Arthropoda (din. gr.

artron-articulaţie, podos - picior)

Phylum Arthropoda
Artropodele reprezintă cea mai mare unitate
sistematică a regnului animal
Arthropoda
Mollusca
Chordata
Platyhelminthes
Nematoda
Annelida
Porifera
Echinodermata
Other
Sarcomastigophora
Apicomplex
Ciliophora
Caracteristica încrengăturii Arthopoda
1. `~1mln. specii, ce au ocupat toate mediile de viaţă.
2. pentru ei este caracteristic un spectru trofic foarte mare: fitofagi, zoofagi,
necrofagi (cadavre), coprofagi (excremente).
3. Simetrie bilaterală, celomate.

4. Corpul segmentat metamer, segmentația homonomă se întâlneşte la

artropodele inferioare, la cele superioare segmentația este heteronomă.
5. Segmentele identice formează regiuni. Corpul este format din 3 regiuni:
Cefalică
Trunchi
Abdomen
• 6.Corpul este acoperit cu cuticulă. Funcţia cuticulei de
protecţie, schelet extern etc.
• 7. Musculatura este formată din fascicule musculare
separate.
• 8. Cavitatea corpului – în timpul dezvoltării
embrionare, lichidul celomic se amestecă cu
rămășițele cavității primare a corpului – se formează
cavitatea mixtă sau mixocel.
• 9. Ap. digestiv – complet, deschis.
• 10. Aparatul circulator de tip deschis. Inima tubulară
formată din 1-12 camere, situată în pericard. Sângele
se amestecă cu lichidul din cavitatea corpului şi astfel
prin mixocel circulă hemolimfa. Inima prezintă orificii
laterale numite ostii prin care sângele pătrunde în
inimă.
• 11. Respiraţia:
• branhii (crustacee)

• plămâni (reprezintă o
• invaginare membrelor
• abdominale branhiale, - păianjeni)

• traheii (reprezintă invaginări ale

• tegumentului; ce comunică cu
• exteriorul prin intermediul stigmelor)
12. Aparatul excretor este reprezentat prin:

• glanda antenală sau verde (crustacei superiori)

• glanda maxilară (crustacei inferiori)
• tuburile lui malpighi (arahnide, insecte)
• 13. Sistemul nervos bine
dezvoltat de tip ganlionar.
• Organele de simţ: organe
senzitive, org. de echilibru,
ochi simpli şi compuşi,
organe auditive.
• 14. Aparatul genital – sunt
unisexuate cu dimorfism
sexual bine exprimat, mai
rar hermafrodite. Se
înmulțesc sexuat prin
fecundare, sau prin
partenogeneză.
• 15.Dezvoltarea prin
metamorfoză sau directă.
 Încr. Artropoda
Myriapoda

Clasa Crustacea Clasa Insecta

Clasa Arahnida
Încrengătura Arthropoda
1. sub/încr. Trilobitomorpha (forme fosile,au dispărut)
2. sub/încr. Branchiata,Diantenata (cu două perechi de antene, respiraţia prin branhii)
Clasa Crustacea
3. sub/înc. Chelicerata
Clasa Arachnida
4. sub/încr. Tracheata,Uniantenata (adaptate la viaţa terestră - respiră prin trahei, 1 pereche
de antene)
Clasa Myriapoda
Clasa Insecta (Hexapoda)
 2.sub/încr. Branchiata
Clasa Crustacee
Cap
(corpul este acoperit cu o crustă - de
unde denumirea clasei)

`~ 38 000 specii marine, de apă dulce, bentonice,

pelagice. Racul de gunoi, crabii de uscat sunt terestre,
puţine parazite. Torace

La crustaceele infer. segmentaţia homonomă, la cele

superioare segmentaţia heteronomă. Segmentele
identice se unesc formând regiuni.
Corpul crustaceelor este alcătuit abdomen
din cap, torace și abdomen
Corpul este acoperit cu o crustă alcătuită din chitină şi
calcar. Prezenţa acestei cruste a dat denumirea de
crustacee.
Racul de gunoi
• Caracterele clasei pe exemplul racului de râu. Corpul este
format din 3 regiuni: cefalică, torace, abdomen (586).
• Cefalică formată din 5 segmente:
• I segment - acronul, pe el se află antenulele (antena 1),
care sunt omoloage palpilor anelidelor. antenulele
• II segment - antenal, pe el se află antenele (antena 2)
• III segment - mandibular, pe el se află o pereche de
mandibule (fărâmiţează hrana)
• IV segment - maxilar I, pe care se află maxilele 1, care
păstrează structura biramată, îndeplinesc funcţia de
mestecat.
• V segment - maxilar II, pe care se află maxilele 2
antenele
 mandibula

maxilele
• Toracele la racul de râu este
format din 8 segmente. Primele 3
perechi de apendice se numesc
maxilipede.
• Ele au păstrat structura biramată,
îndeplinesc funcţia de reţinere şi
îndreptare a hrănii spre gură.
Endopoditul perechii a 3
Maxiliped 1
îndeplineşte funcţia de curăţire.
Maxiliped 2

