A N U L VI. - N o .

16 „Vom lovi deopotrivă în străinul parazitar

şi în R o m â n u l necinstit şi înstrăinat!„
15 Iunie 1930.

ÎNFRĂŢIREA
Organ al „Ligii Apărării Naţionale Creştine"
Apare la 1 şi 15 a fiecărei luni

CUPRINSUL:
Proclamaţia M. S. Regelui Carol I I
I . C. Cătuneanu: O demascare necesară
„Salvarea"
I . Delateişani : Pan-Europa
Şt. Peneş : Liberali, vorbe şi fapte
I . F i l i p : Din nou la datorie, fraţi studenţi
I . V. Emilian: Partidul naţional socialist german
Dr. N. C. Paulescu: Din „Francmasoneria în Ţara
Românească după răsboiu"
Gr. Făcăoaru: Francmasoneria şi J. M. C. A.
T
Gh. 1. Chituc: i n viespar jidovesc, Gilău-Cluj
Dela org. L. A . N. C , jud. Câmpulung-Bucovina
„Morala Talmudului" — „Studiu asupra Iudais­
mului, Talmudul"
Un negustor: Românii şi regimul spirtuoaselor
„D. A. C. Cuza şi francmosoneria"
„Strigătul Oltului"

Un număr 12 Lei
Abonamentul în interiorul ţării 1 an 300 Lei, 6 luni 150 Lei
„ în străinătate . . 1 an 400 „ 6 „ 200 „

Redactor responsabil: Dr. Lazar Isaicu.

REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA TIPOGRAFIA « A R D E A L U L *

CLUJ, STRADA B O B N-rul 7 STR. MEMORANDULUI Nr. 22.
AJftJL TL - Nr. 16. Cluj, 15 Iunie Í9gÓ

ÎNFRĂŢIREA ROMÂNEASCĂ
Organ al „Ligii Apărării Naţionale Creştine"

ce clocotesc în contra lui fie din

Proclamaţia M. S. Regelui Carol II lănntru, fie din afară. împărtăşim
cil toţii aceiaşi grijă. Avem cu toţii
CĂTRE ROMÂNI, datoria să ne apărăm neamul în
instituţiile lui fundamentale, prin
împins de marea Mea dragoste de Ţară, am sosit în care şi-a păstrat naţionalitatea în
mijlocul poporului Meu spre a fi, conform făgăduinţei trecut şi cari constltuiesc garan­
date, pavăză fiului meu şi strajă Patriei. ţiile -sigure ale prosperităţii noastre
Când, acum mai bine de patru ani, mijloace pentru în viitor.
Mine neînţelese, au fost întrebuinţate faţă de scumpul Aceste instituţii sunt Tronul şi .
Altarul.
Meu Păr nte şi faţă de Mine, să mă silească a Mă înde­ Contra forţelor susţinătoare ale
părta de Ţara mea iubită, nu am putut crede că o dom­ acestor două aşezăminte istorice,
nie atât de glorioasă se va sfârşi fulgerător. contra Armatei şi Preoţimei, unel­
Astăzi, în mijlocul vostru, âm venit cu inima plină teşte astăzi, din întuneric, primej­
de dragoste pentru toţi Românii şi cu singurul gând de dios şi formidabil secta puternică
a strânge împrejurul Tronului pe toţi fiii Patriei, dor­ a Francmasoneriei. Asociaţia „Cul­
tul Patriei" nu poate rămâne ne­
nici de muncă şi de adevăr. pusă t oare contra acestui duşman,
In sufletul Meu nu a rămas nici o umbră de resen­ intern, care are puternice ramifi- '
timent faţă de acei cari, în restimpul pribegiei, au cre- caţii de organizaţie şi influenţă pes­
zut că puteau prin vorbele lor, să şteargă din inima te hotare. Amintesc^ în treacăt, că
acelui popor, în mijlocul' căruia m'am născut şi am cres­ la 1890, Francmasoneria avea în
toată lumea 28 milioane de ade­
cut, legătura sufletească ce Ne-a unit. renţi şi dispunea de un fond de 3
In clipele grele prin cari trece Ţara, fac cel mai 1
miliarde franci-aur ) . De atunci,
cald apel tuturor fiilor săi, la cea mai sinceră şl desin- toată lumea ştie că a progresat şi .
teresată colaborare pentru desvoltârea forţelor ei vii. în special după terminarea' [răsbo­
Cer ca toţi, fără deosebire de opinie politică, credinţă iului mondial.
său obârşie, să-Mi dea sprijinul lor cel mai larg, pentru Lucrează contra actualei organi-
propăşirea Ţării prin cinste şi demnitate nizaţii politice şi economice a statu­
lui o societate secretă; lucrează din
întuneric: nu la lumina zilei. La
lumina zilei simulează numaa o
O demascare necesară activitate inocentă spre a ademeni
pe cei naivi. De fapt îşi păstrează
In Buletinul anti-iudeo-masonic secretul activităţii sale oculte prin
Patriei", unde a m fost invitat de
No. 6 din Iunie 1930, citim la pa­ straşnice jurăminte impuse mem­
Preşedintele ei, Dl. Profesor uni­
gina 223 următoarea notă a re­ brilor cari intră în organizaţie. Vă
versitar Marin Stefănescu.
dacţiei : citesc textul unui jurământ cu
Domnilor, sancţiunile impresionante:
„In ediţia de capitală a „Univer­
sului", in care a apărut relatările „Jur înaintea arhitectului suprem
Asociaţia „Cultul Patriei", fă-
întrunirii „Cultul Patriei" dela al tuturor lumilor de a nu destăinui
cându-mi onoarea să mă cheme la
Cluj, au fost cenzúráié toate pasa- niciodată secretele, semnele, atinge­
această impunătoare întrunire, am
giile referitoare la francmasonerie, rile, cuvintele doctrinele şi uzurile
venit stăpânit de simţul datoriei de
chiar şi din Moţiune, pasagii apă­ Frcm. şi de a păstra asupra acestora
a contribui în limita puterilor mele
rute în ediţia de provincie. Nu-şi o tăcere eternă. Promit şi jur lui
la o manifestare de românism in­
dă seama Dl. Stelian Popescu pe Dumnezeu de a nu trăda nimic
tegral.
ce pantă alunecă „Universul"? Sau nici princondeiu, nici prin semne,
D-lOr, care a ti avut fericita; ideie
banda francmasonică din sânul nici prin vorbe, nici prin gesturi,
de a descinde în inima Ardealului
ziarului a devenit atotputernică". de a nu face să se scrie, să se Mto-
veşnic românesc, D-voastră sunteţi
grafieze, să se graveze, să se im-
Spre a împlini lacuna mai sus animaţi de voinţa de a ridica la
Colisiatată, reproduc vorbirea ce- maximum şi optimum forţele la­ 1
)'df. Rosen, Vennemie sociale, din
etiii rostit la Cluj în Teatrul Natio­ tente ale fiinţei noastre etnice; 1890, pentru care destăinuire Papa - •
nal, îh fata a 2000 de persoane, la D-voastră purtaţi grija patriotică Leon X I I I a felicitat prin scrisoare
şedinţa ţinută de Asociaţia „Cultul de a ne păzi naţia de vrăjmăşiile publică pe autor.
182
prime ceva; de a nu publica vreo­
dată ceia ee mi s'a încredinţat până
în acest moment şi ceia ce mi se va
mai încredinţa în viitor. Mă oblig
şi mă supun la următoarea pe­
deapsă dacă îmi calc cuvântul:
„Să mi se ardă buzele cu un fier
roşu, să mi se taie mâna, să mi se
smulgă limba din gură, să mi se
reteze gâtul, cadavrul meu să fie
spânzurat în lojă, în timpul când
se lucrează la admiterea unui nou
frate, spre a servi de batjocură a
infidelităţii mele, şi drept spaimă
pentru alţii, în urmă să fie ars iar
cenuşa să fie aruncată în vânt, ca
să nu mai rămână nici o urmă de­
spre amintirea trădării mele ). 2
Cui se face asemenea jurăminte?
Cine conduce efectiv Francmaso­
neria?
D-lor, această organizaţie ocultă,
compusă din grade suprapuse în
piramidă, în aşa fel în cât membrii
de pe treapta inferioară nu cunosc
membrii de pe treapta imediat su­
perioară, este condusă de şefi in­
vizibili, ce rămân necunoscuţi cari
văd din vârful piramidei toate trep­
tele, dar de jos în sus nu sunt văzuţi.
Aşa dar, conducătorii invizibili, ră­
mânând în întuneric, nu au nici o
răspundere faţă de turma celor
conduşi, cari au jurat inviolabili­
tatea secretului masonic.
Ce ţinteşte să asigure secretul
masonic? ' Ce voese Francmasonii
iniţiaţi? Una afirmă, şi alta gân­
desc. Afirmă că urmăresc desvol-
tarea unei umanităţi superioare
celei de astăzi, prin practica filan­
tropiei dezinteresate şi -mai ales
prin aplicarea principiilor libertate,
egalitate, fraternitate, acelor prin­
cipii de care s'a călăuzit societatea
franceză dela sfârşitul veacului al
X V I I I şi a căror aplicare a adus
atâta vărsare de sânge şl iruini în
Franţa.
A m dovezi precise şi incontesta­
bile că Francmasonii în afişarea
acelor principii nu sunt sinceri, că
sub formule dulcege ascund pla­
nuri criminale de distrugere şi asa-r
sinate spre a pune mâna pe putere.
Iată ee înţeleg conducătorii invizi­
bili, rămaşi (totd'auna nedescoperiţi,
prin cuvintele libertate, egalitate,
fraternitate, aşa cum le-au explicat
la 1861 unui neofit de valoare isto­
rică, rămas tipul .eroului popular
în istoria patriei sale, lui Giuseppe
Garibaldi, de care Francmasoneria
înţelegea să se servească spre a dă­
râma prestigiul bimilenar al bise­
ricii catolice.
2
) Cf. „înfrăţirea 1
Românească. ' din
1 Februarie 1926.
„LIBERTATEA, armă atotputer­
nică, cu care noi am răsturnat lu­
mea, ÎNSEAMNĂ independenţa
fără margini şi restricţii, sustrasă
de la ori-ce ţel de autoritate;
ÎNSEAMNĂ independenţa spiri­
tului, care nu poate fi stânjenită
prin nici o revelaţie, nu poate fi
limitată prin nici o dogmă; ÎN­
SEAMNĂ independenţa voinţii, ca­
re nu se supune la nici o putere,
care nu recunoaşte nici Rege, nici
Papă, nici D-zeu. Prin ajutorul li­
bertăţii ca pârghie şi prin pasiunile
omeneşti, ca punct de sprijin, noi
vom răsturna pentru totd'auna pe
Regi şi pe Preoţi, aceşti inamici ne­
înduplecaţi ai neamţului omenesc,
mai funeşti pentru omenire decât
tigrii pentru celelalte animale.
„EGALITATE, instrumentul, a-
toßputernic, cu care noi am trans­
format lumea ÎNSEAMNĂ egali­
zarea proprietăţilor, căci drepturile
omului la pământul comun, ca ce­
tăţean al unei singure şi aceleiaşi
lumi, sunt mai vechi şi mai sacre
decât toate contractele şi tot dreptul
nescris şi prin urmare aceste drep­
turi trebuesc restabilite, pe când
contractele trebuesc rupte şi drep­
tul nescris trebue desfiinţat.
„FRATERNITATE, făgăduinţa
atotputernică cu care noi am stabi­
lit puterea noastră ÎNSEAMNĂ :
Frăţia în frcm. pentru a constitui
un stat în stat, cu mijloace şi cu o.
funcţiune independente de stat şi
necunoscute statului;
ÎNSEAMNĂ frăţia în frcm. .pen­
tru a constitui UN STAT DEASU­
PRA STATULUI, cu -o unitate, un
cosmopolitism, cu o universalitate,
care fac Front, să fie superioară
statului şi să-l conducă;
ÎNSEAMNĂ frăţia în frcm. pen­
tru o constitui UN STAT IN CON­
TRA STATULUI, atâta vreme cât
vor exista armate permanente, cari
sunt instrumente de apăsare, prin­
cipii de parazitism, piedecă a ori­
cărei înfrăţiri.
„Prin ajutorul Fmternităţii ca
pârghie, şi prin ura omenească
drept punct de sprijin, noi vom face
să piară pentru totdeauna parazi­
tismul şi represiunea armatei, a-
ceastă ciumă nepotolită, această
groază sălbatică a neamului ome­
nesc".
Aşa dar, ţinta precisă a uneltiri­
lor masonice eonstitue: Tronul slu­
jit de Armată, şi Altarul slujit de
Preoţime. In aceşti doi factori A r -
mata şi Preoţimea, principiul Or-
dinei şi al Credinţei creştine, prin
care ne^am păstrat în furtuna
veacurilor şi ne-am făurit statul ro­
mân, loveşte din plin, cu ură săl­
batică şi hipocrizie rafinată Franc­
masoneria.
înţelegeţi Domnilor, pentru care
motiv, după documentele citite, o
numesc, incontestabil întemeiat,
secta scelerată. Iată de ce am soco­
tit de datoria mea să atrag atenţia
în şedinţa publică, asociaţiei „Cul­
tul Patriei", care înumără printre
membrii ei ofiţeri distinşi şi înalţi
membrii ai clerului, să nu cadă în
cursa ce-i întinde Francmasoneria
sub forma făţarnică şi periculoasă
a lojelor numite naţionale.
Acestea spuse, socotesc că este o
desăvârşită incompatibilitate între
calitatea de slujitor al Tronului şi al
Altarului şi calitatea de membru
în secta scelerată.
,. Şi pentru ca firele slabe, ademe­
nite de mirajul profiturilor perso­
nale să nu mai cadă în ispită, se
impune ea Francmasoneria . prin
LEGE să fie isgonită de pe pămân­
tul României întregite.
Şi acum Domnule Preşedinte al
Asociaţiei „Cultul Patriei", domni­
lor membri, domnilor generali ai
răsboiului pentru întregirea nea­
mului, sunt sigur că cu toţii împartă
şim sentimentul datoriei ce ne in­
cumbă, de a denunţa şi demasca
Francmasoneria, de iniţiativă, de
conducere ocultă şi de finanţare Ji­
dovească.
' Cluj, 11 Main 1930.
/. C. CĂTUNEANU.
„Salvarea"
Am primit la redacţie foaia naţio­
nalistă şi creştină (întitulată SAL­
VAREA, ce lapire la Tdrgul-Jiu, ju­
deţul Gorj, sub conducerea Dlui Iu­
lian Salvador,, având drept deviză:
Christos, Regele, Naţiunea.
E în primul an; a njuais la numă­
rul 5. Ii dorim viaţă lungă şi întări­
rea convingerii, că Oltenia NU tre­
bue să răm.dnă indiferentă faţă de
lupta noastră contra Jidanilor, pen­
tru că patria lui Mihaiu Viteazul şi
a lui Tudor Vladimiresou nu cunoa­
şte încă lepra ce roade jumătate din
trupul naţiei române.
Oltenii mai vii, mai priceţpuţi, mai
oţeliţi în lupta pentru existenţă, de­
cât ceilalţi fraţi Români, au datorii
să pună (umărul la sforţările noastre,' .
pentrucă Românlia întregită este a
tuturor Românilor şi deci cu toţii
trebue să colaboreze la liilvarea ei,
după cum indică însuşi titlul gaze­
tei, ce salutăm cu dragoste şi nă­
dejde.

