazal
Raspuns:a,d pag 108
7. Cum putem rezolva prin amprentare unele problemele de stabilitate ale protezelor
totale ?
a. prin relevarea detaliilor retentivităţilor anatomice din zona de sprijin a câmpului
protetic
b. prin plasarea lingurii şi amprentei într-o zonă funcţională neutră a câmpului protetic
c. prin plasarea amprentei între chingile musculare ce înconjoară câmpul protetic
d. prin extinderea amprentei în scopul măririi suprafeţei de sprijin
e. prin amprentarea cu mai multe materiale de amprentă
Raspuns:a,c pag 62
8.Modelările automatizate ale marginilor amprentei funcţionale la edentatul total

presupun:
a. utilizarea de linguri individuale din răşini fotopolimerizabile
b. utilizarea de linguri individuale din răşini autopolimerizabile
c. utilizarea de linguri individuale cu borduri de ocluzie
d. modelaje realizate fonetic
e. modelaje realizate prin mişcări efectuate de medic
Raspuns:b,c,d pag109
9.Amprenta finală a câmpului protetic edentat total după metoda Schreinemakers va

avea următorii parametri obligatorii:
a. amprenta maxilară se ia după cea mandibulară
b. pacientul va funcţionaliza marginal amprenta prin fonaţie
c. amprenta finală se ia cu linguri cu borduri de ocluzie, deci cu gura închisă
d. pacientul va funcţionaliza marginal amprenta prin ţuguierea buzelor
e. pacientul nu va funcţionaliza marginal amprenta
Raspuns:a,d pag112
10.După Herbst, unde se va modela marginal amprenta funcţională, la edentatul total, la
deschiderea moderată a gurii ?
a. în zona premolarilor
b. în zona tuberculului piriform
c. în zona vestibulară centrală
d. în zona caninilor
e. în zona primilor molarilor
Raspuns:a,e pag113
11.Cum se modelează zona linguală centrală a amprentei funcţionale la edentatul total,

după concepţia Clinicii de Protetică Dentară din Bucureşti?
a. prin mişcările lente ale muşchilor periprotetici
b. prin mişcări de protracţie şi retracţie maximă a limbii
c. prin mişcări de umezire a buzei inferioare şi palpare a mânerului lingurii
d. prin verificarea contactului marginii lingurii cu mucoasa planşeului bucal în poziţia
de repaus a limbii
e. prin mobilizarea lingurii la mişcările comandate de medic
Raspuns:c,d pag 125
12.Efectuarea închiderii marginale la nivelul tuberculului piriform după şcola

bucureşteană se va face după secvenţa:
a. aplicarea de material bucoplastic pe faţa vestibulară externă a lingurii modelată prin
deschiderea şi închiderea gurii
b. materialul termoplastic aplicat pe faţa mucozală a zonei tuberculului piriform în
grosime de 3 – 4 mm în fază plastică, dinamizat prin compresiune şi deschidere maximă
a gurii
c. materialul termoplastic aplicat şi comprimat pe faţa mucozală a zonei tuberculului
piriform în grosime de 1 – 2 mm în fază plastică, dinamizat prin deschiderea maximă a
gurii, închidere
d. modelarea vestibulară a zonei este reglată de aceleaşi mişcări doar că este necesară
opunerea medicului la mişcări
e. lingual sunt necesare mişcările de protracţie a limbii şi deglutiţie
Raspuns:c,d,e pag 126
13.După HUTU, amprenta finală la edentatul total are trei etape ce urmăresc anumite
obiective. Care sunt acestea?
a. timpul I de realizare a închiderii marginale
b. timpul III de obţinere a tonicităţii musculare favorabile
c. timpul III de rezolvare a unor probleme de fizionomie şi fonaţie
d. timpul I de realizare a sprijinului şi adeziunii
e . timpul II de realizare a funcţionalizării marginale
Raspuns:b,d pag 128
14. Problemele de menţinere ale protezei totale, care se pot rezolva odată cu
amprentarea ar fi legate de:
a. reliefarea retentivităţilor anatomice din spaţiul retrozigomatic şi conturarea zonei Ah
b. exactitatea amprentei şi întinderea suprafeţei plane orizontale cu care vine în contact
proteza
c. întinderea, grosimea marginilor amprentei, cu respectarea funcţionalităţii părţilor moi
periprotetice
d. tonicitatea musculară
e. forţa elastică, capilaritate, adeziune la interfaţa proteză – câmp protetic
Raspuns:b,c,d pag 63
15. Care sunt etapele amprentării preliminare, la edentatul total?

a. pregătirea ambientului pentru amprentare
b. pregătirea amprentării, deci a pacientului
c. alegerea şi verificarea lingurii individuale
d. alegerea tehncii de amprentare, a materialului de amprentare şi a lingurilor universale
e. proiectarea lingurii individuale şi indicaţii pentru laborator
Raspuns:b,d,e pag 64
16. Miscarile test preconizate de HERBS pentru adaptarea lingurii individuale maxilare
la edentatul total cuprind:
a. deschiderea maxima a gurii
b. umezirea buzelor
c. deglutitia
d. ridicarae varfului limbii
e. mimarea fluieratului
Raspuns:a,e pag 113
17.Zonele „cheie” mandibulare la nivelul carora se realizeaza inchiderea marginala

sunt:
a. zona tuberculuilui piriform
b. zona linguala centrala
c. zona vestibulara centrala
d. zona linguala laterala
e. zona vestibulara laterala
Raspuns:a,b,c pag 125
18. Care sunt factorii de care depinde alegerea materialului de amprentare preliminară
la edentatul total?
a. gradul de retentivitate a reliefului câmpului protetic
b. calitatea şi grosime fibromucoasei
c. sistemul de amprentare: cu lingura universală sau cu vechea proteză
d. proceduri mai lente sau mai rapide de amprentare
e. firma producătoare, dacă este de răsunet
Raspuns:a,b,c pag67
19.Testul 2 de succiune la nivelul lingurii individuale mandibulare urmareste:

a. verifica inchiderea marginala la nivelul tuberculului piriform
b. verifica inchiderea marginala in vestibulara centrala
c. verifica inchiderea marginala in zona linguala centrala
d. se efectueaza presiuni pe manerul lingurii in sens oro-vestibular
e. se efectueaza presiuni pe manerul lingurii in sens vestibulo-oral
Raspuns:c,e pag127
20.Testul 3 de succiune la lingura individuala mandibulara:

a. verifica inchiderea in zona linguala centrala
b. verifica inchiderea la nivelul tuberculilor piriformi
c. verifica inchiderea marginala totala
d. lingura se desprinde cu usurinta
e. consta in presiuni pe maner in sens vestibulo-oral si tractiune verticala
Raspuns:c,e pag 128
21.Care dintre urmatoarele afirmatii cu privire la amprenta finala in edentatia totala sunt
adevarate:
a. amprenta mucostatica duce la realizarea unor proteze cu margini lungi si groase
b. tehnica mucodinamica utilizata pentru amprentare foloseste o asociere de materiale
de consistente diferite
c. amprentele compresive sunt indicate pentru campuri protetice cu mucoasa
rezilienta,mobila fata de periost
d. amprentele de despovarare sunt indicate pentru pacienti incapabili sa modeleze
functional marginile amprentei
e. tehnicile de amprentare „cu gura inchisa” au ca neajuns imposibilitatea unor miscari
functionale mai ample,in special ale limbii.
Raspuns:b,e pag 105,106
22.Care din urmatoarele afirmatii privind lingurile standard Clan Tray sunt corecte?
a. au marginea linguala mai scurta spre distal
b. au marginea linguala mai lunga spre distal
c. au marginea linguala mai lunga spre mezial
d. au marginea linguala lai scurta spre mezial
e. alegerea lor se face cu ajutorul unui compas
Raspuns:a,c,e pag 66
23.Care sunt grupele de miscari utilizate pentru amprentarea mucodinamica in edentatia

totala?
a. numai miscari de inchidere ,deschidere a gurii
b. miscari comandate de medic
c. numai miscari ale limbii
d. miscari efectuate de medic
e. miscari efectuate de pacient
Raspuns;b,d,e pag 107
24.Care sunt cararcteristicile metodelor de amprentare cu gura inchisa la edentatul

total?
a. necesita linguri individuale prevazute cu roluri de ocluzie
b. necesita determinarea in prealabil a dimensiunii verticale
c. presiunea de amprentare este excercitata de pacient
d. realizeaza proteze cu margini lungi
e. sunt amprente mucostatice
Raspuns :a,b,c,d pag 110
25.Conform conceptiei Clinicii de Protetica Dentara din Bucuresti, pentru amprentarea