Maxiliped 3
 Apendice toracice

• Următoarele 5 perechi de picioare

toracice servesc pentru deplasare. Clește

Prima pereche prezintă cleşte puternici

cu rol în apucarea şi prinderea prăzii.
Cleşte au şi următoarele 2 perechi, dar
Servesc
sunt slab dezvoltate. pentru
deplasare
• Abdomenul este format din 6 segmente +telsonul. La mascul I şi II
pereche sa transformat în organ copulator, III-V – de tip înotător.
• La femele I pereche este redusă, II-V, de tip înotător. Sunt biramate, la
femele sunt acoperite cu perişori de care se prind ouăle. VI pereche (la
ambele sexe) – uropod, ambele ramuri (endopoditul şi exopoditul)
sunt mult aplatisate şi împreună cu telsonul formează înotătoarea
codală.

Apendicele abdominale la femelă

Mascul Femelă

Care este deosebirea dintre femelă și mascul ?

• Tegumentul, În tegument se conţine cianocristalină, care la
ferbere, alcool se transformă în zooeritrină de culoare roşie.
• Musculatura – formată din fibre striate. Dintre apendice
mandibula şi cleştele au musculatură f. puternică. La nivelul
abdomenului sunt 2 muşchi flexori şi extensori.
• Aparatul digestiv complet, de tip deschis. Sunt omnivori (hrana
vegetală şi animală, sanitari ai bazinelor, indicatori). Intestinul
anterior şi posterior de origine ectodermală, căptuşit cu
cuticulă. Intest. anterior format din orificiul bucal înconjurat de
6 perechi de apendice: 1mandibulă, maxila 1, maxila 2, 3
perechi de maxilipede—faringe scurt – stomac divizat în 2
camere: cardială și pilorică.
 • În camera cardială pe partea dorsală şi laterală se află 3 plăci cu dinţi chitinoşi
formând moara gastrică. Tot în camera cardială se află granule albe de CaCO3,
care este folosit în timpul năpârlirii.
• În partea pilorică are loc filtrarea particulelor alimentare, bine fărâmițate.
Inestinul mediu scurt, în el se continuă digestia şi asimilarea hrănii. La
hotar dintre camera pilorică şi intestinul mediu se deschide ficatul care
îndeplinește funcție secretorie, fagocitoză, digestie intracelulară.
Intestinul posterior formează un tub drept care se deschide prin orificiul
anal pe telson.
• Aparatul respirator.
• -- La racul de râu funcția de respirație o îndeplinesc
branhiile, ele se află pe membrele toracice. Sunt
situate în cavitatea branhială, iar mişcarea apei în
această cavitate se datoreşte mişcării Maxilei II. Prin
pereţii branhiilor oxigenul dizolvat în apă trece în
sânge
• -- La reprezentanţii ord. Izopoda (racul de gunoi)
funcția de respiraţie o îndeplinesc membrele
abdominale, care prezintă un tegument fin şi sunt
pline cu hemolimfă.
• --La ciclopi, dafnie, respiraţia prin toată suprafaţa
corpului.
• Aparatul circulator de tip deschis .
• Hemolimfa de cele mai multe ori este incoloră,
însă la multe specii ea este colorată în roşu de
pigmentul respirator hemoglobina, sau în albastru
de către hemocianină (o proteină ce conține doi
atomi de cupru).
• La racul de râu, inima are 3 perechi de ostii – aorta
– arterii – spaţiile dintre organe (lacune), unde O2
este cedat şi este luat CO2 . Parţial sângele trece
la organele de excreţie unde sunt cedate,
produsele de schimb. - sinusuri venoase – branhii
– pericard – ostii.
• Poziţia inimii depinde de poziţia organelor de
respiraţie.
 Hepatopancreasul

Inima

Structura internă a racului de râu

•.
• Aparatul excretor de tip metanefridian. La
crustaceele superioare f-ţia de excreţie o
îndeplinesc glandele antenale sau glandele verzi.
Ele se deschid la baza antenelor.
• St-ra: Sac celomic (rămăşiţe de celom) – canal
nefridian – vezica urinară – orificiul excretor
(nefropor).