Pan-Europa
sau
Cea mai mare excrocherie jidovească din Sec. al XX-lea. dau proectului francmasonic o de-
Zilele acestea s'a deschis la Ber-
liii congresul 'Uniunii Pameuropene.
Mare recepţie la Kaiserof. Marea
finanţa jidovească şi figurile pro­
eminente ale francmasoneriei mon­
diale erau prezente. Cu câteva zile
mai înainte de deschiderea congre­
sului, marele pontif al francmaso­
neriei mondiale, Briand, trimese-
sese tuturor, cancelarilor europeni engleză se arată foarte sceptică în
memoriul conţinând chestionarul
asupra Statelor Unite ale Europei.
Ga să arunce praf în ochii naivilor
şi proştilor, memoriul este prezen­
tat de miniştrii Franţei şi la
Waschington şi la Moscova, d-loir
Hoover şi Litviinof rus, motivând
prezentarea lui cu explicaţia, că el garanţie comună? Este situaţiunea
n'are nici o tendinţă antiameri-
cană sau antisovietică, ca şi cum
n'ar fi fost o înţelegere prealabilă
în sânul tuturor acestor franc­
masoni.
Preşedintele congresului dela
Berlin, contele Coudenhove-Kalergi, ritate?
jumătate sânge Jidan, francmason
notoriu, a numit memoriul fratelui
într'un /Jehova, Briand, o „magna
carta" a Europei". După declaraţia
lui Balfour, pe care Jidanii au nu­
mit-o „marea cartă britanică a li­
bertăţii jidoveşti", vine această de­
claraţie, pe care Jidanii o numesc
„Marea carte franceză a dominaţiei
lui Israel".
Delegaţii Franţei la congres, Pro­
fesorul Barthélémy, Loucheur; Ger­
manii Wirth, Curtius, Bosch; Sâr­
bul Nincici; Polonul • Deduitzky,
scriitorul Thomas Mann etc., toţi
francmasoni notorii, s'au întrecut
care mai de care în ridicarea osa­
nalelor proectului briandist. Singur
Englezul Amery, a făcut oarecare
rezerve, având însă şi ele, cântecul
lor. El a scos în evidenţă poziţia
Marei Biritaniei în Lume, din oare
cauză proectul se putea să pericli­
teze legăturile cu Dominionurile, ori anumite cercuri se vede în memo- \ Briaind. Este şi natural, căci prin
putea să pericliteze unitatea impe­
riului. Pentru Englezi, proectul
masonic este văzut momentan prin
altă prismă, scopul final urmărit
ide francmasoneria mondială — Sta­
tele Unite ale Lumei — însă este
împărtăşit şi de francmasoni en­
glezi cu mare entuziasm. Deocam­ că ea trebuie să releveze anumite
dată pentru ei, trebuie să se consti­
tuie Statele Unite ale Europei, Sta­
tele Unite ale Americei şi Statele
Unite britanice, urmând ca mai
târziu toate aceste federaţiuni de
state să se confunde în. marea com-
m
comportă multe erori şi nedreptăţi,
uşor de corijat".
, Presa naţionalistă, „Der Stahl­
helm" şi „Völkisches Beobachten",
stinaţiune mai puţin elegantă, dar
federaţiune a Statele Unite ale mai bine meritată.
Lumii! Anglia. —• „Daily Herald", or­
Cu titlu de curiozitate reproduc ganul partidului travaist:
pasagii spicuite din presa mondială „Noi ne temem ca principalul
cu ocazia comentărilor pe cari le-a rezultat al planului Briand 'să nu
dat loc proectul masonic. ridice în Italia şi în celelalte state
Germania. •—• Organul democrat mai miei, teama de hegemonia
„Berliner Tageblatt", scrie în edi­ franceză, în Rusia, teama unei po­
torialul său: „încă de astăzi, presa litici antisovietice, în Statele Unite
ale Americei, teama unei politici
ce priveşte adesiunea Angliei la o antiamericane" ( N . R.: Oi vei mir!
Uniune Europeană. Ce ar fi un Lo- Par'că totul n'ar fi 'fost aranjat de
carno european în care ar lipsi comun acord cu francmasonii cari
Anglia, principala garantă a tra­ conduc Statele Unite ale Americei
tatului dela Locarno?. Care este şi Rusia!).
situaţiunea Europei pe care d. Bri­ Times: „Problema memoriului
and, vrea, să o stabilizeze printr'o d-lui Briand, în ziua când intră în
vigoare planul Joung, pare să fie
actuală cu inegalitate de armament, mai mult decât o coincidenţă".,
de frontiere politice şi economice, ( N . R.: Hai, să o spunem noi, mai
imposibilă situaţiune în care alături pe şleau; planul Joung, plan emi­
de solidaritatea colectivă a întregei namente jidovesc, Joung nefiind de­
Europe, subsistă alianţe militare, cât o marionetă în mâinele consor­
care insultă această idee de solida­ ţiului jidovesc, Mendelsohn & comp.
care a conceput acest ;proiect, prim
care se înfiinţează Banca Inter­
Poate este ~ ideia lui Briand de naţională, cu scopul de a înlocui
a răspunde „hu" la aceste chestiuni. creancierii Germaniei, şi creancierii
El nu i-o exprimat şi în planul interaliaţi, prin creancieri privaţi,
său, nici între paranteze. Bar noi toţi Jidani, puşi sub conducerea
ne vom întâlni bucuros' cu el la bancherului jidan din Berlin, Men­
conferinţa europeană, în gândul, delsohn, este un inel, alături de
că noi avem un acelaş scop co­ altul mai mare, oare se numeşte
mun, caxe este de a realiza pacea. proectul Briand, în lanţul ce se
( N . R.: Care in limbajul francma- numeşte şi el la rândul lui: „Dom­
somiic se traduce prin expresiunea: nia lui Izrael asupra proştilor de,
,..De a asigura dominaţia lui Izm­
goiom!").
ei").
„Chestiunea reparaţiunilor a
Klein, redactor-şef la „Gazeta fost în fine transportată din do­
Generală a Germaniei", scrie: „Po­ meniul politic în acela al finanţei
litică franceză, a dat o lovitură de internaţionale. Cu dispoziţiunea a-
maestră sub presiunea izolării, de cestei probleme spinoase, care a
înţelegere anglo-saxonă care se de­ otrăvit relaţiunile diplomatice di­
semnează, • de ameninţarea unui verselor guverne europene, timp de
conflict cu Italia. Ea joacă cel mai 10 ami, opera de pacificare a fost
mare atout care îi rămâne la dis- în mod formal complectă".
poziţiune". Presa francmasonică americană
„Voroäerts", organ socialist: „In priveşte cu simpatie proectul lui
riul d-lui Briand, o tentativă acest proect se face un pas mare
pentru a stabili hegemonia fran­ spre realizarea mai uşoară a Sta­
ceză sub pretextul unei Uniuni Eu­ telor Urnite ale Lumei.
ropene. Noi suntem de j^rere că L a noi, dobitoacele docile din
Germania trebuie să examineze presă, fie ea de partid, fie aşa zisă
propoziţiunile franceze cu multă independentă, fie, ce e mai trist,
îngrijire şi într'un spirit critic şi aşa zisa presă naţionalistă, papa­
galiceşte pe francmasonii din occi­
pasagii puţin clare ale memoriului. dent, extasiindu^se în fata planului
Sarcina necesară care consistă a criminal.
asigura pacea şi a simplifica eco­ Iar marele cotidian francez, cu
nomia europeană, nu este în mod trei puncte, „Le Temps", conclude
necesar identică cu menţinerea per­ astfel aceste comentării: „Trebuie
petuă a unei situaţiuni politice, cari să lăsăm să se coacă ideia. Posibî-
lităţile cari există pentru realizare,
se vor degaja puţin câte puţin din
controverse şi din polemici. Ne­
liniştea care îşi face drum ici şi
colo, se vor spulbera la lumina unui
examen aprofundat a sugestilor