finala a maxilarelor edentate total la care campul protetic este acoperit de o mucoasa
fixa ,slab aderenta la planul osos subiacent,materialele cele mai indicate vor fi:
a. pastele ZOE
b. gipsul
c. elastomerii de sinteza fluizi
d. siliconii de consistenta medie
e. materialele de tip Stents
Raspuns :a,b,c pag128
26 Delimitarea lingurii individuale pe amprenta preliminară la edentatul total, se face:

a. în cabinet, comparând datele de pe amprentă cu cele ale cavităţii bucale
b. se fac analize secvenţiale pentru a preciza sediul mucoasei mobile de la periferia
câmpului protetic
c. se fac analize secvenţiale pentru a preciza sediul mucoasei pasiv mobile de la
periferia câmpului protetic
d. nu se practică o astfel de delimitare în cabinet
e. se face în laborator
Raspuns:a,c pag 67
27 După Schreinemakers, care sunt etapele de trasare a limitelor câmpului protetic

maxilar edentat total?
a. marcarea punctiformă a foveelor palatine şi a plicilor pterigopalatine
b. limita vestibulară este marcată la 3 mm în interiorul amprentei preliminare
c. limita vestibulară este marcată la 1 mm în interiorul amprentei preliminare
d. linie convexă situată posterior de foveele palatine ce se uneşte cu alte două curbe
convexe spre distal, ce marchează şanţurile pterigopalatine
e. linie continuă a celui mai mare contur al amprentei preliminare
Raspuns:c,d pag 68
28. După metoda lui Schreinemakers, care sunt reperele de demarcaţie ale zonei
linguale centrale la edentatul total?
a. linia mediană
b. convexitatea maximă a marginii amprentei în zona linguală centrală
c. curba cu concavitatea posterioară pe parcursul a 3 cm stânga şi 3 cm dreapta în
fundul de sac lingual
d. curbă cu concavitatea posterioară la mijlocul versantului oral al crestei alveolare, pe
parcursul a 1,5 cm stânga şi 1,5 cm dreapta
e. linia curbă cu concavitatea posterioară din fundul sac oral de o parte şi alta a liniei
mediene pe parcursul total a 3 cm
Raspuns:a,b,e pag 68
29.Miscarile comandate de medic sunt:

a. deschiderea moderata a gurii
b. deschiderea mare a gurii
c. balansarea mandibulei
d. miscarea in sens frontal
e. miscarea limbii
Raspuns :a,b,c,e pag 108
30.Modelarile automatizate ale marginilor amprentei presupun:

a. purtarea ei in cavitatea bucala
b. presupune existenta unor linguri foarte bineadaptate
c. amprentele sunt prevazute cu borduri de ocluzie
d. folosesc materiale bucoplastice
e. folosesc materiale termoplastice
Raspuns :a,b,c,d pag 109
TEMA 56 - DETERMINAREA RELAŢIILOR INTERMAXILARE LA

EDENTATUL TOTAL
E. Hutu – Edentaţia totală
1*. Care dintre următoarele operaţiuni NU face parte din faza de determinare a
relaţiilor intermaxilare la edentatul total
a. verificarea şabloanelor de ocluzie
b. determinarea curburii vestibulare a şablonului superior
c. determinarea curburii vestibulare a şablonului inferior
d. determinarea dimensiunii verticale a etajului inferior al feţei
e. determinarea relaţiei centrice.
Răspuns: c pag.131
2.* Care dintre următoarele semne clinice este consecinţa supraevaluării DVO
a. accentuarea şanţurilor perilabiale
b. vizibilitatea exagerată a dinţilor
c. vizibilitatea redusă a roşului buzelor
d. aspect îmbătrânit
e. apariţia perleche-ului la nivelul comisurilor.
Răspuns:b pag.142
3.* Care dintre următoarele metode nu favorizează conducerea mandibulei în relaţie

centrică
a. deglutiţia
b. utilizarea numărului de aur
c. memoria tisulară
d. memoria ocluzală
e. oboseala pterigoidienilor externi.
Răspuns: b pag 144-145.
4.* Testarea mişcării de basculare a şablonului de ocluzie în jurul unui ax median se

face astfel
a. apăsând simultan pe faţa ocluzală a valurilor de ocluzie în dreptul premolarilor
b. apăsând alternativ pe faţa ocluzală a valurilor de ocluzie în dreptul premolarilor
c. apăsând simultan pe faţa ocluzală a valurilor de ocluzie în dreptul molarilor 2
d. apăsând alternativ pe faţa ocluzală a valurilor de ocluzie în dreptul molarilor 2
e. apăsând pe faţa ocluzală a valurilor de ocluzie în zona incisivă.
5.* Determinantul fonetic în realizarea curburii vestibulare a şablonului superior se

referă la faptul că
a. in fonaţie, incisivii inferiori îi depăşesc pe cei superiori
b. în fonaţie, incisivii inferiori nu îi depăşesc pei cei superiori
c. cuspizii vestibulari ai premolarilor superiori îi circumscriu pe cei ai premolarilor
inferiori
d. cuspizii vestibulari ai premolarilor inferiori îi circumscriu pe cei ai premolarilor
superiori
e. nu există un determinant fonetic.
Răspuns: b pag.135.
6.* Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la testul Ismail de determinare a DVO
este falsă
a. pe şablonul inferior se plasează bordură de ocluzie
b. pe şablonul superior se plasează bordură de ocluzie
c. pe şablonul inferior se plasează 3 piramide de ceară moale
d. pacientul este pus să execute o deglutiţie
e. piramidele de ceară se vor turti corespunzător DVO:
Răspuns: a pag. 142
7.* 26. Pentru ştergerea reflexelor determinate de protezele vechi, instabile, cu RIM
incorecte, protezele nu vor fi purtate cel puţin
a. 2 ore
b. 4 ore
c. 1 zi
d. 2 zile
e. 4 zile.
Răspuns: d pag.143
8.* Tehnica memoriei ocluzale de favorizare a conducerii mandibulei în RC se

caracterizează prin
a. trezirea vechiului reflex molar al pacientului
b. plasarea a câte un molar bilateral în valul de ocluzie
c. efectuarea deglutiţiei
d. atingerea luetei cu oglinda
e. plasarea caninilor în valul de ocluzie.
Răspuns: b pag.145.
9.* Planul de ocluzie este paralel în zona laterală cu

a. planul Frankfurt
b. planul Camper
c. planul bazal mandibular
d. planul Dreyfus
e. planul Simon
Răspuns b pag.136
10.* Vizualizarea globală a orientării planului de ocluzie în regiunea frontală şi laterală

se poate face cu
a. planul Andersen
b. planul Camper
c. planul Fox
d. planul Deryfus
e. planul Simon.
Complement multiplu
1. Dimensiunea verticală a etajului inferior al feţei se măsoară între punctele
a. gonion
b. gnathion
c. nasion
d. ophrion
e. nasospinalis anterior.
Răspuns: b, e pag.138
2. Poziţia de repaus a mandibulei se poate determina prin

a. metode antropometrice
b. metode funcţionale
c. testul Ismail
d. electromiografic
e. cu ajutorul riglei Gyzi
Răspuns: a,b,d pag. 139 – 140
3. Determinarea poziţiei de repaus a mandibulei prin metode funcţionale se face prin:
a. pronunţarea repetată a fonemei M
b. pronunţarea repetată a fonemei S
c. deglutiţie
d. înregistrarea minimului de activitate la nivelul muşchilor masticatori
e. utilizarea numărului de aur
Răspuns: a, c pag.140
4. Determinarea poziţiei de repaus a mandibulei prin metode antropometrice se face

prin:
a. metoda Willis
b. pronunţarea fonemei M
c. deglutiţie
d. utilizarea numărului de aur
e. testul Ismail
Răspuns: a, d pag 139-140
5.Determinarea DVO se face prin

a. scăderea valorii spaţiului de inocluzie din DVR
b. testul Ismail
c. metoda Willis
d. cu ajutorul spaţiului minim de vorbire
e. electromiografic.
Răspuns: a,b,d. pag. 141 - 142
6. Care dintre următoarele manopere se execută în faza de determinare a relaţiilor

intermaxilare
a. amprenta finală
b. verificarea şabloanelor de ocluzie
c. proba machetei
d. determinarea dimensiunii verticale a etajului inferior al feţei
e. determinarea relaţiei centrice.
Răspuns: b, d, e. pag.131
7. Care dintre următoarele semne clinice este consrcinţa subevaluării DVO

a. vizibilitatea exagerată a dinţilor
b. zgomot de castagnete
c. facies crispat
d. aspect îmbrătânit
e. oboseală musculară permanentă.
8. Conducerea mandibulei în relaţie centrică poate fi favorizată de următoarele metode

a. homotropia linguo-mandibulară
b. oboseala maseterilor
c. reflexul molar
d. reflexul canin
e. memoria tisular
Răspuns: a, c, e pag.144-145
9. Conducerea mandibulei în relaţie centrică poate fi favorizată de următoarele metode