• La crustaceele inferioare f-ţia de excreţie o

îndeplinesc glandele maxilare, se deschid la baza
maxilei II.
Sistemul nervos. La racul de râu este
format din:
• 1. „creer”, format din 3 regiuni:
• Protocerebrum – inervează ochii
• Deutocerebrum – inervează
antenulele
• Tritocerebrum – inervează antenele
• 2. conectiv periesofagian
• 3. masa gg subesofagiană formată în
urma contopirii a 6gg. (mandibular,
2 maxile, 3 maxilipede) și lanțul nervos
ventral format din cinci gg. toracici și
şase gg. Abdominali.
• Organele de simţ sunt bine dezvoltate.
• 1. Funcţia olfactivă o îndeplinesc antenulele şi
antenele.
• 2. Statociştii se află în segmentul bazal al antenulei.
• 3. Prezintă 2 feluri de ochi:
• simpli sau naupliali formaţi formaţi din 3 omatidii (larve,
unele crustacee inferioare)
• compuşi sau fasetaţi (la rac 3 -15 mii de ochi simpli care se
numesc omatidii)
Fiecare omatidie formează o imagine independentă.
Totalitatea imaginilor formează vederea în mozaic.
Visual System
 • Aparatul genital, unisexuate cu dimorfism sexual (excepţie
ciripedele sunt hermafrodite). Se înmulțesc sexuat, copepodele,
ciripezii prin partenogeneză (dezvoltare din ovul nefecundat).
• Aparatul genital masculin – 1 testicul – 2 spermiducte lungi şi
ondulate – vezicula seminală – orificiul genital la baza membrului 8
toracic.
• Aparatul genital feminin – 2 ovare –2 oviducte scurte –orificiul
genital pe segmentul 6 toracic

De ce racii nu se colectează și
nu se mănâncă în lunile ce
conțin litera R – noiembrie,
decembrie, ianuarie, februarie,
martie, aprilie????
Aparatul genital masculin
 Dezvoltarea depinde de conţinutul de vitelus.
Branchiopoda
Cirripedia nauplius nauplius
Ostacoda ou metanauplius juvenil

Ciclopi ou nauplius metauplius copepoidă juvenil

Crevete ou nauplius metanauplius protozoe juvenil

zoe mizidă

crabi ou zoe megalopa juvenil

Racul de ou juvenil
râu

zoe

megalopa
Din cauza prezenței crustei creșterea este prin năpârlire
Specii comune de crustacee
• Artemia salina
• Este o specie cosmopolită, se întâlneşte în apele sărate precum
lacurile Tichitghiol, Lacul sărat (România), Crimeia, Marea Caspică. De
obicei în natură se întâlnesc numai femele care se înmulţesc prin
partenogeneză.
•
Triops (Apus) cancriformis
Este o specie, prezentă în apele
temporare; este un fosil viu care nu
şi-a schimbat particularităţile
structurale din era mezozoică
(220mln ani în urmă). Aceasta se
datoreşte perioadei scurte de viaţă
activă (3-4 săptămâni) şi rezistenţei
înalte a ouălor faţă de factorii
ecologici. RM
Daphnia pulex
• Animale planctonice de
dimensiuni mici 2-3 mm, marine şi
de apă dulce. Corpul este acoperit
de o carapace bilobată ce nu
acoperă capul, valvele sunt
deschise permanent. Antenulele
sunt rudimentare, antenele sunt
bine dezvoltate, ramificate şi
servesc pentru deplasare. În timpul
înotului antenele sunt îndepărtate
lateral şi bat apa puternic, reuşind
să se deplaseze în sus şi înainte, de
unde denumirea populară de
„purice de apă”.
Cyclops strennus – ciclopul.Este o specie frecventă în
apele dulci, trăiesc şi se înmulţesc şi în acvariu
În partea anterioară a
cefalotoracelui există un singur
ochi de unde şi denumirea de
„ciclopi”( monstru cu un singur
ochi), antenulele lungi cu rol în
plutire şi antenele scurte
La mascul partea distală a
antenulelor este curbată şi
servesc la reţinerea femelei în
timpul împerecherii
1. Balanus improvisus – bubulițele de mare,
crustacee fixate, acoperite cu o carapace
calcaroasă, formată din plăci; specie marină.
Lepas anatifera – rățuștele de mare, care are tulpina
flexibilă lungă de 80 cm, iar corpul principal albicios
de 4-5 cm. Marine
•Porcelio scaber – racul de lemn .
• Apendicele toracice uniramate, cele abdominale biramate, foliacee, servesc pentru
respiraţie.
Asellus aquaticus măgărușul de apă R.M
• Gamarus lacustris – lătăușul. Corpul este turtit lateral, încovoiat. Structura
apendicelor diferă pe diferite segmente ale corpului.Dezvoltarea directă.
Astacus astacus Homarus vulgaris Palinurus vulgaris
Racul de râu omarul langusta
• Abdomenul moale, redus parţial şi este adăpostit în
cochilii goale de gastropode, pe care le schimbă
atunci când au crescut.

Diogenes pugilator – racul Diogen

• Abdomenul slab dezvoltat, aplatizat şi îndoit sub
carapace. Carapacea este mai lată decât lungă.

Carcinus mediteraneus – carbul de iarbă