d-lui Briand. Va veni un moment
în care fiecare va trebui să ia în
moa net poziţiune, afirmând buna
voinţă în realizarea operei de pace
sau a. proclama în faţa lumei că
egoismul este mai tare decât con­
ştiinţa unei largi solidarităţi, se
vor stabili la lumina zilei şi po­
poarele vor şti cine perseverează în
erorile vechi şi cari vor în mod
sincer pacea". ( N . R.: Adică, Im­
periul lui Izrael!).
Ga răspuns memoriului franc­
masonic, „Ducele", tine un ma­
gistral discurs la Florenţa, oare e
căzut ca un adevărat treznet pe
capul francmasoneriei:
„Se află dincolo de frontieră sec­
te, grupuri, partide, oameni, cari
fiind organizaţi într'o cooperativă
pentru exploatarea principiilor ne­
muritoare — adică cea mai mare
escrocherie — enormă şi rafinată,
pe care o săvârşesc astăzi în de­
trimentul poporului, cred că pot
izola Italia fascistă. Liberalii, de­
mocraţii, nu vor fi nemulţumiţi de
a deslănţui dacă trebuie, chiar
printr'un al treilea, un războiu
contra poporului italian, vinovat de
a se identifica cu regimul lictorului.
Italia fascistă este de aici înainte
un tot în care toate forţele sunt aşa
de bine organizate că nu se poate
ataca fără pericol de moarte".
Ne luăm noi sarcina să complec­
tăm pe Mussolini, şi 'să spunem pe
româneşte şi fără îneotnjurţ ceeace
Ducele a spus la figurat. Sectele la
cari face aluzie Mussolini, sunt,
în primul rând marea sectă jido­
vească, apoi secta, ocultisfă şi sa­
tanică şi în al treilea rând, secta
masonică. Secta masonică este di­
rect sub influenta sectei jidoveşti,
iar secta ocultistă este inspirată de
Kahală. Grupurile sunt adunături
scelerate, ca „Liga drepturilor omu­
lui", „Asociaţia de carporaţiune in­
telectuală de pe lângă Liga Naţiu­
nilor", „Asociaţia pentru Pan-Eu­
ropa", „ I . M. <C. A . " , ,/>rcetăşia",
„Rotary Club", „Societatea Teozo­
fică", „Soc. de radiodifuziune" etc.
Partidele sunt din nefericire toate şi
în toate ţările infectate de virusul
jidovesc şi francmasonic. Oamenii
la cari face aluzie Mussolini se îm­
part în doua categorii: Jidanii get-
beget şi ticăloşii de creştini, ajunşi
slugi şi instrumentele Jidanilor. In
prima categorie se găsesc Herbert
Louis Samuel, Edwin Samuel Mon-
tagn, Lord Reading, Ioseh Reinach,
Louis Braudels, Samuel Mondel-
soh, Lord Iowin, Oscar Strauss,
Bernard Baruch, Hermann Kahn,
Paul Hymens, Leon Blum, Gom-
pers, etc.; în a doua categorie, ca­ congres al masoneriei naţiunilor
nalii de creştini cari şi-au vândut
sufletul Jidovului pentru un blid
de linte, ca: Doumergue, Briand,
Herriot, Daladier, Buisson, P am­
iévé, Tardieu, Paul Boncour, Mac-
donald, Suowelen, Curtius, Wirth.
Luther, Müller, Hoover, .Steluin,
Lloyd George, Beneş, Venizelos, Ma-
rinkovici, Ducele de Alba, maimu­
ţoii noştri francmasoni: Duca, Vai-
da-Voivod, Titulescu' şi mulţi alţii. rendele între naţiuni: Francmaso­
Toţi aceştia conduc astăzi, din ne­
norocire, destinele popoarelor şi
sunt organizaţi — cum spune
Mussolini —• într'o coopera Li vă
pentru exploatarea principiilor ne­
muritoare. Iar cea mai mare ex-
oroeherie este Liga Naţiunilor, recte dată de Generalul Peigué, statutul
Statele Unite ale Europei. — Afir­
maţia corespunde realităţii şi se
poate verifica cu date şi documente
precise.
Doi ani înainte de fondarea „So­
cietăţii Naiţiuilor", Mgr. Jouin
eminentul doctrinar antisemit fran­
cez, scria: „S. D. N. este pentru
loji victoria definitivă a democra­
ţiei, primul pas spre Statele Unite
ah Europei, dacă nu spre Statele
Unite ale Lumii, aurora Republicii
Universale".
Creiarea unui superguvernământ
fu studiată în cercurile masonice
cu mult înainte de sfârşitul răs­
boiului mondial. I n 1867 se orga­
nizează „Liga internaţională per­
manentă de pace", iar secretarul
ei, Jidanul Passy, pune pe picior
planul unui tribunal tranşând fără
apel orice conflict între naţiuni.
De atunci şi până la răsboiu, o
întreagă literatură judeo-masonică
tratând despre creiarea acestui su-
perstat a invadat capitalele euro­
pene, începând dela 1916, au loc
conferinţe tratând despre viitoarea
Societate a Naţiunilor. La 5 Martie
1916, la loja „Les Trinitaires", le
F.:. Gaston Moch, vorbeşte despre
„Pactul Societăţii Naţiunilor". La
5 Maiu, acelaş an, înainte a 5 loji
; acelaş spirit cu acest congres.
parisiene, reunite, acelaş autor,
tratează chestiunea „Garanţia S.
D. N . " lSub acest titlu o culegere August 1926, F.:. Justin Godard,
de conferinţe ale F.:.. Moch este
Publicată şi •răspândită, în mare
cantitate, în cercurile masonice.
După lectura edificantă a- acestei LOR LI SE DATOREŞTE IN CEA
culegeri, profesorul F.:. Aula rd,
strigă : „O imensă speranţă a tra­
versat lumea: este Societatea Na­
ţiunilor, care este ideea chiar u Re­ NISMULUI ESTE OPERA SOCIE­
voluţiei franceze". După această
preparare a opiniei publice începe
lucru de organizare. La 14 şi 15
Ianuarie 1917 are loc la Paris o
conferinţă a masoneriei ţărilor a-
liate care decid a convoca „un
aliate şi neutre" pentru a căuta
5i
mijloacele de a ajunge la constitui­
rea Societăţii Naţiunilor".
General Pegué, mare maestru al
ana re i Loji a Franţei et F.:. Cor-
nean, preconizează scopurile congre­
sului în aceşti termeni: „A prepara
Statele Unite ale Europei, a creia
o autoritate supramţională care
va avea ca scop de a rezolva dife­
neria va fi agentul de propagandă
a acestei concepţiuni de pace şi de
fericire universală, Societatea Na­
ţiunilor".
In şedinţa din 28 Iunie, prezi­
vitoarei societăţi naţiunilor este votat.
Articolul I . . . . ţările subsemna­
te ... decid de a încheia - între ele
o uniune politică, economică şi in­
telectuală, sub numele Societatea
Naţiunilor.
Articolul V I I I . In Parlamentul
Internaţional, puterea executivă
este executată de către un minister
sau consiliu de naţiuni, compus pe
baza de reprezentaţiuni adică câte
un membru de naţiune. Aceşti
membrii sunt aleşi de către Parla­
mentul Internaţional din propriul
său sân. Preşedintele Consiliului
Naţiunilor este ales de către mem­
brii Parlamentului.
Articolul X I I . Parlamentid In­
ternaţional desemnează în mod e-
gal din sânul său, câte un membru
de naţiune^ o putere judiciară, cre-
iândun fel de Curte Internaţională
de Justiţie, înaintea căreia vor fi
purtate toate conflictele de ordin
naţional între naţiuni.
Articolul X I I . Parlamnetul In­
ternaţional va alege el însuşi lo­
cul reuniunilor sale, oraşul, care va
deveni Capitala lumei, al cărui te­
ritoriu va fi internaţional.
Marele Conveni al Marei Orient
al Franţei în 1917, 'se. pronunţă.în
La congresul Uniunei Universale
„Tineretul jidovesc, în ziua de 4
proclamă că JIDANII SUNT CEI
MAI SIGURI SUSŢINĂTORI AI
SOCIETĂŢII NAŢIUNILOR ŞI CĂ
MAI MARE PARTE EXISTENŢA
SA. Pe de altă parte Jidanul Gas­
sin scrie: „RENAŞTEREA SIO­
TĂŢII NAŢIUNILOR".