a. momentul psihologic
b. oboseala pterigoidienilor interni
c. pronunţarea fonemei M
d. memoria ocluzală
e. memoria tisulară.
Răspuns: a, d, e pag.144-145
10. Baza şablonului de ocluzie prezintă următoarele caracteristici

a. este rigidă
b. este nedeformabilă
c. este deformabilă la temperatura cavităţii orale
d. se confecţionează din ceară
e. marginile pătrund în fundurile de sac.
Răspuns: a, b, e. pag.132
11. Şablonul de ocluzie este format din

a. bază din acrilat sau placă de bază
b. mâner având forma şi poziţia unui incisiv central
c. butoni de presiune
d. bordură de ocluzie
e. perforaţii pentru retenţia materialului.
Răspuns: a, d pag.131
12. Bordurile de ocluzie se pot confecţiona din

a. ceară albă sau ivory
b. ceară roz mai dură
c. polieteri
d. stents
e. ceruri bucoplastice.
Răspuns: a, b, d pag 132
23. Îmnunătăţirea menţinerii şablonului se poate face prin

a. căptuşire în cavitatea orală cu pastă ZOE
b. căptuşirea pe model cu pastă ZOE
c. căptuşire în cavitatea orală cu paste siliconate
d. căptuşire pe model cu paste siliconate
e. căptuşire în cavitatea orală cu alginat.
Răspuns:b, d pag. 134.
14. Valul de ocluzie al şablonului superior trebuie să respecte următoarele cerinţe

a. se va opri la 1,5 cm de tuberozităţi
b. să fie strict pe creastă în regiunea laterală
c. să fie în afara crestei în regiunea laterală
d. să fie strict pe creastă în regiunea frontală
e. să fie situat anterior de papila incisivă în zona frontală.
Răspuns: a, b, e. pag. 132
15. Valul de ocluzie al şablonului inferior trebuie să respecte următoarele cerinţe

a. se va opri la 1,5 cm de tubercului piriform
b. să fie strict pe creastă în regiunea laterală
c. să fie în afara crestei în regiunea laterală
d. să fie strict pe creastă în regiunea frontală
e. să fie în afara crestei în regiunea frontală.
Răspuns: a, b, d. pag. 133
16. Bascularea şablonului superior în jurul unui ax median poate fi determinată de

a. borduri de ocluzie montate pe mijlocul crestei
b. borduri de ocluzie montate în afara crestei
tc. orus palatin proeminent
d. model deformat
e. rugi palatine şterse.
Răspuns: b, c, d pag.133
17. Verificarea poziţionării mandibulaei în relaţie centrică se poate face în felul

următor:
a. în RC condilii mandibulari nu se palpează
b. în RC condilii mandibulari se palpează
c. închiderea gurii se face mereu în aceeasi poziţie retrudată
d. închiderea gurii se face mereu în aceeaşi poziţie protruzivă
e. palparea contrecţiei simetrice a muşchilor geniohioidieni.
Răspuns: b. c pag. 146
18. Derapajul anterior sau antero-lateral al şablonului inferior se poate datora

a. unui contact tardiv între cele două borduri antagoniste
b. unui contact iniţial între cele două borduri în regiunea distală
c. unui contact între borduara inferioară şi baza superioară
d. unui contact între bordura superioară şi baza inferioară
e. montării valului superior excentric.
Răspuns: b pag.146
19. Liniile trasata de către medic pe valurile de ocluzie în etapa de determinare a RIM
sunt
a. linia mediană
b. mijlocul crestei edentate
c. linia caninilor
d. linia surâsului
e. linia fulcrum.
Răspuns: a, c, d pag. 150.
20 Curburile caracteristice planului de ocluzie sunt:

a. curba Monson
b. curba Spee
c. curba Wilson
d. curba Gauss
e. curba incizală
Răspuns: b, c, e. pag135
TEMA 57 - PROBA MACHETELOR PROTEZELOR TOTALE

E. Hutu – Edentaţia totală
1*. Care dintre următoarele verificări NU face parte din controlul extraoral al arcadelor
artificaile ale machetelor protezelor totale
a. curbura realizată de cei şase frontali să fie simetrică
b. papilele interdentare să fie modelate convex
c. dinţii laterali să respecte regula POUND
d. înălţimea dinţilor frontali să se încadreze între planul de ocluzie şi linia surâsului
e. dinţii să realizeze unităţi masticatorii.
2*. Care dintre următoarele linii de referinţă NU se verifică la controlul ocluzorului şi

al modelului
a. linia mediană
b. linia caninilor
c. linia surâsului
d. linia Ala-Tragus
e. curbura sagitală.
Răspuns: d pag. 206.
3*. Care dintre următoarele verificări NU se realizează în cadrul controlului extrabucal

al bazelor de ceară a machetelor protezelor totale
a. papilele interdentare să fie modelate convex
b. papilele interdentare să fie modelate concav
c. versantele vestibulare să fie modelate convex
d. versantul lingual al machetei protezei inferioare să fie modelat concav
e. macheta să acopere două treimi anterioare ale tubercului piriform.
Răspuns: b pag. 207 – 209.
4*. În cadrul controlului estetic din profil al machetelor protezelor totale se urmăreşte
a. buza superioară să fie mai proieminentă decât buza inferioară în cazul montării cu
supraocluzie frontală
b. buzele să fie în acelaşi plan în cazul montării cap la cap
c. buza inferioară să fie mai proieminentă în cazul montării cap la cap
d. marginea vestibualră a machetei superioare să nu bombeze sub pragul narinar
e. buza inferioară este mai proieminentă în cazul montării inverse.
Răspuns: c pag. 211.
5*. Controlul intraoral cu gura cu gura întredeschisă al machetelor protezelor totale
urmăreşte:
a. linia mediană interincisivă să se suprapună pe planul medio-sagitala al feţei
b. curbura vestibulară să fie simetrică
c. lăţimea celor şase frontali superiori să se încadreze între cele două comisuri bucale
d. lăţimea celor şase frontali inferiori să se încadreze între cele două comisuri bucale
e. faţa ocluzală a dinţilor laterali superiori să nu fie prea vizibilă.
Răspuns: d pag. 211 – 212.
6*. Frush şi Fischer au făcut următoarea recomandare privind animarea dinţilor

protezelor totale
a. anomaliile de poziţionare a dinţilor trebuie reproduse simetric
b. diastemele şi tremele cresc rezistenţa mecanică a protezelor totale
c. diastemele şi tremele scad rezistenţa mecanică a protezelor totale
d. vestibularizarea cadinului imprimă o notă veselă
e. coborârea incisivilor centrali imprimă o notă agresivă.
7*. Testul Buschman-Ismail de control al componentei verticale a relaţiilor

intermaxilare a machetelor protezelor totale se referă la
a. pronunţarea de cuvinte care conţin fonema S
b. pronunţarea de cuvinte care conţin fomema M
c. picurarea de ceară moale pe faţa linguală a frontalilor inferiori urmată de efectuare de
deglutiţii
d. picurarea de ceară moale pe faţa ocluzală a lateralilor inferiori urmată de efectuare de
deglutiţii
e. plasarea de piramide de ceară pe şablonul superior.
8*. Testul Silverman de control al componentei verticale a relaţiilor intermaxilare a

machetelor protezelor totale se referă la
a. pronunţarea de cuvinte care conţin fonema S
b. pronunţarea de cuvinte care conţin fomema M
c. picurarea de ceară moale pe faţa linguală a frontalilor inferiori urmată de efectuare de
deglutiţii
d. picurarea de ceară moale pe faţa ocluzală a lateralilor inferiori urmată de efectuare de
deglutiţii
e. plasarea de piramide de ceară pe şablonul superior.
9*. Care dintre următoarele situaţii nu necesită remontarea dinţilor protezelor totale
a. alegerea unei garnituri de dinţi necorespunzătoare
b. montarea dinţilor laterali în afara crestelor
c. montarea dinţilor laterali pe mijlocul crestei
d. rapoarte mandibulo –maxilare necorespunzătoare
e. neconcordanţa dintre linia interincisivă superioară şi linia mediană a feţei.
Răspuns: c. pag. 218
10*. Care dintre următoarele zone ale câmpului protetic edentat total necesită
despovărare
a. două treiemi anterioare ale tuberculului piriform
b. torusul palatin
c. tuberozităţile maxilare
d. crestele edentate regulate
e. zona linguală centrală
Complement multiplu
1. Controlul extraoral al arcadelor artificiale ale machetelor protezelor totale urmăreşte
a. Dinţii laterali să respecte regula POUND
b. Curbura realizată de cei şase frontali să fie simetrică
c. Dinţii să realizeze unităţi fonetice de câte 3 dinţi
d. Papilele interdentare să fie modelate convex
e. Înălţimea frontalilor să se încadreze între planul de ocluzie şi linia surâsului.
Răspuns: a,b, e pag. 207

