Prințul Fericit

- rezumat -
Prinţul fericit a trăit în palatul de la Sans-Souci, unde zidurile înalte care-l înconjurau l-au ferit de
mizeria şi urâţenia cetăţii în care a trăit.
Acum era doar o statuie, pusă pe o coloană înaltă. Era cea mai strălucitoare statuie din cetate,
acoperită cu frunzuliţe de aur, cu două safire luminoase drept ochi și mânerul de la sabie din rubin roşu. De
sus putea vedea toată cetatea şi se întrista văzând suferințele oamenilor sărmani.
Într-o toamnă, un rândunel întârziat poposi, să înnopteze, la picioarele statuii. Prinţul îl rugă pe
rândunel să fie mesagerul lui pentru a ajuta săracii, ducându-le din bogățiile care îl acopereau.
Rubinul de la sabie îl duse unei croitorese care avea copilul bolnav, un ochi de safir unui student
scriitor, iar celălalt ochi unei fetiţe sărmane care vindea chibrituri. Învelişul de aur a fost şi el dăruit foiță cu
foiță sărmanilor.
Fiind mulți oameni care aveau nevoie de ajutor, timpul a trecut și a venit înghețul, iar rândunelul a
murit.
Rămasă fără strălucire, statuia Prințului Fericita fost dată jos din ordinul primarului şi topită.
Pentru faptele lor bune însă, Prințul Fericit și rândunelul au ajuns în grădina Raiului, cu ajutorul unui
înger.

Personaje:
* statuia Prințului Fericit
* rândunelul
* locuitori necăjiți
* primarul și conțopistul

Cine, fiind iubit, poate spune că e sărac?