Liga Naţiunilor fu constituită
exact după tipul indicat de Lojile
francmasonice în ziua de 10 Ia­
nuarie 1920. — Odată constituită
Liga Naţiunilor, forţele oculte ji­
doveşti păşesc spre atingerea celei
de a doua etape în drumul spre
realizarea Statelor Unite Mondiale
sub domnia lui Izrael. Cea de a
doua etapă, este Statele Unite 'ale
Europei. Forţele oculte jidoveşti, a-
vând ca auxiliari preţioşi Masone­
ria şi Partidele politice, deslăn-
ţuie campania de exterminare a
sentimentului maţional şi a princi­
piului suveranităţii statelor.
In darea de seamă a Conventului
din 1922, citim: „Principalele sar­
cini ale S. D. N. consistă în orga­
nizarea păcei, abolirea diplomaţiei
secrete, aplicarea dreptului popoa­
relor de a dispune de ele însuşi...
extensiunea unei educaţiuni paci­
fiste generale, sprijinindu-se mai
cu seamă pe extensiunea unei
limbi internaţionale .. . creiarea u-
nui spirit european, unui patrio­
tism al Societăţii Naţiunilor, scurt,
formarea Statelor Unite ale Euro­
pei sau mai curând Federaţiunea
Lumei".
Sau memoriul lui Briand, nu
este decât trecerea la lumina zilei,
a ceeace au hotărât francmasonii
1 ;
în cloacele I O T . -
Rămâi încremenit astăzi, în faţa
acestei noui tentative, când vezi că
se realizează punct cu punct ceeace
a hotărât primul congres sionist la
^Bazelj în 1897, cari hotărâri surit
conţinute în procesele verbale a ce­
lor .24 şedinţe, strânse sub titlu de
„Protocoalele înţelepţilor Siomului".
Dar să lăsăm să glăsuiască „ P r o ­
tocoalele":
„Prin toate mijloacele, noi vom
oprima până într'atât pe creştini,
că ei vor fi constrânşi de a ne oferi
hegemonia mondială. îndată ce noi
vom atinge o astfel de poziţiune, noi
vom putea îndată absorbi toate pu­
terile guvernamentale din lumea
întreagă şi a forma supraguvernă-
măntul universal. Noi voéi înlocui
guvernede existente printr'un mon­
stru pe care noi îl vom numi „Ad­
ministrarea Supraguvemământu-
lui'".
Mâinele sale se vor întinde de­
parte, ca lungi tentacule şi el va
avea la dispoziţia sa o organizaţie
puternică, aşa că el va reuşi să su-
puie toate naţiunile. (Şedinţa 5-a
pag. 59).
Şi mai departe glăsuiesc astfel,
aceleaşi Protocoale:
„Astăzi, pot să vă asigur că 'noi
nu mai suntem decât la câţiva paşi
de scopul nostru. încă o scurtă dis-
tanţă de parcurs şi cercul şarpelui'
simbolic, semnul poporului nostru,
va fi complect. Când cercul va fi
închis, el va înconjura toate Statele
Europei ca în lanţuri indestructi­
bile".
Şi oare se va găsi cineva oare se
va împotrivi realizării acestui plan
diabolic? Iată ce zic Jidanii în a-
oeastă privinţă, mereu în aceleaşi
protocoale":
„Per me reges regnant, — regii
să domnească prin mine". Noi ci­
tim în Legea Profeţilor, că noi am
fost aleşi pentru a guverna pămân-
tid. Dumnezeu ne-a dat geniul pen­
tru a guverna pământul. Dumnezeu
ne-a dat geniul pentru a putea să
îndeplinească această operă. Dacă
se va găsi un geniu în câmpul ina­
mic, el va putea cu toate acestea să ne
combată, dar un nou venit nu va
putea să se măsoare cu vechi luptă­
tori de speţa noastră şi lupta va fi
între nöi de o natură aşa de dispe­
rată, cum lumea încă n'a mai vă­
zut încă niciodată aşa ceva asemă­
nător". Este deja prea târziu pen­
tru geniul lor!" (Şedinţa 3-a, pag.
56).
Da J, spurcaţi pui de năpârci!
Da!, s'au şi găsit acele genii care
să vă combată şi chiar să vă dis­
trugă!
Conducătorii şi luminătorii naţiei noas­
tre stan snb teroarea jidovească.
Liberali, vorbe şi fapte
Am înaintea ochilor cuvântarea
D-lui Vintilă Brătianu, şeful par­
tidului „naţional-liberal", rostită
,1a 1 Main 1930 -în sala Frascati şi
publicată în ziarul Universal No.
v
99 din 4 Maiu 1.930; iar în cele ce
urmează mă voiu ocupa de acest
discurs asemănând vorbele cu fap­
tele săvârşite de guvernele liberale
în decursul lungilor şi repeţitelor
cârmuiri.
Dl. Vintilă Brătianu, arată în­
tregul lanţ de lupte, de zbucium şi
de jertfe, aduse în lungul şir de
veacuri — dela Romani şi Daci
până în zilele de azi, — de către
„neamul nostru" pentru „aşezarea
vieţii lui proprii" şi pentru înche­
garea statului nostru în hotarele
lui istorice şi etnice".
„Şi toate aceste rezultate măreţe
s'au câştigat prin vitejia ostaşilor
noştri, şi prin cuminţenia poporu­
lui roinân şi a conducătorilor lui".
Pentru, desăvârşirea măreţei o-
pere a 'Unirii tuturor Românilor,
185
Unul din acele genii, v'a răspuns
dela Mo renta, de v'a secat la ficaţi!
Altul este divinizat de o întreagă
nouă şi tânără Germanie şi vă va
răspunde foarte curând prin fapte,
cu vârf şi îndesat. Altul se găseşte
la noi, în ţară! Ou toate că iennele
trecute peste capul -lui, i-au nins
părul, o forţă divină îi dă puteri
supranaturale de a vă izbi mereu
în creştetul capului.
Ei sunt: BEN1TTO MUSSOLINI,
ADOLF HITLER şi ALEXANBRU
CUZA! Imaginea lor vă apare şi
noaptea în somn şi vă bagă în
groază! ,
Iar voi, puturoase vieţuitoare cir­
cumcise, ce infectaţi plaiurile Ţării
Româneşti, mu vă bucuraţi că unul
din aceşti Arhangheli ai Creştinis­
mului ar fi la cresipusculul vieţei.
Astăzi, dintr'un Cuza, a răsărit mii
şi sute de mii> de Cuza şi mişcarea
lui nu va mai muri niciodată în"
Ţara Românească, până la com­
plecta voastră distrugere.
Ei sunt geniile de cari vorbiţi în
„Protocoalele" voastre scârboase, ei
sunt aceia cari vă vor face să .îm-
genunchiaţi pentru tot restul vieţii
voastre la picioarele Cmcii lui
Ghriatos ! ' •'
IOAN DELATEISANI
— Germania. —
Dl. V. Brătianu a spus că va con­
tinua o politică de unificare, şi de
înfrăţire, de viaţă liberă, de conti­
nuă propăşire socială, culturală şi
economică, de păstrarea aşezămân­
tului constituţional, care nu poate
fi schimbat cât timp Regele este.,
minor. Statul român trebue să fie
şi să rămână aşezat pe bază, HO­
TĂRÂT NAŢIONALĂ întrucât ma­
rea massă a populaţiei este de a-
/Celaş neam.
• Iar pentru înfăptuirea acestui pro­
grami, şeful partidului '„national­
liberal", apelează în primul râmd
la solidaritatea membrilor partidu­
lui,, iar în al doilea rând la „hea-
mul desrobit ţi întregit"', ou ajuto­
rul căruia să apere măreaţa operă,
a întregirii neamului, în contra
duşmanilor din afară şi dinăuntru
1
care încearcă s'o destrame.. Apoi
încheie cu nădejdea, că dacă vor fi
urmaşi demni ai amtemergătoriliOr
lor, isbânda este asigurată.
In. felul acesta, înălţător, roma-
186
nesc şi patriotic a vorbit Dl. Vin­
tilă Brătianu în faţa numeroaselor
delegaţii liberale din toată ţara . . .
DAR FAPTELE PARTIDULUI
LIBERAL, SUNT TOT ATÂT DE
ROMÂNEŞTI, TOT ATÂT DE PA­
TRIOTICE ŞI TOT ATÂT DE INÄL
TĂTOARE CA ŞI VORBELE ROS­
TITE- DE ŞEFUL PARTIDULUI??
In decursul lungii guvernări libe­
rale, de vre-o 7 ani, dela' întregi­
rea neamului:
Cine a învrăjbit mai mult pe Ro­
mânii care nu purtau zgardă libe­
rală?
Cine ' a scornit Ardelenilor po­
recla de: regionalişti?
Cine muta şi suspenda pe func­
ţionarul cinstit, oare ayea altă cre­
dinţă politică, decât cea liberală?
Cine a nedreptăţit pe voluntari,
pe invalizi, pe văduvele şi orfanii
din răsboi, pe Moţii şi pe Mara­
mureşeni, cu ocazia împroprietări­
rii pentru că nu.se închinau poli­
ticei liberale?
Cine a făurit constituţia ţării sub
scutul baionetelor şi cu căluşul cen­
zurii, pus în gura presei pentru
ca să încetăţenească în massă pe
Jidanii trădători, pe Jidanii spioni
şi pe Jidanii jefuitori şi sehingiu-
tori ai naţiei? .
jj-le Vintilă Brătianu, ai cuvân­
tul ! — Răspunde deci grabnic şi •
precis. Sunt actele de mai sus, să­
vârşite de guvernele partidului al
cărui şei, ai fost ales, fapte de în­
frăţire, de unificare şi. de propă­
şire a naţiei, care prin cuminţenia
şi vitejia ei a făcut România Mare?
Pentru ce' nu vezi bârna din
ochiul partidului D-tale, zis: natio­
nal-liberal, şi te împiedeci, de gu­
noiul din ochiul fratelui numit „na-
ţional-ţăr ănist ? "
Cum vii D-ta să ţii lecţii de com- •
duită înaltei Regenţe? cât timp în­
suşi ai spus în vorbire că Coroana
trebue să fie deasupra partidelor
politice •— deci şi deasupra parti­
dului zis: national-liberal?
Pentru ca să ridic şi mai mult
vălul asupra faptelor D-voastră,
D-le V. Brătianu, si, pentru ca să
înţelegem -odată pentru totdeauna,
că liberalii de azi nu sunt vrednicii
urmaşi ai antemergătorilor lor, am
să arăt numai două fapte:
Fie iertat Părintele Dr Ioan C.
; crez.
Brătianu, deşi francmason naiv, a
semnat la Berlin, sub presiunea Ji­
danilor Cremieux şi Beauconsfild
(unul din Franţa, iar altul din A n ­
glia), înoetăţenirea Jidanilor. în­
tors la Bucureşti Ion C. Brătianu
a demisionat din guvern şi alăturea
de filosoful V. Contă, de poetul V.
Alexandri, de M. Cogălniceanu şi
de ceilalţi buni •patrioţi au votat
articolul 7 din Constituţie, care
oprea pe Jidani dela cetăţenie şi
dela dreptul de proprietate rurală.
Ce aţi- făcut D-voastră epigonii?
Tratatul dela Trianon, cu încetă-
ţenirea Jidanilor, deşi a fost sem­
nat de francmasonul Al. Vaida-
Voivod, — atunci ministru de ex­
terne, azi ministru de interne a l
României Mari, — D-voastră li­
beralii l-aţi alungat dela putere pe
„naţionalistul" Vaida, pentru. oa
sub scutul baionetelor şi cu căluşul
cenzurii în gura presei: să ştergeţi
articolul 7 din Constituţie — opera
nemuritorului vostru Părinte — şi-
să încetăţeniţi în massă neamul lui
Iuda, cel mai mare duşman extern
şi intern, pe care îl are neamul ro­
mânesc, şi pe care Excelenţele Voa­
stre, n'aveţi curajul să-l numiţi!
Mai aveţi îndrăzneala să vă nu­
miţi urmaşi demni ai antemergă­
torilor D-le Vintilă Brătianu? A n -
temergătorii D-voastră vorba lui
Eminescu: „îşi apărau sărăcia', şi
nevoile şi neamul", cât timp D-voa­
stră „epigonii", măriţi sărăcia,
sporiţi nevoile şi daţi neamul pra­
dă Jidanilor, oare prin francmaso­
nerie, vă corupe şi vă terorizează;
prin socialism şi comunism caută să
răstoarne ordinea actuală din stat;
prin sectele. religioase caută să dă­
râme Biserica şi credinţa strămo­
şească; rin presă perverteşte popo­
rul, iar prin industrie, comerţ şi
finanţe, jefueşte, şi stoarce toată
vţaga acestei naţii româneşti — slă-
Din nou la datorie!
FRAŢI STUDENŢI!
Fraţi studenţi, noi suntem che­
maţi să ne facem datoria totdea­
una, zic „totdeauna", pentrucă cei-
ce sunt în drept, mai mult decât
noi, nu prea dau importanţă ace­
stei probleme. Iar pentru noi acea­
stă datorie nu este altceva decât
o „manifestare curat naţională", e
ţinta idealului şi aspiraţia crezului
nostru.
Şi nu vom permite nimănui —
accentuez — să-şi bată joc de acest
Forţa idealului nostru e zidul cel
mai puternic existent, pentru care
nu există, dar nici nu va exista
niciodată o putere destructivă.
Să nu ni se spună -— că vorbim
numai.
Am arătat fapte şi vom arăta şi
de altă dată, când va fi necesar.
vită numai în discursuri — ai că­
rei călăi sunteţi Dv. liberalii, ală­
turea de celelalte partide politice,
stăpânite de Jidani.
Comparând vorbele . cu faptele,
constatăm, că nu durerile neamu­
lui, nu înfăptuirile frumoase cu­
prinse în dulceagul discurs al D-lui
Vintilă Brătianu, au animat sume­
denia de partizani naţional-liberali
adunaţi în congres, printre care se
numărau şi Jidanii Pangal, Ber-
kovics et consortes, alăturea de nu­
meroşii francmasoni cunoscuţi şi
necunoscuţi — toţi unelte supuse în
mâna 'Canalului jidovesc — ci bu­
nătăţile guvernării: titlurile de mi­
niştri, de subsecretari de stat, de
secretari generali,. de şefi de cabi­
net, de deputaţi, de prefecţi, de pri­
mari, sau de alte căpătueli.
Aceasta este realitatea, cruda
realitate. Iar poporul — sătul până
1
peste oap — de- promisiunile ne-,
controlate ale partidelor politice,
aşteaptă venirea la 'putere a „Ligii
Apărării Naţionale Creştine".
Poporul aşteaptă oa în ţara fău­
rită de el, şi de martirii anioniini ai
neamului, •— ai căror sânge a ci­
mentat . hotarele actuale, — el să
fie stăpân, iar nu slugă şi rob, cum
e azi.
Naţia vrea ca „România să fie
a Românilor", iar partidele poli­
tice, slugi credincioase: ale Jidani­
lor, să-şi pună pofta în cui, după
putere ! . . .
3. V I . 1930.
ŞT. PENEŞ
— Hunedoara. —
Nu ne lăudăm, dar ne facem da­
toria.
Am dat dovadă în manifestările
recente, de o credinţă ce o purtăm
în sufletul nostru.
Am credinţă — şi aceasta nu. mi
se va schimba niciodată — că nu
mai există între noi nici unul care
S'ar îndoi de puterea lui morală,
de a-şi face datoria solidar, când
i se cere.
Când naţiunea română nu vă fi
ţinută — de cei competenţi — la
înălţimea ei, şi când vor căuta şi
în viitor să ne amestece cu toţi pa­
raziţii ţării — ne vom face datoria
;
— în loc să ne- scape de ei, ar -face
mult mai bine.
Zic să ne „scape", pentrucă ei nu
mai vreau să trăiască cinstit, mun­
cind alături de noi, ci neruşinaţi se