a. în regiunea laterală, montarea dinţilor să respecte axul interalveolar
b. dinţii să realizeze unităţi masticatorii de câte 5 dinţi
c. versantul lingual al machetei inferioare să fie modelat concav
d. linia mediană interincisivă să corespundă cu cea de pe model
e. dinţii laterali să fie montaţi pe mijlocul crestei.
Răspuns. a,d,e pag.207
3. Controlul extraoral al bazelor din ceară al machetelor protezelor totale urmăreşte

a. papilele interdentare să fie modelate convex
b. papilele interdentare să fie modelate concav
c. versantele vestibulare ale machetelor să fie modelate convex
d. versantale vestibulare ale machetelor să fie modelate concav
e. versantele linguale ale machetelor să fie modelate concav.
Răspuns: a,c,e pag. 207 - 209
4. Controlul estetic din faţă, cu gura închisă al machetelor protezelor totale urmăreşte
a. linia interincisivă să se suprapună pe planul mediosagital al feţei
b. buza superioară să fie simetrică în ceea ce priveşte plenitudinea
c. roşul buzelor să aibă un aspect acceptabil
d. RC să coincidă cu IM
e. lăţimea celor 6 frontali să se încadreze între cele 2 comisuri.
5. Controlul estetic din profil, cu gura închisă al machetelor protezelor totale urmăreşte
a. buza superioară este mai proieminentă decât cea inferioară în montarea cu
supraocluzie frontală
b. buzele sunt în acelaşi plan în montarea cap la cap
c. în RC buzele sunt răsfrânte şi proeminente
d. buza superioară să fie simetrică
e. marginea vestibulară a machetei superioare să nu bombeze mult sub pragul narinar.
Răspuns: a, b, e pag. 211
6. Controlul estetic, cu gura întredeschisă al machetelor protezelor totale urmăreşte

a. curbura vaestibulară să fie simetrică
b. buzele sunt răsfrânte în RC
c. linia interincisivă superioară să se suprapună pe planul medio-sagital al feţei
d. planul ocluzal să nu atârne
e. şanţurile nazo-labiale şi paralabiale să fie şterse în totalitate.
Răspuns:a, c, d pag.211 – 212
7.Pentru îmbunătăţirea aspectului estetic al protezelor totale, Frusch şi Fischer

recomandă
a. anomaliile în poziţionarea dinţilor trebuie reproduse simetric
b. anomaliile în poziţionarea dinţilor nu trebuie reproduse simetric
c. curbura incizală este mai accentuată la bărbaţi
d. curbura incizală este mai accentuată la femei
e. vestibularizarea caninului conferă o notă de agresivitate.
Răspuns: b, d, e pag. 213
8. Pentru îmbunătăţirea aspectului fizionomic al protezelor totale Frusch şi Fisfher

recomandă
a. linia colatului dinţilor frontali se plasează la acelaşi nivel
b. linia coletului dinţilor frontali nu se plasează la acelaşi nivel
c. coborârea incisivilor frontali imprimă o notă veselă
d. coborârea celor doi incisivi centrali imprimă o notă de agresivitate
e. diastemele cresc retistenţa mecanică a protezelor totale.
9. La controlul fonetic al machetelor protezelor totale pot apărea următoarele situaţii:

a. fonema S are o emisie şuierată – între vârful limbii şi regiunea retroincisivă este un
spaţiu prea mare
b. fonema S are o emisie şuierată – între vârful limbii şi regiunea retroincisivă este
unspaţiu prea mic
c. fonema S are o emisie ca un zâzâit – între vârful limbii şi regiunea retroincisivă este
un spaţiu prea mic
d. fonema S are o emisie ca un zâzâit – între vârful limbii şi spaţiul retroincisiv este un
spaţiu prea mare
e. fonema K eate alterată – proteza este prea extinsă în regiunea posterioară
Răspuns: a, c, e pag. 217 – 218
10. La controlul fonetic al machetelor protezelor totale pot apărea următoarele situaţii:
a. fonema V seamănă cu F – dinţii superiori sunt prea scurţi
b. fonema F seamănă cu V - dinţii superiori sunt prea scurţi
c. fonema V seamănă cu F – dinţii superiori sunt prea lungi
d. fonema F seamănă cu V – dinţii superiori sunt prea lungi
e. fonema F seamănă cu V – dinţii superiori sunt prea laţi.
11. La controlul fonetic al protezelor totale pot apărea următoarele situaţii

a. fonema T se aude ca D – dinţii superiori sunt oralizaţi
b. fonema D se aude ca T – dinţii superiori sunt oralizaţi
c. fonema T se aude ca D – dinţii superiori sunt vestibularizaţi
d. fonema D se aude ca T – dinţii superiori sunt vestibularizaţi
e. fonema D se aude ca T – proteza este prea groasă în zona rugilor palatine.
Răspuns: a, d, e pag. 218.
12. Care dintre următoarele situaţii constatate la proba machetelor protezelor totale
necesită remontarea dinţilor artificiali
a. montarea dinţilor laterali în afara crestelor
b. montarea dinţilor laterali pe mijlocul crestelor
c. rapoarte mandibulo-maxulare necorespunzătoare
d. alegerea unei garnituri de dinţi necorespunzătoare din punct de vedere al culorii
dinţilor
e. concordanţa dintre RC şi IM.
Răspuns: a, c, d pag. 218
13. În faza de verificarea a machetelor din ceară a protezelor totale se transmit pe model
către laborator, următoarele informaţii
a. forma şi profunzimea zonei de închidere vestibulară anterioară
b. forma şi profunzimea zone de închidere palatinală posterioară
c. zonele de despovărare
d. zonele retentive care pot crea probleme la inserţia protezei
e. linia surâsului.
Răspuns: b, c, d pag. 219
14. La controlul ocluzorului şi modelelor protezelor totale, pe model trebuie să fie

trasate următoarele linii
a. linia mediană
b. linia caninilor
c. linia molarilor
d. linia surâsului
e. tangenta la versantul vestibular al crestei.
Răspuns: a, b, d pag.206
a. linia mediană interincisivă să corespundă cu cea de pe model
b. curbura realizată de cei 6 dinţi frontali să fie asimetrică
c. dinţii frontali să respecte regula lui POUND
d. dinţii laterali să respecte regula lui POUND
e. papilele interdentare să fie modelate concav.
a. înălţimea frontalilor superiori să se încadreze între planul de ocluzie şi planul Camper
b. înălţimea frontalilor superiori să se încadreze între planul de ocluzie şi linia surâsului
c. dinţii să realizeze unităţi masticatorii de câte 3 dinţi
d. frontalii superiori să ocupe spaţiul dintre cele două linii ale caninilor
e. versantele vestibulare ale machetelor să fie modelate concav.
Răspuns: b, c, d pag. 207
17. Controlul bazelor de ceară al machetelor protezelor totale urmăreşte
a. să acopere 2/3 anterioare ale tuberculului piriform
b. să acopere tot tuberculul piriform
c. să cuprindă şanţurilr pterigomaxişare
d. să depăşească linia milohioidiană
e. să acopere apofizele genii inferioare.
18. Controlul bazelor de ceară al machetelor protezelor totale urmăreşte

a. să acopere tot tuberculul piriform
b. să acopere 1/3 anterioară a tuberculului piriform
c. papilele interdentare să fie modelate convex
d. versantele linguale să fie modelate concav
e. dinţii frontali să ocupe spaţiul dintre liniile caninilor.
Răspuns: c,d pag. 207-209
19.Care dintre următoarele afirmaţii privind montarea dinţilor protezelor totale maxilare
sunt adevărate
a. linia coletului trebuie plasată la acelaşi nivel
b. linia coletului nu rebuie plasată la acelaşi nivel
c. coletul centralului superior este mai sus decât al lateralului
d. coletul centralului superior este mai sus decât al caninului
e. coletul caninul superior este mai sus decât al centralului
Răspuns: b, c, e pag. 213
20. Care dintre situaţiile următoare constatale la proba machetelor protezelor totale NU
necesită remontarea dinţilor artificiale
a. neconcordanţa dintre linia interincisivă superioară şi linia mediană a feţei
b. concordanţa dintre linia interincisivă superioară şi linia mediană a feţei
c. montarea dinţilor laterali pe mijlocul crestei
d. montarea frontalilor superiori în linie dreaptă
e. montarea dinţilor laterali în afara crestei.
Răspuns: b, c pag. 218.
TEMA 58 - STOMATOPATIILE PROTETICE LA EDENTATUL TOTAL

