 ANALGEZICE – ANTIPIRETICE (si AINS)

Homeostazia termica
 Homeostazia termica

 Este rezultanta echilibrului dintre procesele de:
o termogeneza (producere de caldura) – 3000 cal/24 h la adult
o termoliza (pierdere de caldura) – 3000 cal/24 h la adult
o
 Reglarea temperaturii corpului are la baza un act reflex ce implica:
o receptorii termici cutanati (Ruffini pentru cald, Krause petru rece)
o cai nervoase aferente
o centrii termoreglatori
o cai nervoase eferente
o mecanisme efectoare (metabolism energetic tisular, transpiratie, tahipnee;
reglarea diametrului vascular cutanat, radiatie, convectie, conductie)
 Centrii termoreglatori controleaza:
o termogeneza (centrul parasimpatic din hipotalamusul posterior)
o termoliza (centrul simpatic din hipotalamusul anterior)

1|Page
  Tulburarile termoreglarii
o hipotermia (prin racire excesiva, intoxicatii)
o hipertermia (prin incalzire excesiva); forme: soc caloric, soc solar.

Reprezinta:
 Reprezinta:
o cresterea temperaturii corpului datorita functionarii centrilor termoreglatori la un nivel
superior celui normal fiziologic (dar cu pastrarea echilibrului dintre termogeneza si
termoliza)
o reactie nespecifica de aparare a organismului fata de un agent nociv
o pericol pentru desfasurarea normala a proceselor biologice (aparat cardiovascular, SNC)
cand este prea mare
 Tipuri de febra in functie de cauza:
o infectioasa
o de resorbtie
o de deshidratare
o toxica (proteine, pirogeni, substante chimice)

2|Page
Febra:
 Febra:
o se datoreste modificarii patologice a mecanismului termoreglator
o poate fi provocata de infectii sau alte procese patologice (leziuni tisulare, tulburari
imunologice, unele neoplazii)
o este un mecanism chimic fiind datorata unor substante “pirogene” (exo sau endogene).
 pirogenii bacterieni (structura polizaharidica) sau alti pirogeni exogeni patrunsi in
organism elibereaza din tesuturi (indeosebi din leucocite si din celulele sintemului
mononuclear fagocitar) un pirogen endogen (Interleukina-1, IL-1) care actioneaza la
nivelul hipotalamusului. Aici induce formarea si eliberarea de prostaglandine
(PGE2) care deregleaza centrul termoreglator, in consecinta producand cresterea
temperaturii
o un epifenomen (fenomen de insotire) al altor procese cu rol adaptativ are beneficii
(controversate), dar poate fi cu certitudine nociva intr-o serie de situatii clinice (copii ->
convulsii)
 simptomele de insotire (cefalee, mialgii, stare de rau) sunt adesea cauza de discomfort

3|Page
DEFINITIE
 DEFINITIE

 Analgezicele-antipiretice sunt medicamente care diminua sau suprima durerea si combat
febra.
 Sunt un grup de medicamente cu structura chimica variata care au drept caracteristica
asocierea in proportie diferita a urmatoarelor actiuni principale: analgezica, antipiretica
si antiinflamatoare.

4|Page
In functie de structura chimica
 In functie de structura chimica

o Derivati de acid salicilic
 Acid acetilsalicilic
 acetilsalicilat de lizina
 salicilamida
 diflunisal
 benorilat (esterul ac. acetilsalicilic cu paracetamol)
o Derivati de pirazolona
 fenazona
 aminofenazona
 noraminofenazona (metamizol)
 propifenazona
 salipirina ??
o Derivati de p-aminofenol
 fenacetina
 paracetamol (acetaminofen)
o - Derivati de chinolina – glafenina

5|Page
In functie de eficacitatea relativa (in ordine descrescatoare)

o In functie de eficacitatea relativa (in ordine descrescatoare)

o analgezica: metamizol, acid acetilsalicilic, paracetamol
o antipiretica: aminofenazona, acid acetilsalicilic, paracetamol
o antiinflamatoare: acid acetilsalicilic, aminofenazona
o antispastica musculotropa: metamizol, propifenazona

6|Page
actiunile farmacodinamice principale (utile in terapeutica), de intensitate variabila in functie de
grupa chimica, sunt:
 actiunile farmacodinamice principale (utile in terapeutica), de intensitate variabila in
functie de grupa chimica, sunt:
o analgezica
o antipiretica
o antiinflamatoare
o antispastica (pe musculatura neteda, musculotropa)
 nu au actiune sedativa sau euforizanta


7|Page
8|Page