rkZică şi uneltesc în mod insupor­
tabil în contra noastră — ţie direct
sau indirect — intrând în toate
comploturile comuniste, lucrând
f
pentru distrugerea actualelor orga­
nizaţii de Stat.
Iată ce voesc să ne facă străinii
pe cari îi tiiîem şi îi hrănim alături
de noi.
Atunci o propunere şi soluţia
apoi.
Acum, cu aceasta ocazie, noi
Cum luptă alte popoare împotriva
Jidanilor
Cu ocaziunea atacului săvârşit a-
supra studenţilor creştini de către
macajbeii din Tg. Frumos, un. domn,
campion de tennis, bridge şi mi­
nistru plenipotenţiar, scoţându-i pe
studenţi vinovaţi, a declarat ziare­
lor minoritare din Str. Sărindar :
„se supără străinătatea".
Această inteligentă declaraţiune
•a mai fost făcută şi de către alţii
exponenţi ai politicianismului ro­
mân, ca şi cum Jidanii din Tg.
Frumos ca şi cei din Podul Iloaie
sau Tg. Ciucului ar forma obiectul
preocupării întregului^ glob, ca şi
cum noi Românii am fi unicii „an­
tisemiţi" din lume, caşd cum ce-am
vrea noi să facem, n'au făcut-o cu
mult succes şi' mare fericire pentru
ţările respective: Spaniolii, Engle­
zii, Francezii, Danezii etc., când au
izgonit în cunoscute împrejurări
toată Jidovimea.
Pentru a arăta Românilor, cari
cred în afirmaţiuni, ca cele făcute
de Dl. • Citta Damila, ne propunem
a face, în, câte va articole de revistă,
o scurtă expunere asupra modului
cum este dusă lupta împotriva Ji­
danilor, în alte ţări, decât cea ro­
mânească.
Din această expunere se va pu­
tea vedea nu numai că aceste ţări
sunt departe de a fi supărate.din
pricina acţiunei noastre, dar chiar
mâhnite că nu ne putem încă ase­
măna cu formidabilele organiza-
ţiuni antisemite din străinătate.
Partidal naţional socialist german
înfiinţat în 1919 de către Adolf
Hitler, împreună ou 7 colaboratori,
' Partidul Naţional Socialist German
este astăzi, ca forţă electorală şi ca
număr de deputaţi în Reichstag şi
Dietele provinciale, al treilea par­
tid al Reichului, primul fiind par­
tidul social-democrat, iar al doilea
partidul naţiomal-german.
Titulatura — şi mai ales acea
mergând în satele noastre, să du­
cem la bun sfârşit datoria noastră,
la care ne-am angajat.
Cuvântul nostru să trezească
conştiinţa' de neam în fiecare — ca
să ştie că el este Român şi a fi Ro­
mân înseamnă să fii stăpân la tine
în ţară.
Deci, fraţi studenţi! Din nou la
datorie!
I. FILIP
— Cluj. —
- gauizaţiuni semimilitare naţional
germană —• „Nazional Sozialisti­
sche Deutsche Arbeiter Partei" —-
(Partidul Naţional Socialist al lu­
crătorilor Germani) — îl prezintă
ca un partid de clasă, variantă so-
cial-democrată. Aparenţă înşelă­
toare, căci Partidul Naţional So­
cialist recunoaşte proprietatea pri­
vată şi Capitalul, numai că pe a-
cesta" din urmă îl deosebeşte în ca­
pitalul care foloseşte producţiunei
şi care trebue să subziste, căci alt­ oameni.
cum producţiunea n'ar fi posibilă
— şi capitalul care nu serveşte de­
cât speculatorilor dela Bursă, pun­
gaşi şi escroci şi cari în cea mai
mare parte sunt Jidani internaţio­
nali. Acest capital trebue să dis­
pară.
Burghezi iubitori de ordine, ţă­
rani care-şi iubesc ogorul pe care-1 mentelor de protecţie sunt aleşi din­
cultivă, muncitori minţiţi ide dema­
gogia soeial-demoerată îşi îndreap­
tă astăzi speranţele spre nâţional-
socialişti; fapt care a îngrijorat
până într'atât pe actualul Ministru
de Interne al Reichului (Social-de-
mocratul Severing), încât acesta a
declarat că nu de extrema stângă
(comunişti) trebue să se teamă gu­
vernul de a fi răsturnat, ci de ex-. gând odată cu salutul „Heil Hitler",,
trema dreaptă (naţional-socialişti).
într'adevăr în Thuringia, naţio­
nal socialiştii au majoritatea, ob­
ţinând şi locul de Ministru de In­
terne pentru Frick, unul din con­
ducătorii lor, care imediat ce-a a- wache" (Germanie deşteapta-te),
juns ministru şi-a redus propria
sa leafă la jumătate. In Saxonia, Antebelici „Deutschland über alles".
naţional socialiştii au reuşit să
răstoarne guvernul democrat şi în
luna Iunie 1930 vor avea loc noui
alegeri. — Bcuvaria este provincia
unde s'a născut această mişcare;
la Muenehen locueşte Hitler, şeful
partidului şi- tot acolo apare „Völ­
kischer Beobachter" — cel mai ma­
re cotidian naţional socialist şi de-
aceea în acest stat sunt cele mai
puternice şi mai numeroase gru­
îeff
puri semimilitare national socia­
liste.
In Baden, Wuertemberg şi
Älecklemburg—Schwerin, . naţional
socialiştii au făcut mari progrese
la ultimele alegeri; deasemeneá în
statul Gotha, unde au 11 locuri din
35 în Dieta provincială.
Numai în Prusia social-democra-
ţii se menţin încă, dar se pare că
această situaţiune n'o să mai du­
reze muH timp.
Dar pentrucă s'a amintit de or-'
socialiste, este bine să se ştie că:
cea mai însemnată este „Hitler Ju­
gend" (Tinerimea lui Hitler), ba­
talioane de recruţi, cari primesc o
instrucţiune specială pentru a intra-
apoi în „Sturm Abteilung" (Grup
de asalt), adevărată armată, pur­
tând uniforme cafenii şi • brăţară
roşie, la mână, cu svastica neagră
pe fond alb. In Muenehen sunt
între 8, şi 10 mii de membri ai
grupurilor de asalt; apoi în fiecare
oraş din susaonintitele state sunt în,
medie câte 200 la 30.000 locuitori,
cât priveşte Westfalia şi Renania
efectivul lor atinge în total' 40.000
In afară de grupurile de asalt,
mai sunt şi „Schutz Staffel" (deta­
şamente, de protecţie), cari au mi­
siunea de a veghea asupra vieţii şi
siguranţei oratorilor şi şefilor na­
ţional socialişti şi de^a îndeplini
serviciul de poliţie şi supraveghere
chiar în partid. Oamenii detaşa­
tre cei mai robuşti şi mai devotaţi
membri ai partidului 'naţional-,
socialist, uniforma lor diferă puţin
de a grupurilor de asalt, iar cá in­
signă, pe lângă svastica, mâi au şi
capul de mort.
Naţional socialiştii germani salu­
tă caşi' fasciştii italieni, ' ducând
braţul drept înainte însă. şi stri­
(salut Hitler). Organizatiunile na­
ţional socialiste au drapelul roşu/
cu un mare disc alb în mijloc, pe
care este "brodată svastica neagră.
Deviza lor este „Deutschland er­
v
deosebire de deviza, naţionaliştilor
„Das dritte Reich" (cel de^al trei­
lea imperiu) numesc ei imperiul î n '
care vor domni, primul fiind al
Hohenzollernilor şi al doilea al so­
cial democraţilor; în ultimul, ,cel
naţionalist, se va proclama dicta­
tura.
( V a urma.)
ION V. EMWIAN
Avocat — Bucureşti.
188
Fragmente din conferinţa
Franc-Masoneria în Ţara Românea­
scă după Răsboi )
5. Grupul Franc-Masonic jidano româno-franţuzesc:
„Marele Orient din România"
„Marele Orient din România" îşi
are sediul în Bucureşti, Str. Ştirbei
Vodă No. 23,—şi în Str. Lipscani.
El e o filială camuflată a „Ma­
rele Orient din Frasnta", ce se află
în Paris, Rue Cadet, No. 16, — şi
s'a constituit în toamna anului
1925, pentru ca să simuleze o Or­
ganizaţie Românească.
El e condus de următorii înalţi
Demnitari:
Mare Maestru (pro forma): D-rul
Gheorghian (Român), fost Primar
al Capitalei.
Mare Maestru onorific: colonel
Mincu (Român).
Mare Secretar General (conducă­
tor real): Inginerul Victor Ster ea
(jidan grecesc), — Veritabilul L o ­
jei „Unirea".
Secretar ajutor: Argintoianu (Ji­
dan), funcţionar la Banca Româ­
nească.
. Fruntaşi: Dr. Al. Vaida-Voevod
(Român), fost Prim-Miniatru şi
actual Ministru de Interne.
Voicu Niţescu (Român), Minis­
tru de Justiţie, — Venerabil al „ L o ­
jei „Dreptatea", din Braşov.
G. Crîşan (Român), membru al
Lojei „Dreptatea".
I. Lugoşianu (Român).
Sever Dan (Român), membru al
Lojei „Unirea".
Romulus Voinescu (Român), fost
Şeful Siguranţei Generale a Sta­
tului.
Adolf Stern (Jidan), fost
Deiputat ţărănist, — Preşedintele
Lojei „Noua Fraternitate" a Ord.
B'nei B'rith.
Adolf Magder (Jidan), Secretar
al U. E. R.
W. Filderman (Jidan), deputat
liberal.
Dr. I. Rădulescu (Român), Chi­
mist.
Artur Popescu (Român), Ingi­
ner.
Cohuai (Jidan ungur).
Bloch (Jidan), Argintar din Ca-
l
) Conferinţă ţinută Duminică 16
Martie 1930 în ciclul. „Psihologia So­
cietăţii româneşti de- după Răsboi",
organizat de Asociaţia Universitară
„Frăţia Studenţească".
dini prof.
univ. Df: N. C. Pauleseu
1 Marele Secretar : Dr. Leonida
' • . '
lea Victoriei, ce vinde odăjdii bise­
riceşti ( ? ) .
Haggi-Petri (Jidan turc).
Barzialai (Jidan), Avocat.
Goliger (Jidan), Arhitect.
Rogalski (Jidan), Arhitect.
Feldstein (Jidan), Arhitect.
Feld (Jidan), Industriaş, etc.
IV. Grupul Franc-Masonie jidano-
românesc, — xis „Marea Loje
Naţională din România"
Alături de aceste cinci Organiza­
ţii francmasone, — ce sunt ipe faţă,
jidăneşti, — mai există, în Ţara
Românească, o a patra Instituţie
masonică,... ce se pretinde naţio­
nală.
Ea are două sub-diviziuni:
1. „Supremul Consiliu de 33 .:.
din România (Rit Scoţian, antic şi
acceptat), compus din:
a) Un Suprem Consiliu;
b) Un Consiliu filosofic (Areo­
pag);
c ) Două Capitole.
Acest „Suprem Consiliu de 33 .:."
e condus de următorii înalţi Dem­
nitari:
Mare Comandor: Ioan Pangal.
Locotenenţi Mari Comandori:
Ioan Arapu, Ioan Peretz, şi Anton
Teodor ide.
Mare Cancelar: Vasile Roata.
Şef al Secretariatului general :
Ştefan Lupaşcu, etc. etc.
2. „Marea Loje Naţională Ro­
mână" (Rit Scoţian antic şi accep­
tat), — eu sediul în Strada Câm-
pineanu No. 51. Ea depinde de
„Supremul Consiliu de 33 .:. din
România", — şi era dirijată, în
1926, de următorii Mari Dregători:
Mare Maestru onorar: George
Bibescu (decedat) ginerile Căpita­
nului C. Moroiu.
Mare Maestru: Zamfir Arbure,
— fost Senator.
Pro-Mare Maestru: Ioan Peretz,
— Profesor la Universitatea din
Bucureşti.
Pro-Mare Maestru: General Mo-
şoiu, — fost Ministru. -
Mare Maestru Delegat: Anton
Theodoridi, — Exportator, Brăila.
Mare Maestru Delegat: Colonel
Victor Radovici.
Primul Mare Supraveghetor: Co­
lonel / . T. Ulic.
-AI doilea Miare Supraveghetor:
Dima Fuchs — (Jidan), — Ziarist.
Marele Orator: Paul Brătăşeanu,
— Inginer.
Vladimir (Jidan).
Marele Tesaurar: David Didoi
(Jidan), — Antreprenor.
Marele Orator ajut. : Colonel
Teodor Maltopol.
Marele Secretar ajut.: Erast Pe­
retz, — Inginer.
Marele Hospitalier: General Ge­
orge Pangrati, — Şeful Justiţiei
militare.
Marele Expert: Mihail Negru
(Jidan), —- ziarist la „Universul".
Membrii: Ioan Pangal, — publi­
cist.
Noradunghian, — Exportator.
George Boncescu, — Ziarist, co­
respondent al ziarului „Times".
Ioan Arapu, — Inginer, profe­
sor la Şcoala Politechnică.
Pantelimon Halipa, — Profesor,,
Deputat, fost Ministru, Membru co­
respondent al Academiei române.
Vasile Roată, — Inginer, direc­
tor al Societăţei de electricitate din
Cluj.
Victor Rodan (Jidan), — Ziarist.
Simon Goldberg (Jidan), — Ren­
tier.
Nicolae Alexandri, Profesor, fost
Vice-preşedinte al Senatului.
C. Bellu, Inginer.
Victor Eftimiu (Greoo-Român).,
Director General al Teatrelor.
T
A . / . Alexandrescu. .. ..^
G. Metzger (Jidan). " <„ ,
V. Ghenzul (Jidan).
G. Deciu (Bulgar).
Dr. Novak (Jidan). • ,
Jose/ Kron (Jidan), etc. etc.
. Această „Mare Loje Naţionala.
Română" poseda, în 1924, 14 Loji
simbolice subalterne şi 5 Triun­
ghiuri Masonice.
1. Loja „România Unită" din
Bucureşti, — Venerabil: Erast Pe­
retz.
2. Loja „Solidaritatea" din Bucu­
reşti, _ Venerabil : General G.
Pangrati.
3. Loja „Drepturile Omului" din
Bucureşti, — Venerabil: Colonel
Th. Maltopol.
4. Loja „Patria" din Bucureşti,
— Venerabil: J. Pangal.
5. Loja „Fraternité Aliié" din
Bucureşti, — Venerabil: V. Rodan
(Jidan).
6. Loja „Steaua Dunărei" din
Bucureşti, —. Venerabil: Colonel J.
T. Ulic.
7. Loja ,,Ilfov" din Bucureşti, —
Venerabil: Armand Iliescu.
 8. Loja „Farul ospitalier" din
Brăila, — Venerabil: A. Theodo-
ridi.
9. Loja „înfrăţirea Neamului"
din Cluj, — Venerabil : Vasile
Roată.
10. Loja „Libertate" din Chişi­
nău, — Venerabil: A. Alexandri.
11. Loja „Fraternitatea" din Or-
hei, — Venerabil: 8. Goldberg, —
rentier.
13. Loja „Lumina" din T.-Seve-
rin, —• Venerabil: A. Balasie, Avo­
cat.
14. Loja „Paza Dunărei" din Ol­
teniţa, — Venerabil: S. Sălăgeanu,
Inginer.
In ultimii ani s'au mai creat
câte-va Loji noi:
15. Loja „Steaua Polară" din
Bucureşti, — Venerabil: S. Şoime-
scu. Asistent universitar.
16. Loja „Orfeu" din Bucureşti,
— Venerabil: Mircea Dimitriu.
17. Loja „Prometheu" din Bucu­
reşti, — Venerabil: / . T. Ulic.
18. Loja „Coroana României"
din Bucureşti, —• Venerabil: N.
19. Loja „'Cavalerii Steagului"
din Bucureşti, — Venerabil: M.
Negru.
Membrii din această din urmă
Loje sunt, în mare majoritate, Ofi­
ţeri din Aviaţie.
. Alături de aceste loji, mai există:
a) Loja de Adopţiune (femini­
nă): „Steaua Orientului", din Bu­
cureşti.
b) „Ordinul Martinist" (Masone­
ria filosofică), —- introdus în Ro­
mânia de F.:. Ulic, — şi răspândit
în mai toată Ţara: Bucureşti —
Giurgiu, — Craiova, —. Turnul-
Severin, — Ploeşti, — Buzău, —
Galaţi, — Brăila, — Bârlad, —
Botoşani, — Iaşi, — Braşov, —
: caire paralel cu preocupările sporti­
Tulcea, —-Ostrov, —•' Constanţa,, —
etc., etc. •' .
c) „Triunghiuri masonice": Cra­
iova, — Turtuoaia, — Botoşani, —
Iaşi, Galaţi, etc.
Pentru ca să nu vă amăresc su­
fletele, — citindu-vă lista Membri­
lor din vre-o Loje actuală, aproape
plină de Români, — voi amâna
această destăinuire, timp de o
luna.
Şi sper că, până atunci, Masonii
noştri îşi vor da bine seama, că
au fost târâţi, de Străini, într'o
peşteră de tâlhari, şi se vor grăbi
s'o părăsească cu alaiu.
Dr. N. C. PAULESCU
— Bucureşti. —
(Din „Buletinul Anti-Iudeo-Masonic"
Nr. 6, — Bucureşti, Str. Carol 9).
Francmasoneria şi Y . M . C A .
^_
In ziarul „Cuvântul" No. 1759
a. c, a apărut sub titlul: „Educaţia
fizică şi sporturile în România",
cu subtitlul „Probleme. Fapte.
Oameni", V I ) , un foileton de ziar,
semnat de un d. Pfitre-Lazăr —
Geneva.
Doresc precizarea unor lucruri,
fără a da naştere la polemică, ce
nu-şi are locul aci.
Articolul pomenit mai sus, face
un istoric frumos al societăţilor
sportive, arătând cât de important
este rolul 0. N . E. F., instituţie de
stat, oare are menirea de a forma
pe viitorii profesori de educaţie fi­
zică.
Ţinând seama de reala stare de
lucruri, nimeni nu poate contesta,
aceste preocupări de întărire — îi-
,zică şi morală — a rassei, în oare
scop s'a creat la 'Cluj, de către Dl.
prof. Iuliu Moldovan, Institutul
Eugenie, cu singurul scop de re­
naştere biologică a naţiunii, grav
ameninţată de bolile sociale: sifilis,
tuberculoză şi alcoolism. Sportul
fiind' unul din mijloacele de com­
batere, a bolilor sociale de mai sus,
credem că susţinerea societăţilor
sportive, este foarte lăudabilă ac­
ţiune. • , ' are şi ce rezultate a dat.
Aceea ce este dureros şi periculos
pentru tineretul nostru, este o anu­
mită tendinţă de cosmopolitism ce
se strecoară în rândurile sportHme-
nilor, în general elevi de liceu şi
studenţi, care în preocuparea pen­
tru fizic, uită şi neglijează culti­
varea sentimentelor naţionale.
. Sunt Sin Bucureşti societăţi şi clu­
buri sporiţive — despre care tra­
tează şi articolul citat mai isus —
ve urmăresc pervertirea sufletească
a tineretului, îndrumarea lui către
o anumită directivă biblică, cu sco­
pul bine definit: acela de a face din
tineretul nostru, oameni speculativi
în domeniul credinţei, elemente bu­
ne pentru noile secte ale creştinis­
mului. Printre aceştia, Evanghe-
liştii, Creştinii după Evanghelie,
Baptiştii, Anabaptiştii, Pocăiţii,
Inochentişitii, Adventiştii de ziua a
7-a şi de ziua a 6-a, Studenţii în
Biblie şi alţii, vor găsi buni elevi
şi viitori predicatori. Doar, fondu­
rile din America sunt inepuizabile,
iar Anglia va avea grijă să trimită
„Biblia", fiecărui Român . . .
In coloanele- acestei reviste, am
mai deschis această chestiune, vor­
bind în special despre preocupările
societăţii sportive Y . M. C. A. din
Bucureşti, Str. Sălcilor No. 17, ca-
re pe lângă preocupările sportive,
are şi alte preocupări mistice.
In legătură cu Y . M. C. A: să
revenim la articolul D-lui C P.
Lazăr, care făcând istoricul Socie­
tăţilor Sportive, spune:
— „Sper că, cel puţin acum, du­
pă trecere de 10 ani nimeni nu mai
crede că aceşti bravi şi desinteresaţi
americani dela Y. M. C. A., ăr fi
„Jidani", „negustori", „papistaşi",
„tiihiliştri", şi alte asemenea baza­
conii. Y.M. C. A. a venit la noi, s
fiind invitată de însăşi M. S. Re­
gina Maria, care admirase opera
extraordinară realizată - de această
asociaţie, în folosul soldaţilor aliaţi,
pe frontul francez.. Y. M. C. Â.,- a
cheltuit mulţi bani şi energie spre
binele tineretului nostru, dar nu a
înţeles-o". ~ >•
Autorul poate fi de bună credia-
ţă, în cele ce spune şi susţine, dar
în acest caz nu cunoaşte organiza­
ţia Y . M. C. A. D-sa, vorbeşte de­
spre Y. M. C. A. ca o societate sporv
tivă, inspiraită de Americanii ve­ 1
niţi din timpul răsboiului în Fran­
ţa, unde a dat rezultate foarte bune,
în rândurile ostaşilor depe front.
. Să vedem la noi ce preocupări
Cunosc personal societatea spor­
tivă Y . M. C. A., unde im'apr dus
la început pentru sport' şi pentru
a învăţa legatul cărţilor. .
Am frecquentat aproape un an
de zile şedinţele de sport, cari înce-'
peau şi se terminau cu ..un fel de
rugăciune". Puţin după aceasta,
am auzit că s'a înfiinţat—.acea­
sta prin Ianuarie 1924 — o î i l M ă
românească, cu numele de „Aso­
ciaţia tinerilor creştini români" ( A .
T. C. R.X
Această Asociaţie avea sediul în
acelaş localeu Y . M. C. A. .
Ca şi la Y . M. C. A-, luau parte
— la şedinţe şi sport — elevi de
liceu şi studenţi, fără deosebire de
naţionalitate, deşi titlul Societăţii-
preciza caracterul său prin cuvin­
tele „creştini" şi „români". /
Ce se discuta şi ce se lucra la
Y. M. C. A. şi la A. T. C. R., din
strada Sălcilor No. 17 Bucureşti?
Sportul şi legătoria de cărţi, ,©rau
mai mult un pretext pentru cei cari
veneau şi în cursul săpitămânei lä
şedinţele A. T. C. R.-eulud.
Şedinţele oficiale, erau numai
Joia şi Duminica, dela orele 5 p. m.
Aceste şedinţe, erau împărţite în
cercuri de studii biblice, după ve­
chimea membrilor ce compuneau
cercul.
190