E. Hutu - Edentaţia totală
1*. Teoria fragilitatii capilare incrimineaza urmatorul factor:

a. Factorul traumatic
b. Factorul ocluzal
c. Factorul vascular
d. Factorul viral
e. Factorul bacteriologic
Raspuns: c pag. 277
2.* Conform teoriei bacteriotoxice stomatopatiile sunt declanşate de:

a. Microtraumatisme
b. Elementele chimice din materialul acrilic
c. Hipersensibilitate la componentele acrilatului
d. Protezele necorespunzatoare
e. Dezechilibru în microbiocenoza orală la purtatorii de proteze acrilice
Raspuns: e pag. 276
3*. Conform teoriei chimicotoxice stomatopatiile sunt declanşate de:

a. Elementele chimice din materialul acrilic
b. Protezele necorespunzatoare
c. RC supradimensionată
d. RC subdimensionată
e. Ocluzia traumatică
Raspuns: a pagina 276
4*. Conform teoriei interdependenţei şi intercondţionarii factorior, stomatopatiile sunt

determinate de:
a. Traumatismele mucozale
b. Dezechilibrul microbiocenozei bucale
c. Factorul vascular
d. Factori multipli ce actioneaza concomitent
e. Substantele din monomerul acrilic
Raspuns: d pag. 277
5*. Tinând cont de debutul manifestarilor clinice si de topografia leziunilor , reactiile

imediate totale sunt:
a. Tulburari vasculare
b. Alergice si chimicotoxice
c. Hiperplazii
d. Eroziuni in situ
e. Eroziuni la insertia protezei
Raspuns: b pag. 278

imediate bazale sunt:
a. Eroziuni in situ
b. Iritatii chimicotoxice
c. Iritatii traumatice
d. Leziuni eritemato – congestive
e. Hiperplazii
Raspun: a pag 278

imediate totale sunt:
a. Hiperplazii
b. Leziuni eritemato – congestive
c. Alergice si chimicotoxice
d. Eroziuni in situ
e. Eroziuni la insertia protezei
Raspuns: c pag 278
8*. Conform teoriei chimicotoxice stomatopatiile sunt declansate de:

a. Factori multipli ce actioneaza concomitent
b. Protezele necorespunzatoare
c. Tehnica de amprentare
d. Elementele chimice din materialul acrilic
e. Materialul de amprenta
Raspuns: d pag. 276
9*. Teoria fragilitatii capilare incrimineaza urmatorul factor:

a. Factorul enzimatic
b. Factorul vascular
c. Factorul hormonal
d. Factorul viral
e. Factorul ereditar
Raspun: b pag.277
10*. Conform teoriei bacteriotoxice stomatopatiile sunt declansate de:

a. Dezechilibru in microbiocenoza orala la purtatorii de proteze acrilice
b. RC supraevaluata
c. Hipersensibilitate la componentele acrilatului
d. Protezele necorespunzatoare
e. RC subevaluata
Raspuns: e pag. 276
Complement multiplu
1. În relaţia proteză-cîmp protetic starea de sanatate a mucoasei depinde de:
a. Contactul de lunga durata dintre proteza si mucoasa
b. Materialul din care este confectionata proteza
c. Metoda de amprentare
d. Particularitatile terenului adiacent protezei
e. Materialul de amprenta
Raspuns: a,d pag. 275
2. Factorii generali incriminati in etiologia stomatopatiilor protetice sunt:

a. Boli generale
b. Inaintarea in vârsta
c. Inchidere marginala deficitara
d. Ocluzie dezechilibrata
e. Margini subtiri si prea extinse ale protezei totale
Raspuns: a, b pag. 275
3. Bolile generale incriminate in aparitia stomatopatiilor sunt:

a. Abces hepatic
b. Diabet zaharat
c. Bolile vasculare
d. Valvulopatie mitrala
e. Insuficienta renala cronica
Raspuns: b,c,e pag 275
4. Bolile generale ce creaza premise pentru aparitia stomatopatiilor sunt:

a. Miocardite
b. Arterioscleroza
c. Hepatita cronica
d. Hemopatiile
e. Fibrilatia atriala
Raspuns: b,d pag. 275
5. Factorii locali ce contribuie la aparitia stomatopatiilor sunt:

a. Inchidere marginala deficitara
b. Ocluzie dezechilibrata
c. Autocuratirea
d. Cresterea temperaturii locale sub placa acrilica
e. Microporozitatile acrilatului
Raspuns : c,d,e pag. 275 – 276
6. Factorii locali ce contribuie la aparitia stomatopatiilor sunt:

a. Prezenta unor zone retentive la nivelul câmpului protetic
b. Igiena necorespunzatoare a piesei protetice
c. Calitatea mucoasei din zona de sprijin
d. Imperfectiuni de executie a protezei
e. Absenta colaborarii medic – pacient
Raspuns: b,d pag. 276
7. Factorii locali ce contribuie la aparitia stomatopatiilor protetice sunt:

a. Rezilienta scazuta a mucoasei
b. Hipertrofia muschilor limbii
c. Purtarea timp indelungat a unor proteze necorespunzatoare
d. Microtraumatisme ocluzale
e. Suprasolicitarea câmpului protetic subiacent
Raspuns: c,d,e pag. 277
8. Teoriile etiopatogenice incriminate in aparitia stomatitelor protetice sunt:

a. Teoria parodontala
b. Teoria mecano – traumatica
c. Teoria bacteriotoxica
d. Teoria Thielleman
e. Teoria ocluzala
Raspuns: b,c pag. 276

a. Teoria chimicotoxica
b. Teoria alergica
c. Teoria biologica
d. Teoria enzimatica
e. Teoria hormonala
Raspuns: a,b pag. 276 – 277

a. Teoria enzimatica
b. Teoria ocluzala
c. Teoria fragilitatii capilare
d. Teoria interdependentei si interconditionarii factorilor
e. Teoria biologica
Raspuns: c,d pag. 277
11. Tinând cont de debutul manifestarilor clinice si de topografia leziunilor, reactiile

imediate marginale sunt:
a. Hiperplazii
b. Eroziuni in situ
c. Eroziuni la insertia protezei
d. Alergii
e. Tulburari vasculare
Raspuns: b,c pag. 278
12. Tinând cont de debutul manifestarilor clinice si de topografia leziunilor, reactiile

tardive marginale sunt:
a. Ulceratii de decubit
b. Hiperplazii
c. Eroziuni in situ
d. Eroziuni la insertia protezei
e. Reactii alergice si chimicotoxice
Raspuns: a,b pag 278
13. In functie de topografia leziunilor si de momentul de debut al acestora, reactiile

tardive bazale sunt:
a. Leziuni eritemato - congestive
b. Eroziuni in situ
c. Ulceratii bazale tardive
d. Eroziuni la insertia protezei
e. Hipertrofii si hiperplazii
Raspuns: a,c,e pag. 278
14. In functie de topografia leziunilor si de momentul de debut al acestora, reactiile

tardive totale sunt:
a. Iritatii chimicotoxice
b. Alergii
c. Iritatii traumatice
d. Tulburari vasculare
e. Eroziuni in situ
Raspuns: a,b,c,d pag. 278
15. Cele mai frecvente localizari ale eroziunilor provocate de marginile protezelor sunt:
a. Linia oblica interna
b. Frenuri si bride
c. Creasta zigomato – alveolara
d. Zona Ah in cazul gravarii exagerate
e. Zona linguala centrala
16. Semnele clinice specifice leziunilor de decubit sunt:

a. Absenta mirosului fetid
b. Flora microbiana moderata
c. Consistenta dura, margini indurate
d. Adenopatie moderata si inconstanta
e. Asenta diskeratozei
Raspuns: a,b,d,e pag. 280
17. Semnele clinice specifice leziunilor maligne sunt:

a. Tumefactie edematoasa
b. Consistenta dura, margini indurate
c. Localizare la orice nivel
d. Halena fetida prezenta
e. Flora microbiana moderata
Raspuns: b,c,d pag. 280
18. Bolile generale incriminate in aparitia stomatopatiilor sunt:

a. Hipertensiune arteriala secundara
b. Diabet zaharat
c. Bolile vasculare
d. Parkinson
e. Insuficienta renala cronica
Raspuns: b,c,e pag. 275
19. Cele mai frecvente localizari ale eroziunilor provocate de marginile protezelor sunt:
a. Linia oblica interna
b. Frenuri si bride
c. Creasta zigomato – alveolara
d. Zona Ah in cazul gravarii exagerate
e. Zona vestibulara centrala

a. Teoria chimicotoxica
b. Teoria alergica
c. Teoria interdependentei si interconditionarii factorilor
d. Teoria fragilitatii vasculare
e. Teoria enzimatica
Raspuns: a,b,c,d pag. 276 – 277
TEMA 59 - RESTAURĂRI UNIDENTARE INTRACORONARE ŞI

EXTRACORONARE- Bratu , Nussbaum- Bazele clinice şi tehnice ale protezării
fixe, Ed. Medicală, 2003
1.*Contactul coroanelor turnate cu grosime dirijată cu bontul dentar se realizează:

a. numai în zona coletului
b. pe feţele proximale
c. pe suprafaţa ocluzală şi în zona coletului
d. numai pe suprafaţa ocluzală
e. pe toate feţele bontului dentar.
Răspuns: c pag 223
2.*Faţetele vestibulare au ca şi contraindicaţii:

a. igiena bucală satisfăcătoare
b. prezenţa unor fisuri amelare
c. bruxismul
d. rezistenţa crescută la carii
e. închideri de diasteme
3.*Inlay-ul din compozit:

a. preparaţia se face cu chanfrein semirotund
b. amprenta nu se realizează cu siliconi cu reacţie de adiţie
c. prepararea cavităţii este mutilantă
d. condiţionarea se face prin gravaj acid
e. nu necesită model din masă refractară
4.*Incrustaţiile din răşini compozite realizate prin tehnici directe şi semidirecte prezintă:
a. adaptare marginală nesatisfăcătoare
b. posibilitatea unei prelucrări şi lustruiri reduse
c. realizarea aproximativă a ariei de contact
d. realizarea unei suprafeţe ocluzale funcţionale
e. toate variantele de mai sus
5. *Pentru amprenta unei incrustaţii compozite se utilizează următoarele materiale:

a. siliconi cu reacţie de adiţie
b. ceară
c. alginat
d. siliconi de condensare
e. materiale termoplastice
6. *Retenţia unei incrustaţii intracoronare(inlay) se realizează prin:

a. încastrarea incrustaţiei într-o cavitate autoretentivă
b. gravaj acid
c. utilizarea de crampoane ca elemente suplimentare de retenţie
d. cimentare adezivă
e. brunisarea incrustaţiei
7.*Incrustaţiile sunt contraindicate în cazul:

a. leziunilor coronare reduse
b. igienă corectă
c. pacienţi cu indice de intensitate a cariei scăzut
d. la tineri, când există riscul deschiderii camerei pulpare
e. şine fixe de imobilizare în parodontitele marginale
Răspuns. d pag.193
8. *Grosimea inlay-urilor poate fi de:

a. 1-2,5 mm
b. 0,75mm
c. 0,5mm
d. 2,75-3mm
e. 3-3,5mm
Răspuns. a pag 203
9. *Suprafaţa preparată pentru o faţetă din compozit se va situa:

a. în grosimea dentinei
b. în grosimea smalţului
c. atât la nivelul smalţului cât şi la nivelul dentinei
d. la nivelul cementului radicular
e. la nivelul punctului de contact cu dintele adiacent
10.*Coroanele parţiale sunt indicate:

a. la pacienţii cu indice de carie mare
b. ca element de agregare în edentaţii reduse
c. coroane cu dimensiuni cervico-ocluzale reduse
d. dinţi devitalizaţi, cu modificarea cromaticii
e. volum mai mare al camerei pulpare, în special la tineri
Răspuns. b pag. 215
Complement multiplu
1.Avantajele coroanei Jacket din compozit sunt:
a. adaptare marginală bună
b. posibilitate excelentă de reproducere a diferitelor nuanţe
c. nu provoacă uzura dinţilor antagonişti
d. menţinere bună în timp a stopurilor ocluzale
e. tehnologie relativ simplă de realizare
2.Coroanele metalice turnate cu grosime totală:

a. au pereţi cu grosime inegală
b. pereţii coroanei sunt egal dimensionaţi
c. prezintă un contact cu bontul întins în suprafaţă
d. izolează termic bontul subiacent
e. ablaţia se realizează cu dificultate
Răspuns. a, c,e pag 223
3. Dezavantajele coroanelor mixte sunt:

a. agregare mai slabă faţă de coroanele de înveliş metalice turnate
b. pretind sacrificii reduse de ţesuturi dentare dure
c. indicaţii largi de utilizare
d. pot fi utilizate şi în ocluzii adânci acoperite
e. uneori apare fenomenul de separare la interfaţa dintre cele două materiale care alcătuiesc
coroana mixtă
Răspuns. a,e pag. 238
4. Scheletul metalic al coroanelor mixte poate fi obţinut prin următoarele procedee

tehnologice:
a. turnare
b. sinterizare
c. ambutisare şi sinterizare
d. fototermobaropolimerizare
e. fotopolimerizare
Răspuns: a,b,c pag. 236
5.Comparativ cu obturaţiile din amalgam, incrustaţiile din aliaje nobile:

a. realizează economie de ţesuturi dure dentare la nivelul istmului
b. colorează ţesuturile dentare
c. adaptare marginală redusă
d. permit refacerea unei morfologii ocluzale funcţionale optime
e. permit refacerea perfectă a zonelor de contact interdentar
6.Inlay-urile ceramice sunt indicate:

a. leziuni carioase mici a căror adâncime are cel puţin 2 mm
b. când antagoniştii sunt restauraţi cu ceramică
c. când nu există exigenţe estetice deosebite
d. leziuni carioase mari, cu margini de smalţ nesusţinute
e. numai în cavităţi cu formă retentivă
7. Indicaţiile coroanei Jachet ceramice sunt:

a. fracturi ale marginilor incizale
b. discromii ale dinţilor frontali
c. fracturi dentare localizate în treimea mijlocie a coroanei
d. ocluzii adânci acoperite
e. pacienţi tineri cu exigenţe fizionomice deosebite
Răspuns: a,b pag. 229
8. Coroanele turnate cu grosime dirijată:

a. contactul cu bontul se face pe suprafaţa ocluzală
b. contactul cu bontul se face în zona coletului pe o înălţime de 2 mm
c. contactul cu bontul se face în zona coletului pe o înălţime de 3 mm
d. au pereţii laterali de dimensiuni egale aproximativ 30 µm
e. au pereţii laterali de dimensiuni egale aproximativ 20 µm
Răspuns : a,b,d pag. 223
9. Contraindicaţiile coroanelor parţiale sunt:

a. indice de carie mare
b. dinţi devitali
c. elemente de agregare în edentaţii frontale reduse
d. la tineri când volumul camerei pulpare este mare
e. când nu se poate realiza un paralelism între axul de inserţie al coroanei parţiale şi ceilalţi
stâlpi ai unei proteze parţiale fixe
Răspuns. a,b,d,e pag 215
10.Indicaţiile faţetelor vestibulare sunt:

a. prezenţa de fisuri amelare
b. anomalii de formă
c. predispoziţii la carii dentare
d. bruxism
e. distrofii dentare de pe faţa vestibulară
Răspuns: a,b,e pag. 211
11. Dintre avantajele coroanelor mixte amintim:

a. agregare mai bună comparativ cu coroanele de înveliş metalice turnate
b. indicaţii largi de utilizare (tratează aproape toate tipurile de leziuni coronare)
c. nu pretind sacrificii mari de ţesuturi dure dentare
d. pot fi utilizate şi în ocluzii adânci acoperite
e. nu apar niciodată fisuri sau fracturi la interfaţa dintre cele două materiale care alcătuiesc
coroanele mixte
12. Onlay-urile se indică în următoarele situaţii:

a. leziuni coronare întinse, cu cuspizi vestibulari şi/sau orali intacţi
b. molari trataţi endodontic, care au pereţi vestibulari şi orali sănătoşi, iar ţesuturile restante
trebuie protejate
c. când istmul reprezintă mai mult sau jumătate din dimensiunea coronară vestibulo-orală
d. la tineri , când există riscul deschiderii camerei pulpare
e. pacienţi cu indice de intensitate a cariei crescut
Răspuns. a,b,c pag. 193
13. Avantajele faţetelor vestibulare din compozit (în cadrul procesului de faţetare)se referă la:
a. nu apar modificări cromatice ale faţetei însăşi
b. nu există posibilitatea dezlipirii faţetelor
c. economie de ţesuturi dentare
d. risc minim de iritaţie pulpară
e. posibilitatea de relipiri, optimizări
Răspuns. c,d,e pag. 211
14. Avantajele inlay-urilor ceramice sunt:

a. radioopacitate
b. rezistenţă la uzură
c. adaptare marginală bună
d. menţinerea sănătăţii parodontale
e. nu există posibilitatea uzurii arcadei antagoniste
15. Dezavantajele coroanelor metalice ştanţate sunt:

a. preţul de cost
b. tehnologie complicată de realizare
c. rezistenţa structurală a suprafeţei ocluzale este redusă
d. toleranţă mică la imperfecţiunile de preparare a bonturilor
e. nu permite refacerea morfologiei ocluzale
Răspuns: c,e pag. 227
16. Coroanele Jacket acrilice:

a. nu provoacă iritaţii mecanice şi chimice parodonţiului marginal
b. nu suferă modificări cromatice
c sunt folosite doar ca restaurări provizorii
d. se fracturează şi se decimentează cu uşurinţă de pe bont
e. nu păstrează stopurile ocluzale
Răspuns c,d,e pag. 230
17.Despre inlay sau incrustaţia intratisulară se poate afirma:

a. retenţia se realizează prin încastrarea într-o cavitate preparată astfel încât ea să fie
autoretentivă
b. cimentul perfectează coaptarea dintre suprafeţele cavităţii şi a incrstaţiei
c. cimentul îmbunătăţeşte retenţia
d. cimentul împiedică percolarea fluidelor
e. asigură protecţia ţesuturilor restante, prin acoperirea suprafeţei ocluzale realizând aşa
numita incrustaţie extratisulară
18.Despre etapele clinico-tehnice de realizare a incrustaţiilor metalice se poate afirma:

a. rezultatele deficienţelor sunt mai evidente decât la obturaţiile plastice
b. reconstituirea cu ajutorul incrustaţiilor nu presupune o deosebită acurateţe în toate fazele
clinice şi tehnice
c. pentru amprentă se utilizează alginatul
d. prepararea cavităţii pentru incrustaţie are particularităţi specifice pentru fiecare tip de
cavitate
e. adaptare şi cimentarea incrustaţiei este urmată de brunisare pentru perfectarea adaptării
marginale
Răspuns: a,d,e pag. 193-194
19. Indicaţiile pilay-ului sunt:

a. cavitate de clasa a III-a când pereţii acestora nu oferă retenţie bună
b. cavitate de clasa a IV-a când pereţii acestora oferă retenţie bună
c. cavitate de clasa I când pereţiiacestora oferă retenţie bună
d. cavitate de clasa a V-a când pereţii acestora nu oferă suficientă retenţie prin fricţiune
e. cavitate de clasa a II-a când incrustaţia trebuie să acopere o suprafaţă mare
Răspuns: d,e pag. 193
20. Indicaţiile coroanelor de înveliş metalice sunt:

a. ca element de agregare în protezarea fixă
b. pe dinţi cu mobilitate dentară avansată
c. pe dinţi izolaţi fără antagonişti
d. pe dinţi cu distrucţii coronare întinse sau cu obturaţii multiple
e. pentru prevenirea proceselor de uzură dentară datorate fricţiunii exercitate de elementele de
menţinere şi stabilizare a protezelor mobilizabile
TEMA 60 - ÎNREGISTRAREA RELAŢIILOR INTERMAXILARE ÎN
PROTEZAREA FIXĂ
Biliografie: D. Bratu, R. Nussbaum – Bazele clinice şi tehnice ale protezării fixe, Ed.
Signata, 2003, pag. 142 - 162
1.* Reperele care determină relaţia centrică sunt:

a. reperul auricular
b. reperul labial
c. reperul muscular
d. reperul frontal
e. reperul temporal
2.* Poziţia de intercuspidare maximă:

a. este o poziţie de referinţă
b. este o poziţie diagnostică
c. electromiografic, în poziţia de intercuspidare maximă, se înregistrează o contracţie
voluntară maximă a muşchilor coborâtori ai mandibulei
d. electromiografic, în poziţia de intercuspidare maximă, se înregistrează o contracţie
involuntară maximă a muţchilor coborâtori ai mandibulei
e. se numeşte şi poziţie de forţă
Răspuns: e pag 157
3.* Grosimea materialului cu care se înregistrează ocluzia în protetica fixă este de:
a. 0,5-1 mm
b. 1,5-2 mm
c. 2,5-3 mm
d. 0,75 mm
e. 1,25 mm
Răspuns: b pag.158
4.*Metoda Gysi de determinare a relaţiei centrice utilizează înregistrarea:

a. unghiului Bennett
b. arcului gotic
c. unghiului goniac
d. pantei tubercului articular
e. ghidajului dentar în mişcarea de lateralitate
5.* Termenul de „wide centric” defineşte:

a. existenţa unei libertăţi de mişcare a mandibulei în relaţie centrică în sens transversal
de cca 1mm
b. coincidenţa poziţiei de intercuspidare maximă cu cea de relalţie centrică
c. existenţa unei libertăţi de mişcare a mandibulei în relaţie centrică atât în sens sagital,
cât şi în sens lateral
d. poziţia de postură
e. distanţa dintre suprafeţele ocluzale ale dinţilor când mandibula se găseşte în poziţia
de postură
Răspuns: a pag. 148,148
6.* Libertatea de mişcare a mandibulei în relaţie centrică atât în sens sagital, cât şi în
sens lateral se defineşte prin termenul:
a. point centric
b. wide centric
c. freedom in centric
d. long centric
e. short centric
Răspuns: c pag. 148,148
7.* Poziţionarea mandibulei în relaţie centrică prin metoda bimanuală:

a. este o tehnică cu un deget
b. este o tehnică cu două degete
c. este o tehnică cu trei degete
d. a fost descrisă de către Dawson
e. foloseşte sistemul OSU
Răspuns: d pag.150,151
8.* Pe baza înregistrării poziţiei de lateralitate se va programa pe articulator:

a. amplitudinea miţcării Bennett de partea contralaterală
b. unghiul Bennett de pe aceeaşi parte
c. unghiul gotic
d. unghiul simfizar
e. unghiul Bennett de pe partea contralaterală
9.* Plasarea Jig-ului universal crează o dezocluzie molară de:

a. 1 mm
b. 1 cm
c. 0,5 mm
d. 0,5 cm
e. 1,5 mm
10.* Triunghiul lui Mario Spirgi reprezintă:

a. situaţia de short centric
b. situaţia de long centric
c. situaţia de point centric
d. situaţia de wide centric
e. situaţia de freedom in centric
Răspuns: e pag.148,149
Complement multiplu
1. Factorii care determină modificarea ocluziei în relaţie centrică (ORC) în cursul vieţii
sunt:
a. tratamente protetice corecte
b. edentaţia terminală bilaterală întinsă
c. uzura accentuată a arcadelor dentare
d. procese patologice cronice dento-parodontale
e. uzura redusă a arcadelor dentare
Răspuns: b,c,d pag.144
2. Cauzele care produc o ocluzie instabila sunt:

a. migrări orizontale sau verrticale ale dinţilor
b. edentaţii parţiale reduse
c. inserţia unor proteze parţiale fixe sau mobilizabile defectuoase
d. medicaţia anxiolitică
e. uzura exagerată a dinţilor
Răspuns: a,c,e pag.145
3. Poziţia de relaţie centrică este:

a o poziţie articulară cranio-mandibulară
b constantă toată viaţa
c nedeterrminabilă în absenţa dinţilor
d o poziţie ocluzală
e o poziţie ligamentară
Răspuns: a,b,e pag. 146, 147
4. Relaxarea musculară în vederea înregistrării relaţiei centrice se obţine prin:

a stimulare electrică
b utilizarea localizatorului centric
c utilizarea unor miorelaxante
d utilizarea tehnicii Jig-ului anterior
e utilizarea separatorului ocluzal
Răspuns: a,c pag 150 - 153
15. Metodele de poziţionare a mandibulei în relaţie centrică sunt:

a. metoda mini-implantului incisiv
b. metoda Dawson
c. metoda unimanuală
d. metoda bimanuală
e. metoda poziţionării autoghidate
Răspuns: b,c,d,e pag. 150
6. Tehnica unimanuală de poziţionare a mandibulei în relaţie centrică:

a. a fost descrisă de către Dawson
b. a fost descrisă de către Dupas
c. poate fi efectuată cu un singur deget
d. poate fi efectuată cu două degete
e. poate fi efectuată cu trei degete
Răspuns: c,e pag 150, 151
7. Metoda bimanuală de conducere a mandibulei în relaţie centrică prezintă

următoarele dezavantaje:
a. este o tehnică cu trei degete
b. depinde de capacitatea pacientului de a-şi relaxa musculatura masticatorie
c. nu depinde de îndemânarea operatorului
d. depinde de poziţia fotoliului dentar
e. nu se poate utiliza decât în situaţia în care pacientul are incisivii prezenţi pe arcade.
8. Tehnica ce utilizează rigla curbă progresivă pentru poziţionarea mandibulei în relaţie

centrică prezintă următoarele caracteristici:
a. a fost imagintă de Woelfel
b. a fost imaginată de Long
c. utilizează sistemul OSU
d. creşte activitatea electromiografică
e. produce dezangrenarea dinţilor laterali
Răspuns: a,c,e pag. 153
9. Sistemul OSU folosit pentru poziţionarea mandibulei în relaţie centrică prezintă

următoarele caracteristici:
a. este un sistem complicat
b. utilizează o riglă curbă progresivă
c. utilizează separatorul ocluzal imaginat de Long
d. stabileşte şi menţine o dimensiune verticală selecţionată
e. facilitează diagnosticul şi deprogramarea mandibulară rapidă
Răspuns: b,d,e pag. 153, 154
10. Tehnica de înregistrare grafică a relaţiei centrice prezintă următoarele caracteristici:

a. este o tehnică exclusiv intraorală
b. înregistrarea obţinută este comună tuturor indivizilor cu point centric
c. permite înregistrarea diagramei mişcărilor limită în plan orizontal
d. necesită prezenţa ghidajelor dentare
e. plăcuţele de înregistrare folosite trebuie să fie fixate strict paralel cu planul lui
Camper
Răspuns: c,e pag.155,156
11. Prin metoda grafică se poate înregistra:

a. poziţia de cap la cap în protruzie
b. poziţia de relaţie centrică
c. poziţia de cap la cap în lateralitate
d. diagrama mişcărilor limită în plan vertical
e. diagrama mişcărilor limită în plan orizontal
Răspuns: b,e pag.156
12. Atunci când ocluzia pacientului este stabilă, ea se înregistrează cu:

a. cheie de ocluzie din silicon cu reacţie de adiţie
b. şabloane de ocluzie cu bordura din ceară
c. şabloane de ocluzie cu bordura din masă termoplastică
d. cheie de ocluzie din ceară
e. cheie de ocluziee din masă terrmoplastică
13. Obiectivele tratamentului ocluziei traumatice sunt:

a. obţinerea stabilităţii ocluzale à la long
b. funcţionalitatea aparatului dento-maxilar satisfăcătoare pentru pacient
c. eliminarea simptomatologiei disfuncţiei temporo-mandibulare
d. împiedicarea recidivei simptomatologiei disfuncţiei temporo-mandibulare
e. neapărat revenirea la raporturile ocluzale iniţiale
Răspuns: a,b,c,d pag.158
14. Unghiul utilizat la înregistrarea relaţiei centrice prin metoda înscrierii grafice
intraorale se numeşte:
a. simfizar
b. goniac
c. gotic
d. Bennett
e. Brodie
Răspuns: a,c pag.155,156
15. Conservarea relaţiilor intermaxilare în cazul unei protezări fixe de amploare la

pacienţii ce realizează iniţial stopuri ocluzale stabile, se poate face prin:
a. prepararea simultană a tuturor dinţilor stâlpi
b. efectuarea seriată a elementelor de agregare
c. folosirea unor şabloane de ocluzie confecţionate înaintea preparării dinţilor
d. realizarea simultană a intermediarilor protezei fixe şi a elementelor de agregare
e. purtarea timp de 24 de ore a unei gutiere ocluzale
Răspuns: b,c pag. 145
16. Evaluarea dimensiunii verticale de ocluzie se poate face prin:

a. test fonetic
b. test de deglutiţie
c. aspectul armonios al feţei
d. utilizarea poziţiei de postură
e. administrarea de miorelaxante
Răspuns: a,c pag. 145
17. În literatura de specialitate, pentru a desemna poziţia de relaţie centrică se mai

utilizează următorii terrmeni:
a. poziţie ligamentară
b. poziţie antigravitaţională
c. balama terminală
d. intercuspidare maximă
e. poziţie retrudată
Răspuns: a,c,e pag 146
18. Conform definiţiei lui Dawson, relaţia centrică se caracterizează prin:

a. situarea condililor mandibulari într-o poziţie cât mai retrudată în cavităţile glenoide
b. situarea condililor mandibulari în poziţia cea mai înaltă în cavităţile glenoide
c. situarea discurilor articulare în contact cu suprafeţele articulare ale condililor şi
tuberculii articulari
d. deplasarea anterioară a discurilor articulare
e. contracţia simetrică a muşchilor ridicători ai mandibulei
Răspuns: b,c pag147
19. Suprafeţele dentare de ghidaj, pe care alunecă suprafeţele de sprijin în cursul
mişcărilor mandibulare, sunt reprezentate de:
a. versanţii ocluzali ai cuspizilor linguali mandibulari
b. versanţii ocluzali ai cuspizilor vestibulari mandibulari
c. suprafeţele palatinale şi marginile incizale ale incisivilor şi caninilor maxilari
d. versanţii ocluzali ai cuspizilor vestibulari maxilari
e. versanţii ocluzali ai cuspizilor palatinali maxilari
20. Metoda de înregistrare grafică cu placă şi pivot central a relaţiei centrice:

a. utilizează un ac de înregistrare care se fixează perpendicular pe planul de ocluzie
b. necesită plasarea plăcuţei strict paralel cu planul lui Camper
c. necesită plasarea plăcuţei strict perpendicular pe planul lui Camper
d. permite centrarea celor doi condili mandibulari în absenţa ghidajelor dentare
e. permite înregistrarea mişcărilor limită în plan vertical
Răspuns: a,b,d pag. 155, 156

Protetica 53-60

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Protetica 53-60

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

PROTETICA DENTARA

TEMA 52 - ELEMENTELE STRUCTURALE ALE PROTEZELOR PARŢIALE

2. *Pentru a fi rezistent croşetul continuu trebuie să aibă o lăţime de:

4.* Grosimea plăcuţei mucozale cu lăţime redusă trebuie să fie de:

5. *Conectorii secundari au următoarele caracteristici:

6.* Croşetul RPI se utilizează:

8.* Şaua protezei scheletate trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:

9.* Plăcuţa mucozală cu lăţime redusă este utilizată în:

10.* Croşetele Roach sunt următoarele:

2. . Care din următoarele afirmaţii privind croşetul continuu sunt corecte:

3. Care din următorii parametrii constituie caracteristici ale conectorilor principali:

4. Care din următoarele afirmaţii privind croşetul continuu sunt corecte:

5. Plăcuţa dento-mucozală mandibulară:

6. Ce caracteristici prezintă placa palatină completă:

7. Croşetul Ackers deschis anterior (sau mezial) prezintă:

9.Plăcuţa dento-mucozală maxilară este indicată în:

10. Efectele negative ale conectorilor principali dento-mucozali asupra câmpului

11. Care din următoarele caracteristici corespund croşetelor divizate Roach:

12. Croşetul divizat în „T” prezintă următoarele particularităţi:

13. Croşetul Ney Nr.I:

14. Caracteristicile conectorilor secundari sunt:

15. Din a doua grupă de croşete Roach fac parte:

16. Zonele de minimă rezistenţă ale barei linguale sunt:

17. Mărimea pintenului extern principal trebuie să fie:

18. Conectorii principali mandibulari sunt reprezentaţi de:

19. Tipurile de croşete turnate sunt:

TEMA 53 - DETERMINAREA ŞI ÎNREGISTRAREA RELAŢIEI

1*.Cărei faze de realizare a unei proteze scheletate îi succede determinarea şi

2*. Care este obiectivul etapei de determinare a relaţiei intermaxilare

5*. În ce clasă de edentaţie se poate face poziţionarea modelelor cu ajutorul materialelor

7*. Care dintre următoarele proprietăţi caracterizează o înregistrare perfectă a RIM de

3. În ce clase de edentaţie este indicată determinarea şi înregistrarea RIM cu ajutorul

4. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la tehnica înregistrării RIM cu şabloane

5. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la tehnica înregistrării RIM cu şabloane

6. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la tehnica înregistrării RIM cu şabloane

7. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la tehnica înregistrării RIM cu şabloane

8. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la tehnica înregistrării RIM cu şabloane

9. Care dintre afirmaţiile referitoare la determinarea funcţională a RIM sunt adevărate

12. Care dintre următoarele manopere se folosesc pentru determinarea şi înregistrarea

13. Care dintre următoarele manopere se folosesc pentru determinarea şi înregistrarea

14. Ce materiale termoplastice se pot utiliza pentru înregistrarea poziţiei de

15. Ce materiale cu priză chimică se pot utiliza pentru înregistrarea poziţiei de

17. Care dintre următoarele manopere se folosesc pentru determinarea şi înregistrarea

18. . Care dintre următoarele manopere se folosesc pentru determinarea şi înregistrarea

19. Care dintre următoarele manopere se folosesc pentru determinarea şi înregistrarea

20. Care dintre următoarele manopere se folosesc pentru determinarea şi înregistrarea

1. *Forţa de masticaţie teoretic posibilă este de :

2. *Forţa de masticaţie practic posibilă este de :

3. *Durata de acţiune a forţelor de masticaţie în 24 de ore este :

4. *Zona masticatorie stabilă este :

6. *În deglutiţie forţa aplicată pe dinţi este de :

8.*În edentaţiile frontale tratate cu proteze scheletate se vor aplica croşete :

9. *Linia fulcrum secundară este :

a. când se transmit în axul lung al dinţilor;

2. Care dintre următoarele forţe poate acţiona asupra protezelor parţiale :

3. Despre desprinderea unei proteze parţiale se poate afirma că :

4. Câte croşete sunt necesare în ancorarea unei proteze parţiale :

5. Mijloacele auxiliare de menţinere a protezelor parţiale sunt :

6. Despre înfundarea unei proteze scheletate se poate afirma că :

7. Elementele de sprijin parodontal sunt reprezentate de :

8. Un sprijin parodontal corect trebuie să:

10. Lipsa elementelor contrabasculante are ca urmări :

11. Menţinerea indirectă depinde de următorii factori :