Aceste cercuri, compuse din 10— gături cu • lumea internaţională, Există o mare racilă, care trebue
15 membri, băeţi si fete, deschi­ prin oameni, care nu aveau alt rost operată şi arsă ou ferul roşu!
deau şedinţele cu o rugăciune spusă şi altă c'arieră, decât acela de a in­ Putregaiul este periculos, când
cu glas tare de unul din membri, filtra desbinarea credinţei, în su­ chiar pe el se sprijină edificiul Sta­
după oare urma un minut ide re­ fletul popoarelor? . . . tului ! — Se patronează — cu rea-
culegere, în care timp toată lumea, S'ar putea oare dovedi că Y . M. credinţă — la ruina morală a Na­
cu capetele pe bancă sau în palme, G. A., n'are nici o legătură cu ţiunii.
se cufunda — asemenea unui Francmasoneria, şi în special cu
Budhist — eu gândul la Dumnezei­ Loja din Str. Scaune ötaj I . ( ( C o ­ Rog pe cititori, să urmăriască
rea supremă, pe eare-si închipuia, operativa Mercur)? „Buletinul Anti-Iudeo-Masonic", oe
că inumai aşa o poate înţelege. Cum ar putea dl. C. P. Lazăr ex­ apare la Bucureşti, şi se vor con­
După această rugăciune, înce­ plica simpatia tuturor celor care vinge de rolul Y . M. C. A. şi A. T.
peau discuţiunile libere; se discu­ pleacă la Geneva, faţă de aceste or­ C. R. etc ca şi al tuturor oame­
tau în special crâmpee din Biblie ganizaţii 'internaţionale dubioase? nilor mari, ce patronează aseme->
(Vechiul şi Noul Testament). Ace­ Cum se explică simpatia d-lui nea cuiburi de năpârci.
ste cărţi se găsiau pe masa fiecărui Mihail Negru — care după Buleti­
membru din cercul de studii. Cine nul Anti-Iudeo-Masonic este Franc­ G. FĂCĂOARU
vroia, le putea abţine pentru con­ mason, — pentru Y . ML C. A.? — Iaşi. —
sultaţie şi acasă. Conducătorul a-
cestor cercuri de studii biblice, era
un d. Morgan; pricepea puţin şi Un viespar jidovesc — Gilăul <-
româneşte. D-sa se îngrijea, ca să La trei km. mai jos de oonfluen- chiar o măresc -— zilnic, ne sur­
aibă fiecare membru, la domiciliu !
ţa râurilor Someşu Cald cu Someşu prind alte mutre alţi perciuni, mul­
— scris la maşină, — versetele din ; Rece, este situată corn. Gilău, reşe­ te, tot mai multe — punând mâna
Biblie, care urmau să se discute la dinţa Plăşii Moţilor din jud. Cluj, pe întreaga viaţă economică a Gi­
şedinţele ce urmau să se ţină. pământ românesc, cu drepturi isto­ lăului. Din 24 comercianţi 10 sunt
Aceste manifestări, pairalel cu rice, sfinţit aiouni opt veacuri cu Unguri, 10 Jidani şi numai 4 Ro­
cele sportive, mi-au dat de gândit. ; sângele său, de voevodul GeUu marii mâni şi aceştia de mâna treia.
In luna Mai 1924, s'a ţinut un rizat de hoardele barbare ale lui Gilăul a devenit o pepenieră j i ­
congres internaţional al tuturor fi-, Ar pad. dovească, o mocirlă, unde hidoasele
halelor Y . M. C. A. din lume, la Şi timp de atât amar de veacuri, lipitori cresc în voia lor; locul sfin­
Helisingfors. In vederea acestui mâna de. Români, 'grupaţi în jurul ţit de sângele lui Gellu este un ade­
congres biblioo-sportiv, s'a întocmit castelului lui Gellu — înstrăinat vărat viespar jidovesc şi, fabrica
un chestionar care s'a dat spre stu^, după moartea lui — au rezistent tu- de spirt din localitate, pare a fi fo­
diere membrilor Y . M. C. A. şi A. • turor încercărilor de desnaţionali- carul acestui viespar. Dela Director
T. G. R. din România, după care zare, având drept arme inumai şi până la cel din urmă funicţionar
urma să se aleagă delegaţii la con­ Credinţa Creştină strămoşească şi sunt Jidani — singur şeful meca­
gresul anunţat. dragostea de neam, păstrând lim­ nic, cine ştie prin ce împrejurări,
Gând'am citit acel chestionar — ba, obiceiurile şi Legea, aşteptând este Român, — iar lucrătorii Ro­
pe care îl şi am acum — am înţeles cu îndârjire ziua sfântă a Unităţii mâni şi alte naţiuni.
totul. .Citez două, din întrebările naţionale. Existenţa acestei fabrici explică
acelui chestionar: Şi furtuna vitregiei vremurilor a mersul în plin al cârciumarilor Ji­
1.) — „Ce trebuie să facă tână­ trecut. Zorii zilei libertăţii şi între­ dani din Gilău şi împrejurimi.
rul creştin, când este în răsboiu: girii neamului românesc, — cân­ înainte vreme, pentru înlesni­
să tragă cu puşca sau nu?" taţi cu atâta suflet de geniile tre­ rea Moţilor, târgul săptămânal al
2.) — „Ce trebuie să facă tâ­ cutului — s'au revărsat peste pla­ Gilăului era Sâmbătă. Jidanii au
nărul creştin, când un mozaic este iurile româneşti. intervenit şi au schimbat ziua de
bătui de unul sau mai mulţi creş­ Dar tocmai Când să ne fie casa, târg. Vinerea, fapt dăunător Moţi­
tini?" casă şi masa, masă, um nou flagel lor cari nu au timpul necesar pen­
Iată întrebări care ne vorbesc s'a abătut asupra neamului româ­ tru transportul produselor lor, Joia
îndeajuns, despre tendinţa şi sco­ nesc — lipitorile jidoveşti, înar­ la Cluj şi Vinerea la Gilău.
pul ce-1 urmăresc societăţile spor­ mate cu cele mai teribile tentacule: E timpul, credem, ca acei că­
tive Y . M. G. A. şi A . T. G. R. •! Banul — sugându-i sângele şi în- rora li s'a încredinţat frânele con­
Acel chestionar poate fi numit ' venându-i inima. ducerii poporului românesc să a-
mai curând: catehismul advenitisto- Mai mult ca aiurea, acest lucru rumce o privire -— în treacăt cel
uimanitarist, care spune că este pă­ se manifestă în ţinutul pitoresc al puţin — asupra Gilăului, cu, un
cat sa verşi sângele fratelui întru- Gilăului şi umbra viteazului Voie­ minut mai de vreme, că altfel, dacă
Domnul! vod, geme sub temelia castelului — nu azi, mâine, ne vom trezi străini
Să ne reîntoarcem la articolul de înstrăinat încă — geme durerea la noi acasă.
mai sus. Ce rost avea o societate neamului său. Iar cei ce simţim româneşte, să
sportivă dezinteresată, să pună ast­ Gilăul o comună ou oca. 3400 ne grupăm în jurul Si, Cruci, din
fel de întrebări? suflete, nu avea înainte de 1920 umbra căreia ^să svârlim săgeţile
Ce rost aveau acele cercuri de decât 3—4 familii jidoveşti, astăzi luminii în inima şi sufletul rătă­
studii biblice, din Str. Sălciilor No. situaţia este următoarea: ciţilor şi să ardem cu aghiazmă
17, Bucureşti, în care se discuta a- Români 2230, Unguri şi alte na­ paraziţii şi lipitorile ee sug seva
deseori, dacă Isus Hristos este de ţiuni 960 şi Jidani 210. Deci timp neamului românesc, curăţind de
origină divină sau nu? de 10 ani numărul jidanilor s'a putregaiu glia strămoşească.
Care poate fi explicaţia, că a- mărit de 20 de. ori şi această vi­ GH. I. CHITUC.
cest nucleu al Y . M. C. A., avea le­ teză de creştere şi-o menţin, ba Gilău — Cluj.
 „Dela organizaţia Ligeî A. N . C. Pentru toţi bunii Ro­
Jud. Câmpu Lung (Bucovina)" mâni Creştini,
Anunţăm cu deplină satisfacţie şi
Duminecă, 18 Maiu a. c a avut loc Poporul Câmpulungean ca şi cel de bucurie că, în urma caracterizării de
în oraşul Vama, jud. Câmipu-Lung pretutindeni s'a convins acum că către Dl Prof. A. C. Cuai, în şedinţa
(Bucovina) o mare adiunare la care „dreptatea umblă cu capul spart" şi Camerii din 8. "V. 930, asupra religiei
au luat parte toţi' Vămenii Români CâmpulungeniSJ sunt foarte agitaţi Jidanilor că ar fi criminală, una din
şi Creştini din localitate şi mulţi din de samavolniciile ce le comit autori­ secţiile de educaţie ale Tiinere^iiliui
satele învecinate. Adunarea a fost co­ tăţile unui guvern care în curând va L. A. N. C. şi frontului anti-judéo-
nvocată de d-1 Colonel în rezervă I. trebui să plece. miasonic din sectoarele Prahovei, a
"Neculce care într'o vorbire lungă a Pentru Duminica Rusaliilor şi Lu- hotărât să supună D-lui Prof. Cuza
arătat situaţia grea şi de nemai su­ niia Rusaliior, Organizaţia judeţiană un „proiect de imprimare a oinei
portat în care au ajuns Creştinii din a Ligii Apărării N . C. "a hotărât să broşuri de documentări' incontesta­
cauza cămătarilor şi excrocilor jidani cheme Românii şi Creştinii fără de­ bile, asupra criminalităţii religiei Ji­
Muntenii din întreg judeţul Câmpu­ danilor". • /
osebire de culori politice în două ma­
lungului au ajiuns în urma jafului
ri adunări: uni la Vama — Dumini­ E suficient să facem cunoscut nu­
nemilos al. cămătarilor criminali la
că, a doua în Câmpulung, Luni.
sapă de lemn, căci aceşti venetici au mai că Dl Prof. Guza — mai mult
ajuns astăzi să-i scoată din oasă şi La aceste adunări, sunt invitaţi <le?.&t aprobarea ce i se solicitase, a
din avut, în urma unor împrumuturi mai mulţi istâlpi ai. Ligii A. N . C. în
onorat apariţia aceasta, cu' înaltul
mici, dar a căror sumă s'a ridicat la frunte cu marele apostol al. Românis­
mului D-l A. C. Cuza, spe a întări or­ D-isale „cuvânt înainte" —importare
cifre îngrozitoare din Cauza procen­
telor de 35, 40 şi 50 la i3Ută. ganizaţia acestui judeţ, care a fost ţa „Studiului asupra Iudaismului —
pe vremuri mândria L. A. N . C' şi TALMUDUL — de Bogdan Petriciscu
Luni, 19 M,ai)u a... c. avea să se
se va hotăra într'o moţiune, ce mă­ Hajdeu" — fiind capitală şi urmând
tină o asemenea, adunare în oraşul
surii sunt de luat pentru a se înfăptui ca, după dorinţa D-niei Sale şi a dlui
Câmpulung-Moldovenesc. Jidanii însă
pe cale de lege şi în cel mai scurt ti­
interesaţi în cauză au intervenit pe Prof. Dr. Paulescu, s. a., să se conti­
lângă Prefectul judeţului şii celelalte mp dreptatea Muntenilor Câmpu-
Lungeni, cari sunt hotărâţi iîă mear­ nue ucest început de incursiiune în
autorităţi pentru ca să impedece a-
gă'până la înalta Regenţă în frunte „ÎNVĂŢĂTURILE CRIMINALE ALE
ceasţă întrunire, cesace s'a şi întâm­
plat. Drept urmare Colonelul Neculce cu marele lor apărător d-1 A. C. Cu­ RELIGIEI JIDANILOR" — pentru
a fost maltratat în mod mişeleîc şi za, deputatul tuturor bunilor Români complecta dovedire şi luminare a cre­
arestat după ce nui i s'a permis să şi Creştini.
ştinătăţii. .
ţină în nici un local ditn oraş, aduna­ Muntenii câmpuluiigeni au mare In faţa acestui important eveni-'
rea. Sătenii au protestat adunaţi în încredere îrr puterea de luptă neîn­
număr foarte mare înaintea Poliţiei ment, şi dată fiind însemnătatea ex­
fricoşată a marelui Român D-l A. C.
şi Colonelul arestat — spre ruşinea Cuza, şi îşi pun în d-sa cea din ur­ traordinară ce ne-o face cunoscută B.
autorităţilor jidovite care lucră la or­ mă nădejde de scăpare a lor din gia- P. .Hajdeu Prof. Universitar şi
dinul Canalului Jidovesc, a fost ime­ rele cametei de nemai suportat şi a Membru al Academiei Române,— în
diat eliberat. tuturor relelor. această broşură tipărită de mişcarea
noastră şi sub controlul D-íui A . C.
Cuza, — se cuvine ca toţi buniti Ro­
mâni, Preşedinţii organiz. L. A . N .
C. din întreaga ţară, cât şi toţi prie­
„Studiu asupra Iudaismului — Talmudul"
tenii ideii, să o comande, trimiţând
prin mandat postai chiar pentru roii
„Morala Talmudului" multe bucăţi odată, (fiind foarte ief­
tină 10 lei bucata); de exemplu 5, 10,
In legătură cu interpelarea făcută în Cameră, la 8 Maiu 1930, de 20, 50, 100 buicăţi şi care se le împăr­
Hi A. C. Cuza, privitoare la atacul banditesc al Jidanilor din Târgul ţiţi apoi gnituitt, mai lipsiţilor mate­
Frumos asupra studenţilor români, în care interpelarea deputatul L. A. rialmente.
N./C. afirmă că Jidovimea constitue o „poporafie ţanaiizată de rabinii Comenzile se vor face la Dl Prof.
sai, in numele unor învăţături criminale, care se propovăduesc liber, Dr. Căldarea, — Gâmpina — str. Ştir;
11
cu ajulorul statului chiar, pe pământul nostru , revista ÎNFRĂŢIREA bei-Vodă No. 31. — Judeţul Prahova.
R 'MÂNEASCĂ ţine de a ei datorie să reamintească publicului româ­ Imediat banii primiţi) şi adreîa D-tră
exactă, coletele se expediază prin cu-;
nesc, articolul „Morala Talmudului", scris de neuitatul Iconom Con­
rier special.
stantin Nazarie, fost profesor la Universitatea din Bucureşti, articol Odată ediţia I-a epuisată, vom pro­
apărut în revista noastră numărul din Ianuarie 1925 („Calendarul ceda la reeditarea complectă cu cele­
Rr numesc") şi „Studiul asupra Iudaismului - Talmudul", de G. Petri- lalte documente, hotărâte de Domnii
ceicu-Hâjdău, apărut în revista, noastră numărul de 1 Aprilie 1929, Prof. Cuza, Paulescu, ş/a.
spre a închide gura căpeteniilor Jidoveşti cari s'au pHns la Regenţă Deci, rugăm şi solicităm tot intere­
sul bunilor Români, ca, pe cât mai
de pretinsa neexactitate a adevărului istoric rostit de Dl. A. C. Cuza
curând această ediţie de broşuri să ăe
în Cameră." evaporeze. t
192
Românii şi regimul
spirtuoaselor
Zilnic cetim prin ziare protestul
breslelor interesate,, podgorenii pe
deoparte cu drept cuvânt cer apăra­
rea-lor contra fabricilor de ispirt, cari
aproape în totalitatea lor sunt în, mâ­
na Jidanilor; spirtarii pe de altă pa­
rte isusţin că singuri ei sunt, mântu­
itorii agriculturei româneşti şi în fi­
ne statul cearcă aşi salva interesele
lui fiscale.
In parlament să discută noul regim
al ispirtoaselor; am urmărit cu aten­
ţiune discut Lumile celor interesaţi şi
ou părere de rău m'am convins, că
adevăratele interese ale românismu­
lui nu sunt corespunzător apărate.
.Nimeni nu scoate în relief greşala
din legea „Garoflid" care taie în ce­
le mai marii interese ale românismu­
lui şi dă anză la fraudele ce se comit
în dauna statului. Prin legea „Garo­
flid" s'a instituit regimul semi-mono-
pol, adecă a impus fabricilor de s-
pirt a se grupa în sindicat, le.-a stabi­
lit cvota ce fiecare fabricant este în­
dreptăţit să fabrice, iar pentru un
control mai eficace a decretat înfii­
nţarea „Depozitelor judeţene" prin
intermediul cărora :3'a vândut şi se
vând şi azi producţia întreagă de
spirt.
Să aumitem teza, că statul nu este
în stare ca să înfiinţeze monopolul
spirtului şi astfel să ia din mâna .Ji­
danilor această industrie, dar nu era
permis rsub nici o împrejurare ca să,
dea pe ' mâna jidanilor eselusivitatea
comerciului angros de spirt. Prin în­
fiinţarea acestor depozite., puţinii co­
mercianţi români) sunt eseluşi de a
cumpăra direct din fabrică spirtul şi
a-1 desface crâşmarilor, căci conform
legii depozitele judeţene sunt reparti­
zate numai) între fabricanţi în pro­
porţia cvotei de fabricare. In urma
acestei legi întreg Banatul şi o parte
din jud. Hunedoara este dat pe mâ­
na fabricantului jidan Neumann
din Arad, cu un cuvânt întreg comer­
ţul de spirt engros din o regiune aşa
de importantă e dată pe mâna aces­
tui jidan, care în conformitate ou,
sfântul lor obiceiu jidovesc, va face
tot posibilul ca comerciantul român
sau cârciumarul dela sate să fie înşe­
lat şi nimicit. Din întreg Ardealul,
Banatul,' Crişana şi Bihor, un singur
judeţ al Someşului este repartizat
Băncii „Albina"; iar toate celelalte
jidovilor, şi cred că situaţia nu este
mai bună în celelalte provincii. In-
îhipuiţivă enormitatea acestei situa­
ţii din punct do vedere românesc.
E drept că nu le-a reuşit funcţiona­
rea regulată a acestor depozite ju­
deţene, dar aceasta nu cade în sarci­
na legii, ci în lăcomia jidovească, ca­
re ajungând singură şi fără concu­
renţă, nu s'a mulţumit cu un câştig
omenesc, ci a aflat mai comoadă de­
sfacerea aşa numitului spirt „negru"
adecă netacsiat, câştigând de fiecare
vagon impozitul de lei 1.200.000. —
Mare naivitate a fost în D-1 Garoflid,
care a pus capra să păzească varza.
Vedeţi dar că nu numai impozitul
prea m i r e a fost cauza, fraudelor, ci
în prima linie greşala legislatorului.
Proiectul de lege al D-lui V. Brătia­
nu în privinţa, aceasta era ceva mai
bun, căci spunea: „Depozitele sau
centrele judeţene, vor fi atribuite în
prima linie Cooperativelor", deci în
forma aceasta mai eia o mică năde­
jde, că comercianţii angrosişti româ­
ni se vor asocia şi vor primi acest
drept de desfacere. Jidanii se vede
că au observat dezastrul ce-i ame­
ninţă prin desfacerea spirtului prin
cooperative formate din români şi au
făcut tot posibilul pentru a modifica
partea jignitoare.
Trebuie să se mire fiecare bun ro­
mân, că în parlamentul românesc nu
se află un singur om care să ridice
glasul pentru comerţul românesc, că­
ci după cum ştim cu toţii, comerţul
nostru cel mai primitiv a fost cel cu
băuturi, din crâşmarul dela sate s'a,
făcut băcanul la oraş şi tot din crâş­
marul dela sate s'a făcut milionarul
jidan dela oraşe.
Românii noştri să ceartă întră ei,
fiecare înfluinţat de breasla care cre­
de că mâne îi va aduce mai multe
sufragii: vezi pe D-1 Garoflid care
eundaşte numai pe .podgorenii, uită
cu totul interesele mari .româneşti şi
numai aşa îţi poţi închipui că a pu­
tut isă legifereze această lege mon­
struoasă; dealtă parte vezi pe actualul
ministru de finanţe D-l V. Magearu,
cane orbit de interesele fiscale pierde
interesele românismului şi nu aplica
vechiul proverb românesc: „nu lăsa
aapna să păzească varza" adecă să
încrede prea mult în jidani cari având
desfacerea exclusivă a spirtului, se
organizează în bande de fraudatori.
Nu credeţi că este ridicol acest pu­
nct de vedere al ministrului nostru
de finanţe?
UN NEGUSTOR ROMAN.
Un răspuns al D-lui
A. C. Cuza
D. profesor A. C. Cuza, a dat
ziarului „Curentul" următorul ră­
spuns :
Domnule Director,
Ca răspuns la cele publicate în
ziarul „Curentul" dela 31 Mai a. c.
sub titlul ,.D. A. C. Cuza şi franc­
masoneria", eu aşi pune o singură
întrebare pentru oamenii.de bună
credinţă:
CUM SĂ FIU FRANCMASON,
CÂND ŞTIE TOATĂ LUMEA, CĂ
SUNT CONTRA JIDANILOR?
Supun această întrebare-răspuns
meditaţiei redactorului d-voastre şi
vă rog să primiţi expresia distinsei
mele consideraţii. A.C. CUZA.
„Strigătul Oltului"
Este titlul ziarului, ce ne-a sosit
la redacţie, No. 5 din 1 Iunie, ce a-
.paive în Râmnioul-Vâloea, str. Radu
dela Afumaţi No. 8, sub direcţia dlui
Lt-colonel S. Drăgoescu.
Numărul din 1 Iunie conţine şi un
supliment întitulat „Ofensiva contra
Cametei". întreaga publicaţie respiră
entuziasm şi hotărâre bărbătească de
a lupta contra celui mai grav pericol
ce ameninţă neamul întreg, contra Ji­
danilor şi a creaturilor lor: politicia-
nii din partidele, cari în ;.ece ani de
guvernare au dat deplină dovadă a
sufletului lor jidovii.
Dorim inimosului ziar, pus sub
conducerea energicului. colonel Dră­
goescu, să facă lumină tot mai lar­
gă în jurul isă,u>, solidarizând la lup­
ta noastră naţionalistă şi creştină şii
e
pe Olteni, cari dacă nu sunt atât d
apăsaţi de Jidani, nu trebue să uite
pe fraţii lor în suferinţă, din Mara­
mureş, Bucovina, Moldova, Basarabia
şi Nordul Ardealului.
Atelier de mobile
în stil vechiu românesc,
cu sculpturi plane şi în colori naţionale,
ori decorate cu motire
si diferite gravuri alese,
şi-a deschis creştinul V a s i l e B u l i g a
din A r b o r e , judeţul S u c e v a ,
absolvent al şcoalei de meserii din
Câmputung-Bucovina
şi E b e n s e e din Tirol.
Execută diferite mobile moderne şi
naţionale
cu p r e ţ u r i l e cele m a i r e d u s e .